Nr 1

1. Obiectivele contentiei
2. Etiopatogenia ocluziei deschise
- factori genetici
- factori dismetabolici
- tulbulari locale
- factori iatrogenic
1) Factori genetici - transmiterea genetica care poate interesa (structuri la niv. Zonei Korkhaus,
Schwarz si Bjork)
- marimea maxilarului
- o anumita disproportie intre marimea limbii si spatiul ei fundamental
- un anumit tip de rotatie a max (rotatie de tip P)
Aparitia fact. genetic este frecventa in unele boli genetice care sunt sindrom Down si unele
cranio-disostoze.
2) Factori dismetabolici - cel mai important este rahitismul
- efectele acestuia sunt multiple, interesand in mod simultan diferitele
sectoare ale aparatului DM
Toate acestea au ca rezultat rotatia anterioara a max sup si cea posterioara a mand, care
creaza un dialog mare intre cele doua buze ce nu poate fi compensate de dezvolatrea sectorului
dento-alvelar si in consecinta se instaleaza ocluzia deschisa.
Deformarea osului mandibular determina plasticitatea adesea crescuta , determinate de
actiunea muschilor antagonisti mandibulari (ancosa preangulara):
- mm ridicatori: maseterul si PG intern
- mm coboratori: geniohioidianul, milohioidianul, pielosul gatului
Decalajul vertical este accentuat si de infraalveolodentia frontala agravata de reducerea
dimensiuni dintilor prin prezenta hipoplaziilor si hipocalcefierilor
3) Factori functionali: - deglutitia de tip infantil ,evoluata, primul tip al deglutitiei
- tulburari fonetice
Persistenta a unei deglutitii de tip infantil , fara contacte intre cele doua arcade este data
de:
- existenta unor tulburari morfologice (lipsa contactelor intre arcade), care oblige la
pozitia compensatorie a limbii
- inerpozitia limbii pt anularea intercuspidarii maxime in cazul unor contacte anomale
- trebuie luat in considerare si contactul pe care poate sa-l aibe limba in pozitia de rapaus
- pozitia anterioara a limbii in rapaus duce la instalarea unor inocluzii verticale grave in
zona frontala, dat faptului ca aceasta inocluzie este practicata un timp indelungat pe parcursul a
24 h
- activitatea buzelor atat in rapaus cat si in activiatate , in mod normal ele se intalnesc in
1/3 a incisivilor sup, asigurand un echilibru de forte cu presiunea limbii.
- buza inferioara poate scapa sub incisivii sup si sa det ingresiunea acestora, asociata si cu
lingualizarea incisivilor inf
- tulburarile fonetice au efect limitat asupra ocluziei de aceea in momentul fonatiei
sprijinul limbii estelimitat si este de scurta durata
4) Factori locali:- afectiuni reumatice la niv ATM, cu pozitii antialgice consecutive
- incongruente D-A cu inghesuire primara/secundara, pot determina din cauza
lipsei de sprijin, imposibilitatea eruptiei unor dd pana la planul de ocluzie
 - spatiul marit ce ramane dupa pierderea unui dinte temporal si intazierea eruptiei dintilor
permanenti , pot favoriza aparitia unor interpozitii ale limbii cu consecintele respective
- cicatrici cheloide care pot actiona, fie direct, impiedicand eruptia, fie indirect prin
tractiuni asupra partilor moi
5) Factori iatrogenici: - pot aparea in cursul tratamentelor orto/ odontale
- restaurari incorecte care pot det contacte traumatice obligand limba la
interpozitii pentru evitarea cu acestea
- trat orto care produce egresiuni in zonal lat/ modif ale axelor dd in zonal
lat
- limitarea spatiului pt limba pe care il produc aparatele mobile , obligand
la o pozitie anterioara a acesteia si instalarea unui obicei vicios de interpozitie

3. Caracteristicile placilor ortodontice la maxilar

Nr. 2
1. Semne faciale sindrom de ocluzie adanca acoperita
Manifestari clinice extraorale:
- etaj inferior micsorat: adancirea santurilor periorale in special santul labio-mentonier.
- eversarea buzei inferioare ,accentuarea treptei labiale
- orbicularul buzei normo sau hiperton
- unghiul mand accentuat
- raportul dimesiunilor diferite intre ramul orizontal mai scurt si ramul vertical mai lung.
- menton proeminent
- profil convex
- imbatranire premature
- tipar hipodivergent
- unghiul Tweed micsorat
- conturul marginii bazilare si al canalului mandibular poate fi drept sau cu concavitatea catre
planul de ocluzie
- ocluzia ad acoperita pe un tipar hiperdivergent ascunde prognatismul mand.
- sunt contraindicate extractiile pe un tipar hipodivergent
- pacientii par edendati uni sau bilateral la nivelul ILS

2. Clasificarea aparatelor ortodontice

In functie de:
*Repartizarea zonelor de sprijin si de aplicare a fortei
Aparate intraorale
- aparate monomaxilare (ambele zone pe acelasi maxilar, zona de sprijin este mai mare)
- aparate cu actiune reciproca ( F actioneaza intre 2 zone ale aceleiasi arcade cu val identice)
- ap. intermaxilare (zona de sprijin pe un max, zona de aplicare a fortei pe max antagonist)
Ap. intra-extraorale (zona de aplicare a fortei intraorala, zona de sprijin extraorala): barbita cu
capelina
Ap extraorale (ambele zone in afara cavitatoo orale)

*Natura fortelor ce iau nastere:

- aparate mecanice (active) - declansarea F imediat indiferent daca ADM isi exercita functiile
sale
- aparate functionale - declanseaza F numai daca au loc contractii musculare
- aparate mixte - elemente cu proprietati mecanice sau functionale
- aparate pasive - mentin o anumita situatie: mentinatoarele de spatiu, contentie doar cu elemente
pasive

*Racordarea la arcada dentara

- aparate fixe
- aparate mobilizabile: placi ortodontice cu elemente de ancorare – crosete sau gutiere
- aparate mobile: nu au elemente de ancorare si actioneaza cu ajutorul musculaturii

2. Baza placii mandibulare

Nr. 3
1. Metode de sectionare - placa ortodontica superioara
2. Caracteristicile tratamentului ortodontic
Obiectivele tratamentului ortodontic:
1. Asigurarea starii de sanatate a ADM (prevenire, limitare, stoparea consec.)
2. Corectarea dezechilibrelor ocluzo-articulare
3. Normalizarea functiilor ADM

Trebuie indepartata mai intai cauza (tratamentul etiologic, exceptie anomaliile genetice).
Cuprinde tratament etiologic, terapie functionala, terapie mecanica. Pe cat posibil tratament
profilactic.
Tratamentul ortodontic trebuie sa obtina un rezultat mai bun decat in cazul absentei terapiei,
rezultat care trebuie sa fie stabil in timp.
Pe durata sa de actiune si dupa, trebuie sa asigure integritatea structurilor dentare, parodontale,
ATM, muschi, bazelor maxilare.
Resorbtia radacinilor 2-3 mm, in special la adult.
Tratamentul trebuie sa fie individualizat.
Poate fi asociat cu tratamentul chirurgical, parodontal, protetic, endodontic.
Durata tratamentului este in functie de finalizarea rezultatelor, dar nu trebuie sa epuizeze
pacientul.
Supravegherea rezultatelor se face pana dupa eruptia M3.

Terapia ortodontica
- profilactica
- preventiva
- interceptiva
- curativa (tratament ortodontic activ si contentia)

Terapia profilactica
- supravegherea factorilor generali sau locali ce dirijeaza cresterea si dezvoltarea ADM
- controale periodice pt etapele de dezvoltare ale copilului
- interventii la timp ori de cate ori apare o tulburare de dezvoltare

Avantaje:
- e simplu
- impiedica actiunea factorilor cauzali
- permite vindecarea ad integrum

Tratamentul preventiv
- masuri terapeutice simple pt a opri evolutia ADM si pentru a preveni complicatiile acestora
- masurile luate pentru a pastra integritatea a ceea ce pare a fi o ocluzie normala la un anumit
moment (Graber)
- prev. potentialelor interferente in dezvoltarea ocluziei
- monitorizarea atenta a evolutiei dent la copil, diagnostic precoce si aplicarea masurilor adecvate

Avantaj: masuri simple cu rezultate functionale si fizionomice

Tratamentul interceptiv
- surprinderea in mers a unei tulburari
- surprinderea unor f. incipiente sau usoare de anomalii dento-maxilare prin depistari active
- instituirea unor masuri prin care se prev instalarea unor malocluzii sau se reduce trat ortodontic
la unele terapii simple
- eliminarea oricarui factor patogen existent si reducerea la minim a consecintelor nocive ale
factorilor etiologici asupra dentitiei
- in prima etapa obligatorie in terapia complexa a anomaliilor dento-maxilare (Lorette)
Avantaje:
- limitarea evolutiei ADM
- reduce consecintele anomaliei
- reduce durata trat ortodontic

Tratamentul curativ
- trat propriu-zis al anomaliilor dento-max
- ortodontic sau asociat

3. Semne intraorale in ocluzia adanca acoperita

Arcada superioara:
- proalveolie si retrodentie (nu este intotdeauna de pozitie, ci de o conformatie speciala a
incisivilor => angulatie corono-radiculara si absenta cingulum-ului)
- endodentie a dd laterali
- forma arcadei: fecvent M, rar trapez, ft rar W
- subtierea incisivilor prin abraziune
- dd cu morfologie accentuata
- bolta palatine adanca cu versant anterior abrupt
- arcada frecvent ingustat,normal sau largita (rar)

Arcada inferioara: - forma de trapez frecvent

- endoalveolodentie laterala
 - incisivii prezinta abraziune marcata pe suprafetele V sau a marginilor
incizale; se remarca fatete de abraziune atipice la niv cuspizilor V
- curba Spee accentuata prin infrapoz dd laterali si suprapozitiei dd frontali
!!!Curba Spee accentuata - adevarat - infra +suprapoz=> pl vertical
- falsa- inclinarea dintilor

Nr. 4
1. Modificari ocluzale sindrom de ocluzie adanca acoperita
Ocluzia statica:
- distalizare
- inocluzie sagitala
- rap lingualizate(sau cu tend) in zonele lat
- supraacop frontal 1/1 sau mai mult
- modif la nivelul parod(degradare)- dd front- d in suprasarcina
- complicatii la nivel articular

2. Particularitatile amprentarii in orto

- Amprenta în ortodonţie – amprenta în lingură universală + alginat

- Model de studiu şi model de lucru
- Soclu realizat în cond. standard
- Mod de realizare a soclului
- Arcade dentare integre şi retentive – material de amprentă stabil, uşor îndepărtat
- Pacient copil – reflex de vomă – stomac gol, prima oră, 3 ore înainte să nu mănânce
- Ordinea amprentă inferioară – mai uşor de suportat
Trebuie sa tina cont de:
- Varsta pacientului: amprentarea la varste mici se asociaza cu o capacitate de intelegere
limitata; I se explica copilului toate manevrele tehnicii de amprentare, la nivelul lui de
intelegere;
- Reflexul de voma: mult mai accentuat la copii; poate fi diminuat printr-o tehnica
adecvata si corecta de amprentare si prin asigurarea colaborarii cu pacientul;
- Campul dento-alveolar care urmeaza sa fie amprentat: de cele mai multe ori este
retentive, datorita malpozitiilor si leziunilor carioase. Atentie sporita la pacientii cu
DLMP, la care amprentarea este ingreunata de existent orificiilor de comunicare buco-
nazale si chiar a unei microstomii. Se poate recurge la amprentarea fractionala.
- Trecutul stomatologic al pacientului – poate sa fie inexistent sau cu rezonante negative
asupra copilului.

3. Croset schwarz

Nr. 5
1. Elemente de analizat pe model ortodontic: enumerare
Studiul de model cuprinde:
├ nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii
 ├ forma arcadelor: N: max = parabola; mand = hemielipsa; temporara = semicerc
├ simetria arcadelor: in plan transversal + sagital
├ dezvoltarea arcadelor:
│ ├ plan transversal: indicii Pont
│ ├ plan sagital: indicii de lungime
│ └ plan vertic: ┌ modelul pe masa (cu marginea I)
│ ├ ce atinge masa = supradezvoltare in plan vertical
│ │ !! trebuie sa avem pac langa => sa corelam cu aspectul
facial
│ └ modificarea zonei laterale inferioare => inalt etj inf al fetei
│ ├ infrapoz laterala => etaj inf micsorat
│ └ suprapozitie laterala => etaj inf marit
│ ex) IC ating + etj inf ↓ => infrapozitie laterala
│ IC ating + etj ing N => suprapozitie frontala
├ baza ┌ apicala
│ └ coronara
├ distanta liniara 2 – 6
├ indicele Bolton
├ analiza ocluziei statice
└ analiza spatiului total (alaturi de teleRx)

Distanţa liniară 2 – 6
- În dentiţia mixtă
- Serveşte la aprecierea spaţiului necesar pentru erupţia dinţilor permanenţi – canini, pm
- Constă în măsurarea în linie dreaptă, cu compasul, a distanţei dintre faţa distală a IL şi
faţa mezială a M de 6 ani
- Valori: SI 28-33: 21 mm
- > 33: 22 – 23 mm

2. Etiologie ocluzie deschisa

- factori genetici
- factori dismetabolici
- tulbulari locale
- factori iatrogenic
1) Factori genetici - transmiterea genetica care poate interesa (structure la niv. Zonei Korkhaus,
Schwarz si Bjork)
- marimea maxilarului
- o anumita disproportie intre marimea limbii si spatiul ei fundamental
- un anumit tip de rotatie a max (rotatie de tip P)
Aparitia fact. Genetic este frecventa in unele boli genetice care sunt sindrom Down si unele
cranio-disostoze.
2) Factori dismetabolici - cel mai important este rahitismul
- efectele acestuia sunt multiple, interesand in mod simultan diferitele
sectoare ale aparatului DM
 Toate acestea au ca rezultat rotatia anterioara a maxilarului superior si cea posterioara a
mandibulei, care creaza un dialog mare intre cele doua buze ce nu poate fi compensate de
dezvolatrea sectorului dento-alvelar si in consecinta se instaleaza ocluzia deschisa.
Deformarea osului mandibular determina plasticitatea adesea crescuta , determinate de
actiunea muschilor antagonisti mandibulari (ancosa preangulara):
- mm ridicatori: maseterul si PG intern
- mm coboratori: geniohioidianul, milohioidianul, pielosul gatului
Decalajul vertical este accentuat si de infraalveolodentia frontala agravata de reducerea
dimensiuni dintilor prin prezenta hipoplaziilor si hipocalcefierilor
3) Factori functionali: - deglutitia de tip infantil ,evoluata, primul tip al deglutitiei
- tulburari fonetice
Persistenta a unei deglutitii de tip infantil , fara contacte intre cele doua arcade este data
de:
- existenta unor tulburari morfologice (lipsa contactelor intre arcade), care oblige la
pozitia compensatorie a limbii
- inerpozitia limbii pt anularea intercuspidarii maxime in cazul unor contacte anomale
- trebuie luat in considerare si contactul pe care poate sa-l aibe limba in pozitia de rapaus
- pozitia anterioara a limbii in rapaus duce la instalarea unor inocluzii verticale grave in
zona frontala, dat faptului ca aceasta inocluzie este practicata un timp indelungat pe parcursul a
24 h
- activitatea buzelor atat in rapaus cat si in activiatate , in mod normal ele se intalnesc in
1/3 a incisivilor sup, asigurand un echilibru de forte cu presiunea limbii.
- buza inferioara poate scapa sub incisivii sup si sa det ingresiunea acestora, asociata si cu
lingualizarea incisivilor inf
- tulburarile fonetice au efect limitat asupra ocluziei de aceea in momentul fonatiei
sprijinul limbii estelimitat si este de scurta durata
4) Factori locali: - afectiuni reumatice la niv ATM, cu pozitii antialgice consecutive
- incongruente D-A cu inghesuire primara/ secundara, pot det datorita lipsei de
sprijin, imposibilitatea eruptiei unor dd pana la planul de ocluzie
- spatiul marit ce ramane dupa pierderea unui dinte temporal si intazierea
eruptiei dintilor permanenti , pot favoriza aparitia unor interpozitii ale limbii cu consecintele
respective
- cicatrici cheloide care pot actiona, fie direct, impiedicand eruptia, fie indirect
prin tractiuni asupra partilor moi
5) Factori iatrogenici: - pot apare in cursul tratamentelor orto/ odontale
- restaurari incorecte care pot det contacte traumatice obligand limba la
interpozitii pentru evitarea cu acestea
- trat orto care produce egresiuni in zonal lat/ modif ale axelor dd in zonal
lat
- limitarea spatiului pt limba pe care il produc aparatele mobile , obligand
la o pozitie anterioara a acesteia si instalarea unui obicei vicios de interpozitie

3. Surubul ortodontic
Nr. 6
1. Radiografii in ortodontie
Tipuri de Rx utilizate în ortodonţie
- radiografie endobucală, retroalveolară, izometrică şi ortoradială
- tehnica Clark
- radiografie cu film muşcat
- OPG
- Teleradiografie
- CT
- CBCT
Radiografia retroalveolară
A – dă informaţii foarte precise, inclusiv spaţiul periodontal
- Rapoarte reciproce ale diferitelor structuri
- Permite efectuarea de măsurători, de exemplu lungimea rădăcinii, raportul dintre DT –
DP

D – limitată, nu se poate vedea pe aceeaşi Rx o leziune întinsă

- Nu permite ap. rap. V-O

Tehnica Clark
- 2 Rx – una ortoradială; una excentrică (mezio/distală)

Rx cu film muşcat
- Se foloseşte în cazul în care există dinţi/ formaţiuni incluse, pentru aprecierea poziţiei

OPG
- Cuprinde tot masivul facial
- Marginea sup. şi inf.
- Mugurii în formare în interiorul procesului alveolar
- Cele 2 arcade şi rapoartele dintre ele, atunci când filmul a fost realizat în ocluzie
habituală
- Sinusuri maxilare şi rapoartele acestora cu arcada sup.
- ATM mărimea şi direcţia de creştere a condilului
- Pe dinţii care sunt în erupţie: gradul de formare a rădăcinii, gradul de resorbţie radiculară
a DT
- Dd situaţi intraosos
- Incluzia dinţilor, poziţia dinţilor incluşi şi unele din cauzele incluziei: anomalie de formă
ale dd incluşi, obstacole în calea de erupţie.

→ teleradiografia (teleRx) => Rx craniana

- dim pe Rx ≈ dim craniului pacientului
- facuta de la o asemenea distanta a.i. dim de pe film sa fie cele reale (3-5 m?)
- se fac masuratori (se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop), in special
despre structurile osoase (despre dd am aflat din OPG)
- 3 tipuri: a) teleRx de fata ┌ da info despre dezvoltarea vertic si transvers
 └ mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil – evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in sp
- tehnica de interpretare a lui Tweed => corelata cu tehnica Edgewise:
- marcam: ┌ Sellae = pct geom al seii turcesti (teoretic se realizeaza in cefalostat)
├ Nasion = pct cel mai ant al suturii naso-frontale
├ Orbitale = pct cel mai inf de pe conturul marg inf orbit
│ cand sunt 2 contururi, se ia media
├ Pogonion = pct cei mai ant al suturii mentoniere
├ NSA
├ NSP
├ Porion = pct cel mai sup al CA osos
├ A Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv sup
└ B Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv inf
(se urmareste conturul ant al prs alv, este mai jos decat I )
- planuri: ┌ planul bazei craniului: Se – N
├ orizontala Frankfurt: Po – Or
├ planul bispinos: NSA – NSP
├ planul bazal mand: de la Gn la pct cel mai inf de la niv unghiului mand
└ planul de ocluzie

2. Aspect facial in ocluzia deschisa dismetabolica

- fanta labiala deschisa lasand sa se vada bresa verticala si marginile incisivilor superiori cu
modificari de forma, volum si culoare
- etajul inferior este marit uneori il depasete cu 10-12 mm pe cel superior
- sant labio-mentonier sters (coaja de portocala menton)
- la copiii care interpun buza inferioara in spatiul de inocluzie, interpuneri associate cu sugerea,
suptul labio-mentonier bine exprimat, iar musculature mentoniera este in contractie permanenta
- pacientii fac un efort continuu pt a-si masca defectul - aspect de crispare caracteristica
- scurtarea ramurei ascendente si cudarea ramurei orizontale determina profilului un aspect
dizarmonios
- modificarile faciale sunt evidente si in cazul ocluziei dechise grave, dismetabolice si cu
interesare scheletala
- in cazul ocluziei deschise produsa numai prin interpozitie care intereseza numai sectorul
dentoalveolar, modificarile bucale pot sa lipseasca.

3. Clasificare crosete ortodontice

Nr. 7:
1. Semne ocluzodentare - ocluzia deschisa
Carateristica este prezenta spatiului de inocluzie vertical caruia i se pot asocia:
- dimensiunea orizontala- nr de unitati masticatori suprapuse (simetrie/asimetrie)
- dimensiunea verticala, cu: *existenta inocluziei sagitale nu reprezinta un fact agravant,
deoarece prin reducerea prodentieo se reduce si spatial de inocluzie vertical; * sau cand se
asociaza cu ocluzie inversa, se incadreaza in grupa prognator mandibular, iar inocluzia verticala
reprezinta un fact agravant alveolar.
Ocluzia dinamica:
- lipsa GA cu transeferul ghidarii miscarilor la nivelul dd laterali
- in cazul in care se mai pastreaza relatiile ocluzale normale pot sa nu apara modificari
functionale
- cand inocluzia verticala intereseza caninii, primii pm si eventual pm secunzi, tulburarile
functionale sunt de o gravitate deosebita, ele intereseza musculatura, atm, si relatiile ocluzale.

TULBURARI DENTARE
- dd sunt sediul hipoplaziilor pe fond distrofic general: tipul de incisivi Hutchinson si molari
Moser
- dimensiunea ft redusa a radacinii
- leziuni odontale datorate acumularii de PB

2. Crosetul Stahl;
3. Rx utilizate pt depistarea dd inclusi:
- incidenta Clark
- Rx cu film muscat
- OPG
- CBCT

Nr. 8
1. Importanta OPG
OPG
- Cuprinde tot masivul facial
- Marginea sup. şi inf.
- Mugurii în formare în interiorul procesului alveolar
- Cele 2 arcade şi rapoartele dintre ele, atunci când filmul a fost realizat în ocluzie
habituală
- Sinusuri maxilare şi rapoartele acestora cu arcada sup.
- ATM mărimea şi direcţia de creştere a condilului
- Pe dinţii care sunt în erupţie: gradul de formare a rădăcinii, gradul de resorbţie radiculară
a DT
- Dd situaţi intraosos: dimensiune, forma, pozitie preeruptiva, rotatii, inclinatii
- Incluzia dinţilor, poziţia dinţilor incluşi şi unele din cauzele incluziei: anomalie de formă
ale dd incluşi, obstacole în calea de erupţie
- Dinti supranumerari, anodontii, perspectiva de eruptie a M3
- La diastema – orientarea apexurilor si existenta septului fibros
- Leziuni dentare, procese apicale, tratamente odontale incorecte
- Parodontiul marginal – ciupirea septului interdentar
- Fracturi odontale, procese tumorale.
PE OPG
rotaţie de tip A
- unghiul mandibular accentuat
- condil înalt cu dezvoltare anterioară
- curbură preangulară ştearsă
- ramura ascendentă lungă
- lăţimea ramurii orizontale micşorată

rotaţie de tip P
- condil subţire cu creştere în sus şi înapoi
- unghi mandibular deschis
- ancoşă preangulară marcată
- simfiză de diametru mare
- ram vertical scurt şi îngust
- ramura orizontală lată şi înclinată

2. Factori functionali in etiologia compresiei de maxilar

Factori functionali: obiceiuri vicioase:
1. Sugrerea degetului – cu sprijin in zona anterioara sau medie a boltii palatine, cu presiune
oro-vestibulara/vertical
2. Dormitul cu pumnul interpus intre fata si perna sau cu capul in hiperextensie
3. Respiratia orala – cand s-a facut permeabilizarea cailor aeriene superioare, dar copilul
continua sa respire oral.

ETIOLOGIA ANOMALIEI – toate cauzele:

1. Ereditatea – mai ales pentru populaţia nordică, compresia – cercetări realizate de
Korkhaus – prezintă maxilare înguste de la naştere
2. Influenţe prenatale – în perioada dezvoltării intrauterine pot interveni
a. Cauze endogene – alimentaţie insuficientă a mamei – slabiciune constituţională
favorizând implicit o plasticitate osoasă crescută – favorizează deformările osoase
b. Mecanice – prezenţa carenţelor de dezvoltare la nivelul masivului facial;
determinate de fibroame uterine, poz. Defectoase ale membrelor fătului orice
compresie a masivului facial; intrauterină.
3. Influenţe din prima copilărie
- Alimentaţia artificială a sugarului – nu favorizează mezializarea fiziologică a mandibulei
=> mandibula rămâne cu deficit de creştere => generează şi deficit de creştere la nivelul
maxilarului.
- Rahitism – tulburarea metabolismului fosfo – calcic -> frecvent determină ocluzie
deschisă dismetabolică asociată cu sindrom de compresie de maxilar
4. Factori constituţionali
- Tipar constituţional dolicocefalic specific raselor nordice la care predomină dezvoltarea
longitudinală în detrimentul dezvoltării transversale, faţa îngustă şi prelungă.
- Tiparul elastopat (dolicocefalic la lim) laxitate ligamentară ridicată, compresie de max
îngustarea cutiei toracice, modificări ale curburii coloanei vertebrale.
5. Obiceiuri vicioase
- Care induc compresie prin efecte mecanice
 - Cel mai frecvent obicei vicios: sugerea unuia/ mai multor degete/ a unui obiect cu sprijin
în 1/3 anterioară şi direcţie oro-vestibulară => determină frecvent compresia cu prodenţie
=> frontalii se înclină => succiune care va face ca obrajii să preseze zonele laterale ale
maxilarului sup -> comprimă maxilarul -> micşorare a presiunii în cavitatea bucală +
presiune excesivă la nivelul boltei înfundând bolta.
- Obiceiuri vicioase – dormit cu capul în hiperextensie – determină la mandibulă deficit de
dezvoltare mandibulară => compresie de maxilar (nu se transmite presiunea interarcade
în mod fiziologic)
- Dormitul cu pumnul între faţă şi pernă

- Respiraţia orală considerată obicei vicios dacă s-a făcut permeabilizarea căilor aeriene
superioare.
6. Respiraţia orală cronică – copilul stă cu gura deschisă
- Presiunea intrasinusală < presiunea atmosferică
- Musculatura obrazului apară pe zonele laterale maxilare
- Orbicularul buzelor rămâne hipoton şi favorizează vestibularizarea – înclinarea frontalilor
-> compresie cu prodenţie specifică respiratorului oral.
7. Influenţele grupelor musculare antagoniste
- În mod normal echilibru musculatura externă circumorală – musculatura limbii
- În compresia - cu prodenţie – hipotonia grupului extern + creşte tonusul musculaturii
limbii
- cu înghesuire – hipotonia musculaturii externe +/- hipotonia limbii
- unghi mandibular mărit -> pacient hiperdivergent
- unghi mandibular micşorat -> hipodivergent
8. Interrelaţia dinţi – maxilar
- orice malpoziţie poate favoriza apariţia compresiei de maxilar
- ex: pm superior care erupe palatinal -> arcadă în omega; angrenaj / ocluzie inversă arcada
antagonistă; modificări în plan transversal
- neconcordanţa vârstă dentară – vârstă osoasă -> erupţia a dinţilor precoce la maxilar
superior pentru că suportul osos nu este suficient dezvoltat favorizează vestibulo – înclinare
=> se instalează compresia.
9. Relaţia între îngustarea arcadei superioare şi tulburări de ocluzie
- îngustarea maxilarului superior => blochează mezializarea fiziologică a mandibulei
- lipsa mezializării fiziologice favorizează îngustarea arcadei superioare.
10. Factori patologici locali
- caria în DT şi complicaţiile ei
- pierderea precoce a dinţilor temporari cu migrările de grup + malpoziţia DT
11. Cauze congenitale
- Sindromul de arc I branhial
- Sindromul Pierre Robin
- Hipocondilie congenitală precoce

3. Resort auxiliar in S
Nr. 9:
1. Valoare opg în orto( nu știu 100%ca e asa)
OPG
- Cuprinde tot masivul facial
- Marginea sup. şi inf.
- Mugurii în formare în interiorul procesului alveolar
- Cele 2 arcade şi rapoartele dintre ele, atunci când filmul a fost realizat în ocluzie
habituală
- Sinusuri maxilare şi rapoartele acestora cu arcada sup.
- ATM mărimea şi direcţia de creştere a condilului
- Pe dinţii care sunt în erupţie: gradul de formare a rădăcinii, gradul de resorbţie radiculară
a DT
- Dd situaţi intraosos
- Incluzia dinţilor, poziţia dinţilor incluşi şi unele din cauzele incluziei: anomalie de formă
ale dd incluşi, obstacole în calea de erupţie.

2. Arc coffin
3. Semne clinice faciale compresia de maxilar
Semne clinice extraorale/ faciale
- Frecvent cauză respiraţia orală
- Facies adenoidian – faţă îngustă şi prelungă
– Paloare tegumentară
– Orificii narinare înguste
– Hipotonia orbicularului buzei, pacientul sta cu gura deschisă,
buzele lasă să se vadă IC superiori în vestibulo – înclinare.
– +/- carii atipice aproximale V/ cu distrofii de smalţ în principiu
din cauza hiposialiei + hipofuncţiei
- În compresia de maxilar în general mandibula prezintă deficit de dezvoltare, dar tiparul
de creştere mand. poate fi cu unghi mandibular micşorat/ rotaţia anterioară a mandibulei
forma cea mai frecentă
- Compresia de maxilar cu tipar hiperdivergent – unghi mandibular mărit rotaţie P A a
mandibulei.
- În forma de compresie cu tipar hipodivergent – etajul inf. micşorat;
o şanţ labio mentonier accentuat;
o buza inferioară frecvent se interpune în spatele IC superiori accentuând anomalia
şi poate să apară ca semn specific amprenta I superiori pe buza inferioară;
o Buza superioară este scurtă parcă atârnă de filtrul nazal (mai ales la respirator
oral) asociată cu fren gros cu inserţie joasă care modifică şi mai mult dimensiunea
buzei
o Procheilie
În forma de compresie cu înghesuire – modificările la nivelul facial sunt minime -> buza
hipertonă/ normotonă şi modificări faciale mai reduse
- Profil facial convex – de pasăre
Nr. 10
1. Teleradiografia: definitie, tipuri, caracteristici
→ teleradiografia (teleRx) => Rx craniana
- dim pe Rx ≈ dim craniului pacientului
- facuta de la o asemenea distanta a.i. dim de pe film sa fie cele reale (3-5 m?)
- se fac masuratori (se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop), in special
despre structurile osoase (despre dd am aflat din OPG)
- 3 tipuri: a) teleRx de fata ┌ da info despre dezvoltarea vertic si transvers
└ mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil – evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in sp
- tehnica de interpretare a lui Tweed => corelata cu tehnica Edgewise:
- marcam: ┌ Sellae = pct geom al seii turcesti (teoretic se realizeaza in cefalostat)
├ Nasion = pct cel mai ant al suturii naso-frontale
├ Orbitale = pct cel mai inf de pe conturul marg inf orbit
│ cand sunt 2 contururi, se ia media
├ Pogonion = pct cei mai ant al suturii mentoniere
├ NSA
├ NSP
├ Porion = pct cel mai sup al CA osos
├ A Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv sup
└ B Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv inf
(se urmareste conturul ant al prs alv, este mai jos decat I )
- planuri: ┌ planul bazei craniului: Se – N
├ orizontala Frankfurt: Po – Or
├ planul bispinos: NSA – NSP
├ planul bazal mand: de la Gn la pct cel mai inf de la niv unghiului mand
└ planul de ocluzie

- triunghiul lui Tweed:

├ sta la baza tehnicii Tweed
├ format din: ┌ orizontala Frankfurt
│ ├ planul bazal mand
│ └ axul Ii (cel mai V incisiv inferior)
├ unghiul: unghiul FMA = unghi dintre orizontala Frankfurt si plan bazal mand ≈ ±25º
│ ├ da gradul de divergenta faciala
│ ├ unghiul FMA ↑ => hiperdivergent (fata lunga; SUA = long-face)
│ └ unghiul FMA ↓ => hipodivergent (et inf ↓, fata scurta; SUA = short-face)
├ imp pt conduita de tratam: ┌ pt hiperdivergent, se recomanda extractii, nu distalizari,
pt
│ │ ca marim etj inf si mai mult
│ └ pt hipodivergent: nu extractii, ci distalizare: pt a ↑ etj inf
├ unghiul FMIA = unghi dintre Iinf si oriz Frankfurt ≈ 67º
└ unghiul IMPA = axul incisivului cu planul bazal mandibular ≈ 88º
!! Tweed gandea tratamentul cu Ii perpendicular pe planul bazal; este o teorie extractionista =>
se obtine un profil drept, turtit
=> pt aprecierea in plan vertical

- pt aprecierea in plan sagital, se masoara

├ unghi SNA ≈ 82º : arata gradul de protruzie a max sup fata de baza craniului
├ unghi SNB ≈ 78º : arata poz mand fata de baza craniului
└ unghi ANB ≈ 2 – 4º : arata pozitia reciproca a celor 2 maxilare:
├ unghi ANB normal = anomalii cls I osoasa: max bine pozitionat
├ unghi ANB > 4º = anomanlii cls II osoasa: max ant / mand post
└ unghi ANB < 2º si chiar negativ = anomalii cls III osoasa
=> se pune dg dentar + osos

2. Sindromul de compresie de maxilar: semne endobucale

SEMNE CLNICE INTRAORRALE – 4 categorii de modificări
1. Modificări ale dezvoltării arcadelor
2. Malpoziţii dentare
3. Modificări ale bolţii
4. Tulburări de ocluzie

1. Modificări ale dezvoltării arcadelor

- Anomalie plan transversal => arcade îngustate
- Forme frecvente – arcade în V – compresie la canini
– arcade în omega – compresie la pm
– arcade în U – compresie la M
- Arcada inf de obicei – trapez – îşi suge buza inf. comprimă vestibulo-oral arcada
- În plan sagital – arcada superioară alungită
- În plan vertical – în formele cu tipar hipodivergent unghiul mandibular micşorat; curba
Spee accentuată prin infradenţie laterală şi prodenţie frontală inf.
- Asimetrie de arcadă

2. Malpoziţii dentară – modificări de aliniere

- Anomalie cu deficit de dezvoltare osoasă => toate tipurile de malpoziţie – rotaţie;
ectopie, rămânerea dinţilor în incluzie; transpoziţie; meziopoziţia generalizată
- Forma cu parod. poate fi – cu dinţii aliniaţi
– prodenţie + înghesuire dinţilor
– prodenţie + spaţiere – formă severă de anomalie în
această situaţie suportul alveolar este cu deficit mare de
dezvoltare şi face ca rădăcinile IL să fie convergente spre
un punct la baza nasului – dispunere în evantai.

3. Modificări ale bolţii

- Îngustă + adâncă mergând până la ogivală cu versantele laterale aproape lat. între ele în
formele grave de compresie.

4. Modificări de ocluzie
 - Plan sagital
o Ocluzie distalizată
o În ocluzie sagitală (în forma cu prodenţie) – imp. diagnosticul ev. De micrognaţie
mandibulară şi/sau poziţia P cu mand. de obicei ant.
o Testul de propulsie a mandibulei – pacientul este pus să vină cu mentonul în
raport neutral cls I – se normalizează => anomalia funcţională
- atenuează aspectul profilului - combinaţie între poziţie şi anatomie
- Plan transversal
o Ocluzie inversă uni/bilateral
o Ocluzie inversă unilateral – se asociază frecvent cu devieri de linie interincisivă,
mandibula alunecă spre partea cu ocluzie inversă -> ocluzie încrucişată.
o În rarele forme în care mandibula prezintă compresie => ocluzie lingualizată
- Plan vertical
o Ocluzie adâncă în formele hipodivergente cu supraacoperire
o Ocluzia adâncă în acoperiş este specifică sindromului de compresie de maxilar şi
e diagnostic de ocluzie NU de anomalie

3. Arcul vestibular

Nr. 11:
1. Modificari ocluzale in compresia de maxilar
Modificări de ocluzie
- Plan sagital
o Ocluzie distalizată
o În ocluzie sagitală (în forma cu prodenţie) – imp. diagnosticul ev. De micrognaţie
mandibulară şi/sau poziţia P cu mand. de obicei ant.
o Testul de propulsie a mandibulei – pacientul este pus să vină cu mentonul în
raport neutral cls I – se normalizează => anomalia funcţională
- atenuează aspectul profilului - combinaţie între poziţie şi anatomie
- Plan transversal
o Ocluzie inversă uni/bilateral
o Ocluzie inversă unilateral – se asociază frecvent cu devieri de linie interincisivă,
mandibula alunecă spre partea cu ocluzie inversă -> ocluzie încrucişată.
o În rarele forme în care mandibula prezintă compresie => ocluzie lingualizată
- Plan vertical
o Ocluzie adâncă în formele hipodivergente cu supraacoperire
o Ocluzia adâncă în acoperiş este specifică sindromului de compresie de maxilar şi
e diagnostic de ocluzie NU de anomalie

2. Mijloace de investigare ortodontica: enumerare;

Mijloace de investigaţie specifice ortodonţiei
- Examenul fotografic
- Studiu de model
- Radiografii: OPG, teleRx, cu film muscat, retroalv, incidenta Clark
- CBCT
3. Partile componente ale aparatelor mobilizabile
Baza placii
Elemente de ancorare – nespecifice: baza placii; specific: gutiere/crosete
Elemente de actiune: mecanice si functionale

Nr. 12
1. Etapele tratamentului ortodontic in functie de moment
In functie de momentul in care se intervine, tratamentul poate fi:
- Tratament profilactic - preventiv;
- Tratament interceptiv;
- Tratament curativ;
- Contentie (mentinerea rezultatelor).

TRATAMENUL PROFILACTIC
- Totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar putea determina tulburari in
dezvoltarea normala a ADM si care pot determina ADM;
- Varsta de electie: pana la 6 ani.

TRATAMENTUL INTERCEPTIV
- Masurile luate in vederea opririi dezvoltarii unei abateri de la normal;
- Se actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului;
- Urmareste redirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea normalitatii.

TRATAMENTUL CURATIV
- Implica o anomalie deja constituita;
- Vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si functionale printr-o multitudine de
mijloace.

1. Perioada copilariei (0-6 ani) – masuri preventive, tratament profilactic (puseu de crestere accentuat)

2. Perioada juvenila (6-8 ani) – interceptie (rata de crestere scazuta pana la minim)

3. Perioada pubertara (8-12 ani) – puseu de crestere – tratament activ/curativ

4. Perioada postpubertara (dupa 12 ani) – crestere scazuta – contentie/stabilizarea rezultatelor

2. Diagnosticul diferential in compresia de maxilar

Compresie cu prodenţie
- Prodentia prezentă în boala parodontala
- Macroglosie – sindromul Down
- Hipotiroidism
- Biproalveolodenţie lui Case, a rasei negroide
Compresie cu înghesuire => macro/ microdenţia relativă; meziopoziţia generalizată
3. Resortul auxiliar in ciuperca

Nr. 13
1.Ac de siguranta
2.Tratamentul ortodontic profilactic si preventia
Cuprinde totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar putea determina tulburari in
dezvoltarea normala a ADM si pot determina anomalii DM.

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI PROFILACTIC:

- Dezvoltarea echilibrata (fizica si psihica);
- Asigurarea dezvoltarii echilibrate a maxilarelor si a dintilor;
- Obtinerea starii de sanantate;
- Mentinerea starii de sanatate.

In perioada intrauterina si in momentul nasterii:

- Regimul de viata si munca al femeii gravide;
- Evitarea mediilor de munca toxice (iradieri, substante toxice);
- Igiena alimentara;
- Combatarea alcoolismului, tabagimului;
- Prevenirea bolilor infecto-contagioase;
- Evitarea traumatismelor;
- Educarea pt realizarea sanogenezei orale a mamei;
- Igiena generala; igiena stomatologica.

Copilul:
- Asigurarea nasterii eutocice cu evitarea traumatismelor;
- Depistarea dezechilibrelor generale si ale aparatului dento-maxilar (anomaliii ereditare si
congenitale exprimate la nastere).

PROFILAXIA DE LA NASTERE LA 6 LUNI:

- Alimentatia naturala;
- Alimentatia mixta sau artificiala corespunzatoare;
- Prevenirea imbolnavirilor generale, rahitismului;
- Igiena riguroasa a sugarului.

PROFILAXIA 6 LUNI- 2 ANI SI JUMATATE

- Combaterea imbolnavirilor generale;
- Supravegherea eruptiei dentare;
- Igiena orala riguroasa;
- Profilaxia nutritionala.

PROFILAXIA INTRE 2 ANI SI JUMATATE SI 6 ANI

- Combaterea imbolnavirilor generale;
- Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare si dezvoltarea dintilor si a ocluziei;
- Masuri de igiena orala in colectivitate si familie;
 - Profilaxia nutritionala (combaterea alimantatiei cariogene, realizarea abraziunii dentare);
- Profilaxia functionala (echilibrul frunctiilor, combaterea obiceiurilor vicioase);
- Profilaxia cariei (fluorizari, sigilari).

PROFILAXIA IN PERIOADA 6-9 ANI

- Combaterea imbonavirilor generale;
- Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare, a dezvoltarii dintilor ai a ocluziei;
- Mentinerea starii de sanantate odonto-parodontala si a echilibrului ocluzo-articular;
- Urmarirea exfolierii dintilor temporari;
- Urmarirea eruptiei dintilor permanenti;
- Mentinerea starii de sanatate a dintilor din zona de sprijin;
- Profilaxia nutritionala si functionala;
- Profilaxia cariei dentare;
- Refacerea integritatii arcadelor dentare.

PROFILAXIA IN PERIOADA 9-12 ANI

- Combaterea imbolnavirilor genereale;
- Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare, a dezvoltarii dintilor ai a ocluziei;
- Mentinerea starii de sanantate odonto-parodontala si a echilibrului ocluzo-articular;
- Urmarirea exfolierii dintilor temporari si a eruptiei dintilor permanenti;
- Masuri de igiena orala in colectivitate si familie;
- Controlul starii de sanatate la 3-6 luni;
Masuri de ortodontie interceptiva si curativa.

3. Clasificarea prognatism
Termenul apartine clasif scolii germane care imparte toate tipurile in 2 mari categorii
1. Sd progenic adevarat = prognatia mandibulara adevarata – exces de crestere manndib
2. Pseudoprognatiile mandibulare = false sd progenic – 3 tipuri:
- Pseudoprognatie prin retrognatism maxilar – deficit de crestere maxilar superior
- Pseudoprognatii functionale sau de conducere – modific de pozitie a mandibulei
-de conducere condiliana/articulara
-de conducere cuspidiana
- Prin modificarea axelor dentare cu ocluzia inversata./ angrenaj invers frontal
In clasif scolii americane -> clasa III.

Nr. 14
1. Metode utilizate in terapia anomaliilor DM
A. Generale – metode profilactice
B. Locale
– terapia cu ajutorul aparatului ortodontic
- terapia functionala – prin exercitii – aducerea dd in zona neutral prin asigurarea unui echilibru
intre grupele musculare antagoniste: exercitii miofunctionale
- slefuiri dentare: contacte premature/canini temporary
- interventii chirurgicale
- mijloace protetice
2. Semne faciale in prognatismul mandibular anatomic
Semne clinice- extraorale
1. Adevarata :
- Profil concav accentuat – pct Gn ant de planul orbito frontal SIMON
- Etaj inferior marit usor cu unghi mandib marit (140-145)
- Frecvent creştere în exces a mentonului
- Asociat cu ocluzia deschisa – fanta labiala deschisa in repaus, macroglosie
- Oblicitatea accentuata a ramului orizontal
- Sant labio-mentonier sters
- Treapta buzelor inversata

3. Scut lingual

Nr. 15
Trinomul ortodontic
Trinomul ortodontic (Nevreze)
- Punctul (zona) de aplicare a F
*zona de modificat
*dintii, arcada sau maxilarul asupra carora se exercita actiunea
- Punctul (zona) de sprijin al F
*dintii situati pe aceeasi arcada, arcada antagonista sau cutia craniana
*zona de sprijin- cel putin egala cu zona de aplicare a F
- Forta (tipul, intensitatea, amplitudinea)
*actioneaza fie intre elementele ADM, fie intre ADM si cutia craniana

Particularitatile biologice ale trinomului ortodontic:

- fortele ortodontice au influenta prin incitatie biologica (forte mici determina efecte structurale,
efecte la distanta de locul de actiune al F)
- fortele ortodontice aditioneaza fortele naturale existente la nivelul aparatului DM (miscarea de
mezializare fiziologica)
- potentarea actiunii fortelor orto de puseul de crestere si directia acestuia (existenta unui
obstacol in calea deplasarii- reduce eficienta fortelor orto sau chiar inverseaza zona de sprijin cu
cea de aplicare a fortelor)
- rezistenta opusa din dinte in deplasarea sa sub actiunea fortei orto depinde de cantitatea si
structura osului, de bogatia si structura tesutului parodonta ( facila deplasare vestibulara a inc
superiori, deplasare deficitara V-O a molarului 2 inferior)
- natura anomaliei - reactivitate modificata

2. Semne clinice endobucale in prognatismul mandibular anatomic

Semne clinice intraorale:
1. Adevarată:
- Spatieri interdentare mari la arcada inf de obicei distal de C inf
- Eruptie mandib precoce
- Spatieri mari intre mugurii dd succesori
- Apar decalaje mari intre arcada maxilara si cea mandibulara – in toate planurile
 - Poate aparea o compensare a anomaliei prin V inclinarea incisivilor superiori si L
inclinarea incisivilor inferiori
In toate tipurile: + afectare parodontala: retractii gg la intregul gr frontal, gingivita cronica in
zona frontal.

*Modif ocluzale:
Sagital: ocluzie Mezializată la niv molari si C: adevarat si in functional; cand e maxilarul mic de
multe ori e rap neutral la M
- Rap Mezializate doar la C: deficit de maxilar, modif ale axelor dd
- Semn patognomic: ocluzie inversa frontal in functie de gradul de afectare sagitala
poate fi cu sau fara inocluzie sagitala; in deficit mare de maxilar si in crestere mare
mandibulara e cu inocluzie
Transversal: se poate asocia cu ocluzie inversa transv +/- latero devierea mandib care ulterior se
transforma in laterognatie
Vertical: prog adevarat asociat frecv cu compresie si ocl deschisa
- Ocluzia inversa se asociaza cu supraacoperirea inversa – prognostic fav pt ca
supraacoperirea inversa mandib nu e de cauza mandibulara

3. Gutiera ca element de ancorare al placilor ortodontice

Nr. 16
1. Clasificarea fortelor
a. Dupa ritmul de aplicare - intermitente/discontinue/continue
b. Dupa sediul de aplicare – intramaxilare/intermaxilare/intra-extraorale/extraorale
c. In functie de maniera de declansare – principale (in ax) sau secundare (paraaxiale)
d. In functie de natura lor – mecanice/artificiale sau functionale/normale/natural
e. In functie de intensitatea lor – usoare (30-40 g pe un dd monoradicular) sau mari
f. Dupa elementul declansator – rigide sau elastic

2. Obiective terapeutice in ocluzia deschisa

1. Profilactice + preventive:
- alimentatie corespunzatoare
- deconditionarea obiceiurilor vicioase
2. Interceptiv – reeducarea functionala
- slefuiri selective DT – reducerea inocluziei vertical
- inele ortodontice + arc metalic + scut lingual
- reeducare limba
3. Curativ – deconditionarea interpozitiilor
- asigurarea permeabilizarii cailor respiratorii superioare
- reducerea spatiului de inocluzie vertical
- obtinerea supraacoperirii in hipercorectie
4. Contentie si dispensarizare – recidiva nu se mai poate trata decat chirurgical
5. Tratament chirurgical – la varste inaintate: osteotomie, Le Fort I

3. Platoul retroincizal
Nr. 17
1. Tipuri de deplasare dentară
Tipuri de deplasare
Orizontale
- miscarea de basculare propriu-zisa (excursia apicala e de amplitudine mai mare)
- deplasarea corporeala (miscare de translatie) - deplasarea paralele a extremitatii apexiene a
dintelui cat si a celei ocluzale)
- expansiunea apicala secundara si recidiva coronara partiala (miscarea de basculare)
- derotarea dentara

Veritcala – ingresiune
- egresiune
Aprecierea clinica a fortei (F)
- durerea dento-parodontala - NU! (doar jena)
- ritmul deplasarii (pt echilibrul procesului de restructurare osoasa, deplasarea e in medie 0,5
mm/luna)
- modificarile de culoare sau pierderea transparentei dentare
- aparitia mobilitatii dentare

2. Tratament in ocluzia adânca acoperită

Tratament
- forma ereditara + scheletala: tratament ortopedie dento-faciala inceput cat mai rapid
- tratamentul este de lunga durata, iar contentia dubla/tripla ca durata fata de durata tratamentului
activ
- in perioada de crestere, tratamentul este ortopedic; conduita de compensare ortodontica;
asteptam inchierea cresterii – decompensam ortodontic complet
- chirurgie ortognata
- finalizarea ortodontica postchirurgicala
- contentie definitiva
- rotatie ant max + rotatie post max=> forma ft grava=> ortopedie dento-faciala
- corectie functionala a ADM
- cand recidiveaza trat este ft dificil (risc de decompensare parodontala)

3. Plan înclinat anterior la placa superioară

Nr. 18
1. Planul inclinat anterior inferior.
2. Semne endobucale DLMP
Ex endobucal:
- Max insuf dezvoltat in toate sensurile
- Bolta palatine plata, cu cicatrici si eventual comunicari buco-nazale
- Arcada superioara cu forme anormale (V, M, Trapez) asimetrica in despicaturi
unilaterale
 - Lipsa continuitatii la niv proc alveolare
- Buza cicatriciala cu bride si vestibul adanc
- Anomalii dentare in zona despicaturii : anodontie , dd supranr , dd nanici, malpozitii
accentuate
- Dd pot prezenta distrofii, deficite de mineralizare si o implantare deficitara
- Tulburari de ocluzie accentuate: de la ocl inversa frontala la ocluze inversa totala
- Mandibula scapa de sub controlul maxilarului si apar semne de exces de crestere
mandibulara

3. Efecte negative deplasare dentara

- mortificare pulpara
- resorbtie radiculara
- durere + mobilitate dentara asociata

Nr. 19
1. Tratamentul ortodontic la copil: caracteristici
2. Obiectivele tratamentului ortodontic in DLMP
Obiective tratamentului ortodontic:
- Stimularea dezv arcadei sup in toate sensurile
- Controlarea ritmului de dezv a mandibulei
- Corectarea malpozitiilor
- Obtinerea unei ocluzii functionale
- Obtinerea continuitatii arcadelor
Tipuri de dispositive utilizate:
- Aparate mobilizabile in dentitia mixta (placi cu surub)
- Disjunctor (contestata):
- 1-unde exista posibilitatea de ancorare
- 2-se poate face la varste inaintate pentru ca nu exista sutura
- 3-stabilitatea rezultatului
- Aparate fixe dupa eruptia dentitiei permanente pentru aliniere
- Chirurgie ortognata pentru rezolvarea decalajelor intermaxilare
- Tratament protetic : pentru refacerea fizionomiei

3. Monblocul: cum actioneaza asupra aparatului dento-maxilar.

Nr. 20
1. Obiective tratament interceptiv
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI INTERCEPTIV:
1. depistarea dezechilibrelor dintre bazele maxilare, indepartarea agentilor determinanti si
obtinerea unor relatii intermaxilare normale, fie prin stimularea dezvoltarii maxilarului
deficitar, fie prin franarea cresterii maxilarului dezvoltat in exces;
2. depistarea dereglarilor aparute in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptie a
celor permanenti, prin extractii de dinti temporari (unde este cazul), supravegherea
zonelor de sprijin sau reobtinerea spatiului necesar eruptiei dintilor permanenti;
 3. depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare si reechilibrarea ocluziei, prin identificarea si
eliminarea eventualelor contacte premature care pot avea acelasi efect (ocluzii sau
angrenaje inverse, laterodeviatii mandibulare);
4. tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor, deconditionarea obiceiurilor
vicioase in colaborare cu parintii si educatorii, fiind unul dintre cele mai valoroase
servicii ortodontice interceptive.

2. Ocluzia deschisa
3. Resortul aux in 8