1.ce se intelege prin reinsertie si neo insertie ? Reinsertie = refacerea jonct.

gingivo - dentare dupa tratamentul muco- gingival de restaurare a nivelului gingiei fata de coletul dintelui in cazul unei retractii gingivale localizate. Neoinsertie = refacerea jonctiunii gingivo - dentare dupa tratam chirurgical de desfiintare a pungii parodontale. 2. "Root-planning" = indepartarea prin chiretare a cementului necrozat sau infectat si realizarea unei suprafete netede 3. Debridare gingivala = indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false formate din placa bacteriana. 4. Atritie si Abraziune Abraziune = actiunea de uzura prin frecare din cauza unor forte mecanice anormale, nefiziologice 7. Stomodeum ( gura primitiva ). - apare in saptamana a III a
1

- prezinta un proces frontal si un arc mandibular - limite: m. FN @ stomodeum @ muguri maxilari @@ muguri mandibulari 8. Osificare desmala. - structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor maxilari prin osificare desmala ca oase de membrana => o rezistenta scazuta 9. Lama dentara si mugurele dentar 9Lama dentara situata langa marginea libera a maxilarului 10 - este o ingrosare epitaliala formata din cell aplatizate 11In luna a III a i.u. din lama dentara apar mugurii dd temp si apoi cei permanenti 10. Diafragma epiteliala si resturile MALASSEZ. 10la nivelul viitoarei jonctiuni smalt-cement teaca HERTWIG se curbeaza si form. DIAFRAGMA EPITELIALA 11radacina se form si se alungeste pa masura ce Diafragma coboara 12Fragmente din teaca HERTWIG pot persista sub

forma Resturilor MALASSEZ fiind localizate de-a lungul radacinii

11. Cementogeneza Formarea cementului acelular : sub forma de depozite stratificate succesive => ciment primar care acopera in intregime radacina Formarea cementului celular odata cu aparitia presiunii se form o matrice cementoida => straturi succesive de cement de`a lungul vietii 12. Formarea Desmodontiului Cementoblastii se aliniaza la interior | Ontoblastii se aliniaza la exterior | => cementul si osul alveolar Fibroblastii -> f de colagen din care se form f. gingivale supraalveolare si f.alveolo-dent. Vasele sang. Ale desmodontiului se dif din mezenchimul pulpei 13. Formarea oaselor alveolare - se form prin osificare desmala in sapt 6-7 - incepe in jurul mugurilor dentari - se unesc de baza maxilara si arcada bazala a Mdb
3

- osteoblastii sunt princip. Cell formatoare ale osului alveolar 14. Eruptia activa = deplasarea d spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional. = acest fenomen este posibil prin apozitie de os alveolar = cand d nu se intalneste cu antagonistul deplasarea continua in mod rapid => eruptie activa accelerata 15. Eruptia pasiva = deplasarea niv de insertie a epiteliului spre apical 13marirea coroanei clinice 4 stadii 1. pe smalt ; 2. pe smalt + cement 3. jonctiune +cement 4. cement 16. Mucoasa cavitatii bucale. Zone principale 3 zone : 1. Gingia + mucoasa boltii 2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii 3. Mucoasa de captusire a cavitatii bucale 17. Marginea gingivala libera = portiunea cea mai coronara a gingiei intre papilele interdentare 140,5 - 2 mm grosime 15Contur marginal ascutit, neted

18. Papila interdentara - ocupa spatiul interdentar - situata sub punctul de contact - forma de platou sau sa - intre dd laterali vf concav 19. In raport cu ce factori variaza forma si vol papilei. - morfologia osului subadiacent - varsta - incongruenta dento-aveolara - traumatisme, diasteme. Treme 20. Gingia fixa * adera fix de osul alveolar subadiacent * de la baza marg. Gingivale libere pana la mucoasa alveolara * h e mai mare la maxilar * limita intre g. fixa si muc. Alveolara jonctiunea mucogingivala 21. Culoarea normala a gingiei - cul normala ROZ DESCHIS - variaza in raport cu : * grosimea stratului epitelial * gr. de keratinizare * gr de vascularizatie * nr cell melaninoformatoare * alimentatia
5

22. Aspectul suprafetei gingivale si consistenta gingiei. = gravura punctata sau coaja de portocala 16aspectul devine evident dupa varsta de 5 ani 17se remarca mai mult la dd frontali 18Consistenta vf papilelor consistenta laxa 23. Pozitia gingiei fata de dinte - In jurul coletului anatomic Poz depinde de : eruptia dentara, tipul constitutional, varsta, anomalii, inflamatii, traumatisme, afectiuni generale 23. Insertia epiteliala = se refera la cell din epiteliul jonctional situat mai apical de fundul sacului gingival care vin in contact direct cu dintele 24. Stratul bazal al epiteliului gingival - format din cell de forma cuboidala - asezate pe 1-2 straturi - ritm inalt de multiplicare celulara => strat germinativ - din loc in loc -> melanocite (bogate in melanina) 25. Stratul spinos si Granulos Spinos = stratul epitelial cu cea mai mare grosime, numeroase tonofilamente Granulos = mai redus k grosime Contribuie la permeabilizarea epiteliului prin cell situate superficial

26. Stratul cornos keratinizat al epiteliului gingival - format din cell aplatizate, fara nucleu si organite citoplasmatice - intreg spatiul celular e format din Keratina - in conditii patologice stratul cornos este ingrosat * hiperkeratoza cu frecvente fisuri, desprinderi de laboruri * pot aparea si cell cu nucleu sau fragm nucleare 27. Cell LANGERHANS - prez in epiteliul oral, sulcular, jonctional - citoplasma clara Nu au tonofilamente Rol : declansarea raspunsului imun specific tisular Pot actiona k si macrofage 28. Epiteliul santului gingival -keratinizare redusa sau absenta => imbolnavire => microeroziuni & microulceratii urmate de sangerari 29. Epiteliul jonctional Localizare numai pe smalt - pe smalt & cement - pe cement -10 20 de straturi superior -> spre apical 3-4 straturi - prezinta 2 lamine bazale externa - interna
7

30. Vulnerabilitatea epiteliului jonctional - interfata nu are ondulatii, este neteda => nutritie scazuta - keratinizarea redusa sau absenta ( keratina actioneaza impotriva agresiunii microbiene) - nr redus de punti desmozomale intercell 31. Santul gingival si proprietatile lichidului sau Delimitari : intern : dinte Extern : gingie Baza: conturul coronar al epiteliului jonctional Adancime 1-3 mm Proprietatile lichidului din s. gingival 1.indepartare mecanica 2.activarea adeziunii/insertiei epiteliale 3.activarea antimicrobiana prin anticorpi

32. Continutul lichidului santului gingival: - elem celulare : leucocite, limfocite, monocite - imunoglobuline: alfa -1 , alfa -2 , beta - fibrinogen + fibrinolizina - glucide

- neutrofile - enzime: fosfataza acida, fosfataza alcalina, lizozim - electroliti: Na, K, Ca, P

33. Proteoglicanii din corionul gingival Corionul e format din : 19substanta fundamentala 20celule 21fibre de colagen si elastina 22vv si nn Proteoglicanii rol major in mentinerea intergitatii corionului Componentele principale ale proteoglicanilor : 23glicozaminoglicanii 12compusi nesulfurati ( Ac Hialuronic) 13compusi sulfurati (Condroitin Sulfat, Dermaton Sulfat, Heparan Sulfat, Keratom) 34. Glicoproteinele din corionul gingival Glicoproteinele: 24fibronectina se agrega specific de proteoglicani intermediaza fixarea fibroblastilor rol in vindecare si regenerare 25lamina
9

contribuie la formarea membranei bazale dintre epiteliu si corion 26entacina fixarea colagenului 27tenascina activa in procese de vindecare 28trombospondinele rol in migrarea, adeziunea, cresterea unor cell 29Vitronectina Activeaza fagocitoza

35. Cell corionului gingival A. Fibroblastii 36. * sinteza f de colagen * prod proteoglicani * rezorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen B. Mastocitele prod histamina si heparina C. Macrofage, Monocite, Plasmocite, Limfocite, PMN D. Osteoblasti - rol osteoformator E. Cementoblasi si cementoclasti 36. Functiile Fibroblastilor

1. Participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen 2. Rol esential in mentinerea integritatii corionului, producand proteoglicani si glicoproteine 3. Rol activ in rezorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen 37. Fibrele corionului gingival 1. F de colagen cele mai numeroase 2. f de reticulina 3. f elastice ( putine) 4. f de oxytalan 5. f de ancorare 38. Fibrele ligamentului supraalveolar 1. F. dento gingivale 2. F. dento dentare 3. F. dento periostale 4. F. dento alveolare 5. F. alveolo gingivale 6. F. periosto gingivale 7. F. transgingivale 8. F. intergingivale 9. F. interpapilare 10. F. circulare 11.F. semicirculare 12.F. intercirculare
11

39. Principalele enzime din corionul gingival Fosfataza alcalina Fosfataza acida Acetilcolinostoraza Succidenhidrogenaza Beta D glucorodinaza Beta glucozidaza Beta galactozidaza Aminopeptidaze 40. Histochimia gingiei normale - Glicogenul se gaseste in epitelui in concentratie invers proportionala cu gradul de keratinizare - Glicogenul este considerat un component chimic normal al epiteliului care creste in procesul patologic - gruparile sulfhidrice si disulfidice au rol in keratinizare - enzime : sub 39

41. Cementul primar, fibrilar, acelular - in coronara a radacinii - g 1-130 um - la ME benzi de fibre de colagen - substanta minerala 61 % 42. Cementul secundar, celular - in apicala a radacinii - g 130-200 um - substana minerala 40% 43. Spatiul dento-alveolar -totalitatea structurilor din spatiul dento-alveolar formeaza un complex merfofunctional = DESMODONTIUL -dimensiunile depinde de : * varsta * gr de eruptie * gr de functionalitate * inflamatii * afectiuni sistemice Componentele Desmodontiului: -subst fundamentala -cell, fibre, vv si nn

13

44. Cell mezenchimale si fibroblastii din desmodontiu @ cell mezenchimale nediferentiate - rol : structurarea normala a desmodontiului, cem, osului alveolar. 30participa la regenerare dupa interv chirurgicale @ fibroblastii formeaza majoritatea cell a desmodontiului 31sintetizeaza molec de colagen 32sintetizeaza matricea de proteoglicani 45. Alte cell din desmodontiu: - osteoblasti, osteoclaste - cementoblasti - cell epiteliale - cell de aparare (macrofage, PMN) 46. F de colagen din desmodontiu - cele mai numeroase 53-74 % - grupate in benzi groase care formeaza lig periodontal - Diam 2-3 microni - traseul fibrelor este ondulat - unele fibre au traseu || cu rad = plexul fibrelor indiferente 47. Principalele grupe de fibre ale lig. Periodontal 1. Fibrele crestei alveolare 2. Fibrele dento dentare 3. Fibrele orizontale 4. Fibrele oblice ( cele mai numeroase)

5. Fibrele apicale 6. Fibrele de oxytalan 48. 49. 50. Componentele osului alveolar Osul alveolar este format dintr`o prelungire apofizara a oaselor maxilare si este format din: 33osul alveolar p-zis 34osul alveolar sustinator Osul alveolar pr zis: 35lamina dura radiologic apare sub forma unei benzi lineare de radioopacitate crescuta 36lamina cribriforma prevazuta cu un orificiu prin care trec vv sanguine, limfatice, si nn din desmodontiu

51. Os lamelar.Os haversian Os lamelar = realizat de osteoblasti 37se dispune sub forma unor lame concentrice in jurul unui vas central OS alveolar sustinator :
15

53. Os medular spongios 38alcatuit din numeroase spatii captusite cu un strat celular: ENDOSTEUM 39zonele cele mai bogate in os medular: 14tuberozitatea maxilara 15PM si M mandibulari 54. Corticala externa 40formata in principal din os haversian 41poate fi vestibulara sau orala 42acoperita de periost 43gr vestibulara mai redusa la I, C, PM 55. Conturul crestei marginale a osului alveolar 44variaza in fct de : forma radacinii si este in general || cu jonctiunea smalt-cement 45in zonele unde radacina prez o suprafata neteda marginea creste alveolare are un traiect drept 46radacini curbe traiect rotunjit spre apical 56. Dehiscenta si fenestratia Dehiscenta lipsa de os situata marginal ca o palnie deschisa coronar Fenestratia defect osos circumscris

47se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou invecinat bine vascularizat 57. Anchiloza radacinilor In mod normal anchiloaza rad nu se prod datorita potentialului inalt de regenerare a desmodontiului. 58. Plexul vascular periodontal -------------Plexul cervico - gingival Plexul vascular ------------Ramuri oblice si transversale Plexul interalveolar periodontal ------------Arteriole ascendente | Plexul subalveolar 59. Surse de vascularizatie a gingiei 3 surse - plexul periostal - plexul intraalveolar - plexul periodontal 60. Particularitati ale vascularizatiei gingiei evidentiate pe o sectiune transversala Versant extern : plex arterial
17

Versant intern : plex cervico- gingival 61. Particularitati ale vascularizatiei parod. Marginal -existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase formate din arteriole si venule situate intr`o teaca de natura conjunctiva -arteriolele terminale prez o tunica musculara subtire -vasele din parodontiu prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase 62. Circulatia limfatica - de`a lungul vv limfatice noduli limfatici cu rol in procesele de aprare imuna fata de diverse infectii - vv limfatice se deosebesc de capilarele sanguine prin: * lipsa hematiilor din lumen * lipsa laminei bazale in jurul vv * prezenta unor valve in lumen - drenaj : gingia maxilara --- gg cervicali profunzi Gingia mandib --- gg submentonieri, cervicali 63. Inervatia parodontiului marginal Rr terminale ale NAI desmodontiu Ging max NASA, NASM, NASP, IO, PM, NP Ging mdb n Bucal, n Mentonier 64. Osteopenia si osteoporoza

Osteopenia: reducerea masei osoase prin demineralizare si aceasta consta in afectarea componentei minerale cu pastrarea structurii organice , scade inaltimea crestei, in special la femei dupa menopauza Osteoporoza: afectiune osoara caracterizata prin fragilitatea masei osoase cu risc de fracturare.

65. Factorii si indicatorii de risc invariabili si variabili Invariabili : 48sexul feminin 49varsta avansata 50constitutia scheletului 51ereditatea Variabili : 52menopauza precoce 53dezvolatarea intarziata a scheletului la adolescenti 54sedentarismul 55fumatul 56abuzul de alcool si cafea 57alimentatia bogata in proteine, sare, fosfati
19

67. Regenerare si Reparatia Regenerarea = proces de refacere, de reproducere in intregime sau in parte a unui tesut cu restaurarea functiilor initiale. Reparatia = vindecarea unui tesut normal sau cicatricial 68. Cell care participa la regenerarea parodontiului marginal : Cell osoase si conjunctive important potential regenerativ Cell asociate ligamentului periodontal : regeneratoare de parodontiu 69. Regenerarea tisulara ghidata / osoasa ghidata Tisulara ghidata: ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste restructurarea tes moi ale parodontiului distruse prin osteoliza bacteriana Osoasa ghidata: pt inaltarea crestei 70. Proteine de morfogeneza osoasa. Ciclosporina adm in doze mici la sobolan stimuleaza formarea de os si favorizeaza integrarea grefelor de os .

71. Alti factori cu rol restaurativ, regenerative al structurilor parodontiului marginal - angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara - factorul de crestere placentar - factorii de crestere insulin-like si trombocitari - transplantul osos medular autolog - hidroxiapatita 72. Mecanisme de actiune a tetraciclinei in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal 58are proprietati benefice in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului prin : o cresterea atasarii fibroblastilor din corionul gingival si din desmodontiu de componenta fibrilara o intense activitate anticolagenolitica o inhibarea hormonului paratiroidian ( protectie fata de rezorbtie) o actiune antiinflamatoare de lunga durata 73. Functiile cementului radicular 1.asigura fixarea fibrelor ligg periodontal 2.cementul se depune continuu in cursul vietii
21

3.depunerea continua de cement este esentiala pt eruptia dintelui deoarece permite rearanjarea fibrelor din ligg periodontal 4.nu prezinta fenomene de remodelare si rezorbtie in conditii functionale 5.rezorbtia cementului prin procese inflamatorii nu este certa 6.osteocitele pot avea actiune cementolitica 74. Functia de structurare si restructurare a desmodontiului si ligg periodontal 59cell mezenchimale din foliculul dentar au capacitatea de a se diferentia de cementoblasi, fibroblasti si odontoblasti 60ligg periodontal si intreg complexul desmodosntal se afla intr`un continuu si constant proces de modelare si restructurare functionala 61Cell si fibrele sunt treptat inlocuite cu altele noi printr`o activitate mitotica inalta a fibroblastilor si cell endoteliale

75. 76. Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare ?

62rezistenta fata de fortele ocluzale de impact 63transmiterea fortelor ocluzale catre osul alveolar 64protectia formatiunilor vasculo-nervoase 65mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare

77. Teoria sistemului vasco-elastic 66atribuie rolul principal in deplasarea dd di de absortie a socurilor fluidului desmodontal (sange si lichid extracell) 67fibrele ligamentare au rol secundar 68fortele de impact imping lichidul extracell in spatiile osului medular prin orificiile laminei dura. 78. Teoria tensiunii ligamentare 69atribuie rolul principal fibrelor de colagen care in cursul solicitarilor prin impact se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma de tractiune asupra osului alveolar 70osul alveolar sufera o deformare elastica tranzitorie
23

care dak nu este excesiva este neutralizata de osul bazal al maxilarului / mandibulei 79. Teoria tixotropica 71sustine k desmodontiul in intregime are comportamentul unui gel tixotropic si explica reactia fata de solicitari prin modificari de vascozitate ale acestuia. 81. Implantarea dentara Depinde de : 72lungimea radacinilor 73numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora 74suprafata radacinilor 75forma si volumul radacinilor ( drepte, arcuate, filiforme, voluminoase in portiunea terminala ) 76vasta 77constitutia 78starea de sanatate

82. Factori care controleaza rezorbtia osoasa :

79in general citokine ca : interleukina 1 interleukina 6 limfotoxine factorul de necroza a tumorilor ( TNF-Beta) gama-interferonul 83. Factori de protectie a osului alveolar : 80factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite 81factorul de crestere asociat cu heparina 82factorii de crestere insulin-like 83factorul de transformare TGF-beta a cresterii 84proteine de morfogeneza osoasa 85. Rolurile functionale ale atritiei : 85atritia suprafetelor olcuzale ale dd permanenti reduce relieful ocluzal accidental => risc de prod a cariilor ocluzale 86atritia suprafetelor ocluzale la dd perm reduce din bratul de parghie extraalveolar reprezentat de coroana clinica a d. 87atritia ocluzala reduce gradul de inclinare a pantelor cuspidiene 88atritia suprafetelor aproximale transforma concatul
25

interdentar dintr`o zona redusa initial, intr`o zona extinsa 86. Rolurile functionale ale contactului interdentar : 89are urmatoarele roluri o transmiterea echilibrata a fortelor din cadrul masticatiei din zonele active la restul dd al caror parodontiu marginal va primii stimuli functionali o protejeaza papila gingivala de impactul direct, traumatic al alimentelor o directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali si alveolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion 87. Mezializarea functionala : 90reprezinta procesul de migrare a dd in directie meziala catre planul mediosagital 91acest proces este datorat succesiunii de eruptie a dd dinspre mezial spre distal, ultimii dinti exercitand presiuni dinspre distal catre dintii erupti anterior 92prin mezializare fiziologica se produce rezorbtie osoasa . 93mezializarea joaca un rol activ in contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate si in prevenirea formarii de spatii retentive

atritia -neoinsertia si reinsertia -fibrele ligamentului supraalveolar -caracterele particulare ale vascularizatiei parodontiului marginal -teoria vascozitatii -morfologia cimentului alveolar -morfologia osului de sustinere -functiile ligamentului supraalveoar -abfractia -glicoproteinele din corion 89. Prevalenta si incide nta in boala parodontala - Prevalenta = frecventa sau numarul de cazuri de boala identificate la un moment dat in interiorul unei comunitati. ( se raporteaza la 1000 de persoane) - Incidenta = numarul de noi cazuri de imbolnavire ce apar intr`un anumit timp la un grup de populatie. 90. Extinderea si severitatea bolii parodontale - Extinderea = numarul de dd, de suprafete dentare si radiculare, de portiuni fragmentare ale acestora unde imbolnavirea a putut fi identificata - Severitatea = este apreciata prin numarul de mm cu
27

care retractia gingivala sau adancimea pungilor parodontale s`au marit intr`un interval de timp 91. Factorii de risc si Indicatorii de risc in boala parodontala - Factorii de risc : 1. obiceiurile alimentare 2. secventa si corectitudinea periajului 3. consumul de alcool 4. stresul 5. evenimentele din viata cotidiana - Indicatorii de risc : 1. varsta 2. sex 3. educatie 4. ocupatie 5. rasa 6. starea civila 7. gruparea etnica 8. starea socio-economica 9. venitul lunar 10.posibilitatea de prezentare la tratament 92. Riscul relativ in boala parodontala - reflecta relatia dintre expunerea la un anumit factor de

risc si posibilitatea de aparitie si dezvoltare a bolii parodontale Boala parodontala A(C+D) RR = -----------------C(A+B) Prezenta Absenta Persoane A expuse Persoane C neexpuse B D

93. Postulatele pt ca un microorganism sa fie considerat patogen parodontal 1. MO sa fie prezent in numar mare in parodontiul lezat si in numar redus in parodontiul sanatos 2. Indepartarea MO sa duca la oprirea progresiei bolii 3. MO tre sa posede factori de patogenitate relevanti pentru initierea si progresia leziunilor parodontale 4. In experimentele pe animale tre sa se reproduca leziunile de la oom 5. Raspunsul imun umoral si celular tre sa sugereze rolul unic al MO in producerea bolii
29

94. Argumente privind rolul placii bacteriene in parodontopatiile marginale cronice. 1. intreruperea igienei bucale are k rezultat formarea placii bacteriene, urmata de instalarea inflamatiei gingivale 2. reluarea igienei e urmata de reducerea inflamatiei gingivale 3. actiunea benefica a unor AB sau antiseptice (clorhex) in reducerea evolutiei inflamatiei gingivale 4. reproducerea experimentala a unor leziuni parodontale la caine prin acumularea de placa bacteriana. 5. la animalele germ-free nu s`au produs leziuni parodontale. 95. Aderenta si atasarea bacteriana - la scurt timp de la formarea peliculei un numar de coci, cell epiteliale, PMN adera de suprafata ei. Ulterior depozitul bacterian creste prin atasare si colonizare bacteriana. - Aderenta prin mecanism electostatic : bacteriile prezinta la suprafata incarcatura electronica (-) si sunt atrase de Ca+ din pelicula - Aderenta prin mecanisme hidrofobe - Aderenta prin structuri bacteriene specializate

96. Metabolismul placii bacteriene - influentat de dieta - aportul de carbohidrati determina cresterea proceselor fermentative cu scaderea pH-ului ceea ce favorizeaza dezvoltarea bactariilor producatoare de acid uric 98. Placa subgingivala asociata suprafetei dentare - structura apropiata cu placa supragingivala - flora gram (+) - intre placa si epiteliu se interpune un nr mare de leucocite - spre apical flora gram (-) 99. Placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival - placa din santul gingival se intinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare. - Dominant flora gram (-) 100. Placa subgingivala asociata tesutului gingival - = parodontita juvenila localizata 101. Actiunea nociva a lipopolizaharidului in boala
31

parodontala - asupra leucocitelor: produce leucopenie - asupra complementului: determina activarea lui prin calea alternative - asupra macrofagelor : determina sinteza de interleukina 1, TNF alfa, PGE2 cu efecte citotoxice care se manifesta asupra fibroblastelor di epiteliului gingival 102. Exotoxinele in boala parodontala. - bacteriile dominante din placa subgingivala din flora gram (-) nu produc exotoxine cu exeptia Actinobacilus actinomycetemcomitans serotip b. - acesta sintetizeaza leucotoxina care distruge leucocitele din santul gingival 103. Enzimele in boala parodontala - numeroase bacterii din placa subgingiv sunt capabile sa elaboreze enzime care vor agresa tesutul din jur - pot determina eliberarea unor enzime chiar din cell tesutului gazda. - Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Prevotella intermedia, Capnocytophaga sunt capabile sa produca enzime proteaze de tip tripsin-like - Porphyromonas gingivalis produce cistein-proteaza,

aminopeptidaze, colagenaze - Treponema denticola produce proteaze si hemaglutinide 104. Metabolitii in boala parodontala - si gram (-) si gram (+) produc in timpul metabolismului factori ce pot contribui la distructiile tisulare : adic butiric acid propionic amine indol sulfuri volatile amoniac metilmercaptan hidrogen sulfurat

105. Factorii umorali de aparare in boala parodontala - sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival - saliva contine numerosi factori antibacterieni k : o lizozimul o lactoferina - lizozimul ataca bacteriile gram (+)
33

- lactoferina prin capacitatea sa de a lega Fe, priveaza de un factor esential nutritia bacteriilor 106. Rolul polinuclearelor in boala parodontala - produc marginatia leucocitara, migrarea lor prin diapedeza in focarul chemotactic - efectele directe nocive asupra PMN se produc sub actiunea leucotoxinei produse de Actinobacillus actinomycetemcomitans. - Lipopolizaharidul unor bacterii ca Porphyromonas gingivalis manifesta efecte deosebite asupra PMN, inhiband expresia unor factori de adeziune 107. Rolul macrofagelor in boala parodontala - implicate in pocesele de aparare specifica si nespecifica - prezinta informatia genetica limfocitelor B sau T declasand raspunsul umoral sau cellular - macrofagele fagociteaza bacteriile si resturile cell - elaboreaza enzime cu rol distructiv cell 108. Imunitatea nespecifica (innascuta) in boala parodontala - organismul raspunde fata de agresiunea bacteriana prin factori de aparare innascuti si adaptativi.

- Apararea se realizeaza de catre parodontiu prin o bariera naturala reprezentata de integritatea anatomica a epiteliului jonctional o factori umorali prezenti in lichidul santului gingival o factori celulari din tesut 109. Imunitatea specifica in boala parodontala - antigenele si anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal - Antigenele bacteriene pot fi structurale ( capsula, antigenele de invelis, fragmente din perete) sau sintetizate de bacterie (exotoxine, unele enzime) - Anticorpii in lichidul gingival si tesutul parodontal apartin in majoritatea lor imunoglobulinelor din clasa IgG, cu o putere mare de opsonizare si de fixare a complementului, precum si in proportie mai mica a clasei IgM fara potential opsonigen, dar cu capacitate mare de a activa si fixa complementul. 112. Patogenii parodontali ai complexului rosu. - Porphyromonas gingivalis - Tannerella forsythensis - Treponema denticola

35

113. Bacteriile parodontale ale complexului oranj Fusobacterium nucleatum Prevotella intermedia Micromonas micros Campilobacter rectus

114. Variatiile imunoglobulinelor serice in boala parodontala - sindrom inflamator in parodontopatii : cresterea IgG in 40-50 % din cazuri si cresterea IgM in episoadele de acutizare - in parodontopatiile mixte - procente crescute doar in 27% din cazuri pt IgG si 40% din cazuri pentru IgM - in formele hiperplazice cresteri ale IgM in 115. Rolul imunoglobulinelor A,G,M in boala parodontala - IgA scad in toate loturile cercetate - IgG cresc in 75 % din cazuri in parodontita marginala cronica si in hiperplaziile gingivale - 40% din cazuri cresc in formele profunde si mixte 116. Rolul proteinelor de soc termic sau de stres in boala parodontala

sau proteinele de stres in boala parodontala proteine procariote si eucariote sunt proteine nucleoplasmatice cresterea proteinelor de soc termic activeaza sistemul imun imediat dupa agresiunea bacteriana si inainte de multiplicarea bacteriilor si creeaza conditii pentru mobilizarea mijloacelor de aparare specifice

117. Bacteriile patogene in gingivite - produse prin actiunea conjugata a patogenilor parodontali si a asociatiei cu alte bacterii - zona superficiala : bacili, coci si spirochete - zona leucocitara : neutrofile, bacili , spirochete - zona necrotica : fuzobacterii - zona cea mai profunda : spirochete 118. Bacteriile patogene in parodontite - in parodontita agresiva produsa de Actinobacilus actinomycetemcomitans serotip b si alte bacterii asociate
37

119. Prin ce favorizeaza tartrul dentar instalarea gingivitelor si parodontitelor - tartrul determina un contact intim si f strans cu al placii bacteriene cu tesutul gingival, ceea ce face dificila abordarea si eliminarea placii prin manevre terapeutice uzuale - tartrul se mareste in volum progresiv si produce leziuni gingivale, ulceratii, 120. Comparati tartrul supragingival cu cel gingival - Tartrul supragingival consistenta redusa la inceput culoare alba galbena imediat dupa depunere este friabil, se disloca usor localizari preferentiale : fata O a incisivilor inferiori fata V a molarilor superiori fata Ocluzala a dd fara antagonist - Tartrul subgingival Consistenta crescuta Culoare maroniu-inchis spre negru

 Foarte adherent, greu de dislocate Se depisteaza cu sonde exploratorii In timp, prin retractia gingivala devine vizilib si se alatura tartrului supragingival k o componenta a acestuia

121. Ritmul de formare a tartrului dentar si modul de fixare pe suprafata dintelui tartrul se depune la varste tinere primul care apare este cel supragingival 37-70% la 9 15 ani 44-88% la 16-21 ani 86-100% peste 40 de ani Incepe formarea de la varsta de 9 ani Se formeaza pe structurile placii dentare preexistente care sufera un proces de mineralizare. - Mineralizarea incepe din primele 4-8 ore realizand o calcificare de 60-90% dupa 12 zile Ritmul de formare Depinde de localizarea d, de fluxul
39

salivar, alimentatie Creste cu 0.10 0.15 % pe zi Dupa 4-6 luni de la initierea depunerii se obtine un nivel maxim de acumulare Fixarea tartrului pe suprafata dintelui se face prin Atasarea prin intermediul unei pelicule organice Unirea intre cristalele anorganice din tartru cu cele din structura dintelui 122. Teoria pH`ului salivar in formarea tartrului dentar - cresterea ph`ului salivar reprezinta conform acestei teorii, mecanismul esential in precipitarea sarurilor si este explicate prin : o scaderea CO2 din saliva o formarea de radicali aminoacali bazali in placa bacteriana o degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavitatea bucala in diferite situsuri retentive 123. Teorii enzimatice in formarea tartrului dentar - Teoria actiunii fosfatazei o Se bazeaza pe constatarea k in vitro fosfataza

eliberata din placa bacteriana are capacitatea de a elibera ioni fosfat din fosfatii organici salivary - Teoria actiunii esterazai o Esteraza prezenta in bacterii filamentoase, coci, leucocite, macrophage poate initia calcifierea placii prin hidroliza esterilor acizilor grasi din care rezulta acisi grasi liberi.

124. Rolul dietei in formarea tartrului dentar - la animalele de experienta s`a constatat k tartrul se formeaza chiar si in absenta alimentarii pe cale orala - depunerea tartrului este influentata mai mult de consistenta alimentelor decat de continutul lor : o cele dure cxu actiune mecanica pronuntata intarzie formarea tartrului dentar o deficienta vitaminelor B6 , PP favorizeaza aparitia tartrului o aportul de acid ascorbic scade cantitatea de tartru dentar 125. Rolul tartrului dentar in producerea bolii parodontale

41

- la animalele germ-free cu depuneri de tartru inflamatia parodontiului marginal n se produce decat dupa contaminarea microbiana a animalelor - la om, sunt frecvente cazurile de gingivita chiar in absenta tartrului - la tineri starea parodontiului marginal este legata de prezenta placii mai mult decat prezenta tartrului - la varstnici asocierea tartru-gingivita-parodontita este crescuta - => tartrul este un factor favorizant in producerea bolii parodontale 126. Trauma ocluzala acuta si cronica - Trauma ocluzala acuta : o Directa prin : Intrepatrunderea accidentala in custul masticatiei a unor obiecte particule sau fragmente dure Strangerea excesiva intre dinti a unor obiecte metalice o Indirecta prin : Lovituri accidentale sau agresiune in timp ce pers are ceva intre dinti =)) - Trauma ocluzala cronica : o Este mai frecventa si rezulta din bruxism, inclestarea dd, hipersolicitarea dd care marginesc

spatii edentate.

127. Trauma ocluzala primara si secundara - Trauma ocluzala primara o Rezulta din forte ocluzale agresive care produc suferinta parodontiului o Eruptii active accelerate ale dd fara antagonisti si aparitia de blocaje ocluzale o Obturatii sau coroane inalte o Punti dentare prost concepute o Aparate ortodontice cu forte excsive - Trauma ocluzala secundara o Se instaleaza pe fondul unor leziuni parodontale preexistente care nu mai permit parodontiului marginal afectat sa suporte solicitarile fiziologice
43

anterioare 128. Modificari adaptative ale parodontiului marginal la trauma ocluzala cresterea mobilitatii dentare largirea spatiului dento-alveolar ingrosarea laminei dura aceste modificari sunt adaptative, in sensul unei reactii de aparare a parod marginal fata de injuria traumatica si au un caracter reversibil

129. Rolul cariilor dentare ocluzale ca factor favorizant in inflamatiile gingivale - cariile ocluzale determina din cauza durerilor : masticatie unilaterala masticatie superficiala - in acest caz autocuratirea nu mai actioneaza in sensul indepartarii placii bacteriene - rezulta acumulare de placa in zona afectata de carii 130. Rolul cariilor dentare de colet ca factor favorizant in inflamatiile gingivale - cariile de colet retin resturi alimentare si placa bacteriana care produc inflamatia marginii gingivale - datorita jenei dureroase se evita masticatia pe acea

parte => nu mai actioneaza autocuratirea 131. Rolul cariilor dentare aproximale ca factor favorizant in inflamatiile gingivale - retentie de resturi alimentare si placa bacteriana - impact alimentar nociv asupra papilei interdentare

132. Rolul modificarilor in plan orizontal produs de edentatie in aparitia parodontopatiilor marginale cronice - este factor favorizant prin : o desfiintarea contiguitatii arcadelor dentare, datorita punctelor de contact o migrarea in plan orizontal a dd care marginesc bresele edentate creasa spatieri si impact traumatic alimentar asupra papilelor 133. Rolul modificarilor in plan vertical produs de edentatie in aparitia parodontopatiilor marginale cronice - eruptie activa accelerata a dd care nu mai au antagonist - aparitia de blocaje ocluzale. - Uneori dd erupti prin lipsa antagonistilor ating si traumatizeaza direct gingia adiacenta
45

134. Rolul incongruentei dentoalveolare cu inghesuire in aparitia parodontopatiilor marginale cronice - reprezinta un factor de risc in aparitia inflamatie septice prin : o retentia resturilor alimentare si a placii si dificultatea de intepartare prin autocuratire si curatire artificiala o conditii anatomice : septurile interdentare subtiri, papile cu volum redus 135. Rolul incongruentei dentoalveolare cu spatiere in aparitia parodontopatiilor marginale cronice - este urmata de fenomene adaptative o hiperkeratinizarea epiteliului o fibrozarea corionului gingival o aplatizarea papilelor interdentare 136. Rolul ocluziei deschise in prod bolii parodontale - ocluzia deschisa favorizeaza instalarea inflamatiei gingivale prin lipsa autocuratirii placii bacteriene de catre partile moi neantrenate in masticatie 137. Rolul ocluziei adanci in prod bolii parodontale

- dintii frontali nu au stopuri ocluzale si implantatia este normala atata timp cat nu se instaleaza inflamatia septica prin placa bacteriana - dupa aparitia leziunilor gingivo parodontale incepe procsul de eruptie activa accelerata si traumatismul direct al gingiei din zona palatinea realizat de marginile incizale ale incisivilor inferiori. 138. Bruxismul k factor favorizant al aparitiei bolii parodontale - dintii sunt in contact ocluzal fortat cu usoare deplasari ritmice in sens anterior si lateral - bruxismul nu produce gingivite sau parodontite dar favorizeaza instalarea acestora in prezenta placii bacteriene 139. Alte parafunctii decat bruxismul - inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a mm masticatori - bascularea dd rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice in cursul inclestarii si are efectul cel mai nociv asupra parodontiului marginal 140. Obiceiuri vicioase sau anormale k factori favorizanti
47

ai bolii parodontale respiratia orala si deglutitia infantila onicofagia muscarea buzelor folosirea traumatica a scobitorilor periajul dentar traumatic tinerea intre dd a cuielor instrumente muzicale de suflat sugerea degetuluiu presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor dentare

141. 142. 143. Factori iatrogeni lezarea gingiei in timpul pregatirii cavitatilor lipsa de bizotare a pragului gingival la cavit de cl a II a actiunea traumatica a matricei si penelor interdentare obturatii inalte obturatii de colet in exces obturatii nefinisate, retentive cai false in desmodontiu pansamentele arsenicale neetanseizate traumatism prin slefuire excesiva subgingivala lucrari protetice incorect realizate aparate ortodontice cu forta excesiva traumatismul dd vecini

144. Rolul fumatului in producerea bolii parodontale - depuneri de nicotina, produsi de combustie pe suprafetele dentare care favorizeaza formarea de placa bacteriana - iritatii directe care favorizeaza instalarea de gingivite - leucoplazia apare mai frecvent la fumatori - prognosticul gingivitelor si parodontitelor este mai rezervat la fumatori - pe cale generala produce vasoconstrictie periferica => ischemie in teritoriul gingival 145. Rolul iritatiilor chimice si a radiatiilor in producerea bolii parodontale - iritatiile chimice produse de contactul mucoasei gingivale cu : aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli - actiunea radiatiilor folosite in tratamentul tumorilor mailgne poate crea leziuni grave de vecinatate asupra gingiei si parodontiului profound, leziuni ulceroase si suprainfectate.
49

146. Cum influenteaza boala generala starea de imbolnavire a parodontiului - bolile generale influenteaza in mod cert starea de imbolnavire a parodontiului marginal pe mai multe cai : o favorizeaza instalarea, initierea bolii parodontale o grabesc ritmul de evolutie a bolii parodontale o intarzie, ingreuneaza sau compromit eficienta tratamentului local o favorizeaza aparitia recidivelor dupa tratamentul local 147. Ereditatea si predispozitia la imbolnavire a parodontiului marginal - este admisa o anumita predispozitie care se transmite de la ascendenti la descendenti legata de : o calitatea structurilor dento-parodontale o rezistenta la agresiuni bilologice printr`un raspun imun innascut sau adaptativ individualizat o natura alimentelor consumate o preferinta pentru o anumita dieta o insusirea masurilor de igiena 148. Tulburarile sistemului nervos in producerea bolii parodontale

- in experimente s`a demonstrat k stresul se insoteste de o osteoporoza osului alveolar o degenerescente ale ligamentului osului alveolar o formarea de pungi parodontale 149. Hipofuncia glandei tiroide : - edem gingival - cresterea usoara a mobilitatii dentare - aspect palid al gingiei prin hiperkeratoza 150. Hiperfunctia hipofizei : - crestere in volum a maxilarelor cu spatieri dentare secundare ( impact alimentar asupra papilelor) - gingivita prin retentie de placa 151. Hiperfunctia glandelor parotide - demineralizare osoasa generalizata , evidenta si la nivelul osului alveolar - largirea spatiului dento-alveolar - intreruperi pana la disparitia laminei dure - aparitia de chisturi ale oaselor maxilare

51

152. Diabetul zaharat si boala parodontala. - in cavitatea bucala : o senzatie de uscaciune si arsura o dureri sub forma de fulguratii la nivelul buzelor o scaderea fluxului salivar o gingivita cu frecvente fenomene hiperplazice o tendinta de evolutie a gingiei diabetice spre forme distructive de parodontita marginala cronica. 153. Tulburari ale functiilor gonadelor. - se caracterizeaza prin aparitia de : o gingivite de pubertate o gingivita de sarcina o gingivita atrofica de menopauza 154. Hipofunctia corticosuprarenaliana - = boala ADDISON - Se insoteste de hiperpigmentare a mucoasei gingivale si scaderea rezistentei la infectii 155. Deficiente ( disfunctii) imune si boala parodontala - produc modificari distructive ale parodontiului marginal si sunt intalnite in : SIDA,

agamaglobulinemie, agranulocitoza 156. Bolile cardiovasculare - Ateroscleroza determina reducerea fluxului sanguin in parodontiul marginal, hiperkeratoza si ingrosare a epiteliului gingival 157. Bolile hematologice hiperplazii gingivale gingivoragii ulceratii ale mucoasei bucale demineralizarea osului alveolar

158. Bolile hepatice - leziuni ulcerative si sangerari la niv gingiilor - parodontite profunde care raspund greu la tratament antimicrobian 159. Hipovitaminoza A si D - Hipovitaminoza A o Hiperkeratoza o Aspect albicios al gingiei o Intarzieri in vindecarea unor ulceratii - Hipovitaminoza D
53

o Demineralizari ale osului alveolar o Largirea spatiului dento-aveolar o Intreruperi pana la disparitie a laminei dura 160. Hipovitaminoza B1, B2, PP - Hipovitamonoza B1 o Eroziuni ale mucoasei bucale o Hiperestezii nevritice - Hipovitaminoza B2 o Glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii o Kelita angulara, frecvent suprainfectata de streptococi sau candida albicans - Hipovitaminoza PP o Gingivite acute ulcero-necrotic o Glosita o Stomatita 161. Hipovitaminoza C - gingivita ulcerata si hemoragica - la copii hiperplazie gingivala hemoragica - in forme severe avulsionarea dd fara durere