A.

Morfologia normala a mucoasei orale

1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.
- Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie
o Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata
- Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2
o Uneori poate fi proeminenta
- Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de apila canalului !tenon
2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.
- Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
- "and gura este larg desc#isa se obser$a 1-2 plici verticale
o "ea externa % ridicata de fasciculul intern al m. temporar
o "ea interna % ridicata de ligg pterigomandibular % pe care se insera m. buccinator
- &ntre cele 2 plici % sant care urca pana la ' distantei dintre cele 2 ma(ilare = Sant retromolar
3. elimitarea fosei tonsilare ! aspect clinic" structura
- #nterior % pilierul anterior amigdalian )arcul palato-glos*
- Posterior % pilierul posterior amigdalian )arc palato-faringian*
- $nferior % fata + a limbii %dorsul limbii&
'. escrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii
- ,ata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor
papile care prezinta un grad $ariabil de keratinizare
- Papilele filiforme = subtiri si alungite
- Papilele fungiforme rotunjite % --2 mm diametru, cul rosu inc#is, prezente printer papilele
filiforme
- Papilele circumvalate = la limita 2./ anterioare cu -./ posterioara, dispuse in forma de 012 cu $f
posterior
o !unt in numar de 3--4, dispuse in 2 linii ce formeaza 012-ul lingual
o &n mucoasa acestor papile % numerosi muguri gustati$e
- (oramen caecum = la $f 012-ului lingual, $estigiu al canalului tireoglos
o Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil
- Papilele foliate % pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri $ertical paralele, care contin
muguri gustati$i
- )ici mase rotunjite proeminente % printer papilele foliate si posterior de ele
o !unt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
o ot fi obser$ati si pe fata dorsala in -./ posterioara
- ,ata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata
aspect numit limba fisurata
*. escrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii
- ,ata $entrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relati$ transparent, prin grosimea careia se
pot obser$a dec$ent venele sublinguale
- (renul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata 1 cu planseul bucal
- +arunculele sublinguale % la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de desc#idere a can
5art#on
,. escrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal
- lanseul bucal % mucoasa fina, foarte subtire
- Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2./ anterioare
- Santul paralingual = in -./ posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult de$enind practic
un sant
-
-. Santul paralingual. elimitare
- Posterior % plica gloso amigdaliana
- )edial % mucoasa fetei . a limbii
- Lateral % mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M/
/. escrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur
- Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect
neuniform
- Rugile palatine % in -./ anterioara = plici trans$ersale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei
incisi$e
- Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisi$
- 0 mica foseta - in dreptul M2
- 1orusul palatin % formatiune osoasa alungita, de dimensiuni $ariabile
2. escrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin
- "ontinua palatul dur formand un ung3i variabil cu acesta
- Rafeul median % pe linia mediana
- (oveele palatine % la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
- 4amulusul pterigoidian % spre limita cu procesul al$eolar = o proeminenta simetrica.
15. Enumerati 6onele cavitatii bucale unde exista o 7eratini6are fi6iologica a mucoasei
- (ata dorsala a limbii % datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate
- Mucoasa palatului dur % este in general keratinizata
- Mucoasa care acopera gingiile
11. +lasificarea embriologica a epiteliului bucal
- !ubstructurile epiteliale ale "6 pot fi impartite dpd$ embriologic in 2 grupe mari7
1. Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
2. Epitelii superficiale
12. +lasificarea tipurilor de mucoasa bucala.
- Mucoasa bucala se imparte in / tipuri dpd$ functional7
-. Mucoasa masticatorie
2. Mucoasa de acoperire
/. Mucoasa speciali6ata )senzoriala*
13. +e este mucoasa bucala masticatorie
- Mucoasa masticatorie reprezinta cca 2*8 din totalu suprafetei "6
- Acopera gingiile si palatul dur )regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii*
- Este formata dintr`un epiteliu 7eratini6at, strans legat de periostul subadiacent
- Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell
keratinizate $or da nastere unui strat de keratina asemanator pielii
1'. +e este mucoasa bucala de acoperire 9
- Mucoasa de acoperire reprezinta cca ,58 din suprafata mucoasei bucale
- 8apeteaza regiunile7 jugala" labiala" planseu" fata . a lb si palatul moale
- rezinta o deosebita fle(ibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei
- Este formata dintr`un epiteliu ne7eratini6at, situat pe un corion conjuncti$ la(, bogat keratinizat
2
1*. +e este mucoasa sen6oriala 9
- 9eprezinta cca 1*8 din suprafata mucoasei bucale si acopera fata + a limbii
- Este o mucoasa cu un grad variabil de 7eratini6are, fara corion, legata direct de suprafata
musculara
- )ugurii gustativi % in abundenta la ni$ papilelor linguale
1,. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale
- +pd$ embriologic
- +pd$ structural
- +pd$ functional
6. :istologie
1. escrieti stratul ba6al al epiteliului cavitatii bucale
- !tratul bazal sau germinati$ = stratul cel mai profund imediat $ecin tesutului conjuncti$
- Este format din --2 randuri de cell
- !e afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
- "ell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei $oluminosi, situati la polul bazal
- "ell sunt intr`o di$iziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente
- M.E. 7
o "ell bazale prezinta un nucleu $oluminor cu contur putin plicaturat si --2 nucleoli
o "itoplasma contine organitele cell uzuale
o &n interiorul cell epiteliale % tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la ni$ 9E,
participa la formarea citosc#eletului
2. escrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale
- !e afla situat deasupra stratului bazal, ;-3 randuri de cell
- <ucleii lor se coloreaza mai putin intens )este bine delimitat de stratul bazal*
- "ell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell $izibile.
- "ell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare == aspect de spini
- e masura apropierii de suprafata % cell spinoase de$in mai turtite
- &n stratul spinos nu se mai obser$a cell in mitoza
3. escrieti stratul granular si 7eratini6at al epiteliului cavitatii bucale
- !tratul granular
o Este situat deasupra stratului spinos
o Este compus din cate$a randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens
aceste granule contin kerato-#ialina
o acest strat nu este totdeauna prezent
o apare in general atunci cand e(ista si strat cornos )keratinizat*
- stratul cornos)sau >eratinizat sau E(foliator*
o nu este intotdeauna prezent la ni$elul mucoasei
o are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe
alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.
o ?rosimea este $ariabla in functie de zonele "6
Aproape absent7 planseu, fata 1, palatul moale
6ine reprezentat7 palat dur, gingie fi(a
/
'. Lamina lucida. Structura.
- Membrana bazala este formata din7
o @amina lucida % stratul superficial electrono-transparent
o @amina densa % stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara
- @amina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in
fi(area cell bazale.
o +intre acestea 7 laminina si epiligrina % constituie liganzi e(tracell
o ME7 Are o structura an#ista
,ormata dintr`o serie de proteie lamerare )laminina si epiligrina*
*. Lamina densa. Structura.
- !ub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens
- Este alcatuita din fibre de colagen tip &1, in$elite in #eparansulfat
- e ele se insera fibre de tip 1&&, ce se intind de la lamina densa spre corion
- ME7 prezinta o structura fibrilara
o Este formata din fibre de reticulina si colagen
,. +orionul. Structura generala
- "orionul sau submucoasa % este compus din tesut conjuncti$
- +p$d topografic se imparte in7
o "orionul superficial sau papilar % imediat sub epiteliu % in zona retelei papilare
o "orionul profund % situat spre structurile subadiacente
- ?rosimea corionului $ariaza in functie de zone7
o ,oarte ingust 7 gingie fi(a, palat dur
o ?ros7 mucoasa labiala, jugala
- !tructura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjuncti$7 fibre si cell dispuse intr`o substanta
fundamentala, $ase si nn
o ,ibrele7 sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice
o "elulele7 fibroblasi si cell cu functii imunitare7 macroface. @anger#ans, 8, 6, plasmocite,
melanocite
o 1asele7 bine reprezentate % fiecare papila prezinta un a( conjuncti$o-$ascular
o "orionul profund prezinta o retea $asculara cu numeroase anastomoze
o ?lande sali$are mici
-. +omplexul ba6al. efinitie
- "omple(ul bazal = o structura proteica comple(a, stratificata, ce contine multiple molecule de
adeziuneA se mai numeste si zona membranei bazale
- "arte noua7 este o structura morfo-functionala, comple(a la care participa cell bazale, membrana
bazala si conjuncti$ul subadiacent
/. +omplexul ba6al. (unctii
- Bfera o suprafata de sc#imb metabolic intre circulatie si epiteliu
- Bfera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu
- Asigura adeziunea intre epiteliu si corion
- Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
- ,unctioneaza ca o bariera selecti$a pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii
2. Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor
C
- E(ista / clase de jonctiuni intercelulare
-. Donctiuni de inc#idere
9ol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care $a functiona ca o membrana cu
permeabilitate selecti$a
2. Donctiuni de ancorare
9ol7 controlul stratificarii celulare )Eona Ad#erens* si cresc rezistenta stratului epitelial
)+esmozomii*
/. Donctiuni de comunicare
9ol 7 actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell $ecine
15. :ona #d3erens. (unctie. Structura generala
- ,ace parte din jonctiunile de ancorare.
- ,unctie7
o Este un comple( de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub ni$elul jonctiunii stranse, care
solidarizeaza cell epiteliale intre ele
o 9ol esential in controlul stratificarii epiteliale
- !tructura
o "ad#erinele
!unt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona
e(tracell
Alcatuire7
+omeniu e(tracelular
+omeniu transmembranar
+omeniu intracitoplasmatic % prin care se leaga de proteinele intermediare
o roteinele intermediare
!unt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citosc#elet
la cad#erine
o ,ilamentele de actina
!e insera pe proteinele de legatura
B parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil
11. esmo6omii. escriere si structura generala
- ,unctie7
o !unt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor
bazo-laterala
o "resc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din
citosc#elet
- !tructura7
o "ad#erinele
!unt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona ad#erens
o roteinele de legatura
)demoplac#ia - si 2* sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul
intracitoplasmatic al cad#erinelor de filamentele intermediare )citokeratine*
,ilamentele intermediare )tonofilamentele* se insera pe proteinele intermediare, apoi
se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul si se insera pe alti desmozomi
ractic conecteaza desmozomii la citosc#elet
F
12. 4emidesmo6omii. escriere" functii
- ,unctie7
o !unt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea e(tracelulara,
respecti$ membrana bazala
o Endocelular sunt legati de citosc#elet, respecti$ de reteaua de tonofilamente
o !unt prezenti numai la polul bazal al cell bazale
- +escriere7
o !pre deosebire de desmozomi prezinta un comple( de adeziune asimetric
o Membrana bazala nu prezinta un comple( de adesiune similar cu care sa se poata lega
13. +itosc3eletul. efinitie" functii" componente
- +efinitie 7
o "itosc#eletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente )actina, filamente
intermediare si microtubuli* ce asigura stabilitatea $olumetrica a celulelor
- ,unctii7
o Mitoza
o 8ransportul endocelular
o "ontractul intercelular
o Motilitatea celulara
- "omponente7
o ,ilamentele de actina
o ,ilamentele intermediare )tonofilamentele*
o Microtubulii
1'. Enumerati tipurile de fibre din citosc3elet
- ,ilamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii
1*. 1onofilamentele ! definitie" functii
- 8onofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor
- 9ol important in7
o Asigurarea stabilitatii $olumetrice
o Asigurarea rezistentei mecanice
o Asigurarea contactelor intercelulare
- 8ra$erseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau #emidesmozomi pe care ii
interconecteaza
1,. (ilamentele de actina ! definitie" functii
- +efinitie7
o !unt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale
- !unt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre
polul apical
- ,unctii7
o ,ormeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare
o 9ol important in motilitatea cell epiteliale
1-. (ibroblastele ! functii
- !unt celule mari, de forma alungita, fuziforma
- rincipala functie7 sinteza colagenului
- Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjuncti$
- ,ibroblastii secreta factori acti$i solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell
epiteliale )>?,*
G
1/. ;onctiuni de inc3idere ! descriere" functii
- +escriere7
o !unt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland
membranele cell
o e fata endocelulara se insera filamente de actina
o !e dispun ca un inel circular, situat la polul apical
- ,unctii
o !olidarizeaza cell intr`un strat continuu care $a functiona ca o membrana cu permeabilitate
selecti$a
o &mpiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
Aceasta trecere este selecti$a si poate fi reglata
12. +elulele de tip progenitor ! definitie" functii
- +efinitie 7
o "ell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se
adune in grupuri la $arful prelungirilor interpapilare
- +upa di$iziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de
tip maturati$
- Un mic numar de cell $or ramane in grupul progenitor == celule !8EM
- ,unctii7
o "ell !8EM au un ript de di$iziune foarte lent, a$and ca functie 7
producerea de noi cell bazale
mentinerea capacitatii generati$e a epiteliului
deoarece se di$id rapid au capacitatea de a conser$a tiparul genetic al tesutului
- cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturati$
25. +elulele de tip maturativ ! definitie" functii
- +efinitie7
o "ell de tip maturati$ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura, prin multiple
di$iziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare
- Acest proces se numeste 0amplificare mitotica2
o Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire
- "ontrolul proliferarii epiteliale este supra$eg#eat de anumite gene A+< = protooncogene
o Au ca functie reglarea cresterii si di$iziunii celulare dar si a ritmului mitotic
21. +e repre6inta Ritmul mitotic9
- 9itmul mitotic este rezultatul ec#ilibrului dintre factorii stimulatori si factorii in#ibitori ai procesului de
maturare )amplificare mitotica*
- 9itmul mitotic poate fi apreciat prin inde(ul mitotic sau turn-o$er epitelial
o 9eprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se di$ida si sa parcurga
intreaga grosime a epiteliului
22. +um se materiali6ea6a functional relatia epiteliu-corion 9
- Epiteliul si tesutul conjuncti$ sunt 2 tesuturi $ecine, de origine embrionara diferica, care formeaza o
singura structura7 mucoasa bucala.
- Ele se influnenteaza reciproc7
o &n procesul de morfogeneza
o &n #omeostazia mucoasei din $iata adulta
- "itokinele produse de cell epiteliale )&@--* pot influenta metabolismul tesutului conjuncti$, cresterea
fibroblastelor, sinteza fibrelor conjuncti$e sau a substantei fundamentale.
- @a randul sau, tesutul conjuncti$ are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia
normala a epiteliului
;
o Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de fibroblaste )>?,, ?M
"!,*
@a randul ei, &@-- stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza
23. Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale
- Eonele topografice
- 8ipul de substante
- ?reutatea moleculara
- !tructura c#imica
- p:`ul
- gradul de ionizare, in cazul solutiilor
2'. Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul
- !ubstantele in functie de proprietatile lor c#imice strabat epiteliul pe 2 cai7
o 8ranscelular % se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin
membrana si citoplasma
o &ntercelular % se refera la materialul trasportat printre celule
". &munologie
1. Enumerati cele ' subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale
- &munitatea generala a organismului )imunitate celulara si umorala*
- &munitatea locala
- !istemul imun comun al mucoaselor )"M&!*
- &munitatea prin peptidele antimicrobiene
2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale
- ,ata de agresiuni, ca$itatea bucala are mai multe bariere de aparare7
o !ali$a
o &ntegritatea mucoasei bucale
o 8esuturile limfoide bucale
o Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa )sistemul imun al mucoasei*
3. +e este sistemul imun comun al mucoaselor9
- !istemul imun comun al mucoaselor )"M&!* este un compartiment imunitar aparte unde are loc
declansarea sintezei si secretiei de &g A
- "M&! este compus din 2 compartimente
o "ompartimentul inductor
o "ompartimentul efector
'. efiniti notiunea de compartimentare a sistemului imun
- !e refera la faptul ca fiecare organ.sistem.aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la
apararea generala a intregului organism.
- Astfel pe langa organele imunitare clasice )maduca, timus, ggl limfatici* au un important rol imunitar
pielea, "M&!, oc#iul, ficatul, sistemul ner$os
- "ele 2 situsuri )inductor si efector* compun "M&!.
- ?landele sali$are faci si ele parte din acest sistem.
- "elulele producatoare de &g A de la acest ni$el pro$in din structurile limfoide intestinale
3
*. +are sunt 6onele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor %+)$S&9
+ompartimentul inductor
i. 8esut limfoid asociat ca$itatii nazale )<#L1*
ii. 8esut limfoid intestinal - lacile eHer din intestin )structurile =#L1*
iii. 8esut limfoid asociat arborelui tra#eo-bronsic % !tr.limfatice bronsice )structurile >#L1*
i$. @a acest ni$el antigenele declanseaza un raspuns imun specific, a$and ca rezultat
aparitia unor celule capabile de sinteza &g A secretor
,. +are sunt 6onele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor %+)$S&9
+ompartimentul efector
i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare ane(e mucoaselor unde are loc
productia de A" specifici
-. ?landele intestinale
2. ?landele salivare
/. ?landele lacrimale
ii. !itusurile inductor I efector compun !ist &mun comun al mucoaselor, din acest sistem
fac parte si ?l. !ali$are
-. "ell producatoare de &g A ed la acest ni$el pro$in din structurile limfoide
intestinale
-. +elulele ). efinitie si functii
- +efinitie7
o "elulele M )membranoase* % fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor ?A@8, fiind
in contact direct cu foliculii limfoizi
- ,unctii7
o "ell M care acopera efecti$ placile eHer, nu poseda microcili
o rezinta o intensa acti$itate pinocitara si de transport molecular
o "ell M functioneaza ca un 0dispencer2 imunitar, capabil sa trieze si sa transporte
transmucos mubstantele din continutul intestinal
o Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate $or fi
transmise cell din structurile ?A@8.
/. Peptidele antimicrobiene
- peptidele antimicrobiene epiteliale
o fac parte din structurile de aparare innascute, e(traimunitare cu rol de protectie
o sunt unul dintre cele mai $ec#i mijloace de protectie a suprafetelor corpului
o prezinta un spectru larg antimicrobian
o rol important in temperarea acti$itatii florei saprofite de suprafata
o actiune asemanatoare unui A6 cu spectru larg
o actioneaza rapid pe7 ? )I*, )-*
o la ni$elul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari
antimicrobieni
2. +e este toleranta imuna 9
o E(punerea la antigene solubile )alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale*
duce la aparitia 0tolerantei imunitare2 = lipsa de raspuns imun
o Este influentata de 7 <atura A?, +oza, &maturitatea imunologica a persoanei, ,actori genetici
o Are la baza un mecanism imunitar % A<E9?&E "@B<A@A )+E@E"8&E* care se traduce prin
lipsa de raspuns a cell 8-#elper la anumite tipuri de antigene.
o Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a A? din partea cell M
intestinale sau a cell prezentatoare de antigen )Macrofage*
J
15. +e este comutarea imunologica 9
- &nducerea secretiei de &g A este un proces particular denumit comutare imunologica )sau sKitc#ing*
care are ca rezultat modificarea secretiei de &g ? monocatenar in &g A bicatenar la ni$elul cell 6
acti$ate )plasmocite*
11. +e tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de $g # secretor
- E(punerea la antigene microbiene $ii, in multiplicare
12. escrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Pe?er" avand ca re6ultat formarea de cell
> secretoare de $g#.
o Etape7
-*reluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2*relucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu $aloare de A?
/*rezentarea A? procesate celulelor 8 % #elper
C*"ell 8#- si 8#2 stimuleaza comutarea cell 6 producatoare de &g ?, in cell secretoare de &g A
13. Rolul structurilor =#L1.
- !tructurile ?A@8 sunt importante formatiuni limfoide inductorii
- &n structurile ?A@8 are loc un proces imunitar comple(, care realizeaza un ec#ilibru functional intre
capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la
alte antigene din #rana sau din flora saprofita din intestin
1'. +e tipuri de antigene induc toleranta imuna 9
- E(punerea la antigenele solubile
o Alimente
o rodusele florei microbiene saprofite intestinale
- 8oleranta imunitara este influentata de 7 natura A?, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si
factori genetici
1*. Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele digestive
- &n functie de tipul de antigen in cauza, la ni$el intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de
raspuns7
a. @ipsa de raspuns imun )10LER#<1# $)@<$1#R#* % e(punerea la antigene solubile
b. Aparare imunitara generala si sinteza de &g A prin +0)@1#RE $)@<0L0=$+# % e(punerea la
antigene microbiene $ii
c. "and ec#ilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip #LER=$+, sau RE#+1$$ E
$<10LER#<1# la ni$el intestinal
d. ersistenta acestor raspunsuri si in $iata adulta duce la aparitia unor RE#+1$$ $<(L#)#10R$$
$<1ES1$<#LE
1,. +at este fluxul salivar normal intrAo ora9 ar in 2' de ore 9
- &n gura e(ista un flu( sali$ar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 24 ml.ora
- "antitatea secretata zilnica este de cca F44 ml
- ,lu(ul sali$ar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei
1-. Enumerati factorii care scad fluxul salivar
- ,lu(ul sali$ar scade considerabil in 7
o +es#idratari
o !tari febrile
o &n urma unor tratamente medicamentoase
-4
1/. Enumerati en6imele din structura salivei.
i. Lyzosimul sau muramidaza
ii. Lactoperoxidaza
iii. Lactoferina
12. L?6o6imul. Rol. )ecanism de actiune
Lyzosimul sau muramidaza
Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului <-Acetil Muranic
din capsula bacteriana
!e mai gaseste in lacrimi sau la ni$ leucocitelor
rezinta o acti$itate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin
peretele microbian
rezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor
&nter$ine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale "6
25. Peroxida6a. Rol. )ecanism de actiune
Lactoperoxidaza
Este o enzima cu rol in in#ibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini de
streptococ sau lactobacilus acidop#ilus
rezinta o acti$itate bacteriana si anti$irala prin blocarea unor cai metabolice ale
acestora
21. Lactoferina. Rol. )ecanism de actiune
Lactoferina
Este o proteina ce se gaseste in sali$a si in lapte
Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni
!cade fierul liber din mediu necesar dez$oltarii germenilor
22. escrieti structura $g# secretor.
Secretia de $g # ! salivar
o "ell 6 acti$ate sunt cantonate la ni$elul tes conjuncti$ ce inconjoara acinii glandulari
o Ele $or secreta &g A bicatenar.
o &g A`ul sali$ar se compune din 2 molecule de &g A cuplate intre ele la capatul ,c printr`un
polipeptid )numit lant D*
o !e formeaza astfel dimeri &g A cuplati prin lanturi D la gruparea ,c a &g A.
o +imerii sunt e(ocitati printr`un mecanism de pinocitoza in$ersa si se fi(eaza printr`un receptor
specific pe membrana cell epiteliale glandulare.
o Apoi, tra$erseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase
@a acest ni$el dimerilor &g A li se fi(eaza o proteina numita componenta secretorie care
este sintetizata la ni$ cell acinoase.
"omponenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`& rezistenti la actinea proteazelor
bacteriene.
Astfel iau nastere molecule de &g A secretor, care apoi sunt e(ocitate o data cu celelalte
componente ale sali$ei si eliminate in ca$itatea bucala
&g A secretor, ajuns impreuna cu sali$a pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell
epiteliale printr`un receptor specific
Astfel de$ine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotri$a colonizarii
microbilor
&gA secretor mai este denumit si $opsea antigenica
--
23. Proprietatile $g# secretor
o <eutralizarea enzimelor si to(inelor microbiene
o &n#ibarea aderentei microbiene
o "apacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene
o ,a$orizeaza acti$itatea citoto(ica celulara dependenta de anticorpi
o <eutralizarea particulelor $irale
o &mpiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, pre$enind astfel reactiile alergice si
reactiile autoimune
o "reste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici )lactoferina, pero(idaza, lizozina*
o Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala
o &g A`ul secretor nu acti$eaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale alternati$a
2'. @nde sunt sinteti6ate moleculele de $g#9 ar lanturile ;9 ar componenta secretorie9
- Moleculele de &gA sunt sintetizate de cell 6 cantonate la ni$elul tesutului conjuncti$ ce inconjoara
acinii glandulari
- @a acest ni$el 2 molecule de &gA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu ?M -F.444 +altoni =
lant D
- "omponenta secretorie este sintetizata la ni$elul cell epiteliale secretorii ale acinilor sali$ar, ni$el
unde are loc si fi(area sa pe dimerii &gA uniti prin lant D
2*. Structura amigdalei palatine
#migdalele palatine
- sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare )dr.stg* dispuse intre "6 si faringe
- mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri % "9&8E in nr de -4-24
- sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din 7
o aglomerai de cell 6
o limfocite 8 si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell 6
- cell 6 prolifereaza in centrele germinati$e si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca limfocite 6,
fie ca plasmocite ce sintetizeaza &g
- amigdala prezinta numai $ase limfatice eferente nu si aferente
- EP$1EL$@L +R$P1EL0R
o Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante pro$enite din "6
o A? ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele
din centrul germinati$ si tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de A"
o "ell tonsilare raspund la antigenele specifice cell 8si 6 prin productie de A"
o Majoritatea plasmocitelor producatoare de A" sunt &g ? poziti$e si mai putin &g A sau &g M
o Moleculele de &g A sunt de tip monocatenar fara lant D iar componenta secretorie lipseste
- amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile ?A@8 din intestin, prin faptul ca tesutul
limfoid se afla imediat sub cel epitelial
- ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare
- la ni$el amigdalian se $or produce A" majoritar de tip &? ?, ca raspuns la stimulul imunitar produs de
A? ce patrund direct prin mucoasa
o a$antajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai rapid
- amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o
arie 6 dependenta cat & o arie 8 dependenta
2,. escrieti circuitul imunitar amigdalian.
-2
- raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si
pre6inta urmatoarea funtionalitate
o A? patrund prin epiteliul criptic la ni$elul folucululor limfatici
o A? sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell 6 si 8
o 9ezultatul este producerea de A" majoritar de tip &g ?
o A" parasesc amigdalele fie pe calea $aselor limfatice eferente, fie transmucos
o !e raspandesc in gura si in faringe
o Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata, protejand atat
caile digesti$e, cat si caile respiratorii superioare
2-. +e tipuri de anticorpi se sinteti6ea6a la nivelul amigdalelor
- "ea mai mare parte din A" produsi la ni$elul amigdalelor palatine sunt de tip &g? si foarte putini de
tip &gA
2/. #migdala linguala. Locali6are. #spect clinic. Structura
#migdalele linguale
- mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de 1`ul lingual
- dimenisuni de cca /-F mm
- epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte
- ductele unor glande sali$are mici se desc#id in aceste cripte
- sali$a spala criptele, antrenand cu ea atat A" secretati si cell imunocomponente cat si resturile
acumulate aici, protejand de infectie aceste spatii
- ca si in cazul amigdalelor palatine se pot obser$a noduli limfatici cu centrii germinati$i si arii
perifoliculare formate din infiltrate celulare difuze
- functional sunt similare amigdalelor palatine
22. )asele limfatice submucoase. efinitie. Locali6are. Structura
#glomerarile %masele& limfatice
- mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata 1 a lb si uneori obraz si buze
- se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pa$imentos
stratificat
- #istologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar
- deseori, in submucoasa )corion* poate fi obser$at un strat difuz de limfocite, numit infiltrat fiziologic,
este posibil ca atunci cand sunt acti$ate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide
35. 1esutul limfoid al glandelor salivare. efinitie. Locali6are. +omponenta. (unctii.
1esutul limfoid al glandelor salivare
- mase de cell limfatice )limfocite, plasmocite* in gl sali$are mici cat si in cele accesorii
- tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, $ecine ductelor sali$are sau raspandite
printre acinii glandulari
- numeroasele plasmocite obser$ate la acest ni$el $or secreta &g A dimeric
31. 1esutul limfoid gingival. Locali6are. +omponenta.
- se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relati$ putin dens in stare normala
-/
- este compus din7
o limfocite
o plasmocite
o macrofage
- structura se sc#imba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene
- daca in sangele circulant raportul cell 8. cell 6 = C7- in fluidul din sacul gingi$al de$ine -7/
- concomitent apar aglomerari de plasmocite $ecine fundului de sac gingi$al
- treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell
- proliferearea acestor cell are loc in 7
o gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la ni$ gingiei !AU
o limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea A? bacteriene din placa
bacteriana
32. +e este comutarea imunologica9
o Este un proc denumit "omutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de &g ?
monocatenar in &g A bicatenar la ni$elul cell 6 acti$ate )plasmocite*
o Etape7
-*reluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2* relucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu $aloare de A?
/* rezentarea A? procesate celulelor 8 % #elper
C* "ell 8#- si 8#2 stimuleaza comutarea cell 6 producatoare de &g ?, in cell secretoare de &g A
E(ista 2 tipuri de comutare imunologica
+ependenta de !istemul &munitar "omun al Mucoaselor
&ndependenta de !istemul &munitar "omun al Mucoaselor
- rin comutare cell 6 de$in celule secretoare de &g A.
- "ell 6 acti$ate nu raman la ni$elul structurilor ?A@8, ci migreaza pe cale limfatica ) gg mezenterici,
duct toracic, circulatie sang$ina* la distanta in diferitele structuri glandulare periferica) gl mucoasei
intestinala, gl sali$are, gl lacrimale, mamare, gl arborelui tra#eo-bronsic*
@a acest ni$el cell 6 se $or fi(a intraglandular si $or de$eni plasmocite secretoare de &g A
33. Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei
cavitatii bucale
- "elulele imunocompetente migratorii )circulante* de origine medulara
o @imfocite, macrofage, cell @, mastocite, granulocite
- "elulele proprii )aut#tone* ale mucoasei
o >enatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele
3'. Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul
mucoasei cavitatii bucale.
- @imfocite7 6,8
- Monocite
- ?ranulocite7 Eo, <e, 6a
- Mastocite
- :ematii
- 8rombocite
- Macrofage, cell @anger#ans
- >eratinocite
- "ell endoteliale
3*. Enumerati celulele auto3tone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei
cavitatii bucale.
- >eratinocitele
- "elulele endoteliale
-C
- Mastocitele
- Melanocitele
- ,ibroblastii
3,. +e se intelege prin notiunea de Bsemnale imunitareC 9
- Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun
- Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii c#imici solubili de natura proteica cu masa
moleculara mica - numite citokine
- "itokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun
- "ell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici )molec de
adeziune*
3-. escrieti structura generala a unei imunoglobuline.
- 2 lanturi #ea$H -----
- 2 lanturi lig#t ------ = legate prin punti disulfurice
- rezinta7
o 2 domenii $ariabile ,ab
o Un domeniu constant ," % permite fi(area la complement, macrofage, lant D
- Unitatea structuralL a anticorpului este monomerul.
- Monomerul este o proteinL tetracatenarL, a$Mnd douL lanNuri formate fiecare din cMte CF4 de
aminoacizi cu masa molecularL mare, Oi douL lanNuri fiecare a cMte 2-G aminoacizi cu masa
molecularL micL, Pntre catene stabilindu-se legLturi prin punNi.
- +e-a lungul catenelor se gLsesc sec$enNe sensibile la acNiunea structurilor c#imice strLine, Oi care
pot reconfigura succesiunea aminoacizilor structurali.
3/. )oleculele de ade6iune. efinitie. (unctii.
- sunt glicoproteine de membrana care media6a contactele intre cell sau contactele cell la structurile
e(tracell.
- !e mai numesc si receptori
- ?ruparile c#imice de care se leaga se numesc liganzi
- @egatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism c3eie-broasca si prezinta un gr inalt de
specificitate
- !unt prezente pe majoritatea cell eucariote
- Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii )citokinele*
(unctiile moleculelor de ade6iune
o 9ol in adeziunea intercelulara sau la matricea e(tracelulara
o Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente )prezentare de A?*
o 9ol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza
o 9epartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul :BM&<?
"ell 8 catre ganglioni, "ell 6 catre structurile ?A@8
o +irijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune
o 9ol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, acti$area
celulei, apoptoza, refacere tisulara
32. Superfamilia imunoglobulinelorD exemple" structura
- sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor
- prezinta7
-F
o un domeniu e(tracelular multiplu
o un domeniu transmembranar
o un domeniu citoplasmatic, care se fi(eaza pe citosc#elet
- cuprind mai multe tipuri
o PE+#)-1
Este prezent pe 7 placete sang$ine, monocite, neutrofile si subseturi de cell
Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale endoteliului
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii $asculari
o <-+#)
Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale
Acti$eaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea ner$oasa
o .#+#)-1
Este prezent pe cell endoteliale acti$ate
,a$orizeaza ade(iunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
o $-+#)-1
Este prezent pe 7 leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell epiteliale
Este acti$at de citokine si mediatori ai inflamatiei
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
o $-+#)-2
Este prezent pe cell endoteliale
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
o )#-+#)
Este prezent in placile eHer si limfonodulii mezenterici
,a$orizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu
'5. Superfamilia imunoglobulinelor functiiD
o PE+#)-1
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii $asculari
o <-+#)
Acti$eaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea ner$oasa
o .#+#)-1
,a$orizeaza ade(iunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
o $-+#)-1
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
o $-+#)-2
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
o )#-+#)
,a$orizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu
'1. Superfamilia cad3erinelor. +elulele pe care se afla. (unctii
- sunt proteine de membrana care cuprind / regiuni7
o domeniu extracell <-terminal format din F subunitati identice, "a dependente
o domeniu transmembranar
o domeniu intracitoplasmatic +-1erminal care se leaga de citosc#elet prin intermediul unor
proteine citoplasmatice
- contracteaza legaturi #omofile stabile, cu structuri similare de pe cell $ecine in cadrul zonei Ad#erens si
a desmozomilor
'2. Superfamilia selectinelor. Enumerare. (unctii.
- sunt glicoproteine formate din / domenii 7 e(tracell, transmembranar si intracitoplasmatic
- au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate diferitele sedii tisulare
-G
o P-selectinele
!unt situate pe plac#etele sang$ine si cell endoteliale
Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin liganzi specifici
o L-selectinele
!unt situate pe leucocite si limfocite
Mediaza efectul 0#oming2 al limfocitelor in limfonoduli
o E-selectinele
!unt situate pe cell endoteliale acti$ate prin citokine
,a$orizeaza rularea $asculara a leucocitelor, ca fenomen premergator e(tra$azarii lor
- selectinele un importante pentru interactiunea leucocite % endoteliu, fenomen ce apare in raspunsul
inflamator
'3. Superfamilia integrinelor. Structura. (unctii
- superfamilia integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine transmembranare cu rol in
legatura cell cu matricea e(tracell
- sunt 3eterodimeri compusi din 2 subunitati E si F, necombinate co$alent, care se pot asocia in mod
diferit
- fiecare subunitate este formata din7
o o zona e(tracell mare )segment e(tracell % se leaca de proteinele matricii e(tracell sau de alti
liganzi-= proteine bacteriene, factori ai coagularii, proteine $irale sau alte molec de adeziune*
o un segment transmembranar
o un segment citoplasmatic legat de citosc#elet
- :eterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar prediminant la polul bazal al cell bazale ca
parti din #emidesmozomi
- rin intemediul lor se fi(eaza de membrana bazala
''. Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara
- $ntegrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala
o @a ni$elul keratinocitelor sunt e(primate o serie de integrine particulare care fa$orizeaza
migrarea lor si conectarea cu proteine din c#eagul reparator, fibronectina, $itronectina
- $nteractiunea integrine-ligan6i poate produce 2 tipuri de semnale la ni$el cell
o Un semnal de tip exterior-interior
+eclanseaza diferite cai intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice ca7
9eglaj genetic
roliferarea sau moartea celulara programata
o Un semnal de tip interior-exterior
Apare atunci cand o cell acti$ata trimite un semnal prin intermediul domeniului
citoplasmatic al integrinelor
Are ca rezultat modificarea domeniului e(tracell
Aceasta actiune influenteaza negati$ sau poziti$ legatura integrina-ligand
Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea intercelulara care
declanseaza diferitele procese metabolice
'*. 4oming receptors. efinitie. Rol
- irectionarea cell imune catre anumite organeGtesuturi
o !e face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respecti$e
o !e numesc Homing receptors )receptori de repartizare*
o Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le fa$oriza
e(tra$azarea spre tesuturi
',. Enumerati cito7inele care induc aparitia moleculelor de ade6iune
- &@--, &@-/, &@-G, &@-3
-;
- ,actorul necrozant al tumorilor )8<,*
- ,actorii de crestere )"!,*
- ,actorii supresori )8?,*
'-. Enumerati superfamiliile moleculelor de ade6iune
- !uperfamilia imunoglobulinelor
- !uperfamilia cad#erinelor
- !uperfamilia selectinelor
- !uperfamilia cad#erinelor
'/. )4+ clasa $. (unctii
?ruparile M:" cl &
o !unt macromolecule de membraca ce apartin sistemului :@A de #istocompatibilitate
o !unt prezente pe toate cell nucleate, cu e(ceptia #ematiilor
o "onstituie o bariera contra actiunii cell 8 citoto(ice proprii
o !unt recunoscute prin rec "+3
'2. )4+ clasa $$. (unctii
?ruparile M:" cl &&
o !unt prezente pe toate cell prezentatoare de A? )langer#ans, macrofage, cell 6* si pe cell
neimunitare )keratinocite, cell endoteliale* in conditii inflamatorii
o rezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot sc#imba cu usurinta
o rezinta aceste A? cell 8-#elper care de$in acti$ate si $or secreta citokine necesare 9.i.
o ?ruparile M:" && sunt recunoscute prin receptorii "+C
*5. +ito7inele. efinitie generala. #ctiuni fi6iologice.
- efinitie7 sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea si diferentierea
celulara prin intermediul unui receptor specific
- rezentare generala
o !unt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie
o &nfluenteaza metabolismul #epatic osos sau cutanat, #ipotalamusul, madu$a #ematogena,
metabolismul lipidic
o !unt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, ner$os si
endocrin
o B citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de mai multe
citokine
o "elula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respecti$a
- )odul de actiune
o +upa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de e$enimente
membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare
- Efectele obtinute
o 9eglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, acti$are imunitara, diferentiere cell, crestere cell,
apoptoza
o 9egleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala
o Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar
"itokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care $or initia diferite
raspunsuri imune
*1. +ito7inele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice
o &nflamatie
-3
o Aparare antiinfectioasa
o Aparare antitumorala
o !oc septic
*2. Enumerati cito7inele secretate de 7eratinocite
- >eratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine
o &@--, &@-/, &@-G, &@-3
o ,actorul necrozant al tumorilor 8<,-a,b
o ,actorii de crestere )colonH stimulating factors- "!,*
&@-/
?M-"!,
?-"!,
M-"!,
o ,actorii supresori7 8?,-a,b )transforming groKt# factor*
*3. Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca cito7ine.
o >eratinocite )cell bazale, spinoase*, melanocite
o +in corion7
,ibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente )@8, @6, plasmocite, mastocite, M<*
*'. Enumerati actiunile $L-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra celulelor endoteliale
$<1ERLE@H$<# 1
Este un factor cu efect multifunctional
!ecretia ei e produsa de 7 ultra$iolete, produse bacteriene, promotori tumorali si alte citokine
)8<,, &@-G, &@--*
Are actiuni multiple7
#supra cell 1 % efect stimulator de acti$are si di$izare
#supra cell > % le stimuleaza acti$itatea 7 transfomarea in plasmocite si secretie de A"
#supra monocitelor % efect stimulator de secretie &@--, &@-G, 8<, % Q
+etermina diferentierea cell @anger#ans si prezentarea de antigen
#supra 3epatocitelor % stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie
!timuleaza fibroblastele si osteoclastele
!timuleaza cell endoteliale % induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile,
limfocite, si monocite == determina aderenta si e(tra$azarea acestora
Asupra 3ipotalamusului % actiune pirogena
!timuleaza melanocitele din piele
**. +e interleu7ine au rol in reactia febrila9
o &@--
o &@-G
o 8<,
*,. Enumerati cel putin 3 actiuni ale $L-,.
$<1ERLE@H$<# ,
-J
ca si &@-- este o citokina cu efect multifunctional
secretia ei este stimulata de endoto(ine si raze ultra$iolete
se secreta in traumatisme ale epiteliului
este produsa si de alte celule7 macrofage, fibroblaste, cell endoteliale
Actiuni7
stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell 8 si 6
este un pirogen endogen in reactia febrila
este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie
are actiuni asemnatoarea cu &@-- careia ii amplifica actiunea
== creste apararea locala
*-. $nterleu7ina / ! actiuni.
$<1ERLE@H$<# /
roducerea ei este stiumulata de &@-- si 8<, % Q
Actiuni7
uternic c#emotactic al M< neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific
"ontribuie la adeziunea M< la peretii $asculari
<eutrofilele sunt implicate in afectiuni ca7 aftoza cronica recidi$anta sau candidoza cr, in
care cell epiteliale mai produc un alf factor c#emotactic pentru neutrofile 7 ?9B Q .
*/. 1<(-enumerati actiunile antitumorale
Actiuni7
uternic stimulent al secretiei de &@--, &@-G, efect pirogen
Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale
6loc#eaza cell leucemice
*2. 1<(-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale" a fibroblastilor si a 7eratinocitelor
9ol in proliferarea cell endoteliale
!timuleaza aparitia M:" clasa & si & si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell
endoteliale
!timuleaza diferentierea si proliferarea cell 8 si 6
Acti$itate anti$irala
,5. Enumerati cito7inele stimulatoare ale coloniilor.
$L-3 )multicolonH stimulating factor*
=)-+S(
=-+S(
)-+S(
,1. Enumerati principalele cito7ine cu actiune antitumorala
o 8<,-a
o &, g
o ?M-"!,
,2. Enumerati actiunile =G) +S(
i. !timuleaza proliferearea coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din madu$a osoasa
)neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite, eritrocite*
ii. Asupra cell Langerhans 7 le stimuleaca functia de prezentare antigenica, maturarea si
$iabilitatea in asociere cu &@--
iii. !timuleaza acti$itatea tumoricida a macrofagelor
,3. Enumerati actiunile 1=( a.
24
- 8?,- Q % stimuleaza cresterea keratinocitelor
- &nduce angiogeneza
- !timuleaza cresterea cell epiteliale
,'. Enumerati actiunile 1=( b.
- 8?,- R % fa$orizeaza $indecarea ranilor, in#iba proliferarea cell epiteliale
o Este un reglator al proliferarii epiteliale
- este antagonist al actiunii $L-1 si $L-2
- in ansamblu 8?,- R are actiune imunoin#ibitorie
,*. Rolul interleu7inei 15.
#ctiuniD
in#iba sinteza &@--. &@-/ si ?M."!,
are proprietati imunosupresi$e, de stingere a raspunsului imun
,,. (unctiile celulelor Langer3ans.
+ell Langer3ans
o "onstituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos
o !e gasesc in numar mare in piele si in mucoasa
o rezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase
o MB-= citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas )6ibeck*
Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi
o 0riginea -= madu$a #ematogena, prezinta A? "+-CF )specific cell dendritice*
o "ell @anger#ans migreaza din madu$a sub forma de precuror in piele si mucoasa
Aici ramane inacti$ timp de cate$a luni
!e cantoneaza supraba6al si fac parte din cell migratorii ale mucoasei
!uprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana
,-. escrieti cum isi exercita functia de pre6entare antigenica celulele Langer3ans
o (unctia de prezentare de antigene, ca si macrofagele
o !unt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa transporte A?
la limfonodulii regionali
o !ub actiunea stimularii -= cell @ de$in acti$ate -= preiau A? -= e(pun pe membrana
gruparea M:" && -= cresc secretia de &@-- -= pierd forma dendritica -= migreaza spre
ganglioni pe calea $aselor limfatice
o &n timpul acestui drum inglobeaza A? prin endocito6a" il prelucreaza si il ree(prima pe
suprafata cell cuplat pe molocula M:" &&
o +upa ce ajung in limfonoduli cell @ prezinta A? cell 8 naS$e sau 8 de memorie
o "apacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de acti$are
o "itokinele influneteaza considerabil functia cell @, morfologia $iabilitatea, migrarea.. etc
o "ell @ din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de A? decat cele cutatate
o !pre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii
,/. Enumerati principalele functii ale macrofagelor
)acrofagele
2-
o Au un rol f important in procelele imune ridicate impotri$a A? corpusculare )bacterii*
o "a si cell @, au rol de cell prezentatoare de A?
o Macrofagele ser$esc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell de$enite tinta
o 0riginea -I in madu$a osoasa de unde se deplaseaza slecti$ in di$erse tesuturi la care
ajung pe cale circulatorie.
o )acrofagele repre6inta o populatie celulara 3eterogena" suprafelele lor pre6entand
mar7eri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate %3oming receptors&
o == ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respecti$ sub
actiunea unor factori locali
,2. Enumerati principalele subgrupe de limfocite 1
o @8 #elper
o @8 citoto(ic )> si <>*
o @8 nai$e
o @8 de memorie
-5. Sub influenta caror factori are loc activarea L> 9
- &@- produsa de cell 6 si macrofage este necesara pentru acti$area cell 8 #elper, care la randul sau $a
elibera7
o &@-/,C,F,-2 si &,<-g
- ,actorii care acti$eaza @67
o &@--
o &@-/,C,F,-2 I &<, g
o Antigene
o @8-#elper
-1. +e sunt limfocitele > de memorie
o &@-- este secretata de cell 6 si macroface care acti$eaza cell 8 care elibereaza &@-/,C,F,-2
si &,<-g
o !ub influenta acestor citokine cell 6 se di$id rapid == clone celulare
o 8ot sub influenta citokinelor si cell 8, o parte din cell 6 se transforma in plasmocite
secretoare de A" specifici, iar o parte in limfocite 6 0de memorie2 )acestea $or reactiona mai
rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi A?*
Acest fapt se e(plica incat cell 6 de memorie poseda pe suprafata molecule de A"
identici, care $or ser$i drept receptori la un al doilea contact cu acelasi A?
-2. escrieti actiunea citotoxica a celulelor >
o lasmocitele $or secreta masi$ A" )2444 de molecule de &?.sec cate$a zile*
o A" produsi $or cupla A? respecti$e == cascada complementului, ai carei produsi finali "3,
"J se fi(eaza pe suprafata A? == distrugerea acestora
-3. Rolul celulelor 1 in raspunsul imun cu mediere umorala
o @imfocitele 8 constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o !e gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din
epiteliu
o ot fi intalnite atat cell 8 #elper "+C cai si cell citoto(ice "+3 de memorie
o "ell 8 "+3 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile M:" & = 8"9
o +upa recunoastere ele se fi(eaza pe cell tinta de$enind cell acti$ate
o "ell acti$ate prolifereaza == o clona citoto(ica.
o "oncomitent aceste cell $or sintetiza &@-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a
proliferarii unor noi cell "+3 specifice A? respecti$
22
-'. Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor 1
"ell 6 si A"
&@--
-*. Rolul interleu7inei 2. +e alta interleu7ina influentea6a producerea ei
- &@-2 prezinta
o Efect autostimulator % stimuleaza di$iziunea celulelor acti$ate initial, care o si sintetizeaza
o Efect de recrutare % noi contingente de cell 8 din $ecinatate $or fi acti$ate si angrenate in acest
conflict imun
o &@-- stimuleaza sinteza de &@-2
-,. escrieti raspunsul imun cu mediere celulara" initiere" conducere" efect de recrutare
o @imfocitele 8 constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o !e gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din
epiteliu
o ot fi intalnite atat cell 8 #elper "+C cai si cell citoto(ice "+3 de memorie
o "ell 8 "+3 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile M:" & = 8"9
o +upa recunoastere ele se fi(eaza pe cell tinta de$enind cell acti$ate
o "ell acti$ate prolifereaza == o clona citoto(ica.
o "oncomitent aceste cell $or sintetiza &@-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a
proliferarii unor noi cell "+3 specifice A? respecti$
o &@-2 prezinta
Efect autostimulator % stimuleaza di$iziunea celulelor acti$ate initial, care o si
sintetizeaza
Efect de recrutare % noi contingente de cell 8 din $ecinatate $or fi acti$ate si
angrenate in acest conflict imun
o "oncomitent, macrofagele $or fagocita resturi de cell distruse, le $or procesa si le $or
e(pune ca proteine non-selft pe gruparile M:" cl &&
1or antrena astfel in reactia imuna si celulele 8 % #elper, care de$in acti$ate,
secretand la randul lor &@-2
Aceasta $a atrage si stimula noi contingente de cell din $ecinatate, amplificand
efectul de recrutare
rin diferentiere, clonele de cell citoto(ice $or sintetiza limfoto(ine. Acestea contin
enzime proteolitice care $or produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand
dupa sine apopto6a celulara
o B cell citoto(ica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si
identifica noi asftel de cell
o B parte din clona acti$ata de cell "+3 se $a diferentia in cell 8 de memorie
"ele mai multe limfocite 8 aflate in epiteliu sunt cell 8 de memorie
Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de
keratinocite )&@--,3* si care au un efect chemotactic pozitiv
--. Rolul $L-2 in raspunsul imun mediat celular.
a. Efect autostimulator % stimuleaza di$iziunea celulelor acti$ate initial, care o si sintetizeaza
b. Efect de recrutare % noi contingente de cell 8 din $ecinatate $or fi acti$ate si angrenate in acest
conflict imun
2/
-/. Enumerati functiile imunitare ale 7eratinocitelor
Maturarea, acti$area, diferentierea cell 8 implicate in mecanismele de aparare
Modularea functionale % e(presie antigenica, $iabilitate, motilitate, prezentare de antige,
fagocitoza a cell @anger#ans si macrofagelor
&nitierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine )&@-,G, ?M "!,, M "!,, ? "!,*
!toparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine
@a ni$ tegumentelor 7 initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei
9efacerea functionala dupa e(punerea la radiatii U1
9ol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare
-2. +e sunt neuropeptidele9 efinitie. (unctii
- <europeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice
- <europeptidele secretate s`au do$edit a a$ea si o functie imunoreglatorie.
- Ele in#ipa productia de &<,-g, dar in sc#imb cresc productia de &@--4 de catre cell 8
- !unt capabile sa regleze productia de &gE la persoanele atopice
/5. Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale 9
- Acti$area cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca7
o &@--, 8<,-a si b, &@-G, &,<-g
/1. Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale9
o 9ezultatul $a fi e(primarea unor molecule de adeziune
9aspunsul depinde de tipul si de marimea $asului, precum si de sediul anatomic al
acestuia
/2. Rolul moleculelor de ade6iune in procesul de extrava6are a leucocitelor
- moleculele de adeziune @-selectina si -selectina $or opri, fi(a si e(tra$aza neutrofilele circulante spre
sediile de inflamatie
/3. La ce nivel are loc extrava6area preferentiala a limfocitelor 19
o limfocitele 8 $or e(tra$aza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile
unde urmeaza sa ajunga
Acest proces denumit 0#oming effect2 este practic o dirijare selecti$a a limfocitelor spre
tesuturile de destinatie
El face parte prin complementaritatea receptorilor #oming ai cell 8 cu linganzii lor de pe
cell endoteliale
Astfel cell 8 e(tra$azeaza la ni$ gangl limfatici in zonele $asculare foarte specializate
)$enule post-capilare cu endoteliu inalt* datorita prezentei pe suprafata lor a unei
@selectine @eccam -
/'. +e sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor9
- 1enulele cu endoteliu inalt = $ase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul unde se face
e(tra$azarea celulelor 8
- E(tra$azarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii @E""AM--, o @-selectina
2C
/*. Enumerati functiile mastocitelor
o !unt cell cu importante functii imunitare
!intetizeaza multiple citokine &@--, &@-/, &@-G, &@-3, &@--4, 8?, b, ?M "!, cu rol in
initierea si mentinerea raspunsului inflamator
!intetizeaza numeroase substante $azo-acti$e si mediatori ai inflamatiei )#istamina,
serotonina, postaglandine, leucotriene*
!intetizeaza numeroase enzime )#eparina, #ialuronidaza, triptaza*
!unt puternic implicate in reactia de #ipersensibilitate imediata, datorita capacitatii lor de
fi(are a moleculelor de &g E
!ecreta substante puternic c#emotactice pentru neutrofile, limfocite, macrofage
+eseori sunt localizate in $ecinatatea fibrelor ner$oase din corion si pot primi si
transmite influente imunomodulatorii spre si dinspre sistemul ner$os
/,. Enumerati fa6ele refacerii tisulare
- reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta )traumatisme, plagi, inflamatii, necroze* este un proces
stadializat, care implica
o formarea tesutului de granulatie
o depunerea matricii tisulare si remodelarea sa
o reepitelizarea
/-. (ormarea tesutului de granulatie
- 1esutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine
)&@--, 8?,a,b, ,?,, E?,, +?,, &?, = insulin groKt# factor*
o Acestea induc
Angiogeneza )&?,, ,?,, +?,*
migrarea si proliferarea fibroblastelor )&@--, ,?,, 8?, b*
si a cell epiteliale )&@--, E?,, 8?, a*
//. (ormarea tesutului epitelial
- )atricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell
din tesutul de granulatie
o "ompozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara
o Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine
o &n timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt
sintetizate din nou
o rocesul este reglat de o serie de enzime 7 proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a
caror secretie este reglata de citokine
- Epiteli6area plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea
unor citokine
o cell epiteliale pro$in din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este 8?,-b
ea este 7
c#emotactica pentru macrofage
induce secretia de &@--, ,?,, 8?,, E?,, +?,
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina
/2. Rolul 1=(-b in modelarea tisulara
2F
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este 8?,-b
ea este 7
c#emotactica pentru macrofage
induce secretia de &@--, ,?,, 8?,, E?,, +?,
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina
+. 1ariantele normalului
1. escrieti aspectul clinic al leucoedemului
-@eucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale
-Aspect opalin-albicios, usor plicaturat )ca un $al translucid*
-"onsistenta supla, elastica, nemodificata
2. Leucoedemul. #spect 3istologic.
- Epiteliu mai gros ca normalul
- 9eteaua papilara mai proeminenta
- "ell stratului spinos apar mai $acuolizate deoarece contin mai mult glicogen
3. +ui i se datorea6a pigmentatia melanica9 Enumerati sediile de predilectie
- igmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai mare in
portiunile profunde ale epiteliului
- Apare in special la pers cu pielea mai inc#isa
- ,rec$ent pe7 gingii, palat, mucoasa jugala
'. +e sunt granulatiile (ord?ce9 #spect clinic
- !unt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la ni$elul mucoasei bucale
- "linic7
o !ub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de --2 mm dispuse izolat sau in aglomerari
dense
o Apar mai frec$ent la ni$ mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica
*. +e este c3eilita glandulara9
- !e mai numeste adenomatoza labiala sau #ipertrofia simpla a glandelor sali$are mici
- ?landele sali$are mici sunt mai numeroase si mai proeminente
o ot fi palpate ca mici proeminente submucoase
o ,ata interna a buzei apare boselata
,. +e este limba fisurata9
- Este o anomalie foarte frec$enta transmisa autozomal dominant. oate fi considerata o $arianta
anatomica a morfologiei limbii fara conotatii patologice
- @imba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi $ariabile
o Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect franjurat
- "and $olumul limbii este mare % marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale
- !anturile si fisurile sunt epitelizate % fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni
- +atorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si
multiplicarea microbiana
o ,oarte frec$ent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie )24-C4T*
-. =losita migratorie %limba geografica&. #spect clinic
- Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna
2G
- "linic7
o Eone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni $ariabile situate pe
fata + sau pe marginile limbii.
o Eonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita #iperplaziei sau keratinizarii
papilelor filiforme si a unor depozite care le acopera
o @eziunea prezinta un aspect de #arta
o ,orma, marimea si dispozitia acestor zone e sc#imbatoare in timp.
o Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet
@eziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale
@eziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort
)usturime*
/. =losita migratorie. #spect 3istologic
- !e pot obser$a7
o B atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale
o Aplatizarea retelei papilare
o &nflamatie cronica nespecifica in corion
2. +e este limba saburala sau incarcata 9
- @a persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format
din cell descuamate, resturi alimentare si microorganisme
o Miscarile limbii si flu(ul sali$ar indeparteaza permanent depozitul format
- Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digesti$e, e(ces de fumat sau leziuni
care stanjenesc miscarile limbii
o == aparitia unor depozite mai consistente pe fata + a limbii ce dau nastere la @&M6A
!A6U9A@A
o Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie
o ersistenta mai indelungata poate fa$oriza o #iperplazie si o #iperkeratinizare a papilelor
linguale cunoscuta sub numele de limba piloasa )alba sau neagra*
15. Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale
- +iminuarea autocuratirii7
o ,ebra
o Afectiuni ale tubului digesti$
o E(ces de fumat
o @eziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii
o 9educerea ocazionala a flu(ului sali$ar
11. +ui se datorea6a aparitia limbii negre piloase.
- @imba neagra piloasa apare frec$ent in urma unor tratamente locale cu A6 care pot fa$oriza
dez$oltarea unor germeni anaerobi producatori de pigment.
- Aspectul brun-inc#is poate fi datorat si o(idarii keratinei de pe papilele filiforme #iperplazice.
- Afectiunea odata aparuta se poate autointretine
- +atorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri, neregularitati, constituie
un bun mediu pentru dez$oltarea germenilor anaerobi
- Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica
- &n aparitia limbii piloase au fost incrimiate7
o "auzele generatoare de leucoplazii
o ,umatul
o +i$ersi factori iritati$i locali
o 8ulburarea ec#ilibrului florei microbiene locale
12. 1ratamentul limbii negre piloase
- 8ratamentul este in general nesatisfacator
2;
- "am pot fi decelati factorii cauzali % eliminarea lor duce la disparitia modificarilor
- "and cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local7
o Antiseptice7 clor#e(idina, $iolet de gentiana
o !ubstante mucolitice
o >eratinolitice % acid salicilic F--4T
o "auterizarea superficiala a suprafetelor #iperplazice si raclarea cu c#iureta
- oate persista un numar de ani sau poate disparea spontan
13. +e este glosita mediana romboidala9 #spect clinic
- Este o anomalie congenitala sau o $arianta structurala
- !e prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau o$alare situate in -./ posterioara a
fetei + a limbii inaintea 1`uluiu lingual
- !uprafata este neteda sau boselata, fara papile
- Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica
- Uneori zona poate fi plata, nereliefata
- Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma candidozica
cronica
1'. +e sunt varicele sublinguale
- !unt anomalii $enoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase situate pe fata
1 a limbii
- Mai frec$ente la pacientii in $arsta
- !ituate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor mane$re stomatologice == sangerari
importante
E. @eziunile elementare
1. )acula. efinitie.
- Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa
- +iametru --2 mm pana la cati$a cm
- &n general 7 culoare mai inc#isa decat mucoasa normala si pot fi7
o 9osii, rosii brune, brune spre negru
- ot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat
2. Petesiile ! ec3imo6ele. efinitie
- !unt e(tra$azar sang$ine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica
- "aracteristic este k ele nu dispar la $itropresiune
3. Papula. efinitie
- apula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa
- +iametru --F mm
- Are o forma rotunda sau o$ala
- !uprafata poate fi ascutita sau plana
- "uloarea % alb cenusiu sau roz
'. +e este o eruptie papulara9
- B eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, e(tinse pe o are mai mult sau mai putin
intinsa si a$and dispozitii diferite
- B eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele
*. Placile sau placardele- definitie
- lacile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate
- "uloare gri, albicoasa sau rosiatica
23
- +imensiuni F mm -= cati$a cm
- !uprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect $erucos
- "onsistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra
,. .e6iculele !definitie
- 1ezicula este o mica leziune circumscrisa 2-F mm proeminenta ce contine o acumulare de lic#id
- Este acoperita de un epiteliu subtiat )membrana $eziculara*
- "ontinutul poate fi clar sau rosiatic in functie de se$eritatea de la baza $eziculei
- rin ruperea membranei == ulceratie
-. >ula ! definitie
- 6ula este o leziune $eziculara mare )F mm -= cati$a cm*
- Membrana acoperitoare sau ta$anul bulei poate fi mai subtire sau mai gros
- B bula poate rezulta din confluarea mai multor $ezicule sau poate e$olua direct ca atare.
- &n ca$itatea bucala bulele se sparg rapid == ulceratii
/. Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei
- 6ule clare
- 6ule cu continut sero-#ematic
2. Pustula. efinitie
- ustula este o leziune $eziculara cu continu purulent
- Apare rar la ni$elul ca$itatii bucale
15. Ero6iunea. efinitie
- Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinati$
- Are in general un contur neregulat sau linear
- Are culoare rosie datorita $ascularizatiei din corion, mai $izibila prin epiteliul subtiat
11. @lceratia. efinitie
- Ulceratia este o pierdere de substanta )sau defect al mucoasei* cu intreuperea intregului epiteliu si
a corionului mucoasei
- Marimea ei poate $aria de la cati$a mm la peste - cm in diametru
12. +are sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie9
- Marginile ulceratei % netede sau anfractuase, neregulate,
o ot fi plane sau reliefate
- ,undul )sau podeaua* ulceratiei % este compusa din tes conjuncti$ si fibrina cu infiltrat de M<.
o oate a$ea aspect proliferati$ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbui
- "onsistenta % este $ariabila
o Ulceratiile cronice % consistenta mi cracute
o Ulceratiile maligne % indurate
13. #trofia epiteliului. efinitie clinica
- @eziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai e(tinse
- Eonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate
- Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul $ecin
- rezinta o culoare rosie-roz, datorita $ascularizatiei din corion, mai $izibile prin epiteliul subtire
1'. Le6iunile granulare ! descriere
- @eziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inc#is sau rosu $iu, cu aspect proliferati$
- !uprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de --/ mm si de obicei este mai ridicata decat
mucoasa $ecina
1*. <odulul. efinitie
2J
- <odulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la F mm -= 2 cm
- 9ezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut subadiacent
)conjuncti$, glandular, tumoral*
1,. 1umora ! definitie
- 8umora este o leziune proliferati$a de marime ce porneste de la ni$elul mucoasei, a$and tendinta
de crestere fie in afara, fie in profunzime.
- Aceste leziuni cuprind neoplasmele ade$arate cu trasaturi #istologice speficice si pseudotumori
cum sunt granulomul piogen , epulisul.
- 8umorile epiteliale pot fi benigne sau maligne
1-. Prin ce se caracteri6ea6a clinic tumorile benigne9
- 8umorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde
- Au un contur mai bine delimitat la palpare
1/. Prin ce se caracteri6ea6a clinic tumorile maligne9
- 8umorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fi(ate pe planurile
profunde
,. @eziuni #istologie ale epiteliului
1. 4iper7erato6a ! definitie microscopica" tipuri de 7eratini6are
- :iperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos
- Microscopic putem distinge7
o Brtokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor
o arakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor )in stratul e(foliator*
2. #canto6a. efinitie
- Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la ;-3 la peste -F randuri de cell
- !e datoreaza unui ritm mitotic accelerat
- !e poate insoti de o jonctiune epitelio conjuncti$a neregulata
3. #trofia epiteliala ! definitie microscopica
- Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului spinos
- Acesta poate prezenta uneori intre 2-/ randuri de celule
- !tratul bazal desi in general in suferinta, este prezent
'. Spongion6a. efinitie
- !pongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos )edem intercelular*
*. #cantoli6a. efinitie
- Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele
- rin acantoliza se poate ajunge la un cli$aj intraepitelial cu formarea unor $ezicule sau bule
,. Papilomato6a. efinitie
- apilomatoza = adancire mare a retelei papilare
- !e caracterizeaza printr`o adancire de amplare $ariabila a prelungirilor intercapilare in corionul
subadiacent
- Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata
-. #tipiile celulare. efinitie
- Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial
/4
/. ispla6ia. efinitie
- +isplazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala
- ot fi clasificate in displazii usoare, medii sau se$ere mergand pana la 0carcinom in situ2
2. $nfiltratul inflamator. efinitie" tipuri de infiltrat
- +efinitie7
o &nfiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite,
macrofage si M<, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa
- 8ipuri de infiltrat
o &n banda % bordeaza jonctiunea epitelio-conjuncti$a
o +ifuz % ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului
o ,ocal % aglomerari celulare relati$ bine delimitate una de cealalta
o eri$ascular % dispus in jurul $aselor din corionul profund
15. (ibro6a corionului. efinitie
- ,ibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion
- Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate
o "uprin aproape in intregime tesutul conjuncti$ subepitelial
11. 4iperpla6ia. efinitie
- :iperplazia este o crestere in $olum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din componeta
sa
12. 4ipertrofia. efinitie
- :ipertrofia este o crestere in $olum a unui tesut datorata cresterii nr de $ase din structura sa
?. @eziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale
1. Le6iunea premaligna. efinitie" enumerare
- @eziunea premaligna este o alterare tisulara care e$olueaza obligatoriu spre cancer.
- !ingurele leziuni recunoscute de BM! ca cert premaligne sunt7
o Eritroplazia
o apilomatoza orala
2. Le6iunile cu potential de maligni6are. efinitie" enumerare
- !unt leziuni care desi nu e$olueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un risc
degenerati$ crescut, apreciat $ariabil de la o leziune la alta
- &n aceasta categorie sunt incluse7
o @eucoplazia
o "andidoza cronica
o @ic#enul plan bucal
o ,ibroza submucoasa
3. +e reflecta gradul de displa6ie al unui tesut9
- ?radul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea sa spre o
e$entuala transformare maligna
'. Enumerati atipiile legate de nucleu.
- <uclei mariti de $olum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic
- :ipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata a
colorantului
/-
- Modificarea formei nucleului
- leomorfism nuclear = $ariatii de forma, marime si tinctorialitate
*. Starea premaligna. efinitie" exemple
- +efinitie7
o !tarea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de
malignizare
- E(emple7
o @ic#enul plan
o "#eilita actinica
o !indromul ulmmer-1inson
o ,ibroza submucoasa
,. Enumerati atipiile legate de forma celulelor
- rezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale
- leomorfism celular = cell cu forme anormale, marime $ariabila7 0bizaterii celulare2
-. Enumerati atipiile legate de stratificarea si coe6iunea celulara
- !tratificare epiteliala neregulata
- >eratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos )diskeratoza* cu formare de perle
epiteliale
- 9educerea coeziunii celulare )spongioza*
- Adancirea crestelor interpapilare
/. Enumerati 6onele de risc maxim ale mucoasei bucale
- Eonele de ma(im risc ale "67
o lanseul bucal si fata 1 a limbii
o alatul moale
o ilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica )zona istmului faringian*
2. +lasificarea displa6iilor dupa >anoc6? si +siba.
- Usoare 7 --2 atipii
- Medii 7 2-C atipii
- !e$ere7 peste C atipii obser$ate
15. +lasificarea displa6iilor dupa >oone.
- ?radul - % displazie usoara7 cell atipice, prezente predominant in -./ bazala a epiteliului
- ?radul 2 % displazie medie7 cell atipite prezente in 2./ profunde ale epiteliului )stratul bazal I
spinos*
- ?radul / % displazie se$era7 alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului
11. +arcinomul in situ. efinitie
- +isplaziile se$ere sunt greu de delimitat de carcinomul in situ )carcinomul intraepitelial
- Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga ar#itectonica epiteliala este
compromisa
- @eziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este intacta.
- ractic carcinomul in situ este stadiul prein$azi$ al unui carcinom deja constituit
12. Eritropla6ia. efinitie" etiologie
- +efinitie
o Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie $ie,
catifelata care nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei
- Etiologie
o osibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia eritroplaziei
/2
o Apare mai frec$ent la marii fumatori si bautori in special in jurul $arstei de F4-;4 de ani
o !e(ul masculin este mai interesat )/.C din bolna$i*
13. Eritropla6ia. Enumerati formele clinice
- @eucoplazia patata sau eritro-leucoplazia
- ,orma granulara
- ,orma atrofica
1'. Eritropla6ia. (orme clinice
- Aspect clinic
o Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia == leucoplazia patata )eritro-
leucoplazia*
o Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate a$ea 2 forme clinice7
,orma granulara
Apare ca zone rosii $ii, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara
"ontur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa $ecina
e suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate
,orma atrofica
!e prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie intensa
+eni$elata fata de planul epiteliului $ecin
Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa
normala
!uprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone
granulare == leziuni cu aspect mi(t 7 atrofico-granular
@eziunile sunt in general suple
1*. Eritropla6ia. #spect 3istologic
- J4T din leziuni prezinta aspect de carcinom 0in situ2 sau carcinom microin$azi$
- -4T format din displazii de grad mediu sau moderat
- Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata
o ?rad inalt de displazie care intereseaza toate structurile
- "orionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a $ascularizatiei
o Atunci cand #istologic leziunea este un carcinom in situ % membrana bazala este intacta
1,. Eritropla6ia. iagnostic diferential
- Aspect clinic asemanator cu7
o "andidoza cronica, in faza acuta
o !tomatitele infectioase de di$erse naturi in faza lor acuta
- @ic#enul plan acut % forma atrofico-erozi$a % forma clinica asemanatoare cu eritroplazia
- Eritroplazia trebuie diferentiata si de7
o 9eactii alergice de contact
o ,orma maculara a sarcomului >aposi
- +iagnostic definiti$ % biopsie
1-. Eritropla6ia. 1ratament
- 8ratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu e$olutie in suprafata
o E(tirparea c#irurgicala in limitele de siguranta
o 9adio sau c#imioterapie
o Electrocoagularea, c#irurgia cu laser
//
1/. Herato6ele mucoasei bucale. efinitie
- >eratozele sunt leziuni de etiologii diferite si $or fi numite conform etiologiei7 keratoze lic#enoide,
keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc.
12. Le6iunile 7erato6ice. #specte clinice
- @eziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice
- !e pot obser$a7
o apule, retele, placi, leziuni $erucoase
o @eziuni nodulare % keratoza punctata
o >eratoza difuza
- @eziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii
- ot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente
25. Herato6ele mucosei. +lasificare
- ,iziologice )$ariante ale normalului *
o @inia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem
- ?enetice
o <e$ alb spinos, maladia +arier, diskeratoza benigna intraepiteliala
- 9eactionale )produse de cauze locale*
o 8raumatisme cronice si parafunctii
o ?al$anism bucal
o >eratoze ocupationale )suflatorii in sticle*
o >eratozele actinice )c#eilita actinica*
- !imptomatice )in cadrul unor afectiuni bine definite*
o @ic#en plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, $irale, sarcoidoza, sifilis
- 8abacice si alte obiceiuri
o !tomatita nicotica, keratozele produse de betel
- &diopatice )deseori displazice, in functie de zona de ma(im risc*
o @eucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom
21. +e sunt 7erato6ele reactionale 9
- >eratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale7 traumatisme cronice si parafunctii
o ?al$anism bucal, keratoze ocupationale )suflatori in sticle*, keratoze actinice )c#ilita
actinica*
22. +e sunt 7erato6ele simptomatice9
- !unt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite7 lic#en plan, lupus eritematos discoid,
psoriazis, candidoza cronica, $irale)leucoplazia paroasa, papiloma$irus*, sarcoidoza, sifilis
23. +e sunt 7erato6ele idiopatice9
- !unt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de malignizare sau c#iar
premaligne
o @eucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom
2'. Leucopla6ia verucoasa proliferativa. #spect clinic si locali6are.
- Aspect clinic
o @eziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de placard
$erucos, proliferati$, de culoare alba-cenusie sau roz
o &n alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, e(foliate,
$erucoase, ce pot conflua
/C
o !uprafata prezinta diferite grade de keratinizare, @eziunea are consistenta supla
o Are o tendinta de e(indere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica
o "linic este asemanatoare cu carinomul $erucos, spre care e$olueaza treptat
- @ocalizare
o +e predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba
2*. Leucopla6ia verucoasa proliferativa. #spect 3istologic
- 8abloul este $ariabil de la o zona la alta a leziunii
- !e obser$a7 #iperkeratoza, acantoza, papilomatoza in$ersa
- ?rade diferite de displazie in functie de zona e(aminata
- Membrana bazala poate fi intacta sau nu
- "orionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar
- !e descriu C stadii de e$olutie #istologica
o @eucoplazie simpla, omogena clinic
o @eucoplazie-#iperplazica $erucoasa
o "arcinom $erucos
o "arcinom spinocelular, de regula bine diferentiat
2,. Leucopla6ia verucoasa proliferativa. 1ratament
- +e regula c#irurgical clasic sau cu laser "B2, in functie de intiderea si sediul leziunii
- Au mai fost propuse7
o "#imioterapie cu Metot#re(at asociata cu retinoizi
o 9adioterapie asociata cu interferon
- +ispensarizarea pacientului este obligatorie
2-. Leucopla6ia. efinitie 0)S 12-/
- BM! `;3 % leucoplazia este definita 7 o pata sau placa alba, nu mai mica de F mm diametru, care
nu poate fi inlaturata prin stergere si care nu poate fi clasificata in nici o alta boala diagnosticabila
2/. Leucopla6ia ! definite 255*
- @eucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un
alt tip bine definit de leziuniA unele leziuni se $or maligniza
22. Leucopla6ia ! enumerati factorii etiologici
- ,umatul
- Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool
- Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel
- &ritatiile mecanice cronice )dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte*
- "andida albicans
35. Rolul candidei in evolutia unei leucopla6ii
- &n asociere cu fumatul si.sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor
- !peciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot acti$a diferite
protooncogene ce fa$orizeaza transformarea maligna
31. Leucopla6ia. +lasificarea clinica dupa 0)S ! 12-/
- @eucoplazia omogena % zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, netede sau rugoase
- @eucoplazia patata % zone keratozice cu zone atrofice erozi$e de culoare rosie.
32. Leucopla6ia . +lasificarea clinica dupa #xell ! 12/'
- C grupe de leziuni albe keratozice
o Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca7 lic#en, lupus, sifilis, candidoza, :&1, $iroze
o >eratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului
/F
o >eratoze de cauze locale precise
o >eratoze idiopatice
- "lasificare dupa marimea leziuni
o @- - U2cm
o @2 % 2-C cm
o @/ - ==Ccm
o @( -= marime nespecificata
- -JJG7
o @eucoplazie omogena
o @eucoplazie neomogena
Eritro- leucoplazie
@eucoplazie nodulara
@eucoplazie $erucoasa
33. +e este 7erato6a sublinguala9
- Este o keratoza idiopatica a mucoasei sublinguale
- Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie o afectiune cu potential de malignizare sau
c#iar premaligna.
3'. Stomatita nicotica ! aspect clinic
- Este o keratoza difuza, sitata la ni$elul palatului dur
- Are e$olutie benigna, uneori re$ersibila, ce nu constituie o leziune cu potential de malignizare
- &ntalnita mai frec$ent in india unde se practica 0fumatul in$ers2
3*. Leucopla6ia ! aspect 3istologic
- 1ariabil de la o simpla keratinizarea -= carcinom in situ
- &n mod obisnuit putem obser$a7
o +iferite grade de #iperortokeratoza sau #iperparakeratoza
o Acantoza de grade diferite
o +isplazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ
o Donctiune e-c neregulata
o "orionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic ce creste
proportional cu gradul de displazie al epiteliului
3,. Leucopla6ia ! diagnostic diferential
- !e face cu toate afectiunile ce prezinta clinic leziuni keratozice
- "ele mai importante sunt7
o Maladia 6oKen si carcinomul epitelial
o @ic#enul plan bucal
o ?enodermatozele
o "andidoza cronica
o @eucoplazia paroasa
3-. +e procent de maligni6are pre6inta in general leucopla6iile 9
- +intre toate leziunile keratozice ale "6, leucoplazia a fost socotita ca a$and cel mai mare potential
de malignizare
- Acest potential a fost e$aluat la /-GT cu $alori estreme de la 4.- % 24T pe o perioada de
obser$atie de la - la /4 de ani
3/. +e legatura exista intre sediul leucopla6iilor si riscul de maligni6are9
- @ocalizarea leziunilor in zonele de ma(im risc ale "6)planseu, fata 1, zona pilierilor amigdalieni*
- este C4T din leucoplaziile situate in aceste zone prezinta displazii epiteliale
- rezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare
/G
32. +e trasaturi clinice si 3istopatologice sugerea6a un risc crescut de maligni6are al
leucopla6iilor9
- este C4T din leucplaziile situate in zonele de risc ma(im prezinta displazii epiteliale
- 8ipul clinic 0neomogen2 sau leuoplazia 0patata2 % 2F,J T din totalul leucoplaziilor patate urmarita au
suferit malignizari.
'5. +e legatura exista intre gradul de displa6ie al leucopla6iilor si riscul de maligni6are9
- rezenta displaziilor epiteliale % desi gradul de displazie nu are o $aloare prognostica certa, se pare
ca e(ista o corelatie intre gradul de se$erite al acestora si dez$oltarea ulterioara a unui carcinom.
- rezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de malignizare
'1. Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucopla6ii
- +atorita faptului k leucoplazia, ca si lezuine keratozica, apare in numeroase alte afectiuni ale
mucoasei bucale, bilantul $a urmari eliminarea tuturor factorilor presupusi cauzali
- rimul bilant )bilantul preliminar*
o ,oaie de obser$atie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc )fumat, alcool,
infectii*
o E(amen local cu consemnarea in foaia de obser$atie, fotografii
o E(amene paraclinice )#ematologic, bioc#imic, microbiologic*
o +ecelarea altor factori etiologici posibili
o Eliminarea factorilor presupusi cauzali
o 8ratament preliminar7 antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2 saptamani
o &n aceasta etapa se $or elimina toate cauzele iritai$e locale de origine dentara, protetice sau
datorate unor materiale dentare
o !e $a efectua e(amenul micologic si tratamentul antimicotc in cazul suprainfectarii cu
candida
'2. Punctele urmarite la bilantul secundar al unei leucopla6ii
- +aca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la urmatoarele etape7
o 9ee$aluarea clinica a leziunii )dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial, amelioarea
sau nu a simptomatologiei subiecti$e*
o 6iopsia % este obligatorie atunci cand leziunea persista
Ea $a stabili daca este $orba de o leucoplazie sau de alta leziune de mucoasa
!e $a aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom
'3. #titudinea medicului stomatolog in fata unei leucopla6ii de mucoasa.
- &n primul rand depistarea leziunii la e(amenul e(traoral
- +epistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc prin anamneza
- Eliminarea factorilor cauzali.fa$orizant
- 8ratament preliminar7 aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice
- 9ee$aluare dupa 2 saptamani
- E$entula trimiterea la e(amen de specialitate
''. Enumerati posibilitatile de tratament ale leucopla6iei bucale.
- E(tirparea c#irurgicala
- "#irurgia cu laser "B2
- "rioc#irurgia
- 8ratamentele medicamentoase
- 1itamina A, acidul -/-cis-retionic, beta-carotenul, retinolul, alfa-tocoferolul
- Antio(idanti
- 6leomicina
/;
:. "#eilita actinica
1. +3eilita actinica. efinitie" factori etiologici
- "#eilita actinica este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta la ni$elul rosului buzei
inferioase datorita actiunii indelungate a razelor ultra$iolete
- Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt e(pusi perioade indelungate la razele
solare )agricultori, pescari, constructori*, in special la cei cu ten desc#is
- ,emeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frec$ente a cremelo de buze
- "#eilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si e$olutie
- 9ata de malignizare % G---T
2. +3eilita actinica. #spect clinic
- @eziunea apare in general dupa $arsta de C4 de ani, are e$olutie lenta, asimptomatica
- 8reptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune
- Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie
o &n aceste situatii limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un
proces de epidermizare == de$ine asemanatoare pielii
- &n alte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de e(foliere
o e acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugest$e pentru o leziune displazica, mai
ales in cazul pacientilor fumatori
3. +3eilita actinica. #spect 3istopatologic
- @eziunea se caracterizeaza print`un epiteliu atrofic
o rezinta uneori zone de acantoza asociata cu #iperkeratoza
- @eziunea poate prezenta displazii
- "orionul poate prezenta un infiltrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat, asociat cu
zone de displazie
- 8esutul conjuncti$ % modificare a colagenului si fibrelor elastice = elastoza solara
'. +e risc major pre6inta c3eilita actinica 9
- Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea capacitatii
regenerati$e a epiteliului in cazul c#eilitei actinice
- @eziunile au un grad de re$ersibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul
- Acesta trebuie sa $izeze e$itarea e(punerii la soare, folosire cremelor cu factor de protectie si
$itamina A
&. "arcinomul de mucoasa
1. Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign
- rocesul preneoplazic este definit ca o sc#imbare #istologica detectabila imunologic care
pre$esteste o e$olutie maigna ulterioara a leziunii
- El trebuie impartit in / stadii
o ?enetic
o &ncipient
o :istologic
/3
2. +e este stadiul genetic al procesului premalign9
- !tadiul genetic = alterari decelabile ale A+<-ului, asociate cu o alterare a proliferarii celulare sau
produse de agentii carcinogeni e(terni, fara e(presie epigenetica
3. +e este stadiul incipient al procesului premalign 9
- !tadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau bioc#imice detectabile fara sc#imbari
#istologice
'. +e este stadiul 3istologic al procesului premalign9
- !tadiul #istologic = modificari decelabile la microscopia optica
*. Procesul preneopla6ic ! definitie
- rocesul preneoplazic = o sc#imbare #istologica detectabila imunologic care pre$esteste o e$olutie
maigna ulterioara a leziunii.
,. +e sunt factorii de crestere9
- "ea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara
prin intermediul unor receptori specifici numiti 0receptori de crestere, iar moleculele respecti$e =
,A"8B9& +E "9E!8E9E.
- "ei mai importanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt7
o ,actorul de crestere epidermic % E?, )epidermal groKt# factor*
o 8?, )transforming groKt# factor* o citokina specifica epiteliului
- ,actorii de crestere pot actiona atat asupra cell $ecine cat si asupra celulei care ii produce )efect
autocrin*
- Ei se fi(eaza pe receptorii specifici de membrana )receptorii de crestere*
-. Receptorii de crestere ! definitie
- "ea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara
prin intermediul unor receptori specifici numiti 0receptori de crestere2
/. +e este transductia9
- Mesajele primite la ni$elul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr`un mecanism numit
transductie
- Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice, diferite in
functie de receptorii acti$ati
2. +are este primul nivel la care actionea6a agentii oncogeni9
- rima transformare celulara apare la ni$el genetic
15. Enumerati factorii mutageni. Exemple
- ,actorii mutageni pot fi 7
o !pontani
o "#imici % factorii carcinogeni c#imici
o ,izici % 9( ionizante
o 6iologici % e(7 retro$irusurile purtatoare de oncogene $irale
11. +e este ciclul celular 9
- !uccesiunea proceselor de di$iziune si repaus celular poarta numele de ciclu celular
/J
12. +e factori reglea6a ciclul celular9 Exemple
- ,actorii in#ibitori
- ,actorii stimulatori
- +esen p --G
13. Semnalele in3ibitorii celulare. +lasificare" exemple
- "oncomitent cu semnalele de crestere e(ista si importante semnale in#ibitorii ale cresterii celulare
- Ele se impart in7
o E(tracelulare % factori in#ibitori 7 8?, b sau &@--4
o Endocelulare % sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii celulare
9b, F/, -G
roteina 9b este un puternic in#ibitor al ciclului celular
roteina F/ poate intrerupe ciclul celular si poate sa declanseze apoptoza in
celulele anormale
1'. Protooncogenele. efinitie" functii
- rotooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza 7
o "resterea celulara
o roliferarea celulara
o +iferentierea celulara
- roteinele produse de protooncogene actioneaza la nie$eluri diferite in sec$entele de stimulare a
cresterii celulare
o Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara )factorii de crestere*
o Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere
roteine legate de transductia intracelulara
,actori de transcriptie )nucleari*- fosfoproteinele
o Altele pot regla sinteza de A9<-m la ni$elul A+<-ului nuclear
- &n momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin G4 de gene sunt acti$ate
Unele in reglarea transcriptiei7 fos, jun
Altele in diferentierea finala a celulei 7 ras
1*. 0ncogenele. efinitii" functii
- Bncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.
- +E,7 sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de protooncogene, care au suferit mutatii
ce le fac sa dea nastere la produse anormale
- Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter dominant == un 0castig de
functie2
o Ele $or face ca celula sa se di$ida
- Uneori, erori genetice sunt induse c#iar de enzimele care asigura duplicarea A+<-ului
o == un A+< modificat, cu portiuni fragile bioc#imic in zonele de crestere.
o Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni
o Acesti factori mutageni pot fi spontani, c#imici, fizici sau biologici.
1,. Enumerati tipurile de mutatii care duc la aparitia oncogenelor.
- Mutatii punctiforme % mutatii 0ras2- cancere de colon sau mucoasa bucala
- 8ransductie sau mutatii prin insertie % anumite retro$irusuri care pot produce alterari ale A+<-ului
sau se pot integra in $ecinatatea protooncogenelor
- 8ranslocatii sau rearanjari cromozomiale % limfomul 6urkitt
- Amplificari ce produc 0multiple copii2 ale protooncogenelor % c-mHc, erb 6
1-. 0ncoproteinele. efinitii. (unctii
- rodusele oncogene )oncoproteinele* sunt proteine anormale deseori foarte asemanatoare cu
factorii ce regleaza cresterea celular 7 factori de crestere, receptori, factori de transductie
C4
- !pre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al acti$itatii si nu necesita o acti$are
e(tracelulara
1/. ati cel putin 3 exemple de oncogene.
- &n cancerele mamare7 Erb-62
- &n neoplasmele orale7 bcl--, int-2, k-ras, <-ras, c-mHc si <-mHc
12. +e sunt genele supresoare9
- ?enele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii --,-/,-;
- Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor proteine cu actiune de
ani#ilare a efectelor oncoproteinelor.
25. +um actionea6a mutatiile la nivelul genelor supresoare9
- Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot ani#ila actiunea lor de control tumoral.
- E(ista gene supresoare principale 9b si F/.
- Mutatii ale genei 9b pe cromozomul -/ si inacti$area 9b-proteinei au fost obser$ate in anumite
neoplasme ca7 osteosarcomul, carcinomul mamar, cancerul pulmonar
21. Proteina Rb ! definitie" functii.
- +efinitie7 roteina 9b este un factor cu puternica actiune in#ibitorie a cresterii celulare, care este
deseori ani#ilat de oncogenele $irale ale $irusurilor papiloma umane, tipul -G--3 sau adeno$irusuri
- ,unctii7
o in#iba cresterea celulara
o &nduce de timpuriu degradarea oncogenelor $irale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
o 9ol important in declansarea apoptozei la cell mutante
o rin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar di$iziunea celulara capata
un caracter #aotic
22. Proteina P*3 ! locali6are" definitie" functii.
- @ocalizare7 cromozomul -;
- +efinitie7 F/ este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul -;, cu o puternica actiune
oncosupresoare.
- ,unctii7
o Doaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand integritatea si stabilitatea
A+<`ului
o Asigura o buna desfasurare a ciclului celular
o &nduce de timpuriu degradarea oncogenelor $irale, impiedicand astfel aparitia mutatiilor
23. Enumerati cito7inele cu efect antitumoral.
- 8?, b
- &nterferonii
- &@-2
- 8<, a si b
2'. +um influentea6a inflamatia cronica oncogene6a9
- Unele citokine pro-inflamatorii in#iba gena F/ care controleaza sinteza proteine F/ care are un
efect oncosupresor
2*. 1rasaturile celulei maligne.
- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile
semnalelor de crestere
- @ipsa de raspuns )de sensibilitate* la semnalele in#ibitorii ale cresterii celulare
- Eludarea apoptozei )sustragerea celulei de la moartea celulara programata*
- "apacitatea nelimitata de multiplicare )imortalizare celulara*
- Angiogeneza continua
- &n$azie tisulara si metastazare
C-
o Aceste G caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi
general $alabile pentru toate cancerele
2,. Enumerati fa6ele de6voltarii tumorale.
- M- % prima mutatie7 M-
- M2 % @eziune #iperplazica cu acti$itate mitotica crescuta, in care mai sur$ine o noua mutatie, M2
- M/ % leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta, M/
- MC % leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare o noua mutatie, MC,
celule cu capacitati in$azi$e
- MF % cand noi mutatii, MF, sur$in in aceasta leziune deja tumorala, cell rezultate $or a$ea deja
capacitatea de a in$ada tesuturile $ecine si a metastaza pe cale generala
2-. +at la suta din le6iunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor favori6anti9
- C4T
2/. Enumerati cau6ele generale favori6ante ale malignitatii.
- 1arsta si se(ul
- Ereditatea
- ,actorii imunitari % deficiente imune congenitale, dobandite sau pro$ocate
- ,actorii nutritionali
o +eficitul cronic de fier
o A$itaminoza 6
o Alcoolismul cronic
o +isfunctiile #epatice cronice
22. +e rol are deficitul de fier in aparitia carcinomului de mucoasa.
- &n prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare precanceroasa intrucat epiteliul nu
poate a$ea o maturare normala
- &n aceste situatii intalnim foarte frec$ent un epiteliu atrofic, subtire si instabil == foarte $ulnerabil
pentru actiunea altor factori co-carcinogeni precum fumatul sau infectia cronica cu "andida.
35. Rolul alcoolismului cronic in aparitia carcinomului de mucoasa
- Alcoolismul cronic este frec$ent asociat cu deficiente nutriti$e gra$e
- Alcoolicii pot consuma pe zi V J44 >cal numai din alcool == restul dietei este insuficient pentru a le
furniza un aport de microelemente si $itamine necesare
- "onsumul de alcool duce la un deficit de absortie al $itaminelor si a unor microelemente
- +intre tipurile de alcool cele mai noci$e sunt cele distilate, a caror actiune generala este asociata cu
o actiune locala iritanta
31. Enumerati cau6ele favori6ante de ordin local ale carcinomului
- 8utunul si alcoolul
- 8raumatismele cronice
- &nfectiile cronice specifice )sifilis tertiar, "andida*
- 9adiatiile
- 1irusi )#erpetici, papiloma$irus*
32. +e este canceri6area multicentrica9 ati exemple de epitelii unde aceasta poate aparea
- "ancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi degenerari maligne
- Epitelii unde aceasta poate sa apara7
o Epiteliul genito-urinar
o ?astro-intestinal
o Epiteliul cailor aero-difesti$e superioare )din care face parte si mucoasa bucala*
33. (actorii etiologici ai carcinomului dupa )c+art3? si S37lar-enumerare
C2
- redispozitia legata de ereditate si se(
- +iferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care pregatesc un sol fertil
degenerarilor
- ,actori iritati$i cronici
- !ubstante c#imice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritati$e cronice care joaca un rol
co-carcinogenetic
- 1irusuri care pot produce modificari ale genomului celular
3'. #spectul clinic al le6iunilor foarte timpurii din carcinom
- @eziunile foarte timpurii pot aparea ca7
o B zona eritematoaza restransa % cu suprafata neteda sau granulara
o B zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata
,ie ca un mic placard de eritro-leucoplazie
,ie ca o masa polipoasa restransa
,ie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata
- +e cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice
- Ele se pot dez$olta fie dintr`o leziune e(istenta anterior, fie pe o zona de mucoasa aparent normala.
3*. escrieti forma ulcerativa de debut al carcinomului de mucoasa.
- @a inceput
o Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse
o &n anumite zone ale "6 )sant paralingual, fund de sac $estibular* pot aparea sub forma de
fisuri, greu de obser$at datorita sediului, dimensiunii reduse si simptomatologiei sterse
- e masura ce se dez$olta
o Marginile ulceratiilor de$in proeminente cu tendinta de rulare spre interior )aspect
crateriform* sau cu aspect proliferati$ neregulat
o ,undul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat acoperit sau nu cu depozite
de fibrina sau resturi necrotice
o @a ni$elul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita cu cruste sero-#ematice
- Mucoasa $ecina este de cele mai multe ori de aspect normal sau foarte putin congesti$
- Ulceratia este nedureroasa la dimensiuni sub -cm
- @a palpare7
o Ulceratia este ferma de consistenta mai crescuta decat a lez inflamatorii si este relati$ fi(a
pe tesuturile $ecine, c#iar la dimensiuni mici
o Uneori astfel de leziuni pot prezenta la suprafata mucoasei doar o foarte mica arie de
ulceratie a$and tendinta de in$adare profunda a tesuturilor subadiacente )tip endofitic*
3,. iagnosticul diferential al formei ulcerative de debut a carcinomului de mucoasa ! enumerare.
- Ulceratia traumatica
- Aftele bucale
- Ulceratiile luetice sau 86"
3-. escrieti forma exoftilica de debut a carcinomului de mucoasa.
- ,orma e(oftilica = forma proliferati$a
- Acest tip de leziune se prezinta ca o e(crescenta cu aspect papilomatos, $egetant, cu o baza larga
de implantare )sesila*
- 9areori poate fi pediculara
- !uprafata nerebulata, cu multiple proeminente $egetante )asemanator conopidei*
- @a inceput7
o @eziunea este de dimensiuni reduse -= o $eruca de culoare roz-cenusie
- e masura ce creste baza7
o !e indureaza
o &si pierde mobilitatea
C/
o !uprafata se poate ulcera
- @a palpare 7 leziunea este indurata si nedureroasa
- e masura ce leziunile proliferati$e se dez$olta, centrul lor se poate necroza, dand nastere la
ulceratii, leziunea capatand un aspect proliferati$-ulcerati$
3/. iagnosticul diferential al formei de debut exoftilica a carcinomului de mucoasa.
- 8rebuie diferentiat de 7
o apiloame sau $eruci
o ,ormele #iperplazice de candidoza
32. +arcinomul verucos ! aspect clinic.
- B forma particulara de carcinom cu aspect e(oftilic este carcinomul $erucos
- +ebut7
o @eziune de dimesiuni reduse -= o $eruca de culoare roz-cenusiu
- e masura ce creste
o !e e(tinde predominant in suprafata = capata un aspect proliferati$-$erucos intins
o "uloare alb-cenuiu- datorita keratinizarii suprafetei
- Este un carcinom mai putin in$azi$, cu e$olutie mai lenta si un prognostic postoperator mai bun
'5. +arcinomul verucos ! diagnostic diferential.
- 8rebuie diferentiat de 7
o apiloame sau $eruci
o ,ormele #iperplazice de candidoza
'1. escrieti forma de debut nodulara a carcinomului de mucoasa
- ,orma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime
- Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect dormal
- Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime
- Adera la mucoasa acoperitoare
- Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi7 limba, obraz, buze
- e masura ce creste7
o &n$adeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera == aspect ulcero-proliferati$, endoftilic
'2. iagnosticul diferential al formei nodulare de debut al carinomului de mucoasa
- ,orma nodulara trebuie diferentiata de7
o 8umorile benigne submucoase
o ,ibrom, abces cronic, tumori ale glandelor sali$are mici
o 8umori ale tesutului muscular din profunzime
o "arcinoamele glandelor sali$are mici
'3. +e sunt formele de debut in suprafata de carcinom de mucoasa9
- ,ormele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa, care sunt
de fapt la fel de intalnite ca si cele tipice.
- @a inceput leziunea nu are un caracter in$azi$ in profunzime
- "aracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori e(amenului clinic
- &n aceste categorii se pot descrie7
o ,orma eritroplazica
o ,orma leucoplazica
''. escrieti forma de debut eritropla6ica a carcinomului de mucoasa.
- Este cea mai frec$enta forma de debut asimptomatica a carcinomului de mucoasa
CC
- Apare mai frec$ent in zonele de ma(im risc al "6
- "linic7
o @eziune eritroplazica de culoare rosie-$ie, catifelata, cu aspect neted, atrofic sau granular de
dimensiuni foarte reduse
o !e e(tinde treptat in suprafata
o Usturimi si arsuri apar cand dimensiunile sale cresc si leziunea se agra$eaza
o @a inceput leziunea este supla, apoi de$ine indurata si capata un aspect ulcerat sau fisurat
'*. iagnosticul diferential al formei de debut eritropla6ica a carcinomului de mucoasa
- Arsurile banale cu alimente, substante c#imice
- @eziuni atrofice din candidoza sau lic#en plan
',. escrieti forma de debut leucopla6ica a carcinomului de mucoasa
- +eseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii patate sau $erucoase
- lacardele izolate prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice alternand cu zone atrofice sau
granulare
- Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferati$ limitat, discret indurat
- @eziunile pot a$ea dimensiuni $ariabile
- !e situeaza cel mai frec$ent in zonele de ma(im risc ale mucoasei
- "and tendinta de malignizare se accentueaza7
o @eziunea capata un aspect proliferati$ sau ulcerati$ si tendinta de e(tindere in suprafata si
profunzime
'-. +um se manifesta tendinta de maligni6are a formei leucopla6ice a carcinomului de mucoasa9
- "and tendinta de malignizare se accentueaza7
o @eziunea capata un aspect proliferati$ sau ulcerati$ si tendinta de e(tindere in suprafata si
profunzime
'/. Prin ce se manifesta caracterul malign al formelor leucopla6ice de debut ale carcinomului de
mucoasa9
- "aracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de7
o Aspectul patat sau $erucos
o !ediul in zonele de ma(im risc
o Absenta unor factori iritati$i locali
o rezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
o @ipsa simptomatologiei subiecti$e )sau tulburari reduse la inceput*
'2. iagnosticul diferential al formei de debut leucopla6ice de carcinom.
- @eucoplazia idiopatica omogena sau patata
- @eucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa
- @ic#en plan
- @upus eritematos cronic discoid
- "andidoza cronica #iperplazica
- ?enodermatoze
*5. Enumerati semnele clinice ale maligni6arii
- "aracterul trenant, fara tendinta de $indecare cu toate tratamentele aplicate
CF
- 8endinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei, accelerarea ritmului de crestere
atat in suprafata cat si in profunzime, aparitia de muguru granulati$i pe suprafata
- ierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor leziunii
- ,i(area leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor $ecine
- Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana atunci asimptomatice
*1. Enumerati tipurile de forme de debut tipice ale carcinomului de mucoasa.
o ,orma ulcerati$a
o ,orma proliferati$a )e(oftilica*
o ,orma nodulara )endoftilica, cu infiltrare in profunzime*
*2. Enumerati tipurile de forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa.
o ,orma eritroplazica
o ,orma leucoplazica
*3. +e este citologia exfoliativa ! te3nica de prelevare" metode de colorare.
- "itologia e(foliati$a foloseste e(amenul produsului reziltat prin raclarea superficiala a leziunilor
etalat pe lama, fi(at si colorat dupa diferite te#nici7
o apanicolau
o MaH-?rundald-?iemsa
- rele$area se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule
- ,rotiul obtinut si colorat este e(aminat la microscom
- Modificarile cell obser$ate pot fi sau nu sugesti$e pentru dg de malignitate
- Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt7
o Modicifari nucleare
o Modificari ale morfologiei celulare
*'. escrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa $$ si $$$.
- "lasa & % absenta cell atipice
- "lasa && % cell anormale, dar fara semne de malignitate )prezente in special cell inflamatorii*
- "lasa &&& % cell cu atipii minore, sugesti$e, dar neconcludente pentru malignitate
**. escrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa $." ..
- "lasa &1 % cell atipice izolate sau grupate, e(trem de sugesti$e pentru malignitate. aralel pot
aparea cell inflamatorii
- "lasa 1 % cell atipice in numar mare, cu anomalii importante prezentand un net caracter de
malignitate
*,. +are este procentul de acuratete diagnostica al metodei Papanicolau9
- 1alerian opescu7 ;2 T
- 5atanabe7 3;T
- ape@ 3G T
*-. $n ce tip de le6iuni este indicata citologia exfoliativa9
- @eziunile bucale ale dermatozelor buloase % cel mai frec$ent intalnit % pemfigusul $ulgar
- Afectiuni $irale ale mucoasei bucale
- !tomatita #erpetica
*/. Enumerati substantele folosite in coloratia intravitala
- Metodele @a#m-!c#iller cu !olutie de @ugol
- &mpregnarea cu AcrHdin oranj
- "oloratia cu albastru de toluidina
CG
*2. Pe ce principiu se ba6ea6a coloratia cu albastru de toluidina.
- "oloratia cu albastru de toluidina se pazeaza pe proprietatea albastrului de toluidina de a se fi(a pe
materialul nuclear )A+<* in special al celulelor canceroase
- &ntensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de $olum
lezional
- Metoda7
o !e aplica colorantul prin tamponarea leziunii
o acientul clateste gura cu apa
o !e sterge leziune cu solutie de acid acetic -T
o "lateste din nou cu apa si se citeste rezultatul )sub G4*
,5. +oloratia cu albastru de toluidina ! aspect clinic in le6iunile maligne si benigne.
- &ntensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea de $olum
lezional
- @eziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa stergere cu acid acetic
-T
- @eziunile maligne se coloreaza in albastru inc#is, culoare nu dispare prin sergere si se mentine si
dupa 2C de ore
,1. +e este citologia prin periaj9 #vantaje
- Metoda are a$antajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand astfel calitatea frotiurilor,
comparati$ cu metoda apanicolau
- entru prele$are se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru U -cm, cu care se freaca prin
rotatie suprafata leziunii
- eria $a recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel toate straturile
- Materialul recoltat este cufundat in lic#id de fi(are odata cu peria.
- @ic#idul se centrifug#eaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si colorat
- E(aminarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin analizorul de imagine
- Un alt a$antaj al metodei este ca din materialul prele$at se poate face o paleta larga de in$estigatii
$.,1 +e sunt mar7erii tisulari9 .aloarea lor prognostica
- markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici
- dupa ei se poate e$alua riscul degenerati$ al leziunilor cu potential de malignizare
,2. Enumerati mar7erii intratisulari.
- &ntracitoplasmatici
o "itokeratinele
o roteinele legate de keratinizare
o roteinele desmozomale
- Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara7 "<A, Mib-- si "iclina +
o "antitatea de A+<
o @B: )lost of #eterozHgocH* = e$aluare starii #eterozigotice
o F/
o Markerii de oncogeneza7 genele 9as, grupul "-erb6--
o 9egiunile de organizare nucleolara7 Ag<B9s
,3. Prin ce mecanisme actionea6a oncogenele in aparitia cell maligne9
- Altereaza genele care controleaza cresterea si di$iziunea celulara
- "odeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente
- "odeaza sinteza de proteine care acti$eaza permanent transductia
- erturba factorii de transcriptie nucleara
C;
,'. +e se intelege prin pierderea starii 3etero6igote la nivelul le6iunilor premaligne.
- &n oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresi$e )neobser$abile #istologic* la
ni$elul a 2 situsuri cromozomiale specifice 7 /p-C si Jp2-.
- "u cat pierderea de material genetic este mai mare la acest ni$el cu atat riscul de malignizare este
mai crescut
- ierderea starii #eterozigotice este apreciata astfel
o !cazuta % atunci cand nu se obs modificari genetice
o Mijlocie % atunci cand e(ista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor
/ si G
o Mare % atunci cand apar pierderi genetice la ni$elul /p si Jp insotite de pierderi si la ni$elul
altor cromozomi )C,3,--,-/,-;*
- ierderea starii #eterozigotice )@B:* = pierdere de material din genom intr`una din perec#ile de
cromozomi
,*. La ce nivel au fost observate modificari cromo6omiale in le6iunile premaligne 9
- /p-C
- Jp2-
- CW, 3p, --W, -/W, -;p
,,. efiniti le6iunile premaligne cu risc genetic redus
o !cazuta % atunci cand nu se obs modificari genetice
,-. efiniti le6iunile premaligne cu risc genetic mediu
o Mijlocie % atunci cand e(ista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale cromozomilor
/ si G
,/. efiniti le6iunile premaligne cu risc genetic mare
o Mare % atunci cand apar pierderi genetice la ni$elul /p si Jp insotite de pierderi si la ni$elul
altor cromozomi )C,3,--,-/,-;*
,2. efiniti corelatia dintre indicele L04 si forma clinica a le6iunilor premaligne
- "u cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare % creste riscul de malignizare si
recidi$are a leziunii premaligne
-5. Enumerati carateristicile fundamentale ale cell maligne
- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor implicati in caile
semnalelor de crestere
- @ipsa de raspuns )de sensibilitate* la semnalele in#ibitorii ale cresterii celulare
- Eludarea apoptozei )sustragerea celulei de la moartea celulara programata*
- "apacitatea nelimitata de multiplicare )imortalizare celulara*
- Angiogeneza continua
- &n$azie tisulara si metastazare
o Aceste G caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind trasaturi
general $alabile pentru toate cancerele
-1. Prin ce factori se exercita actiunea oncogenica a fumatului 9
- <itrozo-pirolidina % in alimentele afumate
- <itrozo-nor-nicotina % produsa prin arderea tutunului
o ?enereaza produsi o(idanti endocelulari cu efect mutagen asupra A+<-ului
o Au actiune in#ibitorie asupra cell <>
-2. +e este stomatita nicotica9
- !tomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la ni$elul palatului dur
C3
- !e prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului dur si mucoasei al$eolare
- e suprafata ei se obser$a mici puncte rosii )orificiile de desc#idere a gl sali$are mici*
- Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, e$olutia ei fiind benigna si e$entual
re$ersibila
-3. Prin ce se exercita actiunea favori6anta oncogena a infectiei cu +andida #lbicans9
- !e considera ca prezenta "andidei pe suprafata leziunilor displazice bucale s-ar datora unei
suprainfectari, fiind consecinta unei slabe aparari locale
o "andidoza cronica #iperplazica produce ea insasi leziuni leucoplazice, care pot fi
considerate leziuni cu potential de malignizare
o "linic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat, do$edindu`se ca au frec$ent un grad
mediu sau crescut de displazie ceea ce e$olueaza catre carcinom
o Aparitia carcinomului este mai frec$enta pe leucoplaziile candidozice decat pe alte tipuri de
leucoplazii
o &nfectiile cronice cu "andida perturba metabolismul celulelor epiteliale, incat pot duce la
displazii si carcinom
-'. +e virusuri si ce tipuri sunt implicate in oncogene6a9
- 1irusul #erpetic % de tip 2
- 1irusul papiloma ):1* % din totalul de ;4 de tipuri de :1, $irusuri oncogene sunt considerate 7
o -G, -3, /-, //
-*. +e produse medicamentoase pot favori6a oncogene6a9
- Apele de gura cu continut alcooli folosite e(cesi$ mai ales dupa perioade de fumat intens
- rodusele de albire a dintilor % prin perio(idul de #idrogen folosit
-,. Radiatiile ultraviolete-rol" le6iuni produse
- 9adiatiile ultra$ilote au un efect mutagen bine cunoscut
- Este do$edit ca e(ista o lunga perioada de latenta intre e(punerea la radiatii si aparitia
neoplasmului
- 9iscul este proportional cu timpul de e(punere si marimea dozei
- &n sfera ma(ilo-faciala, radiatiile produc c3eilita actinica, care este incadrata in grupul starilor
premaligne
o Apare mai frec$ent la persoanele care lucreaza multi ani in aer liber )constructori, agricultori,
pescari*
o &n special la persoanele blonde cu pelea desc#isa la culoare
- &n mediul urban mai fec$ent % neplasmele de faringe si limba
- &n mediul rural mai frec$ent % cancerele de buza
--. Enumerati factorii celulari intracitoplasmatici
- &ntracitoplasmatici
o "itokeratinele
o roteinele legate de keratinizare
o roteinele desmozomale
-/. Enumerati factorii celulari celulari
- Markerii nucleari
CJ
o Markerii de proliferare celulara7 "<A, Mib-- si "iclina +
o "antitatea de A+<
o @B: )lost of #eterozHgocH* = e$aluare starii #eterozigotice
o F/
o Markerii de oncogeneza7 genele 9as, grupul "-erb6--
o 9egiunile de organizare nucleolara7 Ag<B9s
-2. +e este o le6iune aneuploida9
- @eziune aneuploida = leziune in care continutul de A+< nu este multiplu e(act al continutului diploid
normal
- @eziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 34T pe un timp de urmarire mediu de 3 ani
- <u intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MB
- Ele prezinta un prognostic prost, cu recidi$e locale si tendinta de aparitie multicentrica a noi leziuni
/5. =ena P*3. #ctiuni.
- ?ena F/ face parte din genele supresoare ale malignitatii
- Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului celular
- oate bloca proliferarea celulara
- oate induce apoptoza in cell alterate genetic
- oate in#iba angiogeneza
D. @ic#en plan bucal
1. +are este evenimentul primar patologic in lic3enul plan bucal9
- E$enimentul primar patologic in lic#enul plan este alterarea $acuolara sau #idropica a celulelor
bazale
- Aceasta afectare pare a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt implicate cell
@anger#ans, macrofagele si cell 8.
2. Enumerati cele * grupe etiologice ale lic3enului plan bucal
- 9eactii lic#enoide ca raspuns la materialele dentare sau iritatii de di$erse naturi = 9eactii lic#enide
de contact
- Eruptii lic#enoide mucoase si cutanate dupa medicamente
- Eruptii de lic#en in boala de 0?refa contra primitor2
- @ic#enul plan asociat cu di$erse afectiuni generale
o Asocierea cu diabetul bioc#imic sau manifest )sindromul ?rinspan*
F4
o Asicierea cu #ematopatiile cronice
o Asocierea cu alte afectiuni autoimune )lupus, pemfigoid, colita ulcerati$a*
- @ic#en plan idiopatic % cel mai des intalnit
3. +e tipuri de le6iuni 7erato6ice pot aparea in lic3enul plan bucal
- apule
o Mici proeminente keratozice, reliefate, albe de --2 mm diam, diseminate sau grupate
- 9etele )forma reticulara*
o Apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate dispuse in retele )aspect de dantela*
- lacarde )sau placi*
o !ub forma unor zone keratozice de intindere $ariabila, albe, sidefii cu suprafata neteda sau
rugoase
o ot rezulta din confluarea unor papule sau retele
'. escrieti le6iunile reticulare din lic3enul plan bucal
- @eziunile reticulare apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retele )aspect de
dantela*
- Aceste retele pot fi mai la(e sau mai dense, dispuse linear % ramificat, sau confluand in placarde
- Uneori leziunile reticulare iau nastere din fuzionarea unor papule dense
o @eziunile astfel formate capata un aspect reticular % papular reliefat, pe un fond de mucoasa
normala
o Este forma tipica de eruptie lic#enoida recenta
- Alteori leziunile reticulare sunt fine, densa, sterse, nereliefate si ocupa suprafete intinse de
mucoasa
o Este aspectul tipic de lic#en plan medicamentos
*. Enumerati tipurile de le6iuni clinice intalnite in lic3enul plan bucal
- @eziuni keratozice )papule, retele, placarde*
- @eziuni atrofice )gingi$ita descuamati$a*
- @eziuni erozi$e sau ulcerati$e
- @eziuni buloase sau $eziculare
F-
,. +e este gingivita descuamativa9
- Atunci cand leziunile atrofice apar la ni$elul gingiei fi(e dau nastere unei forme clinice particulare 7
?&<?&1&8A +E!"UAMA8&1A
- @eziunile atrofice = apar k zone eritematoase de epiteliu subtiat, izolate sau intricate cu leziuni
reticulare, papulare sau erozi$e
- Aspect clinic7
o @eziuni atrofice intinse, situate in special pe $ersantul 1estibular al gingiei
o Uneori leziunea poate prezenta un ameste de leziuni atrofice, reticulare sau keratozice
nespecifice
o Alteori atrofia alterneaza cu eroziuni, keratoza si ulceratii == gingi$ita descuamati$a
nespecifica
-. iagnosticul diferential al gingivitei descuamative
- Maladii buloase autoimune
- emfigus
- emfigoidul benign
- @upus eritematos discoid
/. Prin ce se caracteri6ea6a formele acute de lic3en plan bucal
- ,orma acuta este o forma lezionala intinsa caracterizata prin7
o @eziuni multiple foarte dense pe unitatea de suprafata
o Mai mult de / zone diferite ale "6 interesate de diferite tipuri de leziuni
o rezenta de multiple eroziuni sau ulceratii asociate )leziuni acute*
o 8ulburari functionale importante )masticatie, fonatie* ce genereaza suferinte bolna$ilor
2. +e se intelege prin polimorfismul le6iunilor de lic3en plan bucal
- ot aparea leziuni de o mare $arietate clinica, care pot simula numeroase alte afectiuni de
mucoasa7
o Eritroplazie
o @eucoplazii patate
o Afectiuni buloase
o "arcinom cu debut in suprafata
- olimorfismul face uneori dificil un diagnostic diferential
F2
15. Enumerati locali6area le6iunilor de lic3en plan bucal in ordinea frecventei
- Mucoasa jugala % peste J4T din cazuri
- ,ata +orsala a limbiii
- ?ingiile
- Eona retromolara
- Mucoasa labiala
- 9osul de buze
- lanseul bucal % rar
- ,ata 1entrala a limbii % foarte rar
11. Enumerati trasaturile 3istologice ale lic3enului plan bucal
- @eziunile se caracterizeaza prin #iperkeratoza sau parakeratoza
- Acantoza de grade $ariabile sau atrofie
- +egenerescenta $acuolara a stratului bazal
- &nfiltrat celular cronic cu dispozitie in 0banda2 situat in corionul superficial
- Donctiunea epitelio-conjuncti$a este deseori modificata
- relungirile interpapilare pot fi deformate cu aspect globulos, papilomatos sau ascutit
- apilele corionului apar largite, moficate, cu aspect 0in cupola2
12. iagnosticul diferential al formelor 7erato6ice de lic3en plan bucal.
- @eucoplazii
- "andidoze cronice
- >eratoze reactionale de diferite naturi
- ?enodermatoze
13. iagnosticul diferential al formelor asociate si ero6ive de lic3en plan bucal
- "arcinoame cu debut in suprafata
- Eritroplazii sau eritro-leucoplazii
- "andidoze acute sau cronice
- @upus eritematos discoid
F/
1'. iagnosticul diferential al formelor ero6iv-ulcerative de lic3en plan bucal
- 8o(idermiile buloase
- +ermatozele buloase autoimune )pemfigus, pemfigoid*
- Aftozele acute
- Ulceratiile $irale
1*. +are este procentul de maligni6are al lic3enului plan bucal9
- !ub - -= -F T pe un timp de urmarire de C,F % ;,F ani
1,. Enumerati grupele de medicamente utili6ate in tratamentul lic3enului plan bucal
- "orticoizii = tratamentul de electie
- 9etinoizii = deri$ati de $itamina A
- &munosupresoarele )ciclosporina*
- 8acrolimus sau deri$atii sai
1-. Enumerati elementele care pledea6a pentru natura autoimuna in lic3en plan
- redominanta la se(ul feminin
- +ebut la $arsta adulta
- "urs cronic
- Asociere cu alte afectiuni autoimune
- rezenta de clone celular 8 autocitoto(ice
1/. <umiti cau6a care produce debutul afectiunii in lic3enul plan bucal
- +ebutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bzale, insotita de o
secretie anormala de citokine
- "a urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre cell 8 citoto(ice acti$ate
12. +e tip de reactie imunitara si ce celule sunt implicate in fi6iopatologia lic3enului plan9
- 9eactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular
- ,iziopatologia leziunilor de lic#en plan gra$iteaza in jurul a / grupuri de celule
FC
o >eratinocitele si cell @anger#ans
o "elulele 8 #elper "+CI
o "elulele 8 citoto(ice "+3I
25. Enumerati celulele implicate in fi6iopatologia lic3enului plan bucal
- ,iziopatologia leziunilor de lic#en plan gra$iteaza in jurul a / grupuri de celule
o >eratinocitele si cell @anger#ans
o "elulele 8 #elper "+CI
o "elulele 8 citoto(ice "+3I
21. +e rol au limfocitele 1 citotoxice in aparitia le6iunilor de lic3en plan bucal9
- "ell 8 citoto(ice pot declansa apoptoza cell bazala in lic#en plan prin urmatoarele mecanisme7
o !ecretia de 8<,a, care se fi(eaza pe membrana keratinocitelor
o Acti$area receptorilor de apoptoza
o !ecretia de enzime proteolitice )granzime*, introduse endocelular prin perforine.
>. @upusul eritematos cronic discoid
1. Enumerati modificarile umorale observate in lupusul eritematos
- Aparitie de7
Anticorpi
"elule lupice
"omple(e antigen-anticorp circulante
2. La ce nivel se fixea6a selectiv complexele imune circulante din lupusul eritematos
- "omple(ele circulante se fi(eaza pe membranele bazale din7
FF
o ?lomerulii renali
o 1asele sang$ine
o le(ul coroid
o ielea si mucoasele
3. escrieti le6iunile cutanate din lupusul eritematos discoid
- !unt intalnite mai frec$ent la ni$elul fetei, gatului si mainilor
- <asul si obrajii sunt sediul caracteristic al leziunilor din cadrul lupusului eritematos sistemic %
dispozitie 0in fluture2
- @eziunile cutanate se prezinta7
o !ub forma unor placarde eritematoase de forma discoida, bine conturate , cu margini
#iperpigmentate si cu suprafata acoperita de scuame aderente
o e masura ce leziunile se e(tind in sens centrifug, centrul se $indeca cu formare ce cicatrici
depigmentate, atrofice
o 9osul de buza este afectat relati$ frec$ent, odata cu pielea si mucoasa "6
'. escrieti le6iunile bucale din lupusul eritematos discoid
- !e prezinta ca arii sau placarde eritematoase cu centru atrofic sau ulcerat
- "entrul este inconjurat la periferie de arboratii keratozice fine cu dispozitie radiara
- Marginile keratozice sunt mai reliefate
o rezinta o $ascularizatie mai accentuata cu dispozitie de asemenea radiara
- @eziunile sunt in general bine delimitate cu un contur neregulat, eritematos
- &n ansamblu ele apar alcatuite dintr`o intricare de zone atrofice si #iperkeratozice, foarte
asemanatoare cu cele din lic#enul plan, fiind mai putin e(tinse
*. Enumerati locali6arile de predilectie ale lupusului eritematos discoid
- @ocalizarea de predilectie este mucoasa jugala
- Urmata de7
o =ingii
o Palat
o Rosul de bu6e
FG
,. +are sunt metodele complementare de diagnostic 3istoc3imic si imunologic in lupusul
eritematos discoid9
- +oloratia P#S
o une in e$identa pre6enta colagenului degenerat in corion, ingrosari ale m bazale si ale
peretilor $asculari
- $muno-fluorescenta directa
o une in e$identa depo6ite de imunoglobuline )&g?, &gM, &gA* cu dispozitie granular liniara,
de`a lungul membranei bazale
(0#$# E 0>SER.#1$E
,oaia de obser$atie
- "uprinde totalitatea informatiilor referitoare la un pacient, precum si datele legate de tratamentele si
e$olutia afectiunilor pentru care acesta se prezinta
1. Partea generala
-. +atele de identificare
2. Adresa e(acta sau domiciluil
/. !ituatia familiala
C. Briginea geografica
F. rofesia actuala si anterioara
G. ,actorii de risc7
a. rofesionali
b. ,umat
c. Alcool
d. !ocuri psi#ice
e. ,actori de risc oncologic sau boli autoimune
;. +e cine este trimis7 medicul, ser$iciul
2. #namne6a propriu-6isa
1. Motivele prezentarii
o +urere
o 8ulburari functionale
o Aparitia unor formatiuni sau leziuni la ni$elul "6
durerea.usturimea poate fi localizata.iradiata, continua.intermitenta, declansata de
anumiti factori sau legata de anumite situatii
leziunile sau formatiunile obser$ate pot fi difuze sau bine delimitate
o tulburarile functionale
se pot instala brusc sau treptat, diferite grade de intensitate
2. Istoricul afectiunii
o Momentul debutului
o ,elul debutului )brusc, insidios*
o E$olutia simptomatologiei )continua, discontinua, asociata cu alte tulburari locale sau generale*
o 8ratamentele urmate
o Alte afectiuni asociate, factori agra$anti sau care duc la ameliorarea simptomatologiei
o !tarea actuala % apreciata de bolna$
3. Antecedentele familiale (heredo-colaterale
o Afectiuni similare in familie
F;
o Afectiuni gra$e care pot fi corelate cu starea prezenta a pacientului )diabet, neplasne, afectiuni
genetice, psi#ice*
!. Antecedentele personale fiziolo"ice (A#$
o <asterile
o !arcina prezenta
o 8ulburile pre si port menopauza
o anticonceptionalele
%. Antecedentele personale patolo"ice (A##
o 8oate afectiunile importante, spitalizari, operatii, accidente
o 6olile aparetelor digesti$, circulator, respirator, uro-genital, sistem ner$os, sistem endocrin,
dermato
o Alergii, infectii B9@, infectii reumatismale, boli de colagen , boli #emato, boli infectioase
o Antecedente oncologice
o Antecedente psi#iatrice
@a afectiunile semnalate de pacient in antecedente se $or consemna7
+ata diagnosticarii
8ratamentele efectuate
9ezultatele, recaderile, starea prezenta
3. Examenul clinic
-. E(amenul clinic general
o e aparate si sisteme
2. E(amenul loco-regional
o E(amenul e(obucal
&nspectia7
"ol tegumentelor, proportia etajelor, prezenta unor leziuni
alparea
9eliefuri osoase, consistenta partilor moi, sinusuri, A8M
?rupele ganglionare )nr, marime, consistenta, mobilitate, aderenta pe pl
profunde*
E(amen clinic al gl sali$are e(obucal
o E(amenul endobucal
&nspectia7
Aspectul mucoasei tuturor zonelor "6 )jugale, labiale, limba, planseu, istm
farinian, fosa tonsilara, reguinea retromolara, proces al$eolar, palat dur si moale*
alparea
"onsistenta si elasticitatea partilor moi
E(amenul glandelor sali$are
E(amenul dento % parodontal
entru fiecare tip de leziune e(ista un mod specific de descriere7
>eratoza
o !ediu, dimensiune, aspectul suprafetei, marginile, conturul, gradul de
transparenta, dispozitia tipica sau atipica, limitata.difuza,
simetrica.asimetrica
Ulceratie
o !ediul, dimensiunea, unica sau multipla, conturul, marginile, fundul,
tendinta la sangerare, aspectul mucoasei $ecine, consistenta, tendinta de
infiltrare in profunzime
8umora
o !ediul, dimensiunea, suprafata, sesila sau pediculara, daca are un aspect
e(o sau endoftilic
F3
1ezicula
o !ediul, marimea, unica sau multipla, continutul, grosimea plafonului,
tendinta de cli$aj, forma ulceratiilor lasate dupa spargere
/. E(amenele complementare
o :ematologice
o 6ioc#imice
o Microbiologice
o &munologice
o E(amenele anatomo-patologice
o E(. radiografice
FJ