Structura parodontiului marginal

Parodontiul marginal- totalit tesuturilor care asig mentin si sustin dintilor in

oasele maxilare
-in plan vertical-el are o arie cuprinsa intre nivelul
marginii gingivale si o zona nedelimitata strict din apropierea apex
-limita superioara (gingivala)-se situeaza in jurul
coletului anatomic al dintelui,dar poate fi :-deasupra acestuia in caz cresterilor
anormale de volum ale gingiei(hipertrofii,hiperplazii)
-sub colet in involutii precoce constitutionale si de senescenta(atrofii ale
os alveolar) sau in caz retractiilor gingivale patologice (resorbtii osoase subiacente)
-limita dintre parodontiul marginal si cel apical nu este marcata in mod net de un
elem/struct anatomica
-distinctia dintre ele se manif printr-o patologie si o evolutie dif
-parodontiul apical este afectat pe cale endodontica ,dincolo de apex ,prin
complicatii ale cariei dentare ,cu manif clinice acute /cronice
-parodontiul marginal prezinta mai frecv afectiuni cu evolutie cronica si pct de
plecare de la nivel gingiei si al santului gingival
-evolutia bolii parodontale se face pe cale desmodontala cu o simptomat sub mai
putin manifesta,chiar nedureroasa
-in timp parodontopatiile marginale cronice de tip inflamator conduc la
aparitia:
- pungilor parodontale
-retractie gingivala
-mobilitate dentara patologica si netratate au drept
complicatie majora si finala avulsia dintilor
Componentele parodontiului marginal
Parodontiul marginal are 2 compon principale:
A)-Parodontiul superficial (de invelis) format din:-gingie cu:-epiteliu gingival
-corion gingival
-ligamente
supraalveolare
B)-Parodontiul profund(de sustinere,functional) format din:-cement radicular
-desmodontiu
-os alveolar
Parodontiul marginal superficial (de invelis)
Mucoasa cavitatii bucale poate fi impartita in 3 zone principale:
1)-Gingia si mucoasa care acopera bolta palatina osoasa-formata din apofizele
palatine ale oaselor maxilare si lamele orizontale ale oaselor palatine-mucoasa
masticatorie

2)-Mucoasa de pe fata dorsala a limbii specializ in receptarea stimulilor care

produc senzatii gustative
3)-Mucoasa de captusire a cavit bucale ,slab keratinizata si cu o submucoasa
bine reprez de tesut conjunctiv lax este mucoasa buzelor ,obrajilor ,supraf ventral a
limbii ,a planseului bucal, a palatului moale si uvulei si a mucoasei alveolare
Mucoasa masticatorie de la nivel gingiei este ferma si fixa rezist la presiune si
solicitari
Struct mucoasei masticatorii este reprez de un epiteliu ingrosat si un corion dens
,neelastic cu o rezilienta foarte redusa
Mucoasa gingivala are ca suport dintele si osul alveolar
-la edentati devine o mucoasa masticatorie simpla
1)-Mucoasa masticatorie care acopera bolta palatina este prevaz cu un epiteliu
gros si un corion dens, bogat in glande salivare accesorii
-in unele zone prezinta fata de substrat osos al boltii
palatine o submucoasa laxa ceea ce ii confera o rezilienta mai mare fata de zona
rugilor palatine ,a torusului palatin si a zonei mediane
Implicatii clinice si practice
Caract struct ale mucoasei masticatorii conduc la o serie de consecinte:
-plagile chirurg situate in zona P au prin incizie o desch putin sau deloc extensibila
dificila pt asig drenaj unui abces parodontal marginal incizat
-injectarea prin infiltratie a anestezicelor este dificila din cauza lipsei de fibre
elastic ,dureroasa si cu o eficienta redusa
-protezele mobile dentare tb concepute si realiz tinind seama de rezilienta dif a
zonelor mucoasei masticat P
-sutura mucoasei masticatorii se face cu dificultate din cauza corion dens si ferm
fixat in cele mai multe zone de perios si osul subiacent ,dar este o sutura stabila
3)-Mucoasa de captusire este fina ,densa si elastica
-este o mucoasa mobila cu un grad mai redus de
keratinizare si cu o mare cap de absorbtie
Implicatii clinice si practice
-reprez loc de electie al injectiilor submucozale in scop anestezic sau de infiltrare a
produselor medicam de bioreactivare
-inciziile chirurg si suturile se fac cu usurinta
-procesele inflamat si hemoragiile se raspind cu usurinta in zonele acoperite de
mucoasa de captusire si pot prezenta dimens mari ,dar evolueaza cu dureri mai
reduse decat in zonele acoperite de mucoasa masticat
2)-Mucoasa de pe fata dorsala a limbii-este usor mobila ,rezist la presiuni si
forte de frictiune

-are o struct densa,dar elastic

-prezinta numeroase formatiuni
papilare si se dispune pe substrat muscular al limbii
Gingia
-reprez portiunea vizibila a parodontiului marginal
portiunea mucoasei masticatorii care acopera extremit coronara a osului
alveolar-limbus alveolar
-se imparte in 3 zone:
a)-Marginea gingivala libera-este portiunea cea mai coronara intre papilele
interdentare ale gingiei
-coresp peretelui extern al santului gingival
-grosimea variaza intre 0,5-2 mm
-in mod normal-contur marginal este ascutit ,neted
,fara neregularitati sau depresiuni
-Limita dintre marginea gingivala libera su gingia fixa este marcata de-santul
marginii gingivale libere ce uneori poate fi sters /lipseste
-Santul marginii gingivale libere coresp cu portiunea cea mai decliva a santului
gingival
b)-Papila interdentara ocupa spatiul interdentar (ambrazura gingivala V-O)
-este situata imediat sub punct de contact
-cind acesta lipseste (diastema primara,incongruenta
dento-alveolara cu spatiere)-papila interdentara prezinta forma de platou /sac a o
depresiune concava
Forma normala in regiunea frontala este piramidala
Forma spatiala la dintii laterali post-comparata cu un cort /depresiune pe muchia
sup
Intre dintii laterali post are varf deprimat ,de aspect concav coresp zonei de
contact sub care se situeaza
In sens V-O prezinta 1 varf V si 1 O
Papilele interdentare prezinta pe fetele V o depresiune verticala ,de la baza spre
varf ca un sant linear vertical mai evident la copii
Forma si volumul papilei interdentare variaza in rap cu:
-morfolog osului alveolar subiacent
-varsta:-la copii si tineri ocupa spatiul inetrdentar si are un varf punctiform usor
rotunjit
-la varstnici-prin involutie volum se reduce ,iar conturul papilei se
aplatizeaza
-incongruenta dento-alveolara cu spatiere reduce volum papilei interdentare
prin impact alim direct si ii modif forma din proeminenta in platou/forma concava

-incongruenta dento-alveolara cu inghesuire reduce volum papilelor

interdentare care sint inguste ,devin hipertrofice si hiperplazice
-traumatism produs de folosirea intempestiva a scobitorii ,periaj excesiv reduc
volum papilelor interdentare
-diastema si tremele prod prin deplasari patolog ale dintilor parodontotici-prod
deformari ale papilelor interdentare ,cu aspect si volum neregulat de la un dinte la
altul
c)-Gingia fixa-adera ferm de dinte si os alveolar subiacent
-se intinde de la baza marginii gingivale libere pina la mucoasa
alveolara
-are o inaltime verticala intre 1-9 mm-in f-tie de dintele investigat
,localiz frenurilor ,bridelor si fasciculelor musculare subiacente si creste cu
varsta/dezv vertical a process alveolar
-are o inaltime mai mare la maxilar fata de mandibula-la incisivi si molarii maxilar
pe fata V si mai redusa la canini si premolari
-este mai inalta pe fata L a I molar mandibular
-este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari
-la copii inaltimea gingiei fixe V a dintilor perman este mai redusa la dintii cu
tendinta de V si se mareste la cei cu tendinta de L-indiciu a deplasarii dintilor in curs
evolutiei naturale a pozitiei lor pe arcade
-gingia fixa-este o zona de rezist impotriva tendintelor de retractie si deplasare ale
marginii gingivale libere rezult prin periaj /tractiuni exercit de mucoasa alveolara si
format subiacente acesteia(frenuri, bride,fascicule de fibre musculare)
-limita dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este jonctiunea muco-gingivala
reprez de o linie de demarcatie :linia muco-gingivala vizibila pe fata V a ambelor
maxilare
-sub aceasta linie-se gaseste mucoasa alveolara mai elastica si mai mobila decat
mucoasa fixa
-linia jonctiunii muco-gingivale este vizibila si pe fata L a versant alveolar
mandibular ,dar lipseste in zona P ,unde mucoasa palatului dur este ferm atasata de
os subiacent ,bine keratinizata si se continua fara o linie de demarcatie cu gingia
-mucoasa alveolara este slab keratinizata ,de culoare rosu-inchis,mobila fata de
plan subiacent unde prin transparenta se observa vase de sange cu traiect bine
conturat