ELABORAREA METODICA Nr.

14
Tema: „Morfologia functionala a parodontului”
Intrebari de control

1. Definite parodont
2. Componentele parodontului. Caracteristica
3. Locul situarii parodontului. Caracteristica. Functiile
4. Structura. Caracteristicile
5. Largimea spatiului periodontal
6. 3 grupe de ligament ale periodontiului si directia lor
7. Raportul festonului gingival cu dintele in conditii fiziologice. Adincimea fisurii dentoparodontale
8. Functiile parodontului.Caracteristica
9. Explicati functia de amortizare a parodontului
10. Fortele ce se dezvolta in periodont in timpul functiei si care forta este stimulatoare
11. Elementele parodontului ce asigura functia statico-dinamica a dintelui
12. Indicii medii de rezistenta a parodontului dupa Haber
13. Forte de rezerva a parodontului. Definitie. Importanta practica
14. Metode si aparate de determinare a rezistentei parodontului

1.

Parodont- totalitatea tesuturilor ce inconjoara dintele si asigura fixarea si sustinerea dintelui pe maxilare

2.

Notiunea de parodont include complexul de tesuturi care inconjoara dintele: gingia,ligamentul circular al
dintelui, periodontiului si tesutul osos alveolar. Unii autori mai include si cementul.

3. 4.

Periodontiul sau desmodontiul e cuprins intre radacina dintelui si peretii alveolari.

Parodontul include:

- Parodontul marginal superficial

1. Gingia
Gingia e alcatuita din marginea gingivala libera, portiunea coronara a gingiei care
cuprinde dintele dar nu e fixate de el. Se proiecteaza pe dinte la nivelul coletului
anatomic, vestibular si oral, formind santul gingival.

2. Papila interdentara
Ocupa spatiul interdentar sub punctul de contact

3. Gingia fixa
Vine de la nivelul marginii gingivale libere pina la jonctiunea muco-gingivala
 4. Santul gingival
E delimitat de suprafata dintelui si marginea gingivala. Are adincime de 1,8 mm

- Parodontul marginal profund

E alcatuit din cement radicular, e un tesut conjunctiv mineralizat ce acopera radacina dintilor pina la
coroana dentara.

In 60-65% acopera smaltul

In 30% e la limita smaltului
In 5-10% exista o portiune de dentina dezgolita

Grosimea cementului creste spre zona apicala si zona furcatiilor.

Desmodontiul- (periodontul)- e format din totalitatea structurilor ce ocupa spatiul dento-alveolar (desmo-
dental). Substanta fundamental e glicoz aminoglicani si glicoproteine, fibre in mare majoritate de collagen
ce formeaza ligamentul periodontal.

Osul alveolar- este prelungirea apofizelor osoase in care sunt fixate dintii.
Este osul alveolar propriu-zis, corticala interna, os alveolar sustinator, os medular si corticala externa.

Structura periodontiului

Periodontiul e format din totalitatea structurilor ce ocupa spatiul dentoalveolar:

- substanta fundamentala
-fibre
-celule
-vase sangvine
-nervi.

5.

Largimea spatiului periodontal este:

- 0,25-0.27 mm la marginea alveolara
-0,08-0,14 mm la nivelul hiponucleonului unde marcheaza centrul de rotatie a dintelui (zona mijlocie)
- 0,16-0,19 mm la nivelul apexului
-0.17-0.19 mm la colet
Cea mai ingusta zona, e zona de mijloc ce ofera spatiului periodontal o forma de clepsidra.

Pirghie de gradul 1 – stare normala

Pirghie de gradul 2- stare patologica, mobilitate sporita a dintilor

6.

Sunt 3 grupe de ligament ale periodontiului:

-fibre circulare- In zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal ce leaga dintele de
alveola, de gingie (ligament dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare, ce trec peste
marginile alveolei si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini.
Astfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant.

-fibre transversale (oblice) – sunt formate din fibre colagene Sharpey ce fixeaza si suspenda dintele in
alveola si amortizeaza fortele de presiune. Sunt inserate in peretele alveolei si cementul radicular, cu
orientarea dinspre alveola spre cement.

-fibre longitudinale

Sau in raport cu localizarea sunt:

-fibrele crestei alveolare- se afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta alveolara spre cementul
radicular

-fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular

-fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os

-fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul alveolar

-fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la suprafata radacinii
perpendicular pe creasta interradiculara

7.

Raportul festonului gingival (santului gingival) cu dintele in conditii fiziologice e de 0.85mm adincime
dupa Orba

8. 9.
Functiile:

- de amortizare si suport - se neutralizeaza presiunea ce actioneaza asupra dintelui pe peretii alveolari.

Fasciculele oblice impiedica infundarea dintilor in alveoli. Lichidul interstitial si vasele sangvine
exercita o presiune uniforma pe toti peretii spatiului alveodentar.

Dintele e bine fixat si nu se poate deplasa. Se formeaza o articulatie de tipul gomfozei.

- de reglarea a presiunii masticatorii

- trofica- altenarea presiunii masticatorii stimuleaza procesele trofice. Vasele si nervii asigura nutritia
cementului si a compactei interne a osului alveolar

-plastica- reactia compensatorie e o insusire plastica. In timpul vietii cementoblastele formeaza cementul,
si in stari patologice apare hipercementoza, si e nevoie de reparare permanenta.

-senzoriala- terminatiile nervoase receptoare tactile sau de presiune formeaza reflexul parodonto-
muscular. El regleaza presiunea asupra dintilor in timpul masticatiei.

-de protectie- periodontiul protejeaza tesutul periodontal de factorii nocivi

10. La miscarile fiziologice se dezvolta forte d etensiune si presiune. Fortele de presiune stimuleaza
procesele trofice

Astfel asupra dintelui actioneaza forte: de presiune si de tractiune, care se pot neutraliza total sau partial.
Cind forta de presiune se exercita pe axul longitudinal al dintelui , dintele se afunda si tensioneaza fibrele
ligamentelor dento-alveolare. Fibrele ligamentelor exercita forta de tractiune pe suprafata peretelui
alveolar.

11.Elementele ce asigura functia static-dinamica

Functia static dinamica e asigurata in ansamblu de toate elementele parodontiului.

12.Indicii medii de rezistenta a paradontiului dupa Haber

Dintii
Sexul 1 2 3 4 5 6 7 8 Total

Masculin 25 23 36 40 40 72 68 48 1408

Feminin 18 15 22 26 26 46 45 36 936

13. Fortele de rezerva a paradontului

Daca un dinte lipseste, functia lui e preluata partial de dintele vecin. Astfel apar forte adaugatoare.
Capacitatea paradontului de a se adapta la forte schimbatoare declanseaza- forte de rezerva.

In dependenta de forta musculara, forta de rezistenta a paradontului si fortei de masticatie , in conditii

fiziologice normale se foloseste doar 50% din forta parodontului, restul e in rezerva.

Fortele de rezerva pot fi antrenate prin folosirea produselor alimentare dure.

14.Metode si aparate de determinare a rezistentei parodontiului

Presiunea masticatorie e forta muschilor ce se realizeaza pe arcadele dentare la masticatie.
De ex Black a folosit a construit gnatodinamometru. Sunt doua branse unite cu o spirala si un indicator,
ce determina forta dezvoltata asupra spiralei.

Forta medie necesara pnetru farimitarea alimentelor e egala cu 12-16 kg dupa Black, iar dupa Kalantarov
e de 18-20 kg.