Elaborarea Metodica Nr.

10
Tema : Coroana metalica intreg turnata. Descrieri. Clasificari. Cerinte.
Etapele clinico-tehnice de confectionare a coroanei metalice intreg
turnate. Tehnica modelarii machetei coroanei cu grosimea ne-dirijata si
dirijata

1. Tehnica confectionarii modelului. Materiale utilizate.

Sunt microproteze confectionate prin ontroducerea aliajelor topite in tipare realizate
dupa machetele coroanelor modelate din ceara sau acrilate autopolimerizabile.
Remarcam ca coroanele turnate pot fi de doua tipuri : confectionate cu o grosime
dirijata a peretilor laterali si cu grosime nedirijata.
Astfel tehnica confectionarii modelului variaza in functie de tipul coroanei turnate.
2. Etapele clinico-tehnice de confectionate a coroanelor metalice intreg
turnate
Clinic Prepararea dintelui-stilp, amprentarea si protectia dintilor preparati cu pulpa
vie.
Laborator Confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulatoare; modelarea
machetei coroanei; realizarea tiparului si turnarea aliajlui utilizat; dezambalarea,
prelucrarea componentei metalice si proba de model.
Clinic- proba coroanei in cavitatea bucala
Laborator finisarea si lustruirea coroanei.
Clinic fixarea coroanei in cavitatea bucala prin cimentare.
3. Aliajele metalelor destinate pentru confectionarea coroanelor intreg
turnate.
aliaje de aur:
de 916 (22 carate);
de 833 (20 carate);
aliaje din paladiuargint:
Palliag, Palidor;
aliaje din cromcobalt:
Romtecos;

aliaje pe baz de Cu, Al i Ni:

Gaudent.
4. Proprietatile fizico-chimice si tehnologice a metalelor si aliajelor
utilizate la confectionarea coroanelor intreg turnate.
Metalele sunt elemente chimice care prezint urmtoarele caracteristici fizico
chimice comune:
1. Corpuri solide la temperatura camerei, cu excepia mercurului care este fluid;
2. Structura este policristalin (4,5) cubic sau (15) hexagonal. Cristalul este o
form a strii solide a materiei;
3.Culoarea este griargintiu cu dou excepii reprezentate de cupru i de aur. n faza
de pulbere fin toate sunt gri, deoarece razele luminoase sunt absorbite n
totalitate;
4.Opace datorit electronilor liberi care trec de pe o orbit pe alta;
5.Luciul propriu fiindc reflect razele luminoase i o parte a radiaiilor
electromagnetice;
6.Conductibilitatea termoelectric specific mare. Conductibilitatea apare redus
cnd n structur exist impuriti nsoite de neregulariti ale structurii cristaline.
Metalele cu cea mai bun conductibilitate sunt : Cu, Ag i Au.
7.Greutatea specific este variabil ceea ce a determinat clasificarea n metale
uoare i metale grele (greutate specific peste 5). Este exprimat n g/cm. Este o
caracteristic important pentru lucrrile protetice dentare.
8.Temperatura de topire are valori extrem de variate: de la -39C pentru mercur la
3400C pentru wolfram.
9.Rezistena mecanic reprezint proprietatea de a se opune forelor exterioare
care tind s le deformeze plastic, elastic sau s le fractureze. n general metalele
prezint elasticitate i plasticitate difereniate, specifice fiecrei grupe. Platina,
argintul, cuprul, staniul sunt uor deformabile datorit plasticitii. Plasticitatea nu
modific integritatea corpului metalic. Rezistena mecanic recomand metalele
pentru utilizare n anumite scopuri. n stomatologie sunt utilizate pentru realizarea
lucrrilor protetice, n mod difereniat.
10.Chimic, n contact cu acizii formeaz sruri.
11.Ionizeaz n soluii acide elibernd particule ncrcate cu sarcini electrice pozitive
(ioni pozitivi).
Aliajele :
Aliajele sunt, n faza solid sau lichid, amestecuri omogene compuse din dou sau
mai multe metale.
Comportamentul metalelor n faza lichid este variabil ceea ce creeaz urmtoarele
tipuri de aliaje:
1. Ambele metale, n faza lichid, sunt solubile unul n cellalt n orice proporie,
formnd o soluie omogen ce se menine i n faza solid. Repartizarea cristalelor
n structura aliajelor este echilibrat (ex.: aliajele de AuCu, AuAg sau AuAgCu) n
aceste tipuri de aliaje sunt cuprinse metalele cu afinitate ntre ele.

2. Ambele metale sunt solubile ntre ele n faza lichid dar n faza de cristalizare
solid se separ. Aliajul n faza solid este format din cristale pure ale fiecrui
element care a intrat n compoziie. Sunt aliajele uor fuzibile Melotul i pentul.
Punctul de topire este inferior elementelor care formeaz structura. Aceste aliaje
sunt cunoscute sub numele de aliaje eutectice.
3. Ambele metale sunt solubile unul n cellalt strict numai n anumite proporii.
Dac acestea sunt depite aliajul devine casant, pn la friabil.
4. Ambele metale formeaz ntre ele combinaii chimice cunoscute sub numele de
compui intermetalici. Prezena acestor compui determin un nou
comportament, aliajul devine casant.
5. Metalele care nu pot fi amestecate n nici o proporie. Nu se pot obine aliaje.
Caracteristici fizicochimice generale ale aliajelor:
1. Duritatea este mai mare dect a fiecrui component.
2. Rezistena la deformare plasto elastic i la rupere este mai mare dect a
elementelor componente.
3. Conductibilitatea termic i electric este mai redus dect a fiecrui component.
4. Greutatea specific are o valoare medie, ntre cea a metalului component cu
greutatea cea mai mic i cea a celui cu greutatea cea mai mare.
5. Punctul de topire este mai redus dect al fiecrui metal din compoziie.
Coroziunea
Coroziunea reprezint deteriorarea suprafeei metalelor i aliajelor.
Metalele i aliajele n contact cu factorii din mediul nconjurtor (gaze sau lichide)
formeaz produi de coroziune. Aceti produi de coroziune pot avea un
comportament difereniat putnd s accelereze, s ntrzie sau s nu influeneze
deteriorarea suprafeei.
Aliajele utilizate pentru lucrrile protetice n mediul bucal sunt supuse, datorit
variaiilor de pH i de temperatur, fenomenului de coroziune. Rezistena la
coroziune pentru aliajele stomatologice reprezint o condiie esenial.
Coroziunea de suprafa este anticipat de apariia mtuirii i de formarea petelor.
Coroziunea se datoreaz mai multor cauze: chimic, electro-chimic.
5. Varietatile de ceara utilizate la confectionarea coroanelor intreg
turnate.
Ceara de baza
Ceara de modelare
6. Tehnica de modelare a machetei coroanei intreg turnate cu grosimea
nedirijata. Instrumente necesare.
Pentru modelarea machetei acestui tip de coroane sunt cunoscute mai multe
tehnici, insa indiferent de tehnica utilizata incipient, bontul mobilizabil al modelului
se acopera cu lac pentru compensarea contractiei aliajului la trecerea lui din stare
fluida in stare solida. Totodata stratul de lac ofera si un spatiu intre suprafetele
interne ale coroanei si dintelui preparat, spatiu necesare pentru stratul de cement
folosit la fixarea coroanelor finale in cavitatea bucala. De mentionat ca pelicula de

lac aplicata pe suprafetele bontului nu permite ca ceara sa adere la materialul din

care este confectionat modelul, confera bontului duritate satisfacatoare, inlatura
unele retentivitati ale bontului preparat. LAcul de acoperire este aplicat cu pensula
la inceput intr-un strat uniform subtire pe toate suprafetele bontului si mai jos de
limita pragului cervical cu 2-3 mmm.Peste 20-30 min, este aplicat al doilea strat
numai pe bontul preparat, neajungind cu 1-2 mm pina la pragul cervical sau colet.
Pelicula prinsa in pensa speciala este plastificata deasupra flacarii sursei de caldura
si cu extremitatea coronara a bontului se inglobeaza intr-un material plastic siliconic
pina mai jos de pragul cervical sau colet cu 3-5mm. Materialul siliconic este introdus
intr-o chiuveta, presind polietilena pe suprafetele bontului dentar in asa mod ca sa
contacteze si sa reia forma lui. Astfel obtinem o capa din polietilena plasata pe
suprafetele bontului preparat, cu grosimea uniforma de 0,03-0,05 mm, apta pentru
realizarea scopului urmarit.
Modelarea machetei viitoarei coroane in prezent e realizata prin 3 tehnici care
prevad initial executarea capei din ceara sau material termoplastic pe bontul dentar
si apoi modelarea formei si aspectului morfofunctional al viitoarei coroane prin
tehnica aditiei de ceara.
-Tehnica modelarii machetei cu utilizarea foliei de ceara calibrata
-Tehnica modelarii machetei cu utilizarea foliei de material termoplastic
-Tehnica modelarii machetei prin depunerea progresiva a straturilor de ceara
plastificate.
7. Tehnica de modelare a machetei coroanei intreg turnate cu grosimea
dirijata. Instrumente necesare.
Pentru confectionarea acestup tip de coroane sunt aplicate mai multe tehnici, insa
toate prevad crearea pe bontul dentar a unui spatiu dirijat pentru obtinerea grosimii
corespunzatoare componentei metalice. In prezent sunt folosite in practica 3
tehnici:
-Tehnica confectionarii coroanelor cu utilizarea modelului duplicat
-Tehnica confectionarii coroanelor cu utilizarea pastelor, lacurilor hidrofile
-Tehnica utilizarii elementelor fabricate
8. Abrazive pentru slefuirea si lustruirea coroanelor metalice intreg
turnate.
freze diamantate de forme cilindrice si cilindro-conice
discuri abrazive
discuri speciale abrazive concave
Prelucrarea mecanic care realizeaz reduceri ale volumului, schimbri de form
prin consum de material, metal. Cu ct prelucrarea este redus, pierderea de
material este mai mic. Prelucrarea metalului este obinut cu ajutorul
micromotoarelor pentru prelucrri mecanice care ndeprteaz gradat o parte din
plusul existent pe feele protezei. Motorul orizontal la care se fixeaz un disc este
utilizat pentru prelucrri mari i pentru secionarea tijelor la aliaje extradure.

Secionarea tijelor care au rezultat din canalele de turnare, la toate aliajele nobile se
face cu un clete care secioneaz fr rumegu.
Materiale abrazive gorund, pietrele care conin bioxid de siliciu i trioxid de
aluminiu. Sunt utilizate i la sablator. Toate prelucrrile debuteaz prin sablare.
Sablarea utilizeaz jetul de nisip format de aurul comprimat i particulele de
materiale sub form de granule cu dimensiuni variabile n funcie de scop.
Sablarea se realizeaz n vederea urmtoarelor scopuri:
ndeprtarea feelor de ambalat
ndeprtarea oxizilor (n timpul rcirii piesei aliajul se oxideaz).
Instrumentele de prelucrare: cilindrice i roat, ele acioneaz circular. Aceste pietre
sunt fie fixate, fie mobile; au culori diferite (alb, brun, gri nchis), culoarea arat
duritatea. n prezent sunt comercializate freze tunstor carbid aliaj dur pentru
lucrri care au ca scop ndeprtarea unei cantiti minime prelucrare pentru
netezirea feelor. Aceste freze au forme i dimensiuni diferite.
9. Finisarea electrochimica a pieselor din aliaje metalice
Prelucrarea electro chimic utilizeaz:
baia galvanic este utilizat uneori pentru realizarea modelelor dar soluia
electrolitic este alta dect cea cu sulfat de cupru i piesa este aezat la anod.
Curentul continuu se scurge de la anod la catod (smulge piesa protetic care
apare lustruit).
baia cu ultrasunete este alctuit din:
recipient
soluie
sursa care produce ultrasunete care au o frecven mai mare dect a sunetelor
obinuite care echivaleaz cu aluminiul.
Prelucrrile sunt realizate n alte ncperi dect n ncperile unde se prelucreaz
mecanic; ncperi fr pulberi n atmosfer. Aceste prelucrri sunt de mare precizie,
solicit materiale speciale i sunt prezente numai n laboratoarele dotate.
Lustruirea pieselor. Este o prelucrare mecanic sau electrochimic prin care se obin
suprafee cu un aspect care-l imit pe al sticlei prelucrate cu luciu, sau al oglinzilor.
O suprafa lustruit, macroscopic nu prezint microdenivelri ci este continu.
10. Materiale auxiliare utilizate la confectionarea coroanelor metalice
intreg turnate
11. Confectionarea coroanelor metalice prin tehnica galvanica
baia galvanic este utilizat uneori pentru realizarea modelelor dar soluia
electrolitic este alta dect cea cu sulfat de cupru i piesa este aezat la anod.
Curentul continuu se scurge de la anod la catod (smulge piesa protetic care
apare lustruit).