Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica: sistemul de tijare modern 2ego/+eraeus " ambalare in $ timpi " preparare masa de ambalat la 3acuum malaxor cu 3ibrare mecanica" aplicarea machetei rezer3orului de metal in centrul termic al tiparului (la 14mm de marginea superioara a con#ormatorului " topire/turnare (metoda cu centri#uga automata cu curenti de inalta #rec3enta si mediu de protectie
$. 5ormarea tiparului. %nstrumentele! materialele si utilajele necesare. ( Masele de ambalat! componenta. Con#ormator pentru turnare! hartie de azbest! constructia tiparului .
Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale re#ractare pe supra#ata machetelor cu 3ibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin parcurgerea mai multor etape. Etape de obtinere a tiparului : 1regatirea machetei pentru ambalare " Ambalarea propriu/zisa " E3acuarea machetei din ambalaj. -upa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o ca3itate cu 3olum si #orma identice cu cele a machetei ! situata in interiorul materialului re#ractar utilizat pentru ambalare. Materiale si aparate: Materiale de ambalare - mase de ambalat: pe baza de sul#ati (6err! Cristobalite pe baza de #os#ati : Thermo3est!(6err !Auroplus (2ego . Instrumentar: -ozatoare" 2ol de cauciuc" *patule " 0acuum malaxor " Masa 3ibratoare" Con#ormator cilindric(metalic! material plastic si capac pre3azut cu ori#icii concentrice de dimensiunio di#erite in care se aplica con#ormatoare cilindrice. Capacul are un con in ori#iciul caruia se #ixeaza macheta. 1rin asamblarea con#ormatorului pe capac rezulta o incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata. Mase de ambalat: *e li3reaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade #os#ati deoarece se e3ita contaminarea aliajului #luid . 7u rezulta produsi sul#urosi ca la cele pe baza de sul#ati.
!.
$.
%. '. ).
*.
Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic deoarece sunt li3rate pre#abricat(contin macheta rezer3orului de metal #luid+istmul Mac eta rezervorului de metal fluid "sfera de contractie, bila de contractie#: *e situeaza la $!8/.mm de supra#ata ocluzala. &eprezinta rezer3orul de unde se absoarbe metalul in tipar. -iametrul: .!8/9!8mm. 5orma: s#erica (3olum maxim pentru dimensiuni minime . Mac eta istmului: Tija se ingroasa intre macheta rezer3orului de aliaj #luid si supra#ata ocluzala. -iametrul $/$!8 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar. &ixarea mac etei pe capacul conformatorului: Macheta se trans#era de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezer3orului de metal in centrul termic al tiparului. (etensionarea: -etensionarea consta in racirea lenta pe capacul con#ormatorului dupa #ixarea machetei pe acesta. Mac eta canalului de evacuare a gazelor din tipar: *e realizeaza din ceara tre#ilata cu diametrul de 1 mm sau #ir de n:lon. Ceara sau n:lonul se aplica in portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe 3ersantele conului. (egresarea: Macheta #ixata pe conul capacului e degresata cu sol3enti organici tip :acetona! cloro#orm! toluen! alcool. *e #ace acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale din timpul modelajului.
%n etapa a/$/a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje nobile. *copul preincalzirii: de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea machetei din rasini acrilice simple! de a elimina partial apa din peretii ambalajului! de a produce dilatarea termica a peretilor 3iitorului tipar sub actiunea agentului termic dirijat. *e contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi crescute si incalzirea accelerata! brusca! deoarece se expune ambalajul la micro#isuri si chiar spargeri in momentul topirii/turnarii aliajului.
<. *urse energice si topirea metalelor. (combustia gazelor! arc 3oltaic! aparat de turnat cu #rec3enta inalta . Tehnici de introducere a aliajelor in tipar.
1entru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de: Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz metan! propoan! butan! hidrogen! acetilena. Amestecul cu butan! propan! gaz metan dez3olta o temperatura intre 1844/$444;C su#icienta pentru topirea metalelor nobile. Amestecul oxigenului cu hidrogenul (#lacara oxihidrica sau a oxigenului cu acetilena (#lacara oxiacetilenica dez3olta temperaturi prea mari pentru metalele nobile ! deci indicate pentru materialele nenobile (Cr/ 7i! Cr/Co! Ti ! aliaje inalt #uzibile. Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata. Curentii electrici sub #orma rezistentelor si a bobinelor de inductie=curenti de inalta #rec3enta! medie si joasa #rec3enta. Este o sursa de topire rapida! necontaminanta cu 3alori ridicate :$444/ .444;si programabile la aparatele de turnat electronice. Laserul / sursa energetica #ocalizata #oarte e#icienta! dez3olta temperaturi mari! necontaminante" putin utilizata in tehnica de laborator" Spotul (jetul ) plasmatic / sursa de topire cu utilizare industriala" in tehnica dentara utilizata restrans" mai e#icient ca laserul. Cea mai #rec3ent utilizata susa de topire este repre:entata de #lacara produsa de amestecul oxigenului cu gazul metan / #lacara oxigaz. Amestecul se produce in camera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr/un ori#iciu (duza si prin aprindere #ormeaza o #lacara cu . zone: >ona rece" >ona oxido/reducatoare necontaminanta! cea mai e#icace" >ona oxidanta ine#icienta! neindicata in topire. Aliajul topit in stare #luida necesita introducerea rapida in interiorul tiparului. %ntroducerea se realizeaza cu ajutorul #ortei centri#uge 3eticale sau orizontale.
Aparatele de tunat Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta #orta centri#uga orizontala dez3oltata de aparate speciale: simple tip &'TA? MECA7%C acti3at prin tractionare cu chinga " nu are o #orta centri#uga #oarte mare " semiautomate sau centri#uge semiautomate :&'T'(ET! -E7TA, 5A&M! *C+,'-E& (6rupp " #orta centri#uga este mult mai mare si implicit #orta de impingere a aliajului in tipar " centri#uge electronice complet automate tip: T%M 844 -E7TA, 5A&M "2E@'/7AAT%,A*"CA*T'MAT (6rupp " #orta centri#uga su#icient de mare pentru introducerea aliajului in tipar.
+olutii acide pentru dezoxidare: 1entru aliaje baza aur Dacid clorhidric 14/18E " 1entru aliaje Ag/1d/solutii acid sul#uric 14/18E. 1iesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand solutia ajunge la punctul de #ierbere. &ezulta piese protetice curate ce pot #i in continuare prelucrate. 1relucrarea! lustruirea 1iesa turnata se prelucreaza cu instrument abrazi3 se realizeaza in laborator. Cu ajutorul #rezelor se sectioneaza tija pana la $/.mm de supra#ata ocluzala iar restul este utilizat pentru mane3rare pe model in ca3itatea bucala. %ncrustatia! inainte de lustruire! este trimisa in cabinet pentru examenul intraoral. *e urmareste adaptarea marginala! realizarea punctelor de contact marginal! adaptarea ocluzala! relatia de ocluzie. &e3enita in laborator! incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant ! pasta de lustruit :oxid de crom 3erde. ,ustrul #inal se realizeaza cu #iltzuri! pu#uri! rezultand supra#ete netede! tip oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si #ata interna care trebuie sa asigure #rictiunea .
1. +fere : incorecta degresare a machetei " absenta 3ibrarii mecanice " cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul #luid " aceste de#ecte de turnare daca sunt #ara porozitati pot #i corectate. !. -ciforme, lamelare: conditionarea termica a ambalajului re#ractar de#ectuoasa" e3aporarea apei accelerata" ambalajul preincalzit brusc este expus la micro#isuri! unde patrunde metalul #luid" aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul topirii/ turnarii" III. (efecte de turnare negative: Microcavitatile, porii: subdimensionarea canalului principal! a machetei rezer3orului de aliaj #luid si plasarea rezer3orului excentric " supraincalzirea aliajului " #orta de impingere si topirea insu#iciente " absenta mediului de protectie. I/. (efecte de turnare volumetrice : 1. +upradimesionarea : restaurarea #ixa nu se insera pe bont : datorita detensionarii incorecte a machetei " neconcordanta coe#icientului de dilatare al masei de ambalat! mai mare decat coe#icientul de contractie al aliajului la racire. !. +ubdimesionarea : restaurarea se insera lejer " coroanele nu se insera pe bont deoarece : s/a racit repetat macheta in etapa de modelare" s/a contractat macheta si a rezultat o incrustatie mai mica" izolare excesi3a cu 3ehicul gras a ca3itatilor" masa de ambalat nespeci#ica. E3aluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare Fdensitatera aliajului = cantitatea de aliaj (+eraeus .
-ezambalarea propriu/zisa Tiparul este spart sub actiunea #ortei unui ciocan si #ragmentele de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura" turnatura este acoperita de #ragmente de masa de ambalat si oxizi. *ablarea Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe supra#ata turnaturii pentru obtinerea unei supra#ete mate! curate! netede. Particule curent utilizate: particule de cuart nisip #in particule de corindon (oxid de aluminiu particule de alumina (dimensiuni micronice . Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile. 1articule polimerice 1MMA (pometil metacrilatul / pentru sablare turnaturi din aliaj nobil.