PROPEDEUTICA CURS 12

Conditionarea modelului duplicat :

Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se preincalzeste
modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica. Va rezulta un model
duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un amestec de ceruri speciale pentru
conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in colofoniu. Rolul este de a obtine
o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila machetarea.

Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion de
mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se
ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica prepararea manuala a masei de ambalat
pentru a obtine tipare cu grad de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din
tipar.

Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei, conectori ce sunt
adaptate in limitele proiectului scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini
compozite.Pintenii se modeleaza prin picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri
rotunjite , se realizeaza praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj ergonomic,
timp de lucru scurt, posibilitatea de a realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.
2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele preformate
manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin picurare (pinteni), sei,
conectori principali din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se
picura.
Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai mica,
tehnicienii modeleaza elementele componente cu grosime mai mare si in etapa de
prelucrare le ajusteaza (timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta se finiseaza
si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :
 Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor secundare
+machetele pentru evacuarea gazelor.
Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale secundare 3-3,5 mm (2-4 la
numar), pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele marginale cele mai
groase pentru a asigura calea de curgere a metalului.Marginile la elementele
scheletului vor fi modelate in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului
(fenomenul Corolis).
 2

 Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea lenta a acesteia pe modelul

duplicat timp de 6-12 ore; macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la 35ºC. Se expune
ceara la contractii.
 Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor grasoase,
restante. Curent se folosesc solventi organici:alcool, acetona, cloroform. Vor
rezulta suprafete netede , curate ,ce vor favoriza aderenta masei de ambalat pe
macheta si implicit absenta defectelor de turnare. ;
 Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat specifice .
Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa
semifluida care se va aplica intr-un conformator din material plastic cu
inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat , are loc priza sa
in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar ambalajul este prelucrat tehnologic in
etapele de preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se elimina macheta din
tipar.
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene fizice –sem.I).
Temperatura creste lent pana la 400ºC(nenobile).

Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC pentru ca tiparul sa fie adus
la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de mentinere
indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.

Pregatirea tiparului pentru turnarea scheletului metalic

Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in interiorul lui se afla
macheta pe modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina macheta din
interirul ambalajului, rezultand tiparul.

1) Etapa de preincalzire :
Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90 minute, pentru ridicarea
temperaturii intre 200ºC(aliaje nobile )si 400ºC(aliaje nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
 Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
 Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii tiparului ;
 3

Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate prin ardere
(R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue
asupra peretilor tiparului cu aparitia fisurilor sau spargerea ambalajului.
Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.
Se contraindica ritmul accelerat de incalzire.
Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in 90 minute
sa se ridice temperatura pana la 400ºC pentru a se produce tratamentul termic lent al
ambalajului.

2) Incalzirea ambalajului refractar

Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-800ºC(aliaje nobile) pana la
900-1000ºC (aliaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, cu 250ºC/ora , in cuptoare speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in cuptoare
programate.
Fenomene fizice ce au loc :
 Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului ;
 Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala va
compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand precizia
turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult datorita elementelor
componente foarte multe si greutatii aliajului foarte mare.
 Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu temperatura
de topire a aliajului.Ele sunt incalzite « la rosu » .Are loc rarefierea mediului
intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de tipar.El este apt pentru
turnare.

Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida sub actiunea
agentului termic, din stare solida este transformat in stare fluida. El se introduce fortat
in tipar. Aliajul patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu
ajutorul fortei verticale (procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat)
atat la centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne) sau in palnia
tiparului (procedeu contraindicat).
Se contraindica acest lucru deoarece:
 se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
 se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
 aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de flacara
oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la
modificarea proprietatilor.
 4

Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului termic de la

bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti
de medie frecventa.

Surse calorice :
 Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
 Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
 Acetilena +oxigen :3000ºC.
Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu un brener
(pistol)pe suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.

Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa –aparatul de turnat T.I.M.500 –cu protectie de gaz inert-
argon;
-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;

Alte surse :
 Jetul de plasma
 Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000ºC, sunt foarte eficiente, necontaminante,
dar pot arde aliajele.

Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele calorice ideale
de topit aliajele nobile deoarece avem o bobina de inductie infasurata in jurul
creuzetului, topirea are loc indirect in creuzete ceramice, timpul de topire este foarte
rapid, cantitatea de energie scazuta. Turnarea se realizeaza cu flux de protectie
(argon).
Aparate de turnat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune electrica
(Rotojet, Motor cast).
Pot fi utilizate si centrifuge automate.

Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie , lucioasa.Este
momentul in care se declanseaza turnarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250ºC, sub actiunea
agentului termic el trece din stare solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul
fragment se prabuseste este momentul declansarii turnaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem aceste medii se poate folosi
boraxul ce se combina cu oxizii metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa
turnare la prelucrare.
 5

La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului . Aliajele baza

titan sun topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea
arcului voltaic din wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul
aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul se combina cu oxigenul,
carbonul, azotul ; isi modifica proprietatile si formeaza superficial un strat de 30
microni de microporozitati.

Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa introducerea in apa.
Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta dupa curatirea
totala de masa de ambalat.
Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale –defecte de
structura+porozitati si defecte totale –sa nu avem piesa protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare. Cele negative-
bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea
P.P.S. de la capat.
Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din toate zonele
profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile (cuart=nisip), la
presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de prelucrarea
mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea suprefetelor cu instrumente
abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate ,
plusurile.Zonele de unire ale conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai
mici, cu granulatie mai mica.

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice. Scheletul se aplica
la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi
aliaj. Lustruirea dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de
disociatie electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect
scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact ale
conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a scheletului
metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu
gumele de forma diferite (polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura trebuie
 6

sa fie perfect lustruita. Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai
persistent comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul pe
modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se imerseaza
modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a conectorilor secundari,
conector principal, nivelul de planare a bratelor elastice a crosetelor, dimensiunea
seilor in sens M-D si prepararea neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul seilor borduri
de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei acrilice cu rol
de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a amprenta finala ,
functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele
se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea pozitilor
fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind mentinut cu
presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator pentru
obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :
 Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
 Insertia scheletului pe campul protetic ;
 Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
 Conducerea mandibulei in R.C. ;
 Priza pastei;
 Indepartarea inregistrarii.
 Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al
scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de lucru
+interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se
examineaza relatia de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea realatiilor
intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
 7

Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente . Seile sunt scurtate marginal cu 1-2
mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului piriform.Applegate +Holms
realizeaza amprente cu materiale bucoplastice in 2-3 straturi .Amprenta se
realizeaza sub presiune digitala cu miscari pentru modelaj extern, efectuate de
medic si de pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-dreapta, varful limbii in
protractie, deschiderea larga a gurii. Se efectueaza 5 minute deoarece poate sa
fuga materialul bucoplastic :Adheseal, Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se obtine o
amprenta functionala si apoi un model modificat .Se sectioneaza seile
terminale. Scheletul + amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe
modelul initial si se toarna amprenta Va rezulta un model corijat pe care se
confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de
material bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta numai ca
amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara
dura , stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare precizie.
Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile sunt adaptate
marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de
basculare este negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale
bucoplastice sub presiuni ocluzale si modelaj functional al amprentei. Va rezulta o
amprenta biofunctionala de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor
biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele cheie pentru a
impiedica tendintele de basculare.

Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru montarea
dintilor artificiali.
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele flexibile ale
crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din ambalaj.Prelucrarea
componentei acrilice se realizeaza cu instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri
aplicate strict pe acrilat (nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare ,
turnare model, machetare . La acestea se adauga erorile de la dezambalare.
 8

TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE

Edentatia totala –stare patologica caracterizata prin absenta totala a unitatilor odonto-
parodontale de pe arcadele dentare.
Absenta de pe o arcada=edentatie totala unimaxilara.
Absenta totala a dintilor de pe ambele arcade=edentatie totala bimaxilara.

Etiologia :
Factorii incriminati :
 Caria dentara si complicatiile sale-mai mult de 90% din populatia Globului ;
 Boala parodontala-prin insuficienta parodontala instalata genereaza cele mai
multe pierderi de tesut osos, de support ;
 Formatiunile tumorale –determina pierderi mari osoase dupa extirparea tumorii
cu pierderea unui grup mare de dinti ;
 Traumatismele ;
 Iatrogeniile ;
 Anodontiile (factor genetic): anodontia totala este foarte rara; anodontia partiala
nu intereseaza intreaga arcada, fiind un factor predispozant.
Pierderile ososase din insuficienta parodontala+bolile tumorale genereaza cele mai
dificile conditii pentru restaurarea protetica prin proteza totala. Mentinerea
+stabilitatea se obtin foarte greu, ele fiind aproape compromise.

Evolutia si prognosticul edentatiei totale sunt functie de :

 Terenul pacientului ;
 Corectitudinea executiei etapelor clinice ;
 Calitatea executiei tehnice;

Evolutia nefavorabila este generata de:

 Nesincronizarea ritmului de atrofie dintre suportul osos si fibromucoasa.
Frecvent in insuficienta parodontala, reducerile volumetrice de support osos
sunt importante, accentuate, pana la negativizarea campului protetic ;
 Afectiunile cronice :insuficienta renala cronica, hepatita cronica, diabetul ;
 Boli cu durata mare de spitalizare :TBC, sifilis, afectiuni tumarale ;
 Sexul feminin are rata de edentatie mai mare ca sexul masculin ;
Reducerile de tesut osos pe aceeasi durata de timp si acelasi esantion sunt mai mari la
sexul feminin ca la sexul masculin aproximativ cu 30% (la femei) si 10% (la
barbati) ;La femei pre si postclimacterium se instaleaza osteoporoza ce duce la
pierderi de teut osos mult mai evidente si cu evolutie defavorabila.
 Tulburarile echilibrului fosfo-calcic, a osteoblastilor si a inhibarii mineralizarii
duc la pierderi osoase.
 9

Prognosticul :
Este favorabil daca elementele campului protetic sunt bine reprezentate
Depinde de :
 pozitivitatea campului protetic,
 de corecta delimitare a campului protetic,
 de aplicarea unui tratament individualizat,
 receptivitatea cazului clinic pentru solutia protetica si capacitatea adaptarii.
 Se adauga la toate acestea dispensarizarea periodica (6 luni).

Factori nefavorabili ce duc la un prognostic negativ:

 Iatrogeniile anterioare tratamentului ;
 Interventiile tardive ;
 Tehnologia clinico-tehnica inadecavata ;
 Terenul pacientului:
-predispozitia familiala (boli cronice, genetice)
-cazuri clinice cu rezistenta naturala scazuta;
-boli generale cronice ;
-pacienti ce-si administreaza medicamente psihotrope =polipragmazie=automedicatie
multipla, frecvent incisiva ;
-tulburari ale microbiocenozei bucale si de secretie salivara pana la xerostomie

Complicatiile edentatiei totale :

a) locale :
 aparitia ragadelor comisurale = pliuri in continuarea fantei labiale, fisurate ,
inflamatii sau suprainfectate cu Candida albicans. Apar in subdimensionari ale
DVO sau prabusirea DVOin determinari eronate (subdimensionarea ale DVO) ;
 cheratinizarea crestelor alveolare : edentatul total efectueaza un simulacru de
masticatie ; utilizeaza crestele alveolare in actul masticator cu aparitia
cheratinizarii fibromucoasei. Sunt cazurile clinice cele mai grave de protezat,
fibromucoasa nu prezinta rezilienta, este foarte ingrosata iar proteza este
respinsa la zona de interfata; cad protezele;

b) loco-regionale :
 distonii musculare;
 tulburari ale ATM ce se manifesta prin :
-laxitate ligamentara ca expune unilateral sau bilateral articulatia la subluxatie;
-are loc rezorbtia anterioara a discului articular ;
-aplatizari ale condilului mandibular pana la forma de « cioc de flaut » ;
- modificari adaptative la nivelul fosei glenoide.Tulburarile ATM pot fi pasagere,
tranzitorii, rezolvate relativ functional prin tratamentul edentatiei sau modificari
cronice care sunt foarte dificil, greu de refunctionalizat
 distonii musculare :
 10

-tulburari ale tonusului muscular ; el poate fi marit , micsorat pe grupe musculare .

Cresterea sa are loc la nivelul muschilor ridicatori sau scaderea tonusului muschilor
coboratori.
Au loc contractii asimetrice musculare, memoria mioneurala a arcadelor este
tulburata ; ea va fi refunctionalizata prin plasarea in culoarul neutral a arcadelor
dentare artificiale.
Zona neutrala este situata intre musculatura periorala (bucccinator, periorolabiala) si
musculatura linguala. Spatiul neutral are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezelor totale pe campul protetic.

c) la distanta :
-digestive : pacientul ingurgiteaza alimentele nemestecate. Cei mai multi dintre
pacienti se adapteaza.
-psihice : pacienti cu structuri labile. Atentie deosebita se va acorda la anamneza, cum
vorbeste, la dialogul persuasiv. In primul rand pacientii sunt traumatizati pentru
pierderea dintilor si in al 2-lea rand pentru corpul straniu ce restaureaza
functionalitatea (proteza).
Proteza este introdusa in teritoriul unei zone rflexogene-teritoriul extins al nervului
trigemen.

Obiectivele tratamentului edentatiei totale :

Dupa Le Jeyeux, se urmareste :
integrarea organica a protezei totale in functionalitatea ADM, diminuarea senzatiei de
corp strain printr-o tehnologie adecvata a clinicianului; printr-o educatie a cazului
clinic; restaurarea functiilor de baza ale ADM (fonatia , fizionomia, masticatia) ;
executia clinico-tehnica ireprosabila.

Au loc modificari morfo-functionale consecutiv instalarii edentatie totale la nivelul

campului protetic, modificari morfologice ce se produc pe fondul atrofiei si rezorbtiei
suportului osos si fibromucos.
Intre cele 2 componente exista un decalaj rezorbtiv ce induce o evolutie mult mai
rapida ; osul se rezoarbe mult mai repede, apar creste glisante cu pliuri longitudinale
ce fac dificila obtinerea succiunii totale.
Atrofia osului se produce prin reducerea volumetrica a tesutului osos pe fondul
pierderii unitatilor odonto-parodontale, a perturbarii functionalitatii ADM si
deficientelor nutritive locale.
Rezorbtia osoasa spre deosebire de atrofie se caracterizeaza prin ruperea ritmului
functional osteoblaste-osteoclaste, in favoarea osteoclastelor, cu diminuarea volumului
osteoformator. Are loc o inhibare a mineralizarii, urmata de reducerea volumetrica a
componentei ososase.
Rezorbtia osoasa este accentuata de insuficienta parodontala, de sindromul
osteoporotic , pana la negativarea crestelor si aparitia pe creste a unor
formatiuni :creasta zigomatico-alveolara, spina nazala anterioara, gaura mentionera,
deschiderea unghiului goniac.
 11

Ritmul de atrofie-rezorbtie este progresiv ca si instalarea edentatiei totale.

Atrofia asimetrica la nivelul componentei ososase-la maxilar-corticala externa se afla
pe fata vestibulara-atrofie centripeta cu micsorarea treptata a arcadei si a modificarilor
formei din elipsa la pentagon (vizibil la vechiul purtator de proteza).
La mandibula –corticala interna se afla pe fata linguala-atrofie centrifuga ; arcada din
forma parabolica se transforma in trapez.
Ritmul de rezorbtie mai accentuat la mandibula fata de osul maxilar duce la
circumscrierea arcadei maxilare fata de cea mandibulara.