CURS 1

ISTORIA EMBRIOLOGIEI
 Empedocles a descris învelișurile fetale(acum 500 ani)
 Hipocrate a descris cordonul ombilical (acum 400 ani )
 Aristotel:
- ,,Despre apariția animalelor”- teoria prin care ,, Ființa umană se dezvoltă de la simplu la complex”
- Teoria epigenetică și teoria preformării”→luptă pnă în secolul al XVIII-lea
 Leonardo da Vinci a realizat primele desene cu învelișurile fetale
 Hans Driesch- biolog german(1900) a realizat munca experimentală în embriologie

FILOGENEZA= evoluția vieții de la primele viețuitoare la om

ONTOGENEZĂ=evoluția vieții de la celula ou la individ

-repetă filogeneza: în etapele inițiale de dezvoltare ale individului sunt întalnite (NU reproduse identic)
etapele dezvoltării lor
Ex: peștii- branhii , embrionul -NU are, dar are arcuri branhiale

EMBRIOLOGIA= știința care se ocupă cu studiul perioadei prenatale

 E. GENERALĂ(organogeneză)-studiază gameții, fecundația, reproducerea și dezvoltarea până la
sfârșitul săptămânii a 8-a
 E. SPECIALĂ(organele se dezvoltă) -studiază evoluția din săptămâna a 9-a până la naștere

! la ecografia din săptămâna a 9-a se pot observa toate malformațiile

 fătul este viabil începând cu luna a 7-a
 după naștere individul trece prin următoarele etape:
 perioada de nou-născut → până la sfârşitul primei luni de viaţă
 perioada de sugar → până la sfârșitul primului an de viaţă
 perioada de copilărie →până la 11 ani pentru fete și 13 ani pentru băieți
 perioada de pubertate → 11 – 14 ani pentru fete şi 13 – 16 ani pentru băieţi
 perioada de adolescență → până la 19 ani
 perioada de maturitate → până la 60 de ani
 perioada de senescenţă → peste 60 de ani(bătrânețe)
 MAXIMUL BIOLOGIC: 35-40 de ani perioada de maxim a dezvoltării și a eficienței, până
când trebuie ocupată nișa socială

REPRODUCEREA=proprietatea fundamentală a ființelor vii

 2 feluri: asexuată și sexuată
 R.ASEXUATĂ – este caracteristică organismelor inferioare(ex.: protozoare, euglena verde, parameciul)
→ se face prin SCIZIPARITATE, SPORULAȚIE sau ÎNMUGURIRE
 R.SEXUATĂ – se clasifică în funcție de localizare și în funcție de locul creșterii produsului de
reproducere
→ folosește gameții; aceasta poate fi: OVIPARITATE (fecundație exterioară; ex.: icrele peștilor),
OVOVIVIPARITATE (fecundație exterioară și interioară; ex.: reptile și păsări), VIVIPARITATE
(fecundația și dezvoltarea se realizează numai în tractul genital matern; ex.: mamifere)
 caracteristica reproducerii umane este existența gameților (23 cromozomi-1 autozom,22 heterozomi, au
membrana, nucleu, mitocondrii etc.)-haploizi
 celula somatică are 46 de cromozomi(44 heterozomi,2 autozomi)-diploidă

GAMEȚII=celule de origine endodermală, care provin din endodermul de la baza sacului vitelin
 celulele germinale primordiale se găsesc în cadrul sacului vitelin și apar cam în săptămâna 3, iar în
următoarele 2 săptămani migrează prin rădăcina mezenterului dorsal până la nivelul CRESTEI GONADALE
TUB NEURAL

MEZENTER DORSAL
 creasta gonadala= o proeminență pe mezonefros
 la bărbat: proliferează până în săptămâna 21 de la fecundație, apoi se oprește proliferarea, fiind reluată abia
la pubertate când celulele se vor numi SPERMATOGONII
 la femeie: proliferează până în luna 4 când devin OVOGONII care vor intra în prima diviziune a MEIOZEI, iar
profaza se oprește înainte de naștere
- la pubertate, în fiecare lună, un OVOCIT SECUNDAR își definitivează profaza
- diviziunea dintre OVOCITUL I și II se oprește în PROFAZA SUSPENDATĂ
- observăm că … există o diferență între OVOCITUL care stă în profază suspendată la 15 ani și cel
care stă până la 45 de ani, pentru acesta din urmă riscul de anomalii genetice este crescut

CURS 2

Gametogeneza masculină are două etape:

 SPERMATOGENEZA → tratează dezvoltarea de la celula primordială la spermatidă
 SPERMIOGENEZA → tratează dezvoltarea de la spermatidă la spermatozoid

SPERMATOGENEZA
EVOLUȚIA CORDOANELOR GENITALE
Celulele germinale primordiale sunt celule de la baza sacului vitelin, de origine endodermală. Aceste celule
migrează de la baza sacului vitelin prin intermediul mezenterului dorsal pe fața medială a mezonefrosului, în
creasta gonadală. Aici, vor fi cuprinse cordoanele genitale primordiale, care vor evolua în canale testiculare și
care vor forma tubii seminiferi contorți. Proliferarea celulelor germinale are loc până în săptămâna 21 de sarcină,
după care se oprește. Practic, în jurul varstei de 8-10 ani se formează cordoanele testiculare, iar la pubertate
acestea se tunelizează devenind tubii seminiferi contorți.
-băieții sunt foarte sensibili și stresați

TIPURI DE CELULE GONADALE ÎN TESTICUL

CELULE NEDIFERENȚIATE
 SERTOLI
→se găsesc în interiorul tubilor, având origine mezodermală, proveniți din epiteliul celomic de
pe creasta gonadală
→rol: de susținere și protecție (stabilesc între ele joncțiuni ce alcătuiesc bariera
hemotesticulară; are rol important în protejarea celulelor liniei seminale împotriva factorilor
toxici și reacților autoimune), oferind o reglare trofică dezvoltării spermatozoizilor
 LEYDIG
→ celule de origine mezodermală din mezenchimul local al crestei gonadale
→se găsesc printre tubii seminiferi contorți și au rol endocrin, producând hormonii masculini
CELULE DIFERENȚIATE-celulele liniei seminale
 SPERMATOGONII
→ celule de origine endodermală, migrează în crestele gonadale
  tip A: din celule germinale primordiale, celule SUȘE ( cap de serie) de origine și de rezervă
 tip B: provin din A
EPITELIUL GERMINATIV
Celulele germinale primordiale formează un epiteliu așezat pe o membrană bazală.
În interiorul tubilor seminiferi contorți, pe o membrană bazală, în ordine, de la membrană spre centru( exterior-
interior) avem:
SPERMATOGONIE (A, pe membrana bazală, urmată de B)→SPERMATOCIT I →JONCȚIUNILE
celulelor Sertoli→ SPERMATOCIT→ SPERMATID→ CELULE SERTOLI

Bariera hemotesticulară este formată din:

 endoteliu capilar
 membrană bazală capilară
 spațiu gol
 membrana bazală a tubului seminifer
 joncțiunile celulelor Sertoli

Practic, membrana bazală și celulele Sertoli realizează o adevărată barieră HEMOTESTICULARĂ( între sânge și
interiorul tubilor).Această barieră separă celulele cu 23 de cromozomi(potențiale non-self) de sângele în care se
găsesc anticorpii și protejează celulele cu 23 de cromozomi de atacurile propriilor anticorpi. Celulele Sertoli
produc niște proteine transportoare cu ajutorul cărora hormonii trec bariera hemotesticulară și determină
menținerea spermatogenezei.

Funcțiile barierei hemotesticulare sunt:

 reglementează transferul metabolic
 reglementează transferul hormonal
 separă celulele non-self (cu 23 de cromozomi) de celulele self (cu 46 de cromozomi); în acest fel,
le protejează de atacul imunologic al organismului

SPERMIOGENEZA. CARACTERISTICILE SPERMATOZOIZILOR

SPERMIOGENEZA= este procesul în care o SPERMATIDĂ se transformă în SPERMATOZOID

În cursul acestei etape:
 cromatina nucleară, inițială în rețea, se condensează
 Aparatul Golgi se condensează și el la polul superior al spermatozoidului și devine un sistem vezicular numit
ACROZOM
 CENTRIOLUL PROXIMAL se așează la polul opus nucleului
 segmentul proximal se numește BUTON TERMINAL- emite un filament care va deveni COADA
 segmental distal se numește INEL TERMINAL- alunecă pe filament până la extremitatea inferioară a vaginei
mitocondriale, devenind centrul kinetic pentru spermatozoid, punctul necesar cozii pentru mișcare
 între buton și inel se remarcă PIESA INTERMEDIARĂ(vagina mitocondrială) care conține mitocondrii
așezate în 2 spire ce produc energia necesară mișcării
 coada are un segment în piesa intermediară, un segment de filament principal acoperit de citoplasmă și un
segment terminal, PARTEA LIBERĂ

STRUCTURA ȘI
CARACTERISTICILE
SPERMATOZOIDULUI

 cea mai
mică celulă
din organism
= 1-3 μm
 lungimea

spermatozoidului = 60 de μm
 rezistent la pH – cuprins între 3 și 13
 spermiile cu X- se simt mai bine in pH acid
spermiile cu Y- se simt mai bine in pH bazic
 nu rezistă la modificări de p osmotică
 trăiește 8 zile în tractul genital feminin, însă puterea fecundantă este de doar 24 de ore – fapt ce
are mare importanță medico-legală
 se deplasează cu o viteză v=2 mm/ min în tractul genital feminin
 trebuie să ajungă în 1/ 3 externă a trompei uterine într-un interval cuprins între 35 și 45 de minute
 timpul necesar evoluției de la spermatogonie la spermatozoid este de aproximativ 2 luni (65 zile)
 în fiecare moment îcepe un nou ciclu care se suprapune unui alt ciclu spermatogenetic de la
pubertate până la 70 de ani
 cantitatea de spermă eliminată la o singură ejaculare este de 3 – 3,5 ml
 într-un mililitru-1ml de spermă se găsesc, în medie, 120 de milioane de spermatozoizi; când
numărul spermatozoizilor dintr-un mililitru de spermă scade sub 20 de milioane, iar spermatozoizii
sunt imobili, cu 2 capete sau 2 cozi (atipici),deci cresc șansele de sterilitate
CURS 3
OVOGENEZA
— la naștere: exista 1-2 milioane de ovogonia I, numărul lor scăzând treptat până la pubertate, până la
40 000 (aproximativ)
— din acestea doar 400 își vor definitive PROFAZA I a MEIOZEI
— începând cu pubertatea, ovarul suferă modificări ciclice=CICLU OVARIAN
 ciclul ovogenetic
 ciclul folicular în ovar
  ciclul hormonal
 ciclul neuro-endocrin
 ciclul vaginal
 ciclul uterin=menstrual
 ciclul sânilor
 ciclul afectivității

! dacă există o creștere de progesterone, vor crește sânii (după ziua a 14-a,când secretă corpul galben)

CICLUL FOLICULAR
Acest ciclu prezintă formarea foliculilor ovarieni, evoluția, ruperea la ovulație și evoluția corpului galben.Către
ziua 14, un folicul matur se apropie de corticală (proemină pe corticala), într-o zonă proeminentă cunoscută sub
denumirea de STIGMĂ, care este albă în centru și conține 1 folicul cu diametru de 12-15mm.

!în cazul unui consult: ginecologul trebuie să întrebe dacă pacienta este în ziua 14 a ciclului, pentru a NU
CONFUNDA stigma cu un chirs ovarian, la ecograf

Stigma se rupe cand crește presiunea lichidului folicular, stiut fiind faptul că există enzime litice, cât și un
mecanism hormonal. Ponta foliculară, este structura prin care se face expulzia ovocitului in ziua 14, înconjurat de
zona pelucidă, corona radiata, cummulus oopleous și de lichidul folicular.
SEMNE:
În ziua ovulației:
 temperatura rectală crește cu 1-2◦
 femeile sunt receptive, afective
 femeia emite feromoni(substanțe cu capacitatea de a influența psihicul unor indivizi în cantități
moleculare→ nu au miros)

Foliculul rupt se umple cu cheag, fibrină, celulele devenind înalte, încărcate cu un pigment galben (luteotropină)
de unde și corpul galben, care secretă progesteronul.
- Dacă are loc fecundația, corpul galben devine corp galben de sarcină, astfel îi crește volumul, care este
½ din ovar și secretă progesteron până în cursul lunii 4, după care secreția acestui hormon este preluată de
placentă.
- Dacă nu are loc fecundația, corpul galben involuează în 8-9 zile,degenerează, formând o cicatrice
fibroasă cunoscută drept corp albicans.
În folicul are loc CICLUL OVOGENETIC, adică toate transformările ovocitului I, până când ajunge II,apt
pentru fecundație.
— Ovocitul I întră în faza REDUCȚIONALĂ a meiozei și atunci când ajunge la metafaza celei de-a II-a
diviziuni a meiozei, este expulzat, captat de trompă prin mișcări de susținere și mișcări ale cililor epiteliului
tubar spre uter
— astfel, Ovocitul II ajunge in 1/3 externă a trompei în metafaza celei de-a II-a diviziuni a meiozei, unde se
întâlnește cu un spermatozoid și are loc fecundația
!toate fluidele corpului conțin feromoni
OVULAȚIA

Este spontană și ritmică, la 28 de zile, în ziua 14 a ciclului menstrual. La iepuroaică apar așa-zisele emoții
sexuale care produc ovulația, în timp ce la om, apare ca un atavism(urmă rămasă din vechime filogenetică ex:
sân, piept de la maimuțe). Atfel, are o dependeță față de următorii factori:
 nervoși: cortex, sistemul limbic
 hormonali:sistemul hipotalamo-hipofizar
 integritatea ovariană
 factori de stress→modificări de ritm nictemeral (=ritmul circadian, este un ciclu de aproximativ 24
de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii)
 modificări de fus geographic
După ce ovulația a avut loc, ovulul este captat în aproximativ 2 minute de trompă și:
 dacă în 12 ore NU e fecundat, se lizează/ topește
 dacă e fecundat, în citoplasma lui se fabrică cei 23 cromozomi masculini până să fuzioneze și se
încheie a II-a diviziune a meiozei, iar celula rezultată se numește OVUL, după fuzionare devenind
ZIGOT
! în citoplasmă există 2 pronuclei
Însămânțarea poate fi atât externă, cât și internă.

Însămânțarea reprezintă ejaculare în actul de copulație, adică spermatozoizii merg spre ovocit,fiind mult mai
mulți față de acesta, pentru că ovulația nu are legătură obligatorie cu actul sexual, iar puterea fecundării ține 24
de ore.

FACTORI DE SELECȚIE A GAMEȚILOR DIN TRACTUL GENITAL FEMININ

spermatozoizii:
 22X=ginospermii-talie mare, cap lung, coadă scurtă
 mai mobile în mediu ACID (pH)
 22Y=androspermii- talie mica, cap rotund, coadă lungă (mai mici, mai multe)
 mai mobile în mediu ALCALIN (pH)

1) La ovulație, mucusul colului se numește structură cu pH alcalin. Cu 1-2 zile înainte/după, pH-ul
mucusului este acid.
2) Mucusul cervical poate stoca spermatozoizii până în ziua 14 când mucusul devine mai fluid și cei mai
mobile scapă sus.
3) Comportamentul mucoasei uterine prezintă CHEMATOCISM (pozitiv) pentru spermatozoizi (prin semnale
chimice cheamă spermatozoizii), iar totodată aglutinează și distruge spermatozoizii.
4) REOTAXIA- spermatozoizii trebuie să urce prin trompă împotriva direcției de mișcare a cililor, care bat
spre uter, astfel se selectează cei mai apți spermatozoizi
5) Lichidul folicular- stă aproximativ 20 de minute în jurul ovocitului și lasă să treacă doar spermatozoizi
riguroși.

FACTORI DE FAVORIZARE
POSTGLANDINELE din lichidul seminal care stimulează mișcările de sucțiune intero-vaginale
CURS 4
CAPACITAȚIA
-este reprezentată de totalitatea modificărilor pe care le suferă spermia când ajunge în căile genitale feminine
-glicoproteinele de pe membrană dispar, de unde metabolismul și schimburile cresc
-spermatozoidul devine mai rapid sim ai apt de fecundație
REACȚIA ACROZOMALĂ
-are loc în continuarea CAPACITĂRII
-membranele acrozomale fuzionează în câteva puncta cu membrana spermiei, iar la locurile de fuzionare apar
niște canale prin care spermia elimină enzime litice:
a) HIALURONIDAZA- care trece prin corona radiata
b) ZONALIZINA-care trece prin zona pelucida
c) ACROZINA-care trece prin zona pelucida
FECUNDATIA
-reprezinta procesul prin care spermia patrunde in ovul si se amesteca in materialul acestuia, în urma căruia
rezultă:
-scopurile fecundarii:
-refacerea numarului de cromozomi/ reîntregirea formulei genetice
-stabilirea sexului
-transmiterea caracterelor genetice/ perpetuarea speciei
-scopul imediat: - definitivarea metafazei ovulului
-ca să se refacă setul cromozomial, trebuie să pătrundă întai în ovul, iar după traversarea coroanei radiata și
zonei pellucida (se face cu ajutorul enzimelor proteolitice-fac canal tangențial în zonă) când ajunge în spațiul
perivitelin, în citoplasma ovulului se produc granule de secreție care sunt eliminate în acest spațiu și care inhibă
proteinazele altor spermatozoizi→acest fenomen este cunoscut sub denumirea de REACȚIE ZONALĂ și explică
asigurarea monospermiei fiziologice
-dacă NU ARE LOC, mai pătrunde un spermatozoid și în ovul vor ajunge 69 de cromozomi, ceea ce oprește
evoluția, produsul nefiind viabil
-În mod normal, un ovocit II este fecundat în metafaza diviziunii a II-a.

Există și alte posibilități:

*SUPERFETATIA:
-posibil ca dupa 1 luna sau 2, femeia mai are o ovulatie si ovulul respectiv poate fi
fecundat (se nasc doi gemeni la o diferenta de o luna sau doua)
*SUPERFECUNDATIA:
-in cadrul aceleiasi luni, femeia poate sa aiba mai multe ovulatii pe lună(2-3) si fiecare
ovul sa fie fecundat , datorită faptului că fecundațiile sunt multiple în contactele
sexuale diferite(se nasc gemeni cu diferenta mai mica de o luna)
După ce a pătruns în ovocit:
a) Inițial, pătrund capul și filamentul axial al spermatozoidului, restul rămân afară
b) Nucleul ovocitului II și cel al spermatozoidului se umflă, își măresc volumul, adică vor deveni
pronucleu masculin și feminin , apoi fuzionează
c) După fuzionare, centriolul proximal de la margine se împarte în 2, migrând cate un fragment de la
polii celulari și între cele 2 părți ale sale se formează fusul de diviziune
d) Ovocitul eliberează al II-lea globul polar, iar cromozomii se aliniază în centrul celulei, unde
formează PLACA ECUATORIALĂ, unde se clivează și se pregătesc de diviziune
Placa ecuatorială-reprezintă momentul în care s-a terminat fecundația, care a durat 24-30h(când s-a format
celula ou)
Fecundația a început în momentul în care spermatozoidul a traversat corona radiata.

GEMENII
 UNIVITELINI(1/3 din totalul de gemeni): abateri de la normă, celula ou se împarte în 2
blastomere care se separă unul de altul, fiecare formând un embrion, ambii având aceeași și
singură placentă
 BIVITELINI(2/3 din totalul de gemeni): 1 contact, 2 ovulații,2 ovocite fecundate, 2 placente,
gemeni diferiți
Imediat după încheierea fecundației, celula se numește ZIGOT și se împarte în 2 blastomere, dat fiind faptul că
împărțirea NU e perfect egală, ci subegală.
Ziua 4-5: produsul de concepție (conceptusul) ajunge la orificiul uterin al trompei și are 8-12 blastomere
Ziua 5-6:cade în uter și are mai multe blastomere, se numește morulă, care încă mai are zona pelucidă
Ziua 6: zona pellucidă dipare și morula se organizează:
Blastomerele morulei se organizează:
 cele mici
 rămân la periferie
 se vor numi micromere
 vor forma trofoblastul
 cele mari
 rămân în centru
 se vor numi macromere
 Migrează către unul dintre polii conceptusului, unde vor forma butonul embrionar
În rest rămâne o cavitate în blastocist numită blastocel.

Ziua 7: are loc nidația=cuibărirea oului în mucoasa uterină (nid=fr.,cuib)

NIDATIA:
- se face cu colul embrionar și celulele trofoblastului în contact cu mucoasa uterină și se diferențiază în 2 straturi:
 Spre interiorul conceptusului:CITOtrofoblastul- trofoblastul în care se văd celule
 Spre exteriorul conceptusului:SINCȚIOtrofoblastul-masa celulară în care se văd nucleii, dar
nu vedem limite celulare(M.O.)
În momentul nidației are loc o mică sângerare- hemoragia de ziua 7- aceasta poate da confuzii în legătură cu
stabilirea datei nașterii.
-placenta previa ocupă colul
-nidația normală se face pe fața anterioară sau posterioară a uterului
-daca nidația se va întampla în regiunea colului va genera placenta previa, care se complică cu hemoragii
-o altă zonă nefavorabilă pentru nidație sunt orificiile uterine tubare, care se soldează cu placentă cretată, iar
doctorul este obligat să scoată uterul
-mai pot avea loc nidații tubare sau extrauterine, cum ar fi cele pelvine, abdominale (m.iliac, fosa iliacă prinde
placenta, problemă la scos placenta-moare mama)
SEMNE DE SARCINĂ:
 amenoree de sarcină (nu vine ciclul)
 grețuri, vărsături
 creșterea sânilor
 pigemntarea liniei albe abdominale și a areolei mamare
 paloare în jurul buzelor (cloasma de sarcină)

*DECIDUALIZAREA MUCOASEI UTERINE:

În momentul nidației, mucoasa uterină se decidualizează, adică devine hipervascularizată, încărcată cu secreții
și voluinoasă pentru a fi aptă să mențină sarcina.
-mucoasa de peste ou= decidua capsulară
- între peretele muscular și ou=decidua bazală
-restul=decidua vera/ parietală
La nivelul canalului cervical NU există decidualizarea. Aici glandele devin hipersecretante și produc un dop de
mucus care izolează protectiv uterul de infecțiile din vagin.
Conceptusul nidat se hrănește pe baza țesutului care s-a implantat, folosind nutriția histiotrofă și depinde de
sângele matern, unde nutriția e hemotrofă.
CURS 5

SĂPTĂMÂNA 2: Evoluția embrioblastului și trofoblastului

●Formarea discului embrionar didermic

La nivelul embrioblastului, celulele conceptusului se organizează în 2 straturi:

 Dorsal-formează ectoblastul (celule înalte cilindrice)
 ventral-formează endoblastul (celule cubice)
*aceste straturi sunt acoperite de citotrofoblast și sincițiotrofoblast

− Dorsal de ectoblast, citotrofoblastul proliferează până când delaminează, de aizi rezultând CAVITATE
AMNIOTICĂ, care va fi tapetată de amnioblaste, care la contactul cu ectoblastul realizează joncțiunea
amnioblastică,adică viitorul inel ombilical
− la polul opus, din momentul formării celor 2 straturi, membrana Hanser și endoblastul delimitează vezicula
vitelină primitivă (VVP)
− formarea mezenchimului(țesut nediferențiat, cu capete de țesut pluripotent) și a celomului
extraembrionar(cavitate din mezenchim)
− Citotrofoblastul formează mezenchimul extramembranar care proliferează până când delaminează, formând
celomul extraembrionar
− Prin prezența sa, celomul împarte mezenchimul în:
1) Splahnopleură: tapetează ezicula vitelină (VV)
2) Somatopleură: tapetează sincițiotrofoblastul
3) Zonă nesegmentată: care prezintă pedicul de fixație care devine cordonul ombilical
●Formarea veziculei viteline definitive
− Endoblastul proliferează până umple vezicula vitelină primitivă apoi delaminează, rezultând vezicula
definitivă/ombilicală
●Formarea plăcii procordale
− La una dintre extremitățile discului, endoblastul și ectoblastul sunt strâns unite, deci formează placa
procordală, iar din acest moment avem indicație de unde e capul
Trofoblastul:
1. Stadiul lacunar:
 În sincițiotrofoblast apar prin delaminări -LACUNE
 În mucoasa uterină vasele sunt congestionate/
inflamate(dilatate, roșii, voluminoase)

2. Stadiul trabecular
 Sincițiotrofoblastul proliferează fornând TRABECULE, care
pătrund adânc în mucoasa uterină
 În mucoasa uterină vasele lacune devin helicine/ spiralate

3. Formarea vilozităților coriale(trofobe) primare

 Citotrofoblastul este atras în axul trabecular

4. Formarea vilozităților coriale secundare

 Mezenchimul extramembranar este atras în axul trabecular

5. Formarea vilozităților coriale terțiare

 Fac tot efortul de a trage mezodermul extramembranar în axul vilozităților
 se face pentru că e sngurul esut capabil de angioformare(vase), asfel se
vor deschide cu un capăt în lacune, iar cu cel opus se vor uni cu vasele din pediculul
embrionar, fromând cordonul ombilical

− Vasele helicoidale se deschid în lacune,astfel apare prima schiță plantară odată cu formarea vilozităților
terțiare
− Totalitatea vilozităților terțiare au un ax sincițiochimiomezodermal cu vase, care formează CORIONUL, care
înconjoară inițial tot conceptusul, dar evoluează diferit în dreptul decidui capsulare, iar acest tip de corion va
fi neted(leve)
− La polul opus, în dreptul deciduei bazale, corionul se dezvoltă excesiv, fiind corionul frondosium(multe
ramificații)
 CURS 6
SĂPTĂMÂNA 3: FORMAREA DISCULUI TRILAMINAR
− Procesul se numește gastrulație și reprezintă momentul în care apare mezoblastul= a treia foiță
− Polarizarea continuă și extremitatea cefalică se lățește, iar discul capătă un aspect general piriform

●Formarea liniei primitive și a mezoblastului

− pe fața dorsală a embrionului (pe ectoblast) apare, în 1/2
inferioară, există o îngroșare mediană numită linie primitivă
care se termină superior la nodulul și foseta primitivă, iar
inferior la membrana cloacală(condensare ectoendoblastică)
− Celulele liniei primitive proliferează la interiorul discului și
formează al 3-le strat=mezoblastul

MEZOBLASTUL
 Ocupă tot discul
 O parte din membrană va migra anterior de placa
procordală, formând (mezodermul cardiogen) aria
cardiogenă
 O parte din celule migrează în tot embrionul, formând
mezenchimul= structură pluripotentă, care va forma
sistemul de susținere și țesutul conjunctiv

Organele sunt formate din:

 Parenchim=partea funcțională (hepatocit-ficat)
 Mezenchim=partea de susținere (stroma)

●Formarea notocordului
− de la nivelul fosetei primitive proliferează,
în masa discală, un cordon plin (notocordal)
care se îndreaptă spre cavitatea vitelină
− el delaminează formând canalul neuroenteric,
care unește temporar cavitatea amniotică(CA) și cavitatea vitelină(CV)
− ulterior, canalul se închide, pierde legăturile cu cele 2 vezicule și devine un cordon plin, sechestrat în
membrană, cu direcție antero-posterioară numit notocord
NOTOCORD
− În jurul său, al notocordului, se formează coloana vertebrală, iar la adult din el mai rămâne numai nucleul
bulbar al disuclui intervertebral
− Rolul principal este acela de a reprezenta axul de simetrie bilaterală a corpului
− Joncțiunile neuroectoblastice vor deveni creste neurale

●Formarea canalului alantoidian

●Formarea alantoidei
− În mezodermul de la baza veziculei viteline apare un diverticul, care pătrunde în mezodermul pediculei de
fixație, astfel se va numi diverticul alantoidian(un receptacul pentru produșii de anabolism)→din pereții săi
rezultă elementele figurate ale sângelui
− Vârful se transformă într-un cordon fibros=uraca(care se găsește pe fața posterioară a peretelui abdominal,
pe linia mediană; poate avea chisturi și uneori poate persista ca și canal când urina nu se elimină prin
ombilic)
− În partea mijlocie și inferioară se află vezica urinară și uretra

●REGIUNEA CRANIANĂ ÎN SĂPTĂMÂNA 3: Formarea și evoluția plăcii neurale

− Notocordul trimite spre ectoblast mesaje chimice ( proteoglicani), iar ectoblastul proliferează și se îngroașă
rezultând placa neurală
− Placa neurală are la marginile sale joncțiuni neuroectoblastice, care formează crestele neurale
− Placa se mărește și centrul său se adâncește în masa discală până în membrană, unde se formează un
șanț neural mărginit de 2 buze numite plici neurale; acestea vor fi delimitate de creste
− Treptat, șanțul se inchide și rămâne membrana tubului neural; de o parte și de alta a lui, ajung crestele
neurale care vor migra în tot embrionul
− Plăcile neurale în regiunea cefalică se vor uni, formând vezicule cerebrale
− În regiunea cervico-toracică se vor forma tubul neural, deschis împreună cu somitele.
TUBUL NEURAL-deschis:
 Anterior-printr-un neuropor anterior
 Posterior(inferior)-printr-un neuropor posterior(inferior)
→acești neuropori se închid după circa 2-3 săptămâni, în caz contrar, va ieși LCR pe afară, fiind
formată o fistulă

●Apariția somitelor

− Mezodermul se organizează de o parte și de alta a notocordului în segmente transversale care se numesc

global metamere (spunem că există metamerie inițială)
− Mezodermul e de mai multe tipuri:
 Paraxial: va forma somitele
 Intern: va forma nefrotoamele
 Lateral: va forma somato- și splahno- pleura
− Somitele au o cavitate:
 În mijloc-numită miocel
 În nefrotoame-numită nefrocel (tot în mijoc)
− În mezodermul local se formează inițial o cavitate=celom intraembrionar, care inițial comunică larg cu
celomul extraembrionar
− Somitele apar câte 3/zi între zilele 25-30
− Somitele occipitale(4) și cele coccigiene(5) dispar
− Din somite se formează musculatura trunchiului și dermul

●Formarea celomului intraembrionar(CEI)

− Între pleure se formează o cxavitate numită celom intraembrionar, comunicând larg cu cel extraembrionar
(CEE)din mezodermul extraembrionar
− Ulterior, prin cudarea transversală a discului, comunicarea dispare, iar celomul intraembrionar se închide
formând canalul pluripericardoperitoneal (CPPP)

●Formarea sângelui și a aparatului respirator

− Inițial, mezodermul extraembrionar (ziua 15) are celule numite angioblaste (formatoare de vase) care se
grupează în cordoane și insule celulare, ce capătă prin delaminare un lumen și apar vase primitive,
delimitate de celule endocardice

− Aceste vase cresc, intră în legătură unele cu altele și cu cele din mezoblastul intraembrionar (ziua 17)
formând un sistem circulator primitiv
− O parte din celulele endocardice cad în lumen, devenind elementele figurate ale sângelui
− În mezodermul cardiogen, în același mod rezultă 2 tubi endocardici, care fuzionează pe linia mediană
formând un tub cardiac primitiv, care se anastomozează cu restul sistemului
!!! ziua 21-22, primul sistem embrionar care intră în funcție

CURSUL 7
SĂPTĂMÂNILE 4-8: EVOLUȚIA ȘI DERIVATELE FOIȚELOR EMBRIONARE
Săptămâna a 3-a: tubul neural s-a format

− În continuare la extremitatea cefalică a tubului neural apar 3 vezicule:

1. Prozencefal
2. Mezencefal
3. Rombencefal
− 1 și 3 formează alte 2 vezicule:
 telencefal- emisferele cerebrale(E.C.)
 diencefal- talamus și hipotalamus
− 3 formează:
 metencefalul- puntea și cerebelul
  miencefalul-formează bulbul
− Restul tubului neural formează măduva spinării
− Din peretele acestor vezicule se formează substanța albă, iar în partea dinspre lumen se vor forma
ventriculi și canalul ependimar
− Materialul crestelor neurale migrează în tot embrionul și va forma stratul despre care se credea că provine
din derm, cel care formează:
 structurile ectomezenchimale:
 ggl. Spinali, ggl. nervilor cranieni
 dentina
 plexurile-Meissner și Aüerbach (peretele tubului digestiv)
 materialul pentru mugurii feței
 lichidul interstițial din glandele cu secreție internă și celulele C parafoliculare
 Celulele sistemului APUD-sistem paracrin(sistem endocrin difuz)
 Glomusul carotic
 Insulele pancreatice
− Din ectoderm derivă:
 Pielea și anexele sale
 Părul capului
 Unghiile
 Sistemul nervos(tot)
 Epiteliul cavității bucale și sinusurile paranazale
 Epiteliul terminal al canalului anal și al uretrei (extremitatea inferioară)
Epiteliul rectului endodermal→zone cu risc crescut de cancer
!Joncțiunea ectoendodermală formează joncțiunea esogastrică
 Epiteliile senzoriale ale analizatorilor

●Evoluția endodermului
− pe fața inferioară a discului embrionar, discul nu rămâne în poziție transversală, el va suferi 2 cuduri:
I. sub presiunea proliferării celulare și
II. sub presiunea creșterii cantității de lichid amniotic

− cele 2 cuduri sunt:

a) Sagitală-în urma căreia mezodermul cardiogen ajunge din poziție cranială în pozițe
ventrală transverală
b) Transversală-în urma căreia se închid anterior pereții trunchiului

− Prin cudare transversală, mezodermul splahnopleural va sechestra endodermul transformat în tub neural
primitiv
− Tubul digestiv va păstra, în regiunea mijlocie, o comunicare cu vezicula vitelină, numită canal vitelin
− La extremitatea sa craniană, tubul este închis de placa procordală care se resoarbe în săptămâna 4,
devenind cavitatea bucală
− La extremitatea sa caudală, tubul este închis de membrana cloacală
− Fătul înghite în peranență lichid amniotic și defechează lichid amniotic și o ia de la capăt
− Tubul digestiv are 3 segmente:
● Anterior: proenteron:
 Esofag
 Stomac
 1/2 superior duoden
● Mijlociu: mezenteron-păstrează legătura cu vezicula vitelină
 1/2 inferior duoden
 Intestin subțire
 Cec
 Apendice
 Colon ascendent
 2/3 drept din colonul transvers
● Caudal: metenteron:
 1/3 stâng din colonul transvers
 Colon descendent
 Sigmoid
 Ampulă rectală
− Din endoderm derivă:
 Epiteliul respirator și digestiv
 Parenchimul glandelor cu secreție internă ale amigdalelor
 Parenchimul hepatic și pancreatic (hepato-pancreatic)
 Epiteliul trompei lui Eustachio și al urechii medii
 Epiteliul vezicii urinare și uretră
●Evoluția mezodermului
− Are loc în 2 etape:
 Presomitică
 Somitică(20-30 zile)
− Mezodermul paraxial va forma somitele, care vor avea în centru o cavitate numită miocel, care împarte
somita în 2 părți (dorsală, ventrală):
 Partea ventrală: sclerotomul-stratul din care se dezvoltă fibroblaști(țesut
conjunctiv),condroblaști(țesut cartilaginos) și osteoblaști(țesut osos)
 Partea dorsală:dermomiotomul,care se împarte în 2 părți:
 Dermotomul: -el va genera dermul, țesutul subcutanat al trunchiului dorso-lateral
 Miotomul: -metameria miotoamelor induce neuromeria axului medular
-el va genera straturile musculare, mușchii dorso-laterali ai trunchiului,
mușchii limbii, mușchii extrinseci ai globului ocular
întai mușchii își cheamă nervul, nervii înmuguresc din măduvă și merg la mușchi
-un metamer conține: somita, nefrotomul, mezodermul laderal corespunzător, iar
derivatele acestor 3 straturi păstrează, ca legătură între ele, inervația din același
NEUROMER
− Pacientul va raporta durerea cauzată de un viscer bolnav în dermatomerul cu același număr ca și
scleromerul din care provine viscerul normal

− Mezodermul intermediar generează în:

● Partea cefalică: segmente-nefrotoame
● Partea caudală: cordon nefrogen nesegmentat
Din acestea se formează în principal rinichii și uretrele.
− Mezoderml lateral este alcătuit din:
 Somatopleură(SOP)
 Splahnopleură(SHP)

− delimitează celomul intraembrionar care inițial comunică larg cu cel extraperitoneal
− După cudarea transversală, cele 2 pleure se unesc și comunicarea dintre cavități dispare, formându-se
canalul pleuro-pericardo-peritoneal (canalul PPP)
− Din SOP se vor forma:
 Foița PPP a seroaselor
 Dermul și țesutul subcutanat din regiunea membrelor și anterolaterală a trunchiului
− Din SHP se vor forma
 Foița viscerală a seroaselor
 Tunica musculară și submucoasă a tubului digestiv
− În mezoderm apar pentru prima dată:
 Celule angioformatoare
 Vase și mezoderm cardiac, cu tubii endocardici
− Din mezodermul situat inferior de baza veziculei viteline(VV) se formează peretele abdominal și
subombilical
CURSUL 8
PLACENTA

− Relația dintre procesul de concepție și uter presupune 3 etape: nidația, etapa lacunară, etapa placentară
− Placenta parcurge următoarele etape:
● Lacunară-cu vilozități coriale primare, secundare, terțiare
● După nidație, decidualizarea mucoasei uterine:
-mucoasa uterină devine:
1. Deciduă
2. Capsulară
3. Bazală
4. Parietală(vera)
● Evoluția deciduei capsulare:

− Decidua capsulară se aprorie progresiv de decidua vera, rezultând dispariția cavității uterine
 − Membrana amniotică crește ca suprafață și va fuziona cu corionul, care va deveni neted
− În urma fuziunii, cavitatea corionică (celomul extraembrionar) dispare, astfel se formează
membrana amnio-corionică, care va fuziona cu decidua capsulară
− În luna 4: decidua capsulară dispare datorită necrozei fiziologice
− Amniosul fuzionează cu decidua vera și cavitatea amniotică va umple toată cavitatea uterină
− ! Excepție: mucoasa colului uterin NU se decidualizează, amniosul va fuziona cu mucoasa colului
uterin
− La naștere: amniosul va forma punga apelor, iar până atunci canalul uterin este acoperit cu
mucus

− Dacă nu se face decidualizarea corectă și nidația profund, iar placenta intră până în miometru placenta va fi
cretată
− Aceste placente cretate NU se dezlipesc la naștere, ci se rup și sângerează, iar singura soluție pentru
salvarea mamei este histerectomia

●Evoluția relației dintre produsul de concepție și uter

− În nidație: nutriția histiotrofă, prin osmoză

− În etapa lacunară: nuriție hemotrofă
- există trabecule de sincițiotrofoblast
− În etapa placentară: nutriția hemocorială
-unele vilozități se ancorează profund în peretele uterin, devenind vilozități crampon
− Spațiul dintre vilozitățile crampon este reprezentat de lacuna placentară
 În ea plutesc vilozități terțiare libere, iar în axul acestora se formează mezenchimul și rețeaua de
capilare provenite din capilarele arteriale utilitare ale fătului
 Din rețeaua de capilare pleacă artere ombilicale cu O2
 În lacună se deschid artera și vena de la mamă, din și în lacună
− Sângele fetal NU vine în contact cu sângele matern
− Între ele se află bariera hemoplacentară, realizată numai cu structurile fătului:
♥ membrana bazală capilară
♥ endoteliu capilar
♥ spațiu gol
♥ mezenchim vilozitar
♥ citotrofoblast→aspect de coajă
♥ sincițiotrofoblast→degenerat, fibrinoid
− În unele zone (α-alfa) sincițiotrofoblastul se retrage și merge după citotrofoblast, iar aici au loc niște
schimburi
− Restul zonelor(β-beta), unde sincițiotrofoblastul secretă uneori hormoni placentari, care dacă scapă în
circulația maternă vor produce embolie pulmonară
− Pe tavanul lacunei există placa obturată

●CONFIGURAȚIA EXTERNĂ A PLACENTEI:

− Formă discoidală
− Diametru=15-20 cm
− 2 fețe:
 Maternă
 Fetală
− Placenta născută e de 2 tipuri:
1. Maternă
2. Lurioasă
1. PLACENTA MATERNĂ
− Aspect catifelat și conodipiform
− Lobii placentari se numesc cotiledoane, în număr de 50-60 și sunt separați prin șanțuri
intercotiledonare
− Septurile intercotiledonare provin din porțiunea miometrului
2. PLACENTA LURIOASĂ
− În jurul ei se inseră cordonul ombilical care poate fi inserat la periferie sau pe membrană

− În fiecare lob există 1-6 vilozități terțiare,iar 1 vilozitate terțiară este cunoscută drept sistem tambur
− Placa obturantă astupă oala placentară
− Într-o lacună se varsă atatea artere cât vilozități
− În săptămâna 10: debitul sangvin placentar=50mL/min
− La naștere: debitul sangvin placentar=600mL/min ( de 12x mai mare)
-diametrul vaselor interne se mărește

●FUNCȚIILE PLACENTEI
1) De apărare: mecanic; 6-8 luni copilul nu răcește
2) Bariera hemoplacentară, care e străbătută de majoritatea substanțelor, cu excepția colesterolului,
fosfolipidelor, moleculelor mari, anticorpilor IgG(toți)
3) Metabolică:
-în primele faze placenta metabolizează acizi grași (AG), colesterol(C), glicogen
4) Organ de schimb: gaze, substanțe nutritive, urina fetală
- medicamentele și alcoolul trec bariera ușor, având o grosime de doar 2μ
5) De secreție hormonală:
→sincițiotrofoblastul:
→produce 4 hormoni
→după luna 4: secretă progesteron în locul corpului galben
→estrogenii scad la sfârșitul nașterii, ușurând travaliul
→gonadotropina corionică:
→se secretă cel mai mult în săptămâna 3
→se dozează ușor în urină (dublu test-testul de sarcină)
→inhibă involuția corpului galben, primele 3 luni
→prin feedback negativ blochează producerea de gonadotropine hipofizare, menținând sarcina

→somatotropina:
→stimulează creșterea sânilor
→este un lactogen placentar
 SUBIECTUL II

1. Muschii migranti ai spatelui

-sunt asezati superficial
-desi sunt asezati in regiunea spatelui, actioneaza asupra membrului superior, fie
pe centura scapulara, fie pe articulatia glenohumerala
-au originea in mezodermul ventral al trunchiului
-sunt inervati de ramurile ventral ale nervilor spinali
 Muschiul trapez
o Origine:
 Protuberanta occipital externa
 Portiunea mediala a liniei nucale3
 Ligamentul nucal
 Procesele spinoase C₇-T₁₂
 Ligamentele interspinoase
o Insertie:
 Marginea posterioara, ⅓ laterala a claviculei
 Portiunea mediala a acromionului
 Baza superioara a marginii posterioare a spinei scapulei
o Actiune:
 Ridica umarul (fibre descendente)
 Rotatie cap parte opusa (f. desc.)
 Bascularea scapulei (f. desc. + asc.)
 Tractiunea umarului catre post. (f. oriz.)
 Mentinere pozitie verticala cap (simultan bilateral)
o Inervatie:
 Nervul accesor (XI)
 Ramurile ventrale C₃-C₄
o Vascularizatie:
 Artera suprascapulara
 Artera occipitala
  Artera transversal a gatului
In paralizii, umarul este cazut, clavicular proiectata anterior, marginea mediala a
scapulei este deviata lateral si inferior sub actiunea muschiului dintat anterior,
muschiul este hipoton, atrofiat.
Raporturi:
1. Superficial acoperit de tegument
2. Acopera ceilalti mm. migratori ai spatelui
3. In apropierea originii occipital, perforat de n. occipital si de a. occipitala
4. Marginea anterioara delimiteaza impreuna cu clavicular si marginea
posterioara a SCM trigonul supraclavicular

 Muschiul rhomboid >

o Origine: T₂-T₅ procese spinoase
o Insertie: marginea medial a scapulei, inferior de cea a rhomboidului
<
o Actiune: apropie scapula de linia mediosagitala a corpului
o Inervatie: nervul dorsal al scapulei (C₄-C₅)
 Muschiul rhomboid <
o Origine: C₆-T₁ procese spinoase
o Insertie: marginea meadiala a scapului, in dreptul spinei
o Actiune: apropie scapula de linia mediosagitala/mediana
o Inervatie: nervul dorsal al scapulei (C₄-C₅)
Raporturi:
1. ambii muschi sunt acoperiti de muschiul trapez
2. ambii muschi acopera: m. dintat postero-superior; erector spinali, coastele
si spatiile intercostale
3. marginea laterala are raport anterior cu m. dintat anterior si posterior cu
m. infraspinos.
4. Ambii muschi sunt vascularizati de artera dorsala a scapulei, ramura a
portiunii infrapectorale a arterei axilare

 Muschiul ridicator al scapulei (Levator scapulae)

o Origine: C₁-C₄procese spinoase
o Insertie: unghiul supero-medial al scapulei
o Actiune: ridica umarul + flexie laterala a gatului
 o Inervatie: nervul dorsal al scapulei (C₄-C5)
o Vascularizatie: artera dorsala a scapulei
Raporturi:
1. Acoperit de m. trapez si de piele
2. Acopera m. dintat postero-superior + erector spinali
3. Medial are muschiul splenius al gatului +rhomboid <
4. Lateral are SCM si mm. scalene post. + mediu

 Muschiul latissimus dorsi (dorsal >)

o Origine:
 Procesele spinoase T₈-L₅
 Ultimele 3-4 coaste
 Creasta sacrala medie
 Creasta iliaca-posterior, pe buza externa
o Insertie:
 Santul intertubercular al humerusului
o Actiune:
 Extensie brat
 Adductie brat
 Rotatie medial brat
 Ridica coastele, formand mecanismul tusei
o Inervatie: nervul toracodorsal (C₆-C₈)
o Vascularizatie: artera toracodorsala
Raporturi:
1. Acoperit in partea superioara de m. trapezius, in partea inferioara este
superficial, acoperit de tegument
2. Acopera: oblicul extern, oblicul intern, rotundul mare, erectorii spinali,
dintat postero-inferior, partea posterioara a coastelor si spatiile
intercostale
3. Marginea laterala reprezinta marginea mediala a trigonului lombar
PETIT.

 Muschiul dintat postero-superior

o Origine:
 C₆-T₁₂ (procese spinoase)
 Ligamentul nucal
 o Insertie: unghiul coastelor 2-5
o Actiune: muschi inspiratori →ridica coastele
o Inervatie: primii 5 nn. intercostali
o Vascularizatie: artere intercostale
Raporturi:
1. Acoperit de mm. romboizi
2. Acopera mm. erectori spinali, coastele si spatiile intercostale
corespunzatoare

 Muschiul dintat postero-inferior

o Origine: T₁₀-T₁₂+ L₁-L₂ = T₁₀-L₂
o Insertie: ultimele 4 coaste
o Actiune: m. expiratori→coboara coastele
o Inervatie: ultimii 3 nervi intercostali
Raporturi:
1. Acoperit de dorsal >
2. Acopera mm. erectori spinali, coaste si spatii intercostale
3. Delimiteaza tetragonal lombar Grynfelt astfel: infero-medial: masa
sacrospinala, supero-medial, m. dintat postero-inferior, inferolateral m.
oblic intern si supero-lateral coasta 12. In cazul in care muschii sunt clab
dezvoltati, se observa si ligamentul lombo costal, transformand spatiul in
pentagonal Krause, iar in cazul in care m. oblic intern si m. dintat postero-
inferior se intalnesc in partea superioara spatiul se transforma in trigonul
lombar Grynfellt-Legshaft.

2. Regiunea nucala
Regiunea posterioara a gatului, delimitata astfel:
 Superior: linia nucala superioara
 Inferior: linia care uneste procesul spinos C7 cu acromionul
 Lateral: marginea posterioara a SCM→marginea laterala a trapezului
 Profund: planul osteoligamentar format din reg. nucala a occipitalului,
partea post. a vertebrelor cervicale +art. si ligg. de la acest nivel
Topografie:
1. Piele
 2. Tesut conjunctiv subcutanat
3. Plan muscular superficial: m trapez (originea sa de pe linia nucala
superioara este perforate de n occipital mare)

4. Planul muscular mijlociu: mm. splenius al gatului/ al capului; ridicator

al scapulei, rhomboid mic. Intre cei doi muschi→ TRIGONUL
INTERSPLENIC delimitat de:
a. Superior: linia nucala superioara+splenius al capului
b. Orientat cu varful inferior
c. De o parte si de alta: m. longissimus capitis
d. In aria trigonului se gasesc: artera occipital, n. occipital mare si n.
Arnold (C₂)
5. Planul muscular profund: m. iliocostal cervical, m. longissimus
cervical, m. longissimus al capului si m. semispinal al capului
6. Planul profund: membrana atlantooccipitală, perforată de artera
vertebrală ( după ce trece prin procesul transvers al atlasului şi şanţul
arterei de pe arcul posterior al atlasului) cu nervul C1 ( de origine între
atlas şi cap )
TRIGONUL SUBOCCIPITAL limite:
 Supero-medial: m. mare drept posterior
 Supero-lateral: m. oblic superior
 Inferior: m. oblic inferior
 Podeaua trigonului: membrane atlanto-occipitala posterioara, arcul
posterior al atlasului
In aria trigonului se gasesc artera vertebrala, in santul de pe fata superioara a
arcului posterior al atlasului si la acelasi nivel nervul suboccipital
 3. Spatiul intercostal
Este reprezentat de spatiul anatomic dintre doua coaste; cuprins intre marginea
inferioara a coastei supraiacente si marginea superioara a coastei subiacente.
Este mai mare anterior decat posterior
Contine:
 Nervi, muschi, vene, artere, ganglioni intercostali
 (V-A-N)→sup-inf
Muschii intercostali: externi, interni si intimi (respiratori)
Arterele intercostale:
 Anterioare
 Ramuri din artera toracica interna (ramura din artera
subclavie) pentru primele 6 spatii intercostale
 Ramuri anterioare din artera musculofrenica (7-9)
 Posterioare:
 Din aorta descendenta toracica
 Se anastomozeaza cu arterele intercostale anterioare
corespunzatoare
Venele intercostale:
 Anterioare:
 Se varsa in vena toracica interna si vena musculofrenica
 Posterioare:
  Se varsa in vena azygos (in afara de prima care se varsa in
vena brahiocefalica)
Nervii intercostali:
 Ramuri ventral din nervii spinali toracali
PUNCTIA PLEURALA
 Introducerea unui ac in cavitatea pleurala in scop therapeutic (daca
cantitatea de lichid pleural e prea mare si incomodeaza respiratia) sau
diagnostic (analize)
 Pacientul sta in pozitie sezuta sau decubit lateral
 Se repereaza locul punctiei (marginea superioara a coastei inferioare
pentru a nu leza pachetul vasculo-nervos) se patrunde cu acul
perpendicular pe planul tegumentului
INFILTRATIA NERVULUI INTERCOSTAL
 In caz de durere de perete thoracic datorata inflamatiei unui nerv
intercostal, se intra cu seringa in mijlocul spatiului intercostal, in stratul
muscular, usor si lent
 Se anesteziaza minim 3 nervi pentru ca ramurile acestora se intrepatrund
si inerveaza si teritoriul adiacent

4. Muschii, pectoral >, < si dintat anterior

Muschiul pectoral >

 Origine:
o Partea claviculara→ marginea ant. a claviculei
o Partea sternocostala→ fata ant. stern + primele 6 cartilaje costale
o Partea abdominala→ teaca m. drept abdominal
 Insertie:
o Tuberculul mare al humerusului
 Actiune:
o Coborare + proiectie anterioara brat
o Adductie brat
o Rotatie mediala a bratului
 o Flexia bratului
o Muschi inspirator auxiliar
 Inervatie: nervul pectoral medial (C₈-T₁)

Raporturi:
 Muschi superficial
 Acopera m. pectoral <, dintat anterior, subclavicular, coaste + spatii
intercostale
 Acopera insertii biceps brachial + coracobrahial
 + m. pectoral < → PERETE ANTERIOR AXILA
 Intre marginea superioara si deltoid→ SANTUL DELTO-PECTORAL
care contine:
 Vena cefalica
 Ramura deltoidiana din artera toracoacromiala
Muschiul pectoral <
 Origine: fetele antero-laterale coastele 3-5
 Insertie: procesul coracoid
 Actiune:
 Proiectare anterioara umar
 Coborare unghi. lat. Scapula
 Muschi inspirator auxiliar
 Inervatie: n pectoral lateral (C₅-T₇)
Raporturi:
 Acoperit de muschiul pectoral mare (intre ei se afla n.pectoral lateral)+
ramuri pectorale toracoacromiale
 Acopera m. dint. ant, avasele axilare, plexul brachial, coaste + spatii
intercostale
 Pe marginea sa inferioara→ artera toracica laterala
 Perforat de nervul pectoral medial

Muschiul dintat anterior:

 Origine: fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste
 Insertie:
 Marginea mediala a scapulei
  Fata anterioara, regiunea mediala a scapulei
 Actiune:
o F. inferioare→basculare scapula + ridica coastele (P.fix scapula)
o F. superioare→coboara coastele
o Participa la proiectia anterioara a scapulei
 Inervatie: nerv thoracic lung

Raporturi:
 Posterior: acoperit de m. subclavicular
 Anterior: acoperit de mm. pectoral
 Pe fata superficiala: nn. thoracic lung + a. toracica laterala

5. Configuratia si stratigrafia regiunii mamare

Regiune situate pe peretele anterior al toracelui, aparatinand regiunii pectoral.
Limite:
 Superior: coasta III (regiunea infraclaviculara)
 Inferior: coasta V/VII (regiunea inframamara)
 Medial: linia sternala (regiunea presternala)
 Lateral: linia axilara anterioara (regiunea axilara)
 Profund: fascia m. pectoral >
Raporturi la schelet: coastele III-V / III-VII

Stratigrafie:
a. Tegument: normal, asemanator regiunii antero-laterale
 -In partea centrala este prezenta o proeminenta cilindrica de 10-12 mm→
PAPILA MAMARA, la nivelul ei fiind prezenti 20-30 de PORI
GALACTOFORI. Papilla centreaza o zona circulara pigmentara numita
AREOLA MAMARA. Proeminentele sunt date de glandele hipertrofiate
(tuberculi Morgangi) si de glande mamare accesorii (tuberculi
Montgomery).
 -Sub dermul papilei se afla MUSCHI MAMILARI care produc ERECTIA
PAPILEI .
 b. Tesut conjunctiv adipos
 inconjoara glanda atat posterior cat si anterior
 grosime variabila in functie de tipul constitutional
 la nivelul papilei mamare tesutul adipos lipseste, la acest nivel papilla
fiind apropiata de glanda
 tesutul adipos patrunde intre lobii glandei formand septuri→contur si
consistenta glandei mamare, tonicitatea scade cu varsta
 in grosimea sa se gasesc vase si nervi
 venele devin evidente in sarcina→RETEAUA HALLER
c. Glanda mamara
 Glanda de tip acinos, culoare cenusiu-galbuie, fata posterioara este plana,
fata anterioara este convexa
 Formata dintr-o parte principal, putand prezenta si prelungiri (din
cadranul supero-lateral poate protruza o parte a glandei mamare, numita
coada axilara sau procesul axillar al lui Spencer, care patrunde prin gaura
lui Langer in axila, fiind usor de confundat cu o formatiune
pseudotumorala la palpare)
 Formata din lobi 10-20 care la randul lor sunt formati din lobuli din care
pornesc acini (lobulii sunt separati de tesut conjunctiv si sunt tiunti in loc
de ligamentul suspensor al glandei mamare denumit si ligamentul lui
Cooper, care se prinde de partea inferioara a dermului mamar si se fixeaza
pe septurile interlobulare)
 Produsul de secretie ajunge prin canalicule lactifore la baza papilei unde
se deschide la exterior (orificiile sunt porti de intrare pentru germeni, de
aceea mastita prepuerperala este mai intai canaliculara si mai apoi
glandulara; extinderea procesului infectios fiind favorizata de staza
laptelui in canale. Procesele inflamatorii netratate pot duce la perforarea
septurilor conjunctive si ulterior la necrozarea glandei mamare, de aceea,
inciziile la nivelul papilei se fac radiar)
Vascularizatie:
 artere din :
 a. toracica interna
 a. toracica externa/laterala
 a. toracoacromiala (rr. mamare)
 aa. intercostale II-V
 drenaj venos prin: 2 retele venoase
 profund
 superficial
Inervatie:
 din plexul cervical (nn. supraclaviculari)
 din plexul brachial
 din nn. intercostali

Mijloace de sustinere:
 in tesutul adipos retromamar→ LIGG. SUSPENSOARE (leaga mamela
de marginea anterioara a claviculei si fascia PECTORALULUI >)
 de laxitatea acestui tesut depinde pozitia mamelei

Raport tesut glandular/ tesut conjunctiv

 in timpul gestatiei, glanda mamara creste in dimensiuni, apar noi acini
glandulari; tesutul conjunctiv din interior se diminueaza→glanda are
raport cu m. pectoral >

ANOMALII CONGENITALE
Lipsa congenitala de dezvoltare: AMASTIE
Se dezvolta:
 mai multe glande: POLIMASTIE
 mai multe papile: POLITELIE
Volum:
 mic: MICROMASTIE
 mare: MACROMASTIE

Mamoplastie de augumentare
 localizarea inciziei (in jurul areolei)
 poziţionarea implantului mamar
 inchiderea plagii
 6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandelor mamare.
Notiunea de ganglion santinela
Ganglionii axilari sunt subimpartiti in 5 grupe:
a. Laterali/brahiali:
 4-5 grupe
 Medial de vena axilara
 Primesc limfa de la tot membrul superior
b. Subscapulari:
 5-7
 In jurul vaselor subscapulare, pe peretele posterior al axilei
 Colecteaza de la umar si ceafa

c. Pectorali:
 4-8
 In jurul arterei toracice laterale, de obicei pe peretele medial
al axilei
 Colecteaza din portiunea supraombilicala a peretelui antero-
lateral al trunchiului
d. Centrali:
 3-5
 Printre ei terc anastomozele nn. intercostali cu nn. cutanati
antebrahial→centrul axilei
 Colecteaza de la celelalte grupe
e. Apicali:
 5-12
 Medial de vasele axilare+varful axilei
 Colecteaza de la membrul superior+ grupele precedente
 Din ei pleaca 2-3 vase aferente care vor urca in spatiul dintre
v.subclavie si m. subclavicular in TRUNCHIUL
SUBCLAVICULAR
1. In cel din dreapta→DUCT LIMFATIC DREPT
2. In cel din stanga→CANAL TORACIC
DRENAJUL LIMFATIC AL GLANDEI MAMARE
Vasele limfatice ale gl. Mamare formeaza 2 retele:
a. Sist. Limf. Superficial (SLS)
b. Sist. Limf. Profund (SLP)
SLS dreneaza catre grupurile ganglionare subclaviculare, thoracic intern, axilari
(de aceeasi parte si de parte opusa). El formeaza doua plexuri:
1. Plexul papilar, format la randul sau din doua componente:
 P. periferica: plex superficial cutanat (PSC)
 P. centrala: plex areolar(PA) care se varsa in (PSC)
2. Plexul subdermal, format tot din doua componente:
 P. periferica: plex circumaerolar (PCA)
 P. centrala: plex subareolar (PSA)
SLP are doua cai: principala si secundara.
1. Calea principala/subpectorala e formata din 2-3 trunchiuri colectoare,
strange de la PA, inconjoara marginea inf.a m. pectoral > si ajunge in
grupul central de gg. Pe traiect se gasesc 2 gg. intermediary:
 Gg. subpectoral (Sorgius)
 Gg. interpectoral (Rotter)
2. Calea secundara se bazeaza pe impartirea glandei in 4 cadrane: supero-
lateral, supero-medial, infero-lateral si infero-medial.
 Sup-lat +inf-lat→ gg. centrali axila si gg. pectorali
 Sup-med→ gg. supraclaviculari si gg sternali.
 Inf-med→gg. frenici + calea ligamentului triunghiular hepatic (in
limfaticele subperitoneale posterioare din partea superioara a liniei albe).

GANGLION SANTINELA
 Se bazeaza pe teoria de diseminare secventiala a celulelor tumorale pe
cale limfatica si reprezinta primul ganglion spre care dreneaza limfa de
la nivelul tumorii →indica prezenta/absenta metastazelor.
 Se injecteaza trasori radioactivi /+coloranti in jurul tumorii, se face o
limfoscintigrafie pt. a se identifica regiunea ganglionara care dreneaza
limfa.
 Intraoperator se realizeaza identificarea gg. santinela cu gamma finder, iar
daca gg. este invdata tumoral se realizeaza o LIMFADENECTOMIE
REGIONALA COMPLETA.
 7. MUSCHII UMARULUI
Muschiul deltoid:
 Origine:
o ½ laterala, marginea anterioara a claviculei
o Marginea laterala a acromionului
o Marginea inferioara spinei scapulei
 Insertie: tuberozitatea deltoidiana, fata antero-laterala a humerusului ( ½ )
 Inervatie: nervul axillar (C₅-C₆)
 Actiunea:
o Flexie+rotatie medial brat
o Extensie +rotatie laterala brat
o Abductia bratului pana la orizontala (miscare inceputa de
supraspinos)
Raporturi:
 Acopera muschii supraspinos, rotund <, rotund >, subscapular
 Anterior, marginea sa se alatura marginii superioare a muschiului pectoral
> si formeaza SANTUL DELTOPECTORAL (vena cefalica + ramura
deltoidiana din a. toracoacromiala)

Muschiul supraspinos:
 Origine: fosa supraspinoasa a scapulei
 Insertie:tuberculul mare al humerusului
 Inervatie: nervul suprascapular
 Actiunea: incepe abductia bratului +tensor al capsule articulare

Raporturi:
 Sub muschiul deltoid, acopera articulatia umarului

Muschiul infraspinos:
  Origine: fosa infraspinoasa
 Insertie: tuberculul mare
 Inervatie: nervul suprascapular
 Actiunea: rotator lateral, adductor brat + tensot capsula articulara
Raporturi: sub m. deltoid, acopera articulatia umarului (asem cu supraspinos)

Muschiul rotund mic:

 Origine: marginea laterala a scapulei, inferior de tuberculul infraglenoidal
 Insertie: tuberculul mare
 Inervatie: nervul axillar
 Actiune: rotator lateral brat + adductor brat

Raporturi:
 In acelasi plan cu supraspinos, infraspinos si incadrat de acestia
delimiteaaza:
o spatiul patrulater birondohumerotricipital prin care trec a.
circumflexa humerala posterioara si nervul axillar
o spatiul triunghiular birondohumerotricipital prin care trece
artera circumflexa a scapulei
o intervalul triunghiular humerorondotricipital prin care tec
nervul radial si a. brachiala profunda

Muschiul rotund mare:

  Origine: marginea laterala a scapulei, inferior si spre medial
 Insertie: creasta tuberculului mic
 Inervatie: nervul toracodorsal
 Actiune: adductor brat, rotator medial, extensor brat, basculare laterala a
unghiului inferior a scapulei

Raporturi:
 Posterior: acoperit de dorsal > si capul lung al tricepsului
 Anterior: in raport cu m. subscapular si coracobrahial
 Delimiteaza: spatiul □ BrHT, spatiul ▲BrT si intervalul ▲HRT

Muschiul biceps brachial:

 Origine:
o Cap lung: tuberculul supraglenoidal
o Cap scurt: procesul coracoid
 Insertie: tuberozitatea radial, de la acest tendon pleaca medial si distal
APONEVROZA BICIPITALA care se prinde pe fascia B si AB
 Inervatie: nervul musculocutan
 Actiunea: flexor al AB pe B, supinator (prin insertia pe tuberozitatea
radial) si rotator medial
Raporturi:
 Tendonul de origine e acoperit de deltoid/pectoral >
 Acopera m. subscapular, dorsal > si rotund >
 Tendonul capului lung trece prin articulatia umarului si prin santul
intertubercular (impreuna cu bursa sinoviala bicipitala si cu o ramura
recurenta a arterei circumflexe humerale anterioare)
 Este superficial pe toata lungimea bratului, profund are raport superior cu
m. coracobrahial, iar in partea inferioara cu m. brachial, intre triceps si cei
doi se afla nervul musculocutan
 La nivelul cotului delimiteaza santurile bicipitale:
o medial→ nervul median +vasele brahiale
o lateral→ nervul radial
Palpari:
Se evidentiaza in supinatie. Daca AB este flectat, se palpeaza superficial
aponevroza bicipitala si tendonul de insertie al bicepsului brachial .

Muschiul brachial:
 Origine: fata anterioara si marginile humerusului
 Insertie: tuberozitatea ulnei
 Inervatie: nervul musculocutan
 Actiuni: flexor al AB pe B + tensor al capsulei articulare

Raporturi:
 Profund de muschiul biceps, asezat pe diafiza humerusului, intre biceps si
brachial coboara nervul musculocutan
 De-a lungul marginii mediale coboara vasele brahiale si nervul median
 Tendonul de insertie acopera articulatia cotului

Muschiul coracobrahial:
 Origine: procesul coracoid
 Insertie: fata medial a humerusului ( ½ )
 Inervatie: nervul musculocutan
 Actiune: flexor B, adductor B, coboara umarul (P. fix. pe B)
Raporturi:
 Acoperit de deltoid si pectoral >
 Acopera mm. subscapular, dorsal > , rotund >
 Lateral: capul scurt al tricepsului
 Medial: vase brahiale, nervii median si musculocutan
Palpare: in axila, cand bratul este in abductie.

Muschiul triceps brachial:

 Origine:
o Cap lung: tuberculul infraglenoidal
o Cap lateral: fata posterioara a humerusului (sup. de santul n. radial)
 o Cap medial: fata posterioara a humerusului (inf. de santul n. radial)
 Insertie: fata posterioara a olecranului
 Inervatie: nervul radial
 Actiune: extensor AB +B
Raporturi:
 Proximal acoperit de deltoid, in rest superficial
 Intre el si humerus: nervul radia + artera brahiala profund (+vena
omonima) in santul spiral
 Medial, de-a lungul lui se afla nervul ulnar
Palpari:
a. Bine evidentiat in extensia AB
b. Superior predomina capul lateral, in partea medie predomina capul
medial si in partea inferioara capul lung

10. MUSCHII LOJEI ANTERIOARE A AB

PLAN I
Muschiul rotund pronator (RP) :
 Origine:
o Capul humeral: epicondilul medial
o Capul ulnar: procesul coronoid, pe septul care il separa de FRC
 Insertie: protuberanta pronatorie, fata ant. a radiusului, 1/3 mijlocie
 Inervatie: nervul median (C₅-T₁)
 Actiune: pronatie si flexie AB
Raporturi:
 Acopera m. brachial (superior) si FSD (inferior)
 Lateral formeaza cu m. brahioradial un unghi superior in care se gasesc m.
brachial, n. radial, a. brahiala (a. radiala) si tendonul m. biceps brachial
Muschiul flexor radial al carpului (FRC) :
 Origine:
o Epicondilul medial
o Fascia antebrahiala
o Septurile musculare din jur
 Insertie: baza metacarpienelor II si III, fata anterioara
  Inervatie: nervul median
 Actiune: flexie mana pe AB
Raporturi:
 Acopera m. FSD
 Lateral: m. RP
 Intre FRC si BRAHIORADIAL: r. superficiala a n. radial + vase radiale
 Intre FRC si PL: n. median si FSD

Muschiul palmar lung (PL) :

 Origine:
o Epicondilul medial
o Fascia antebrahiala
o Septuri musculare din jur
 Insertie:
o Aponevroza palmara
o Retinaculul flexorilor
o Baza mm. eminentei tenare si hipotenare
 Inervatie: nervul median
 Actiune: flexor mana, tensor aponevroza
Raporturi:
 Acopera m. FSD, distal n. median
 Medial: FUC

Muschiul flexor ulnar al carpului (FUC) :

 Origine:
o Cap humeral: epicondilul medial
o Cap ulnar:
 baza mediala a olecranului
 Marginea posterioara a ulnei
 Insertie: pisiform, da fibre pt. ligamentul pisihamat
 Inervatie: nervul ulnar
 Actiune: flexor mana, adductor mana
Raporturi:
  Acopera m. FSD
 Printre capetele de origine trece nervul ulnar (distal se va afla intre td.
FUC si a. ulnara + td. FSD)

PLAN II
Muschiul flexor superficial al degetelor ( FSD ) :
 Origine:
o Cap humero-ulnar: epicondilul medial + marginea laterala a
procesului coronoid
o Cap radial: fata anterioara a radiusului in 1/3 mijlocie
 Insertie: 4 tendoane care se impart in cate 2 tendoane fiecare, se prind de
baza falangei mijlocii II-V
 Inervatie: nervul median
 Actiune:
o Flexor falanga mijlocie pe deget
o Flexor degete pe mana
o Flexor mana pe AB
o Flexor AB pe B
Raporturi:
 Acopera m. FPD
 Acoperit de planul I
 Se angajeaza pe sub retinaculul flexorilor
 In palma, tendoanele sunt acoperite de arcul palmar superficial si
aponevroza palmara superficiala

PLAN III
Muschiul flexor profund al degetelor (FPD):
 Origine:
o ¾ sup. fata ant. a ulnei
o Membrane interosoasa
 Insertie: 4 tendoane care se prind pe fata palmara a falangei distale II-V
 Inervatie:
o Fasciculul lateral: nervul median
o Fasciculul medial: nervul ulnar
  Actiunea:
o Flexie falanga distala
o Flexie degete
o Flexia mainii pe AB
Raporturi:
 Anterior: n. median si vasele ulnare acoperite de FSD
 Posterior: membrane interosoasa si m. PP (distal)
 Medial: manunchiul vasculo-nervos ulnar + m. FUC
 Lateral: maunchiul vasculo-nervos interosos anterior + m. FLP

Muschiul flexor lung al policelui ( FLP) :

 Origine: fata anterioara a radiusului ¾ distal + membr. interosoasa
 Insertie: fata ant. a bazei falangei distale a policelui
 Inervatie: nervul median
 Actiune: flexie falanga distala +flexie police pe metacarp I
Raporturi:
 Acoperit anterior de mm. FSD + FRC , distal de brahioradial
 Intre PP si FLP se afla vasele radiale +ramura superficiala n. radial
 Posterior: radius + membrane interosoasa distal PP
 Medial: m. FPD

PLAN IV
Muschiul patrat pronator (PP):

 Origine: marginea anterioara a ulnei, ¼ distal

 Insertie: fata anterioara a radiusului, ¼ distal
 Inervatie: nervul median
 Actiune: pronatie
Raporturi:
 In raport posterior cu radiusul, ulna si mb. interosoasa
 Anterior, m. FPD, FLP/ (superficial si profund)
11. Muschii regiunii laterale a antebratului
Muschiul brahioradial (brahiostiloradial)
 Origine:
o 1/3 distala, marginea laterala a humerusului
o Septul intermuscular lateral
 Insertie: procesul stiloid al radiusului
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Semi pronator
o Flexor antebrat
o Supinator

Raporturi:
 Acoperit de fascia antebrahiala
 Distal este incrucisat de tt. mm. SEP si LAP
 Acopera mm. ESRC+ELRC+RP+radius
 Delimiteaza cu tendonul m. biceps santul bicipital lateral (SBL)

Muschiul lung extensor radial al carpului (LERC):

 Origine: marginea laterala a humerusului, inferior de originea m.
brahioradial
 Insertie: fata posterioara a metacarpului II
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Extensie mana
o Abductie mana
o Flexie AB
Raporturi:
 Acopera m. SERC
 Distal este incrucisat de LAP/LEP/SEP
 Proximal este acoperit de muschiul braihoradial

Muschiul scurt extensor radial al carpului (SERC) :

  Origine:
o epicondil lateral
o ligamentul lateral al cotului
 Insertie: procesul stiloid al metacarpului II
 Inervatie: nervul radial
 Actiunea:
o Extensie mana
o Abductia mainii (mai putin decat LERC )
o Flexia AB

Muschiul supinator:
 Origine: marginea laterala a ulnei, inferior de incizura radial , ligamentul
inelar
 Insertie: fata laterala+anterioara a radiusului, intre ligamentul inelar si m.
RP
 Inervatie: nervul radial
 Actiune: supinatie

Raporturi:
 Acoperit de mm. ELRC, ESRC, ED, ED(V)
 2 fascicule suprapuse intre care trece ramura profunda a nervului radial

12. Muschii regiunii posterioare a antebratului

SUPERFICIAL
Muschiul extensor al degetelor (ED):
 Origine:
o Epicondilul lateral
o Fata profunda a fasciei antebrahiale
 Insertie: falangele mijlocii+distale II-IV
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
 o Extensie falanga distala+mijlocie
o Extensie degete pe metacarp
o Extensie mana pe antebrat
Raporturi:
 Proximal e superficial
 Distal trece pe sub retinaculul extensorilor, acopera mm. supinatori,
vasele interosoase, mm. profunzi +articulatia radio-carpiana

Muschiul extensor al degetului mic ( ED(V) ):

 Origine: epicondilul lateral
 Insertie: fata dorsala falange mijlocii+distale deg. V. Tendoanele
fuzioneaza cu tendonul ED
 Inervatie: nervul radial
 Actiune: extensie deg V
Raporturi:
 Partial acoperit de EUC
 Profund are raporturi identice cu ED
 Tendonul trece printr-un sant de pe fata posterioara a ulnei

Muschiul extensor ulnar al carpului (EUC):

 Origine:
o Capul humeral: epicondilul lateral
o Capul ulnar: marginea posterioara
o Fascia antebrahiala
 Insertie: partea mediala a metacarpului V (baza)
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Extensor al mainii
o Adductor mana
Raporturi:
 Acopera partial EDV
 Acoperit proximal de anconeu
Muschiul anconeu:
 Origine: epicondilul lateral
 Insertie: marginea laterala a olecranului
 Inervatie: nervul radial
 Actiune: extensie AB
Raporturi:
 Acopera articulatia cotului
 Acopera m. supinator

PROFUND

Muschiul abductor al policelui:

 Origine:
o 1/3 proximal ulna, fata posterioara
o 1/3 proximal radius, fata posterioara
o Membrana interosoasa
 Insertie:
o Partea laterala a metacarpului I
o Unele fibre ajung pe trapez
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Abductia policelui
o Anteductia policelui
o Abductia mainii
Raporturi:
 In ½ distala devine superficial si incruciseaza SERC & LERC

Muschiul scurt extensor al policelui (SEP ):

 Origine:
o fata posterioara a ulnei, inferior de abductorul policelui
 o fata posterroara a radiusului, inferior de abductorul policelui
 Insertie: fata dorsala a falangei proximale I
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Extensor falanga proximala I
o Abductor police

Muschiul lung extensor al policelui ( LEP ) :

 Origine:
o Fata posterioara a ulnei
o Membrana interosoasa
 Insertie: fata posterioara a falangei distale
 Inervatie: nervul radial
 Actiune:
o Extensie police
o Abductie police

Raporturi:
 Tendonul merge initial cu SEP, proximal de retinaculul extensorilor se
separa pt. a se reuni la nivelul bazei metacarpului I
 Spatiu: lateral mm. SEP & LAP si medial LEP → TABACHERA
ANATOMICA
 Pe planul osos se gasesc dinspre proximal spre medial tendoanele mm.
SERC & LERC, a. radiala

Muschiul extensor al indicelui (EII) :

 Origine:
o Fata posterioara a ulnei
o Membrana interosoasa
 Insertie:
o Articulatia metacarpo-falangiana II
o Tendoanele fuzioneaza cu tendoanele ED
 Inervatie: nervul radial
  Actiune: extensor indice
Raporturi:
 Cel mai medial muschi al planului

13. FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR. TECILE SINOVIALE.

Fasciile:
 Fascia bratului (brahiala) :
o Inveleste cele 2 loje musculare (ant + post)
o Se desprind septuri intermusculare (lat + med)
o Proximal se continua cu fasciile mm. pectoral >, infraspinos,
deltoid si fascia axilara
o Distal se insera pe cei 2 epicondili humerali si pe olecran

 Fascia antebratului (antebrahiala) :

o Inveleste cele 3 etaje (ant + post + lat)
o Se desprind 3 septuri intermusculare
In caz de traumatism→hematom→comprima tesutul muscular, si vasculo-
nervos→intreruperea fluxului sangvin→hipoxie/compresiuni
nervoase/sindrom de compartiment→tulburari de sensibilitate si motilitate,
precum si durere in teritoriul respective
Tratament: incizie lunga pentru a asigura drenajul
Tecile sinoviale
 Ale muschilor flexori ai degetelor→acopera tt. mm. flexorilor→usureaza
alunecarea. Tt. mm. flexori sunt acoperiti din portiunea distala a AB, la
nivelul tunelului carpian si la nivelul regiunii palmare. Sunt separate intre
ele.
* pt t. m. FLP si FRC→teaca proprie
t. m. FSD si FPD→teaca comuna (4 tt)
** Insotirea propagarii infectiilor prin teaca sinoviala pana la AB intr-o
leziunea a regiunii palmare
 Ale muschilor extensori→acopera tt. mm. extensori→usureaza
alunecarea. Sunt mai scurte decat cele ale flexorilor. Sunt organizate in
compartimente.

 tt. mm. LAP+SED → teaca proprie

 tt. mm. LERC+SERC→ teaca proprie
 tt. mm. LEP→ teaca proprie
 tt. mm. ED+ EII→ teaca comuna si proprie
 tt. mm. EDV→ teaca proprie
 tt. mm. EUC → teaca proprie

14. RETINACULUL FLEXORILOR/EXTENSORILOR. CANAL

CARPIAN.
RETINACULUL FLEXORILOR
 ligamentul transvers al carpului
 formatiune fibroasa patrulatera, delimiteaza alaturi de fata anterioara si
concava a carpului canalul carpian
 se prinde in 4 puncte:
o lateral:
 tuberculul scafoid
 tuberculul trapez
o medial:
 osul pisiform
 carligul osului hamat
 trece anterior de tendoanele muschilor flexorilor din regiunea anterioara a
AB ce strabat tunelul carpian
  anterior de retinacul:
 ramura superficiala a nervului ulnar, artera ulnara
(medial)→canalul ulnar
 ramura superficiala a arterei radiale (se anasto cu r. profunda
a arterei ulnare→arcul palmar superficial (APS)
RETINACULUL EXTENSORILOR
 formatiune fibroasa pe fata dorsala a carpului, acopera tendoanele
muschilor extensori din regiunea posterioara a AB + tecile sinoviale
 posterior de retinacula se formeaza reteaua venoasa dorsala a mainii (
RVDM ) din a carei extremitate superioara pleaca lateral vena cefalica si
medial vena basilica

CANALUL CARPIAN
 cele 8 oase prin alaturare formeaza arcul carpian, concav anterior, peste
care se dispune retinaculul flexorilo formand astfel canalul carpian
 acest canal este strabatut de tendoanele muschilor flexori ai degetelor,
muschiul flexor radial al carpului si de nervul median
*sindromul de tunel carpian / canal carpian apare in conditii patologice de
proliferare a tesutului conjunctiv din aceasta regiune.
 Apare in infectiile autoimmune (poliartrita reumatoida, mixedemul)
 Daca compresia nervului median si a nervilor digitali palmari comuni este
permanenta, este nevoie de interventie chirurgicala pentru decompresie.

15. Regiunea axilara

Contine totalitatea partilor moi de la radacina membrului superior. Are forma

unei piramide patrulatere trunchiat cu 4 pereti (anterior, posterior, lateral,
medial), o baza si un varf (apex).

Peretii axilei:
ANTERIOR:
  piele
 paniculul adipos
 in partea superioara, clavicular, in cea inferioara marginea inferioara
a muschiului pectoral >, in partea laterala de deltoid si medial de linia
care coboara de la 1/3 laterala a claviculei pana la niveul fosei axilare
 fascia superficiala
 muschii pectoral >, < si fasciile lor
 lateral, intre marginea superioara amuschiului pectoral > si marginea
inferomediala a muschiului deltoid se delimiteaza santul
deltopectoral care contine:
 vena cefalica
 o ramura deltoidian din artera toracoacromiala
 nervul pectoral lateral

POSTERIOR:
 muschiul subscapular (superior)
 muschiul rotund >, dublat de LD

MEDIAL:
 peretele anterolateral al toracelui, pana in dreptul coastei V
 maunchiul vasculo-nervos thoracic:
 artera toracica laterala
 2 vene satellite
 Nervul thoracic lung

LATERAL:
 Fata mediala a articulatiei glenohumerale si a humerusului, acoperitide
muschii biceps brachial si coracobrahial

BAZA:
 Pielea de la nivelul radacinii membrului superior
 Scobiura axilara + ligamentul suspensor al axilei
 Prezinta foliculi pielosi, glande sebacee si glande sudoripare
VARFUL:
 Orientat catre regiunea supraclaviculara
 Comunica cu regiunea cervicotoracica
 Antero-medial: spatiul dintre clavicular si coasta I
 Postero-latreal: procesul coracoid si ligamantele coracoclaviculare
 Superior: clavicular + m. subclavicular
 Inferior: prima coasta→ impartit de insertia muschiului scalen anterior
astfel:
 Antero-medial: lacuna limfonervoasa (vena subclavie+tr.
Limfatic subclavicular)
 Postero-lateral: lacuna neuroarteriala (artera
subclavie+trunchiurile plexului brachial)

COMUNICARI:

1. ▲BrT superior cu rotundul <, inferior cu rotundul >, lateral cu tricepsul

 Asigura comunicarea cu fosa infraspinoasa
 Trec vasele circumflexe scapulare + venele satellite
 Medial de □ BrHT (si putin inferior) si supero-medial de ▲HRT
2. ▲HRT superior rotundul >, lateral humerusul, medial tricepsul
 Asigura comunicarea cu regiunea posterioara a bratului
 Trec artera brahiala profunda si nervul radial (santul spiral)
 Infero-lateral de▲BrT si inferior de □BrHT
3. □BrHT superior rotundul <, lateral humerusul, medial tricepsul, inferior
rotundul >
 Asigura comunicarea cu regiunea posterioara a umarului
 Trec vasele circumflexe humerale si nervul axillar
 Superior de▲HRT si supero-lateral de ▲BrT

CONTINUT AXILA:
1. In paniculul adipos:
 Artera axilara (lateral de vena axilara in partea superioara si
posterior de aceasta in partea inferioara)
 In jurul arterei se gaseste plexul brachial
  Ganglioni axilari (GGAL, GGAP, GGAC, GGAA, GGAS)
2. Manunchiul vasculo-nervos principal:
 Artera si vena axilara, plexul brachial, GGAA+GGAC
3. Manunchiul vasculo-nervos secundar:
 Medial:
 Artera toracica suprema, a. toraco-acromiala, nn.
pectorali, ansa pectoralilor, artera toracica laterala, n.
thoracic lung, gg. limf. pectorali
 Lateral:
 Aa. circumflexe humerale, nervul radial
 Posterior:
 Artera subscapulara, nervul subscapular, nervul
toracodorsal, gg. subscapulari

16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale.

 limite: la 2-3 centimetri distal/proximal de linia biepicondiliara

 in extensie →in regiunea anterioara apar reliefuri vizibile, artera brahiala
fiind palpabila la acest nivel
 in flexie, are aspectul unui unghi diedru

STRATIGRAFIE

1. Pielea: subtire, mobile, pliu transversal

2. Tesut conjunctiv subcutanat:
 Slab dezvoltat
 In grosimea lui→ “M” venos in care se fac punctii venoase
 Nervii cutanati antebrahiali
 Gg. cubitali (4-5 cm medial de epicondil)
3. Fascia: traversata de vena mediana a cotului, face legatura intre planul
profund si planul superficial (planuri venoase)
4. Planul subfascial: muschii epicondilieri, intre ei se afla tendonul
muschiului biceps brachial si al muschiului brachial
5. Intre muschi → spatiu ▲ cu baza superioara + FOSA CUBITALA care
este subimpartita de tendonul muschiul biceps brachial in doua santuri
SBL si SBM
SANTUL BICIPITAL MEDIAL
 Delimitare:
 Medial: marginea laterla a muschiului rotund pronator
 Lateral: marginea mediala a tendonului muschiului biceps
brachial
 Continut:
o Profund:
 Vasele brahiale
 Nervul median
 Artera colaterala ulnara inferioara
 Artera recurenta ulnara anterioara

o Superficial:
 Vena basilica
 Vena mediobazilica
 Nervul cutanar antebrahial medial
SANTUL BICIPITAL LATERAL
 Delimitare:
 Medial: marginea laterala a tendonului muschiului biceps
brachial
 Lateral: marginea mediala a muschiului brahioradial
 Continut:
o Profund:
 Nervul radial
 Arterea coalterala medie
 Artera colaterala radial
 Artera recurenta radial
o Superficial:
 Vena cefalica
 Vena mediocefalica
 Nervul cutanat antebrahial lateral

17. SANTUL PULSULUI. TABACHERA ANATOMICA.

Santul pulsului:
 Delimitari:
 Lateral: tendonul muschiului brahioradial
 Medial: tendonul muschiului flexor radial al carpului
 Posterior: epifiza distala a radiusului, acoperita de muschiul
patrat pronator
 Anterior: fascia antebrahiala si pielea
 La nivelul santului se poate palpa pulsui prin comprimarea arterei radial
pe planul osos

Tabachera anatomica:
 Se afla pe fata laterala a artculatiei radiocarpiene
 Delimitari:
 Medial: tendonul muschiului lung extensor al policelui(LEP)
  Lateral: tendoanele muschilor scurt extensor al policelui
(SEP) si lung abductor al policelui(LAP)
 Podeaua: scafoid si trapez
 Tavan: tegument
 Artera radiala ocoleste distal si lateral procesul stiloid al radiusului,
patrunde in tabachera anatomica pe sub tendonul LAP+SEP si strabate
oblic spre distal pentru a patrunde prin primul spatiu interosos.
 Vena cefalica si nervii digitali dorsali (din ramura superficiala a nervului
radial) sunt elemente superficiale ale tabacherei

18. REGIUNEA PALMARA

 Limite:
 Superior: linia care uneste pisiformul de tuberculul
scafoidului
 Distal: pliurile digitale
 Lateral: marginea laterala a metacarpului I
 Medial: marginea mediala a metacarpului V
 Profund: ajunge pana la planul metacarpienelor si al spatiilor
interosoase
 Stratigrafie:
 1. Piele: groasa, putin mobile, numeroase plirui, bogata in glande
sudoripare
2. Tesut adipos:
 Compartimentat in areole de septuri conjunctie care pleaca
de la derm pana la aponevroza palmara
 In regiunea tenara, tesutuul adipos este slab reprezentat
avand structura laminara
 In regiunea hipotenara, sub derm se afla muschiul palmar
scurt
3. Aponevroza palmara: de forma triunghiulara, cu baza distal

4. Planul subaponevrotic:
 Loja laterala contine muschii eminentei tenare, pe 3 planuri:
 Superficial: mm. abductori police
 Mijlociu: mm. scurt flexor si opozant al policelui
 Profund: m. adductor police
 Loja mijlocie: impartita de tendoanele muschilor flexori:
 Plan pretendinous (superficial de tendoane): arc
palmar superficial, artere digitale palmare, ramuri
digitale ale nervului median, ramuri digitale ale
nervului ulnar
 Plan retrotendinous (profund de tendoane): arc palmar
profund, ramura profunda a nervului ulnar
 Loja medial (hipotenara)→muschii eminentei jipotenare
 Plan superficial: mm flexori + abductor V
 Plan profund: m. opozant V
5. Plan osos:→ carpiene, metacarpiene, articulatii
Acoperit de fascia palmara profunda sub care se afla:
o Arcul palmar profund
o Ramura profunda a nervului ulnar
o Mm. interososi palmari/dorsali

IMPLICATII CLINICE
Zona periculoasa→arcadele arteriale
Boala Dupuytren
→ingrosarea anormala a tendoanelor aflate imediat sub piele→se poate prelungi
pana la nivelul degetelor
→depresiuni ale pielii, noduli +benzi retractile→flexia degetelor pe palma
Flegmoanele palmare
→infectii la nivelul palmei
1. Medio-centrale:
 Infectii profunde ale tendoanelor muschilor flexori
 Dorsal se intinde pana la fascia care acopera mm. interososi cu spatiile 2
si 3 + metacarpienele III si IV
 Se pierde concavitatea palmei
 Durere la flexia degetelor II, III si IV
 Edem fluctuant la nivel mediopalmar si la nivelul fetei dorsale
2. Tenariene= septul situat intre metacaroianul III si flexorii profunzi
3. Hipotenariene: foarte rare
Edem+durere intense la nivelul muschilor eminentei hipotenare

19. ARTERA AXILARA

 Limite:
 Continua artera subclavie de la marginea anterioara a
claviculei. Este continuata de artera brahiala de la marginea
inferioara a muschiului pectoral > (rotund > dupa disectia
pectoralului)
 Are rapoturi cu muschiul pectoral <, care o subimparte in trei regiuni:
 Regiunea suprapectorala
 Regiunea retropectorala
 Regiunea infrapectorala

1. Regiunea suprapectorala
 Raporturi:
o Anterior:
 Portiunea claviculara a muschiului pectoral >
 Tesut adipos
  Tegument
 Muschiul platysma + fascia lui
 Manunchiul vasculonervos:
o Artera toracoacromiala
o Vena cefalica
o Vena axilara
o Ansa pectoralilor
o Posterior:
 Fasciculul medial
 Nervul thoracic lung
o Lateral:
 Fasciulul lateral
 Fasciculul posterior
 Muschiul coracobrahial

2. Regiunea retropectorala
 Rapoturi:
o Anterior:
 Muschii pectoral
o Posterior:
 Fasciculul posterior
 M. subscapular
 M. dorsal >
 M. rotund >

o Lateral:
 Fasciculul lateral
 M. coracobrahial
o Medial:
 Fasciulul medial
 Vena axilara
3. Regiunea infrapectorala
 Raporturi:
o Anterior:
 Marginea inferioara a m. pectoral >
o Posterior:
 Nervul radial
 M. subscapular
o Lateral:
 M. coracobrahial
 Nervul musculocutan
 o Medial:
 vena axilara
 nervul ulnar

RAMURI

Din portiunea suprapectorala avem:

 ramuri subscapulare:
o insotesc nervii subscapulari
o fata anterioara a muschiul subscapular
o participa la formarea retelei periscapulare
 artera toracica suprema
o se distribuie spatiilor intercostale II-IV
o da ramuri pt glanda mamara
o da ramuri pt. pectoral
o participa la formarea retelei periscapulare
Din portiunea retropectorala avem:
 artera toraco-acromiala
o se desprinde la nivelul marginii superioare a muschiul
pectoral <
o are 4 ramuri:
 acromiale
 claviculare
 pectoral
 deltoidiene
 artera toracica laterala
o pe marginea medial a axilei
o 2 vene satellite
o Posterior are nervul thoracic lung
o Da ramuri pt. glanda mamara
o Vascularizeaza muschii pectoral si dintat anterior
Din portiunea infrapectorala avem:
 Artera subscapulara
o Cea mai voluminoasa
o Da ca ramura artera circumflexa a scapulei care patrunde in
spatiul ▲ BrT si ajunge in fosa infraspinoasa
o Da ramuri musclare
o Participa la reteaua periscapulara
o Se continua cu artera toracodorsala
o Are 2 vene satellite + nervul toracodorsal
o Vascularizeaza muschiul dorsal > si rotund >
 Artera circumflexa humerala anterioara
o se desprinde de pe fata anterioara a arterei
o are traiect spre lateral, profund de m. coracobrahial
o ajunge in santul intertubercular, unde:
 da o ramura ascendenta ce participa la vascularizatia
umarului si la formarea retelei periscapulare
 continua traiectul catre lateral si se anastomozeaza cu
posterioara
 Artera circumflexa humerala posterioara
o se desprinde inferior de cea anterioara
o patrunde in spatiul □BrHT alaturi de nervul axillar
o se imparte in ramuri cand ajunge pe fata posterioara a
muschiului deltoid
20. ARTERA BRAHIALA

Limite:
 continua artera axilara de la marginea inferioara a mm. pectoral > si
rotund >
 se bifurca in artera radiala si artera ulnara la 2-3 cm distal de plica cotului

Traiect si raporturi:
 traiect descendent pe fata mediala a bratului prin santul forma de muschii
biceps brachial si coracobrahial
 formeaza manunchiul vasculo-nervos brachial:
o artera brahiala
o 2 vene satellite
o Nervul median, care se afla initial medial de artera brahiala, o
incruciseaza anterior spre lateral ajunge in SBM, trece pe sub
aponevroza bicipitala iar apoi printre originile m. rotund
pronator. In ⅓ distala a AB devine mai superficial. Trece pe sub
retinaculul flexorilor ajungand in regiunea palmara
 In SBM se desparte de nervul median ramanand superficiala

Ramuri:
 Artera brahiala profund
o Se desprinde de pe fata posterioara a arterei brahiale, aproape de
origine
o Alaturi de nervul radial patrunde in spatiul▲HRT ajungand in loja
posterioara printre capetele muschiului triceps
o Vascularizeaza loja posterioara a bratului
o Ramuri:
 Artera colaterala medie care se anastomozeaza
retroepicondiliar cu artera recurenta interosoasa
 Artera colaterala radiala care se anastomozeaza
anteepicondiliar cu artera recurenta radiala in SBL
 Artera colaterala ulnara superioara
o Ia nastere aproape de originea arterei brahiale profunde
o Se apropie de nervul ulnar
o Se anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara in
santul nervului ulnar (fata posterioara a epicondilului medial)
 Artera colaterala ulnara inferioara
o Ia nastere deapra epicondilului medial, la 3-6 cm inferior de cea
superioara si se anastomoezeaza cu artera recurenta ulnara
anterioara anteepicondiliar in SBM
21. ARTERA RADIALA

Limite: continua traiectul arterei brahiale (la nivelul tendoanelor muschiului

biceps brachial) si se termina la nivelul arcului palmar profund.

Traiect si raporturi:

 Traiect descendent in regiunea anterioara a antebratului

 Initial se afla intre mm. brahioradial si m. rotund pronator
 Lateral are ramura superficiala a nervului radial
 Posterior are mm. flexor superficial al defetelor si flexor lung al policelui
 Distal devine superficiala si se aseaza in santul pulsului (lateral tendonul
m. brahioradial, medial tendon m. FRC, posterior are procesul siloid
radial acoperit de m. PP)
 Anterior e acoperit doar de fascia antebrahiala + tegument → palpare
posibila
 Este insotita pe tot traiectul de cele 2 vene satellite
 Distal ocoleste spre procesul stiloid radial si ajunge in tabachera
anatomica, posterior de tendoanele muschilor care o delimiteaza (medial
LEP, lateral: LAP si SEP). este aplicata pe fata posterioara a scafoidului
 La acest nivel este acoperita de originea venei cefalice si de ramuri
sensitive dorsale ale nervului radial
 Perforeaza primul spatiu interosos si se aseaza intre cele 2 capete ale
interososului dorsal
 Anterior are tendoanele flexorilor
 Posterior are o ramura a nervului radial
 Se termina in arcul palmar profund (artera radiala + r. profunda a arterei
ulnare)

Ramuri:
 Artera recurenta radiala
o Origine: SBL
o Traiect:
 Ascendent, posterior de originea m. brahioradial si supinator
 Se anastomozeaza anteepicondiliar cu artera colaterala
radiala, ramura a arterei brahiale profunde, ramura a arterei
brahiale
o Participa la formarea retelei articulare a cotului
 Ramura carpiana palmara
o Origine: marginea inferioara a muschiului PP, baza procesului
stiloid
 o Traiect:
 Anterior de oasele carpiene
 Se anastomozeaza cu artera omonima din artera ulnara
formand arcul carpian palmar
 Ramura palmara superficiala
o Origine: marginea inferioara a muschiului PP, dar trece superficial,
peste mm. eminentei tenare pe care ii vascularizeaza
o Se anastomozeaza cu artera ulnara formand arcul palmar
superficial (superficial de tendoanele muschilor flexorilor)
 Ramura carpiana dorsala
o Origine: dupa ce artera radiala trece prin tabachera
o Traiect:
 profund de tendoanele muschilor extensori
 se anastomozeaza cu artera omonima din artera ulnara
formand arcul carpian dorsal
 Artera principala a policelui
o Origine: se desprinde in spatiul interosos I
o Traiect:
 tece intre mm. opozant si scurt flexor al policelui
 se ramifica in 2 artere digitale pt police si in artera radiala a
indexului pentru fata mediala a degetului II

22. ARTERA ULNARA

Delimitare:
 bifurcatia arterei brahiale
 osul pisiform
Traiect si raporturi:
 Descendent, spre medial
 Profund de capul ulnar al muschiul RP
 Profund de arcada de origine a m. FSD (coboara intre FSD si FPD)
 Lateral: nervul median (dup ace incruciseaza anterior artera)
 Medial: nervul ulnar
 Distal: coboara pe m. FPD, acoperit de FUC si FSD
 In regiunea palmara trece lateral de pisiform, superficial de retinaculul
flexorilor, printr-o dedublare= canal ulnar/Guyon
 In loja hipotenara se imparte in ramuri
  Se anastomozeaza cu ramura superficiala (palmara) din artera radiala
formand arcul palmar superficial

Ramuri:
 Artera recurenta ulnara
o Origine: inferior de originea arterei ulnare
o Traiect: 2 ramuri
 Artera recurenta ulnara posterioara care se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara superioara in
santul nervului ulnar
 Artera recurenta ulnara anterioara care se
anastomozeazacu artera colaterala ulnara inferioara in
SBM
 Artera interosoasa
o Ramura interosoasa anterioara
 Coboara pe fata anterioara a membrane interosoase pana la
nivelul muschiul PP, apoi perforeaza membrane si ajunge
posterior formand arcul carpian posterior
o Ramura interosoasa posterioara
 Intre cele 2 planuri de muschi din loja posterioara
 Inferior se continua cu artera interosoasa anterioara formand
arcul carpian posterior
 Se desprinde artera recurenta interosoasa care se
anastomozeaza cu artera colaterala medie
 Ramura carpiana palmara
o Origine: marginea inferioara a m. PP
o Traiect transversal
o Se anastomozeaza cu artera omonima din artera radiala formand
arcul carpian palmar
 Ramura carpiana dorsala
o Trece pe sub m. FUC
o Se anastomozeaza cu artera omonima din artera radiala formand
arcul carpian dorsal
 Ramura profunda
o Origine: distal de osul pisiform
o Trece impreuna cu ramura profunda a nervului ulnar intre mm.
abductor V si flexor V
o Se anastomozeaza cu artera radiala formand arcul palmar
profund
23. ARCUL ARTERIAL PALMAR SUPERFICIAL

 In regiunra palmara, loja palmara mijlocie (planul subaponevrotic),

superficial de tendoanele muschilor flexori (plan tendinous)
 E format prin anastomozarea arterei ulnare (distal de pisiform) cu o
ramura palmara superficiala a arterei radiale
 Uneori aceasta arcada poate fi formata exclusive din artera ulnara
 Are convexitatea orientate distal. Din ea se desprind arterele digitale
palmare comune, care se divid in cate doua artere digitale palmare
proprii, (coboara alaturi de ramuri ale nervilor median si ulnar) e
distribuie degetelor II-IV pentru fetele care se privesc.
o Pentru fata mediala a deg. V pleaca direct din arc
o Pentru deg. II doar o artera (artera radiala a indexului)
o Se vor anastomoza in pulpa degetelor (si cu artere digitale dorsale)
 Arterele metacarpiene palmare se anastomozeaza cu arterele digitale
palmare comune

23. ARC ARTERIAL PALMAR PROFUND. ARCURILE CARPIENE

Arcul palmar profund

 Se afla in contact direct cu bazele metacarpienelor, acoperi de tendoanele
mm. flexori→planul retrotendinos
  Intre arc si planul osos se afla ramura profunda a nervului ulnar
 Este formar din artera radiala care se anastomozeaza cu ramura
palmara profund a arterei ulnare
 Convexitatea este orientata distal, din ea se desprind arterele
metacarpiene palmare pentru cele 4 spatii interosoase.
 Dau ramuri perforante pentru arterele metacarpiene dorsale apoi se
anastomozeaza cu arterele digitale palmare comune (din arcul
superficial)

Arcul palmar carpian

 Se formeaza prin anastomozarea unei ramuri carpiene palmare a

arterei radiale cu o ramura omonima din artera ulnara, din ramurile
pentru articulatia radiocarpiana

Arcul carpian dorsal

 Se gaseste pe planul osos, fiin acoperita de tendoanele muschilor

extensori
 Se formeaza din anastomoza unei ramuri carpiene dorsale din artera
radiala si o ramura omonima din artera ulnara
 Participa si artera interosoasa posterioara care se anastomozeaza distal
cu artera interosoasa anterioara, astfel participand ambele. Din
concavitatea ei se desprind arterele metacarpiene dorsale (asezate pe
muschii interososi dorsali pentru spatiile interosoase)
 Arterele metacarpiene dorsale pentru spatiile II-IV se indreapta catre
degetere primind in spatiile interosoase ramuri anastomotice (perforante)
din arterele metacarpiene palare (din arcul palmar profund), apoi se
ramifica in artere digitale dorsale pentru marginile care se privesc ale
degetelor II-IV.
o Cel mai des, artera pentru spatiul interosos I provine din artera
radiala si se afla pe fata medial a metacarpianului I
o Pentru fata mediala a degetului V artera pleaca direct din arcul
carpian dorsal
25. VENELE CEFALICA SI BAZILICA

Vena cefalica
 Continua in partea laterala reteaua venoasa dorsala a mainii (RVDM)
 Trece superficial de tabachera anatomica si are traiect ascendent pe fata
laterala a AB
  Este element superficial in SBL
 Se varsa in vena axilara dupa ce a trecut prin santul deltopectoral si dupa
ce a perforat fascia clavipectorala

vvDD→AVD→vvMcD→RVDM→VC(lateral)/ VB(medial)

Vena bazilica
 Continua in partea medial RVDM
 Traiect ascendent subcutanat pe fata anteromediala a AB
 Element superficial in SBM
 La ½ B se varsa in una din venele brahiale, dupa ce perforeaza fascia B
 Uneori este dublata de o vena subtire (vena ulnara accesorie)

“M” venos este format de vena mediana a AB si de cele doua ramuri ale sale:
vena mediocefalica si vena mediobazilica.

26. RETELE ARTERIALE PERIARTICULARE ALE MEMBRULUI

SUPERIOR

Reteaua arterial periarticulara a cotului

 Se distribuie articulatiilor si muschilor din jur

 Formeaza 2 inele periepicondiliere, unite intre ele prin ramuri posterioare

Anastomoze:
 Artera colaterala radiala (ramura a arterei brahiale profunde) se
anastomozeaza cu artera radiala recurenta (ramura a arterei radiale) la
nivelul SBL
 Artera colaterala medie (ramura a ABP) se anastomozeaza cu artera
interosoasa recurenta (ramura a arterei interosoase posterioare) in jurul
olecranului (SBL)
 Artera colaterala ulnara superioara (ramura a AB) se anastomozeaza
cu artera recurenta ulnara posterioara (ramura a AU) la nivelul santului
nervului ulnar (fata posterioara a epicondilului medial)
 Artera colaterala ulnara inferioara (ramura a AB) se anastomozeaza cu
arterae recurenta ulnara anterioara (ramura a AU) in SBM

Reteaua periscapulara
Se afla in jurul scapulei si articulatiei glenohumerale.
Este formata din:
 Ramuri din artera subclavie:
 Artera transversal a gatului
 Artera suprascapulara
 Artera dorsala a scapulei
 Ramuri din artera axilara:
 Artera toracoacromiala
 Artera subscapulara
 Arterele circumflexe humerale post./ant.
Acestea se anastomozeaza intre ele formand retele anastomotice.

Cercurile arteriale periscapulare

 Ramuri acromiale (din artera toracoacromiala) dau nastere:

 Arterei suprascapulare (si din artera subclavie)
 Arterei cervicale profunde (si din artera subclavie)
 Artera transversala a gatului (si din artera subclavie)
 Ramuri ascendente (si din arterele circumflexe humerale)
 Ramuri claviculare (din artera toracoacromiala) dau nastere:
 Arterei toracice laterale
 Arterei subscapulare
 Arterei toracice interne
 Arterei intercostale supreme (si din artera subclavie)
 Arterele circumflexe dau nastere:
 Ramuri ascendente (din artera brahiala profunda)
 Ramuri acromiale
 Artera transversala a gatului da nastere:
 Arterei circumflexe a scapulei (din artera subscapulara,
ramura a portiunii infrapectorale a arterei axilare)
 Ramuri acromiale
 Artera toracoacromiala→artera suprascapulara
 Artera toracica laterala da nastere:
 Ramuri pt. artera toracoacromiala
 Ramuri pt. arterele intercostale anterioare I+II
 Ramuri pentru artera toracica interna
 Artera suprascapulara da nastere:
 Ramuri pentru artera subscapulara
 Ramuri pentru arterele circumflexe humerale
 Arterele circumflexe humerale dau nastere:
 Ramuri toracoacromiale
  Ramuri suprascapulare

27. PLEXUL BRAHIAL. FORMARE, PARTI SI RAPORTURI.

Plexul brachial se formeaza prin anastomozarea ramurilor anterioare ale

nervilor spinali C5-T1. Aceste ramuri formeza 3 trunchiuri: superior, mijlociu
si inferior Cele trei treunchiuri se divid in cate o diviziune anterioara si una
posterioara astfel:

 Toate cele trei ramuri posterioare se unesc si formeaza fasciculul

posterior
 Ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu se unesc si
formeaza fasciculul lateral
 Ramura anterioara a trunchiului inferior va reprezenta fasciculul medial

Ramurile terminale sunt:

 Nervul musculocutan (C5, 6 7)

 Nervul axillar (C5, 6)
 Nervul radial ( C5, 6, 7, 8, T1)
 Nervul median (C5, 6, 7, 8, T1)
 Nervul ulnar (C7, 8, T1)
 Nervul cutanat antebrahial medial (C8, T1)
 Nervul cutanat brachial medial (T1)

Ramurile colaterale
sunt:

 Nervul thoracic lung (C5, 6, 7)

 Nervul subclavicular (C5, 6)
 Nervul dorsal al scapulei (C3, 4, 5)
 Nervul suprascapular (C5, 6)
 Nervul pectoral lateral (C5, 6, 7)
 Nervul pectoral medial (C8, T1)
 Nervul subscapular inferior (C5, 6)
 Nervul subscapular superior (C5, 6)
 Nervul toracodorsal/subscapular mijlociu ( C6, 7, 8)
La punctul de anastomoza al ramurilor C5-C6 se formeaza punctul lui Erb, de
unde porneste din care pornesc doi nervi:

 Nervul subclavicular
 Nervul suprascapular

In general, paraliziile de plex brahial recunosc 2 mecanisme principale de

aparitie:

 tractiune, prin care plexul sufera un proces de elongatie (intindere) si, in

acest caz, mecanismul intereseaza plexul, fie la nivel extraspinal, deci in
exteriorul canalului vertebral, fie la nivel intraspinal;
 compresie; mai exact exista: compresii postraumatice, prin hematom,
de exemplu, fie compresii exercitate de tumori, procese inflamatorii sau
diverse anomalii de structura (de exemplu, la nivelul claviculei sau la
nivelul primelorcoaste).

Prin unirea nervului pectoral medial cu cel lateral se formeaza ansa pectoralilor
care inconjoara anterior artera axilara.

28. NERVUL MEDIAN. TRAIECT, RAPORTURI RAMURI,

TERITORIU. ASPECTUL PARALIZIEI.

Este format dintr-o radacina laterala (din fasciculul lateral) si o radacina medial
(din fasciculul medial)
Raporturi:
 se afla anterior de artera axilara in partea superioara, si lateral in partea
inferioara
 incruciseaza anterio dinspre lateral spre medial artera brahiala
 ajunge in SBM
 trece printre capetele de origine ale m. RP
 trece pe sub arcada de origine a m. FSD
 in 1/3 distala a AB devine mai superficial, intre tendoanele mm. FRC si
PL
 trece pe sub retinaculul flexorilor si se imparte in 3 nervi digitali palmari
comuni

Ramuri:

1. Rr. Musculare pentru mm. anteriori ai AB cu exceptia m. flexor ulnar

al carpului si a partii mediale a m. flexor profund al degetelor .
 2. N. antebrahial interosos anterior coboara impreuna cu artera
interosoasa anterioara si inerveaza mm. profunzi din loja anterioara a
AB .
3. R. palmara a n. median se desprinde superior de retinaculul flexorilor si
trece anterior de acesta ajungand in regiunea palmara. Inerveaza
tegumentul eminentei tenare si al regiunii palmare mijlocii.
4. Rr. Musculare pt mm. eminentei tenare in afara de m. adductor al
policelui si de capul profund al m, scurt flexor al policelui sip t. primii
2 lombricali.
5. Nn. Digitali palmari comuni sunt in numar de 3 si se gasesc in primele 3
spatii interosoase. Se impart in cate 2 nn. Digitali palmari proprii .
acestia se distribuie tegumentului fetei anterioare a degetulor I, II si III si
jumatatii fetei anterioare a degetului IV.

Aspectul paraliziei:
 Clinic deficitul motor intereseazaă: pronaţia şi flexia pumnului,
flexiapolicelui, abducţia acestuia şi opozabilitatea lui ceea ce dă aspectul
de „mană simiană”. Nu se poate face flexia pumnului, prehensiunea,
flexia ultimelor 2 falange şi nici pensa bidigitală police-index, police-
auricular; pensa tricipitală şi cea de forţă digito-palmară.
 Ca urmare a acestui deficit, antebraţul este in supinaţie, pumnul in
extensie, policele extins şi abdus. In incercarea de a face flexia pumnului şi a
degetelor vom observa 2 atitudini tipice: „ gheara medianului”, cand indexul
nu se flecteaz deloc, degetul mijlociu doar parţial (fără flexia MCF),degetele 4 şi
5 se flectează complet. Policele nu acoperă indexul, ci rămane extins.

29. NERVII AXILAR SI RADIAL. TRAIECT, RAPORTURI, RAMURI,

TERITORIU DE INERVATIE. ASPECTUL PARALIZIEI.

Nervul axillar (C5-C6)

Origine: fasciculul posterior
Raporturi:
 Inconjoara marginea inferioara a muschiului subscapular
 Alaturi de artera circumflexa humerala posterioara in spatiul □HBrT
Ramuri:

1. ramuri musculare pt mm. rotund < si deltoid

 2. N. cutanat brachial lateral superior care inerveaza tegumentul fetei
posterioare a umarului si superolaterale a bratului

Nervul radial (C5-C8)

Origine: fasciculul posterior

Raporturi:

 Traiect descendent
 Anterior de muschiul subscapular, posterior de artera axilara/brahiala
 Alaturi de artera radiala profunda in ▲HRT
 Se afla in santul nervului radial (santul spiral) posterior pe humerus
(raport direct, cee ace explica lezarea nervului in fracturile humerale si
paralizia radiala consecutive inglobarii nervului in callus)
 1/3 inf. B perforeaza spetul intermuscular lateral in SBL

Ramuri:

1. N. cutanat brachial posterior se desprinde in axila. Inerveaza

tegumentul fetei postero-laterale a B
2. Rr. Musculare pentru mm. posteriori ai bratului
3. N. cutanat antebrahial posterior se desprinde in SBL. Inerveaza
tegumentul fetei posterioare a AB.
4. Ramura superficiala se desprinde in SBL , trece prin mm. rotund
pronator si brahioradial, lateral de a. radiala. In ⅓ distala
perforeaza fascia antebrahiala ajungand posterior unde da 3 nervi
digitali dorsali. Acestia se distribuie tegumentului de pe fata post a
deg. I, fetei post. a deg. II pana la nivelul articulatiei
interfalangiene distale & partii laterale a fetei post.a deg. III pana
la art. interfalangiana dist.
5. Ramura profunda se desprinde in SBL . inconjoara spre posterior
colul radiusului si ajunge in loja post. a AB. Dupa ce inerveaza mm.
superficiali&profunzi ai AB isi schimba denumirea in n. interosos
posterior care se distribuie mm. profunzi posteriori ai AB.
30. NERVUL ULNAR + NERVUL MUSCULOCUTAN

Nervul ulnar (C8-T1)

 Origine: fasciculul medial

 Raporturi:
 traiect descendent medial de artera axilara si ulterior brahiala
 ½ bratului perforeaza septul muscular medial ajungand
posterior
 Alaturi de artera colaterala ulnara superioara patrunde in
santul nervului ulnar
 Patrunde printre m. FUC si m. FPD
 La nivelul regiunii palmare, trece anterior retinaculul
flexorilor (impreuna cu artera ulnara) = canal ulnar

Ramuri:

1. Rr. Musculare se distribuie m. flexor ulnar al carpului si partii

mediale a m. flexor profund al degetelor
2. R. palmara a n. ulnar se desprinde la nivelul AB. Perforeaza fascia si se
distribuie tegumentului regiunii hipotenare.
3. R. dorsala a n. ulnar se desprine la aprox. 5 cm. proximal de art.
radiocarpiana. Inconjoara tendonul m. flexor ulnar al carpului si ajunge
posterior. Se ramifica si se distribuie fetelor post. ale degetelor V si IV
cu exceptia ½ lat/ a fetei post. a falangei distale (deg. IV) si ½ med. a
fetei post. a deg. III pana la art. interfalangiana distala.
4. R. superficiala se imparte in 2 nn. digitali palmari comuni. Acestia se
impart la randul lor in cate 2 nn. digitali palmari proprii ce se distribuie
fetei palmare a deg. V, si ½ med a fetei palmare a deg. IV. Ramura
superficiala inerveaza m. palmar scurt.
5. R. profunda insoteste r. profunda a arterei ulnare. Se distribuie mm.
eminentei hipotenare, mm. adductor al policelui si scurt flexor al
policelui, mm. interososi si ultimilor 2 mm. lombricali.

Nervul musculocutan (C5-C7)

  Origine: fasciculul lateral
 Raporturi:
 Traiect descendent si lateral
 Perforeaza m. coracobrahial
 In SBL perforeaza fascia brahiala lateral de m. biceps
brachial

Ramuri:

1. Rr. Musculare pentru mm. biceps brachial, brachial si coracobrahial

2. N. cutanat antebrahial lateral: se distribuie tegumentului fetei
anterolaterale a AB.

31. NERVII CUTANATI BRAHIALI SI ANTEBRAHIALI. INERVATIA

SENZITIVA A MEMBRULUI SUPERIOR.

N. cutanat brachial lateral superior (ramura a nervului axillar) care inerveaza

tegumentul fetei posterioare a umarului si superolaterale a bratului.

N. cutanat brachial posterior (ramura din nervul radial) se desprinde in axila.

Inerveaza tegumentul fetei postero-laterale a B.

N. cutanat brachial medial

 Origine: fasciculul medial

 Traiect si raporturi: de la origine coboara medial de a. axilara, apoi a.
brahiala impreuna cu nn. ulnar si cutanat antebrahial medial, pana la ⅓
superioara a B unde se imparte in ramuri.
 Ramuri: ramurile sale din axila si din ⅓ sup. a B comunica frecvent cu
nn. intercostali II&III prin nn. intercostobrahiali. Inerveaza
tegumentul bazei axilei si fetei mediale a bratului in ⅓sup a B. In
continuare ramurile sale se distribuie tegumentului fetei mediale a
bratului

N. cutanat antebrahial posterior (ramura din nervul radial) se desprinde in

SBL. Inerveaza tegumentul fetei posterioare a AB.
N. antebrahial interosos anterior (ramura din nervul median) coboara
impreuna cu artera interosoasa anterioara si inerveaza mm. profunzi din loja
anterioara a AB .

N. cutanat antebrahial lateral (ramura a nervului musculocutan) se distribuie

tegumentului fetei anterolaterale a AB

N. cutanat antebrahial medial (C8-T1)

Origine: fasciculul medial

Traiect si raporturi: la origine se gaseste medial de a. axilara impreuna cu nn.

ulnar si cutanat brachial medial. Coboara apoi medial de a. brahiala pana in ⅓
mijlocie a B. aici perforeaza fascia brahiala si se imparte in ramurile sale
terminale.

Ramuri:

 R. anterioara se distribuie tegumentului din ½ mediala a fetei

anterioare a AB
 R. posterioara se distribuie tegumentului marginii mediale a AB

32. PALPARI SI PROIECTII ARTERIALE

Artera axilara

 se palpeaza doar in ultima sa portiune, la individual cu bratul abdus, pe

fata medial a m. coracobrahial, la acest nivel planul osos este reprezentat
de capul humeral→linia de proiectie:
 regiunea suprapectorala: intre intersectia claviculei cu coasta
I si varful procesului coracoid
 reg. retro- si infrapectorala: intre 1 cm medial de marginea
anterioara a m. deltoid/ ½ marginii anterioare a claviculei si
extremitatea anterioara a plicii axilei

Artera brahiala

 se palpeaza la brat si in plica cotului, medial de m. biceps brachial

  la plica cotuului este masurata tensiunea arterial si se injecteaza solutii
ansestezice
 linia de proiectie:
 intre limita dintre 1/3 anterioara si medie a circumferintei
antero-posterioare a fosei axilare si mijlocul fosei cubitale

ARTERA RADIALA

 se palpeaza in santul pulsului (intre tt. mm. brahioradial si FRC) si in

tabachera anatomica (lateral: LAP si SEP, medial: LEP)
 linie de proiectie:
 intre mijlocul plicii cubitale si marginea medial a procesului
stiloid

ARTERA ULNARA

 se palpeaza la nivelul antebratului ( ½ distala) in interstitial dintre mm.

FUC si FSD, si la mana, lateral de pisiform.
 Linie de proiectie:
 Intre varful epicondilului medial si marginea medial a
pisiformului

33. REPERE OSOASE PALPABILE

 Clavicula:
 Fata superioara: neteda
 Marginea anterioara, posterioara s extremitatile
 Interlinia articulara sternoclaviculare (miscare de ridicare +
coborare ale umarului)

 Scapula:
 Marginea posterioara a spinei + marginea laterala a
acromionului
  Marginea mediala + m. infraspinos
 Marginea laterala (prin axila)
 Unghiul inferior
 Procesul coracoid →santul deltopectoral
 Humerus:
 Capul (prin grosimea m. deltoid- bratul in rotatie laterala, sau
prin axila, bratul este abdus +miscari de rotatie)
 Tuberculul mare (prin grosimea m. deltoid, 2 cm distal de
acromion, pe linia dintre acesta si epicondilul lateral)
 Santul intertubercular (corespunde varfului mediusului cu
AB flectat) ??
 Epicondilii + santul ulnar
 Tuberculul mic (disal de articulatia acromio-claviculara)
 Radius:
 Capul radiusului (in miscari de supinatie si pronatie)
 Procesul stiloid radial (proximal de tabachera anatomica)
 Corpul radiusului
 Ulna:
 Olecran (fata superioara si posterioara in flexie)
 Marginea posterioara a diafizei
 Capul ulnei (la nivelul plicii superioare de flexie a mainii)
 Procesul stiloid ulnar
 Carpiene:
 Pisiformul (pe fata anterioara-plica de flexie inferomediala)
 Carligul osului hamat (2 cm distal de pisiform)
 Tuberculul scafoid
 Creasta trapezului si in tabachera anatomica
 Capul osului mare (pe fata posterioara a mainii in extensie, in
depresiunea situata in apropierea epifizei distale a radiusului)
 Piramidalul (distal de procesul stiloid al unei)
 Interlinia radiocarpiana/ interstiloidiana (linia dintre cele 2
procese stiloide in special pe fata posterioara)

 Metacarpiene:
 Baza metacarpianului I (cu policele in abductie, in raport cu
tendonul m. LAP)
 Baza metacrapienelor II/III →proximal de trapezoid + capitat
(osul mare)
  Baza metacarpianului IV→corespune osului cu carlig
 Baza metacarpianului V
 Fetele posterioare + capetele (mai ales in flexie)
 Falange:
 Explorabile in intregime mai putin falanga distala (pulpa
degetelor) +unghia posterior
 Interlinia metacarpo-falangiana
 Interlinia interfalangiana

34. NERVI CARE AU RAPORT DIRECT CU OSUL

 Nervul suprascapular→incizura suprascapulara

 Nervul radial→santul nervului radial
 Nervul ulnar→santul nervului ulnar, posterior de epicondilul medial +
fata mediala a pisiformului, santul vertical
 Nervul ulnar posterior→raport medial cu carligul osului hamat

Subiectul III

1. M. DREPT ABDOMINAL. TEACA M. DREPT ABDOMINAL

 Origine:
 - fetele anterioare + marginile interne ale cartilajelor costale V-
VIII
 -fata anterioara a procesului xifoid

 Insertie:
 -tendon scurt- creasta pubis si tubercul pubic
 fata anterioara a unghiului pubic
 fata anterioara simfiza pubiana
* din partea laterala a tendonului pleaca fibre care participa la formarea
ligamentului Henle

 Actiune: -
 flexie trunchi pe pelvis(contractie bilaterala cu punct fix pe pelvis
 flexie pelvis pe trunchi
  muschi expirator auxiliar(coboara coastele)
 participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului

 Inervatie:
 nn intercostali (T5-T12)
 n. iliohipogastric (T12-L1)
 n. ilioinghinal (T12-L1)

Teaca m. drept abdominal este o formatiune aponevrotica formata din insertia

m. drept abdominal.

 2/3 superior (superior de Linea Arcuata)

 aponevroza m. intern oblic cliveaza in 2 fete la marginea
laterala a m. drept abdominal
 foita anterioara trece anterior de m. drept abdominal , de ea
se alipeste aponevroza m. oblic extern
LAMA ANT. A TECII
 foita posterioara trece posterior de m. drept abdominal, de ea
se uneste aponevroza m. abdominal transvers
LAMA POST. A TECII
*marginea int. a lamei post. a tecii este situata la 4-5 cm sub ombilic
*usor concava ??linia arcuata??
 1/3 inferior (inferior de Linea Arcuata)
 lama aponevrotica lipseste intre Linea Arcuata si simfiza
pubiana
 lama anterioara a tecii :
- aponevroza m. transv. (imediat peste muschi)
- aponevroza m. oblic int.(neclivata)
- aponevroza m. oblic extern peste
 la marginile med. ale m. drept abd. cele 2 lame (dr. + st.) se
unesc si formeaza LINEA ALBA
2. Mm. oblic extern, oblic intern si transvers abdominal

 M. oblic extern
cel mai mare si mai superficial
 Origine:
 fetele externa + marginea interna V-XII
 fasciculul posterior traiect aproape vertical
 fasciculul anterior traiect oblic: ant/ med / inf
  Insertie:
 fibrele care continua marginea anterioara (Proces Xifoid +
Linia Alba ) =>participa la form. lama ant teaca m. drept
abdominal
 insertia int. are loc dinspre lateral spre medial:
1) Buza ext. creasta iliaca
2) Spina iliaca ant-sup
3) Partea lat. lig. inghinal => forma cordon
4) Fibre+ fibre lig. inginnal => Arcul Ileopectineu
5) Fibre care trec ant. si apoi medial de vasele femurale=> lig. Lacunar
(Gimbernat)
6) Buza ext. lig. inghinal=> forma de jgheab
7) Fibre care trec pe partea opusa => insertie : tubercul pubic+creasta
8) Fibre care se insera pe tuberculul pubic de aceeasi parte
9) Fibre care se insera pe pubis si pe simfiza pubiana

 Inervatie:
 nn. intercostali V-XII
 n. iliohipogastric
 n. ilioinghinal
 Actiune:
 Rotatie parte opusa
 Flex. de aceeasi parte
 Expirator auxiliar
 Stabilizare coloana vertebrala lombara
 Participa la realizarea presei abdominale
Raporturi:
 Fata profunda:
1. de la marginea superioara pana la arcul costal cu fata ext. a ultimelor 6-7
coaste si spatiile intercostale
2. acopera fata externa a m. oblic intern pana aproape de lig. inghinal
3. de la marg. int. a m. oblic extern pana la baza anterioara a lig. inghinal
DOAR CANAL SPERMATIC (lig. rotund al uterului) in spatele m. oblic
extern
4. medial, de la procesul xifoid pana la simfiza pubiana trece anterior de m.
drept abdominal

 Fata superficiala:
 superior=>acop. de peretele abdominal a m. pectoral mare ; in rest acop. de
FASCIA SUPERFICIALIS

 M. oblic intern
-superficial de transvers abdominal
-profund de oblic extern
 Origine:
 lama superficiala a fasciei toraco-lombare
 buza intermediara a crestei iliace
 1/2 sau 1/3 lat. lig. inghinal
 Insertie:
 marginea interna IX-XII coaste (fibrele se continua cu fasc. m
intercostal intern)
Raporturi:
1. fibrele cu originea pe ligamentul inghinal+ fibre m. transvers cu aceeasi
origine => Ligamentul Conjunct
2. aponevroza participa la formarea tecii m. drept abdominal
-inf L.A.=>anterior de DA
-sup L.A.=> posterior de DA
anterior de DA (apoi cleveaza)

 Inervatie:
 nn. intercostali VIII-XII
 n. iliohipogastric
 n. ilioinghinal
 Actiune:
 Rotatie de aceeasi parte
 Flexare trunchi pe pelvis
 Expirator auxiliar

 M. transvers abdominal
-cel mai profund
-aproape tot corpul apartine de peretele lateral abdominal
 Origine:
  fata interna si marginea interna a coastelor VII-XII
 lama profunda a fasciei toracolombare
 buza interna creasta iliaca
 1/3 sau 2/3 ligamentul inghinal
 fascia iliaca
 Insertie:
 linia alba
 fibre din m. oblic intern (ligamentul conjunct => se insera pe
tuberculul pubic/creasta/ligamentul pectineal)
 fibre din m. drept abdominal (ligamentul Henle => se insera
pe tuberculul pubic/ lig. pectineal)
 Inervatie:
 nn. intercostali VI-XI
 n. subcostal
 n. iliohipogastric
 n. ilioinghinal
 Actiune:
 principal in presa abdominala
 expirator (fortata)
 mentine pozitia
3. Canalul inghinal – Delimitare
-traiect musculo-conjunctiv care realizeaza trecere intre cavitatea peritoneala si
scrot / pubis
-directie oblica catre medial si inferior
-forma prismatica patrulatera (4 pereti+ 2 orificii)
-lungime de cca. 4-5 cm

 Peretele anterior
 format de aponevroza m. OE + insertiile sale inferioare
 aponevroza confera rezistenta peretelui abdominal inghinal si se insera
dinspre lateral spre medial pe:
1. Buza externa a crestei iliace(in apropierea SIAS)
2. SIAS
3. Ligamentul inghinal (port. lat.)=> forma de cordon
 4. Fascia Lata + Fascia Iliaca ; impreuna cu fibre din lig. inghinal
formeaza Arcul Ileopectineu (se insera pe eminenta iliopectinee)
5. Ligamentul inghinal (port. mediala) => forma de jgheab
6. Ligamentul pectineal (Cooper) ; prin fibre care trec anterior si apoi
medial de vasele femurale formeaza LIG. LACUNAR
GIMBERNAT
7. Tubercul pubic+ creasta pubis partea opusa formeaza LIG.
REFLEX COOLES => STALP POSTERIOR
8. Tubercul pubic + creasta pubis aceeasi parte = >STALP LATERAL
9. PUBIS (anterior de ligamentul Cooles) + simfiza (anterior de
insertia m. drept abdominal) => STALP MEDIAL
se incruciseaza cu fibrele de pe partea opusa
 Peretele anterior este intarit de fibrele interne ale m. Oblic intern (lat.)
isi au originea 2/3 lateral ligament
inghinal
 Se adauga un strat aditional la nivelul canalului (inelul inghinal
profund)= punct potential slab al peretelui abdominal

 Peretele superior
 format de marginea inferioara a :
o m. transvers abdominal trec liber peste
o m. oblic intern continutul canalului

 fibre mediale din acesti mm. formeaza TENDON CONJUNCT

in mod normal apartine peretelui posterior, dar daca este suficient de
lung apartine si peretelui superior

 Peretele posterior
 cel mai slab perete = Fascia Transversalis
 intartit de ligamente si tendoane (med. lat.; anterior posterior)

 Lig. Reflex Cooles

 - stalp posterior al orificiului inghinal superficial
- format din fibre ale m. OE de parte opusa (care se insera pe CREASTA
PUBIS si pe TUBERCUL PUBIC)

 Tendon conjunct
- format din fibre m. OI si m. Transvers Abd.
- perforeaza fascia transversalis intarind fata profunda
- se insera pe CREASTA PUBIS + TUBERCUL PUBIC + CREASTA
PECTINEALA

 Lig. lui Henle

- format din fibre ale m. transvers abdominal+ Drept abdominal
- se insera pe TUBERCUL PUBIC + CREASTA PECTINEALA

 Lig. Interfoveolar Hasselbach

- condensare a fasciei transversalis + fibre m. transvers abdominal
- delimiteaza INF+ MED : orificiul profund canal inghinal

 Peretele inferior
Ligament inghinal + Ligament Gimbernat
 Lig. inghinal reprezinta o parte din insertia m. OE a aponevrozei
- ½ lateral- cordon fibros plin
- 2/3 medial – jgheab => traversat de funicul spermatic♂
ligament rotund uter ♀

 Lig. lacunar Gimbernat

- se formeaza din fibrele aponevrozei m. OE care trec pe sub lig.
inghinal, anterior de vasele femurale apoi medial pentru a se insera pe
ligamentul pectineal Cooper (portiunea mediala)

 Orificiul inghinal superficial

 sup-lat de tuberculul pubic
 forma ovalara : 2.5/1.5 cm ♂
 2 / 1 cm ♀
 Delimitari:
 sup-med: Stalp medial
 inf-lat : Stalp lateral
  lat : Fibre intercrurale (solidarizeaza stalpul medial de stalpul
lateral)
 med: Tubercul pubic
 post-medial: orificiul este intarit de stalpul post(lig. reflex Cooles)

 Fibrele intercrurale
 reprezinta partea slaba a orificiului inghinal superficial
 stalpul lateral apartine m. OE partea opusa
 stalpul medial apartine m. OE aceeasi parte

 Orificiul inghinal profund

 ½ distal dintre SIAS si simfiza pubiana(imediat deasupra lig. inghinal

si lateral de vasele epigastrice inferioare)
 forma circulara
 reprezinta locul unde fascia transversalis se continua cu fascia
spermatica interna
 delimitari:
- superior: marginea inferioara a m. transvers abd.
- inf-med: marginea laterala a lig. interfoveolar
 -

4.Canal inghinal- Continut si orificii

Continut ♂
 Funicul spermatic:
1. Canal deferent (post-medial)
2. -Deferentiala (r. din a vezicala int.)
- A. Testiculara (r. din aorta abdominala)
- A. Cremasterica
3. Grup ant. de vene:
 Plex venos pampiform
 vv. testiculare
 v. epididimara
4. Grup posterior(post de ductul deferent) de vene:
 vv. Deferentiale
 vv. Cremasterice

5. R. genitala a n. Genito-Femural
-inerveaza m. Cremaster
6. Fibre nervoase simpatice si viscero-aferente
 7. Vase limfatice
8. Lig. Peritoneo-Vaginal? (post de a. testiculara / ant. de duct deferent)

Continut ♀:
1. Lig. rotund al uterului
2. R. genitala a n. Genito-Femural
3. Vase limfatice
4. R. din A. Epigastrice inf.

 Orificiul inghinal superficial

 sup-lat de tuberculul pubic
 forma ovalara : 2.5/1.5 cm ♂
2 / 1 cm ♀
 Delimitari:
 sup-med: Stalp medial
 inf-lat : Stalp lateral
 lat : Fibre intercrurale (solidarizeaza stalpul medial de stalpul
lateral)
 med: Tubercul pubic
 post-medial: orificiul este intarit de stalpul post(lig. reflex Cooles)

 Fibrele intercrurale
 reprezinta partea slaba a orificiului inghinal superficial
 stalpul lateral apartine m. OE partea opusa
 stalpul medial apartine m. OE aceeasi parte

 Orificiul inghinal profund

 ½ distal dintre SIAS si simfiza pubiana(imediat deasupra lig. inghinal

si lateral de vasele epigastrice inferioare)
 forma circulara
 reprezinta locul unde fascia transversalis se continua cu fascia
spermatica interna
 delimitari:
- superior: marginea inferioara a m. transvers abd.
- inf-med: marginea laterala a lig. interfoveolar
5. Fosetele inghinale
 Peritoneul parietal anterior subombilical este ridicat din 3 formatiuni
(med lat):
 Uraca:
- Rest embrionar al canalului alantoidian
- Intre varful vezicii urinare si ombilic
 Lig. Ombilicale Mediale
- Provin din a. ombilicalae care dupa nastere se obtureaza
- intre marg. lat. ale vezicii urinare si ombilic
 Vase epigastrice inferiore

 Aceste elemente determina aparitia a 5 plici ombilicale:

 o plica Ombilicala Mediana <= Uraca
 2 plici Ombilicale Mediale <= Lig. Omb. Mediale
 2 plici Ombilicale Laterale <= Vase Epigastrice inf.

 Fosete supravezicale
 Intre plica ombilicala mediana si plicile ombilicale mediale
 La acest nivel se produc HERNII INGHINALE OMB. INT.

 Fosete Inghinale mediale

 intre plicile ombilicale mediale si laterale
 la acest nivel se produc HERNII INGHINALE DIRECTE
 Sacul herniar se gaseste medial de vasele epigastrice inferioare
=>trigonul inghinal Hesselbach

 Fosete inghinale laterale

 lateral de plicile ombilicale laterale
 la acest nivel se produc HERNII INGHINALE OBLIC EXTERNE*
- *cele mai frecvente hernii (mai frecvente la barbati)
- sacul peritoneal protruziv intra in canalul inghinal, trecand prin
inelul inghinal profund(lat. de vasele epigastrice inferioare)
- daca canalul ramane deschis => sacul peritoneal poate ajunge
pana in scrot / labia mare

 Hernia femurala
 hernia trece in canalul femural catre partea ant-mediala a coapsei si se
observa inferior fata de plica determinata de lig. inghinal
 mai frecvent la femei (din cauza latimii pelvisului)
6. Canal femural
- Compartiment anatomic localizat in partea ant. a coapsei(trigon femural)
- Cea mai mica si mai mediala parte a tecii femurale
- 1.3 cm lungime

 Delimitari:
 medial: Lig. Lacunar Gimbernat
 lateral: V. Femurala
 anterior: Lig. Inghinal
 posterior:
 Lig. Pectineal (Cooper)
 Ram. sup. os pubian
 M. Pectineu

 Continut:
 Vase limfatice ce dreneaza ggl. periferici
 Ggl. limfatic profund=Ggl. Lacunar Cloquet-Rossenmuller
 Spatiu gol : lasa vena femurala sa se dilate corespunzator cu
intoarcerea venoasa

 Importanta clinica:
 loc de producere al HERNIEI INTESTINALE
 limitele sunt dure, nu se pot destinde, putand comprima hernia
=>oprirea vascularizarii tesutului

 Corona Mortis
 este o anastomoza intre a. Cremasterica (ram. a a. epigastrice
inferioare) cu o ram. din a. obturatoare (ram. din a. Iliaca Interna)
 in regiunea supero-laterala, lig. lacunar Gimbernat
  In operatiile pentru hernii poate fi sectionat si da hemoragii

7.PUNCTE SLABE ALE ABDOMENULUI

 Linia alba:
o zona slaba, la nic=velul careia apar hernii (mai frecvent

supraombilicale dar si juxta/infraombilicale

o se formeaza prin unirea celor 2 teci ale muschilor drept abdominal
(aponevrozele OE), la marginea mediala a m. dr. abd.
 o importanta chiurgicala: rezistenta mare pentru suturi si este slab
vacularizata
 Regiunea ombilicala:
o zona cu rezistenta scazuta
o de regula intarita de uraca si ligg. ombilicale
o portiunea inferioara a ligamentului rotund al ficatului se imparte la
nivelul inelului ombilical in 2 stalpi care se insera pe marginile
laterale ale lig. inghinal
o la nivelul inelului ombilical, fascia transervalis este absenta
 Linia semilunara Spiegel:
o linie, concavitatea supero-mediala,la limita dintre dintre portiunea
musculara si cea aponevrotica a m. TA
 Trigonul lombar Petit:
o delimitari:
 medial: marginea lat. a m. dorsal >
 lateral: marginea anterioara a m. OE
 inferior: creasta iliaca
o in aria sa se afla:
 fascicule posterioare ale m. OI
 nn. iliohipogastric si ilioinghinal
 vv. superficiale
 ramura fesiera a arterei lombare IV
o Herniile la acest nivel sunt f rare!!!
 Tetragonul lombar Grynfelt:
o delimitari:
 infero-medial: masa sacrospinala
 infero-lateral: m. OI
 supero-lateral: coasta XII
 supero-medial: m. dintat postero-inferiror
o daca m. dintat postero-inferior si m. OI se intalnesc la nivelul
coastei XII se formeaza TRIGONUL LEGSHAFT
o daca m. dintat postero-inferior si m. OI sunt slab dezvoltati, in
partea supero-laterala se evidentiaza ligamentul lombo-costal
Haller formandu-se PENTAGONUL KRAUSE-

8. TRASEUL VASELOR EPIGASTRICE LA NIVELUL PERETELUI

ABDOMINAL
 Artera eipgastrica superficiala
o se desprinde din artera femurala la 1-2 cm distal de ligamentul
inghinal
o are traiesct ascendent, trecand superficial de ligamentul inghinal
o se anastomozeaza cu:
 artera epigastrica inferioara
 artera iliaca circumflexa superficiala
 artera omonima contralaterala
 Artera epigsatrica superioara
o este ramura terminala a arterei toracice interne, impreuna cu artera
musculo-frenica
o isi continua traiectul in spatiul intercostal IV
o patrunde in teaca m. dr. abd.
o ramuri colaterale:
 musculare
 cutanate (pt regiunea epigastrica/ombilicala)
 anastomotice:
 artera omonima contralaterala
 artera intercrurala
 artera epigastrica inferioara

 Artera epigastrica inferioara:

o se desprinde din artera iliaca externa, proximal de ligamentul
inghinal
o se indreapta catre superior, cu traiect prin spatiul preperitoneal
o patrunde in teaca m. dr. abd. si se anastomozeaza cu artera
epigastrica superioara (cu ramura terminala)
o din traiectul ei se mai desprind:
 la barbat: artera cremasterica: patrunde in funiculul
spermatic, vascularizeaza:
o testicul
o epididim
o n. cremaster
o tecile tunicilor
 la femeie: artera ligamentului rotund al uterului
 ramura pubiana: se anastomozeaza cu cea contralaterala si
vascularizeaza:
o m. dr. abd.
 o simfiza pubiana
o muschiul piramidal
 ramuri musculare: se anastomozeaza cu arterele lombare,
ramura anterioara circumflexa iliaca superficiala si
vascularizeaza:
o m. pectineu
o abdomen
 ramuri cutanate: perforeaza aponevroza m. OE si se
anastomozeaza cu artera epigastrica superficiala

9. PELVISUL OSOS. PELVIMETRIE EXTERNA SI INTERNA

10. REGIUNEA FESIERA

 delimitari:
 superior: creasta iliaca
 inferior: pliul fesier
 lateral: verticala ce coboara la SIAS
 medial: santul interfesier
 Stratigrafie:
o piele groasa, putin par, numeroase glande sebacee
o panicul adipos:
 compartimentat in areole de septuri care se insera pe fata
profunda a pielii si pe fascie

o fascia fesiera
o planul muscular superficial: m. fesier > / inferior
o tesut adipos
o planul muscular mijlociu/ superior
o planul muscular profund:
 m. fesier </ superior
 m. gemen superior
 m. piriform
 m. obturator intern
 m. gemen inferior
 m. oblic extern
 m. patrat femural
 + fibre proximale ale muschior SM si BF
  muschiul piriform imparte gaura ischiadica in 2 orificii:
o suprapiriform:
 artera fesiera superioara
 nervul fesier superior
o infrapiriform:
 n. fesier cutanat posterior
 n. fesier inferior
 n. ischiatic
 manunchi vasculo-nervos rusinos intern
o planul osteo-articular: articulatia soldului+

11. MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE AI COAPSEI

Muschiul cvadriceps femural:

 Origine:
o m. drept femural:
 SIAI
 supraf. triunghiulara sup. de acetabul
o m. vast lateral:
 linia de bifuractie a liniei aspre
 buza laterala a liniei aspre
 sept intermuscular lateral
o m. vast medial:
 buza mediala a liniei aspre
 fata inf. a canaluluui femural
o m. vast intermediar:
 fata ant. a diafizei femurale
 buza lat a liniei aspre
 Insertie:
 formeaza un tendon comun care se insera pe baza si
marginile rotulei
 se continua inferior cu tenonul rotulian pana la tuberozitatea
radiala
 Actiune:
 extensia gambei pe coapsa
 flexia coapsei pe abdomen
  in mers: deplaseaza gamba (picior oscilant) +fixeaza in
extensie gamba (membru sprijin)
 Inervatie: n. femural
 Raporturi:
o incrucisat anterior de m. croitor
o m. dr. femural are raporturi:
 superior, prin marginea laterala cu m. tensor F.L.
 medial: m. iliopsoas
 inferior este superficial
o m. vast medial are raporturi cu m. add. > --> delimiteaza alaturi si
de m. croitor, canalul adductorilor (acoperit de o lama de tesut
conjunctiv, numita membrana vasto-adductorie)

Muschiul tensor al fasciei late

 origine:
 creasta iliaca
 SIAS
 fascia fesiera
 insertie:
o se continua cu tractul iliotibial
o se insera pe condilul lateral tibial
 actiune:
o fixeaza articulatia genunchiului in extensie
o flexie gamba pe coapsa
o abductie + flexia coapsei
o inclinarea pelvisului pe piciorul de sprijin in mers
 inervatie: nervul fesier superior
 raporturi:
o e superficial, acoperit de tegument si fascia lata
o profund de el se afla m. vast lateral
o prin marginea anterioara are raport cu m. croitor →formeaza
un triughi cu varful superior si baza inferior in care se
incadreaza m. cvadriceps
o prin marginea posterioara are raport cu muschiul fesier
mijlociu
Muschiul croitor
 origine:
o SIAS
o zona subiacenta SIAS (incizura)
 insertie:
o PES ANSERINUS alaturi de mm. gracilis si ST (pe fata mediala a
diafizei tibiale)
 actiune:
 flexia coapsei
 flexia gambei
 abductie + rotire laterala a coapsei
 rotire mediala a coapsei
 inervatie:
 nervul femural
 raporturi:
 perforat de ramura nervului femural
 anterior are tesut adipos subcutanat si tegument
 posterior are mm. din loja anteriora
 raportu cu m. TFL →triunghiul (vezi anterior)
 1/3 superioara cu marginea lat. a trigonului femural
 1/3 inferioara:
 delimiteaza anterior canalul adductorilor
 incrucisata superficial de vena safena >
 este muschiul satelit al arterei femurale

Muschiul articular al genunchiului

 origine:
 pe diafiza femurala( fata anterioara, inferior de originea m.
vast intermediar)
 insertie:
 fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului
 actiune:
 retrage prelungirea sinoviala in extensia gambei
 inervatie:
  nervul femural

 raporturi:
 situat intre fata anterioara a diafizei, epifiza femurala si
muschi vast intermediar

12. MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI

Muschiul pectineu
 origine:
o creasta pectinee
o lig. pubian superior
o marginea anterioare a gaurii obturatoare
o fascia pectinee
 insertie:
o linia pectinee
 actiune:
o flexia coapsei
o adductia coapsei
o rotirea laterala coapsei
 inervatie:
o nervul femural (partea ant)
o nervul obturator (parea post)
 raporturi:
o constituie planul planseului trigonului femural, avand raport cu
vena femurala si gg. inghinali profunzi
o marginea laterala si mediala a muschiului ilipsoas formeaza un sant
pt.artera femurala
o fata posterioara e in raport cu articulatia soldului, m. obturator
extern si manunchiul vasculo-nervos obturator
o infero-medial raport cu adductorul lung acoperind o portiune a
abductorului scurt
Muschiul adductor lung:
 origine:
o fata laterala a ramurii inferioare a pubisului
 insertie:
 o 1/3 mijlocie interstitiul liniei aspre
 actiune:
o adductia coapsei
o rotire laterala coapsa
o flexie laterala coapsa
 inervatie:
o nervul femural
o nervul obturator (pt ramura anterioara)
 raporturi:
o superior: raport cu add. scurt si pectineu (in interstitiul dintre add.
scurt si lung se afla artera femurala si nervul obturator)
o inferior: raport cu add. > cu care delimiteaza canalul adductorilor
(constituie peretele posterior)

Muschiul adductor >:

 origine:
 ramura intferioara a pubisului
 tuberozitatea ischidiaca
 insertie:
 ¼ superior
 interstitiu linie aspra
 tuberozitatea adductorilor
 actiune:
 adductie coapsa
 rotire mediala
 extensie coapsa
 inervatie:
 nervul obturator
 raporturi:
 anterior dinspre superior spre inferior cu:
 pectineu
 adductor scurt
 adductor lung (canalul adductorilor..)
 anterior raport cu nervul obturator (ramura posterioara)
 intre el si mm. regiunii posterioare se gaseste nervul ischiadic
 medial are raport cu muschiul gracilis
Muschiul adductor scurt
 origine: ramura inferioara a pubisului
 insertie: 1/3 sup. int. linia aspra
 actiune:
o adductie coapsa
o flexie coapsa
 inervatie: nervul obturator
 raporturi:
o acoperit de m. pectineu si add. lung
o acopera partial m. add. >
o marginea sup. se afla sub bifurc. n. obturator

Muschiul Gracilis
 origine: ramura inferioara pubis
 insertie: pes anserinus
 actiune:
o adductie coapsa
o flexie gamba
o rotire gamba
 inervatie: n. obturator

 raporturi:
o se afla superficial pe fata mediala
o incrucisat inferior de m. croitor si de v. safena >
o fata laterala are raport cu mm. adductori
o inferior trece pe sub fata mediala a genunchiului
13. MSUCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI
Muschiul biceps femural (BF)
 origine:
o cap lung: tendon comun cu ST pe tuberozitatea ischiadica
o cap scurt:
 interstitiu linie aspre ½ inferioara
 buza exterioara linia aspra
 insertie: apex fibulei
 actiuni:
o flexie gamba pe coapsa
o extensie coapsa
o rotire laterala
 inervatie: nerv ischiadic
 raporturi:
o CL+ST→plan superficial
o CL:
 superior: acoperit de m. fesier >
 medial raportu cu ST si SM
o CS:
 posterior de septul intermuscular lateral
 acoperit de tractul iliotibial
o portiunea terminala + tendon insertie → marginea supero-laterala a
fose poplitee
Muschiul semitendinos (ST)
 origine: tuberozitatea ischiadica
 insertie: pes anserinus
 actiune:
o extensie coapsa
o flexie gamba
o rotire mediala
 inervatie: nerv ischiadic
 raporturi:
o superior acoperit de m. fesier >
o inferior e superficial
o tendonul de insertie →marginea superomediala a fosei poplitee
Muschiul semimembranos (SM)
 origine: tuberozitatea ischiadica
 insertie:
o fascicul direct: fata posterioara a condilului medial tibial
o fascicul orizontal: fata ant. a condilului medial tibial
o fascicul recurent: se desprinde din tendonul SM se insera pe
condilul fem. lat. →lig. popliteu oblic al art. gen.
 actiune:
o extensie coapsa
o flexie gamba
o rotire mediala gamba
 inervatie: nerv ischiadic
 raporturi: profund de ST, are aceleasi raporturi
o superior acoperit de m. fesier >
o inferior e superficial
o tendonul de insertie →marginea superomediala a fosei poplitee

14. LACUNE VASCULARE SI NEUROMUSCULARE

Lacuna este spatiul cuprins intre marginea anterioara a coxalului si lig. inghinal
Lacuna neuromusculara in partea laterala.
 Delimitari:
o anterior: lig. inghinal
o posterior: marg. ant. coxal
o lateral: SIAS
o medial: arcul iliopectineu
 continut:
o muschi: iliopsoas
o nerv femural
o nerv cutanat femural lateral
Lacuna Vasculara in partea mediala.
 Delimitari:
o anterior:
 lig. inghinal
  lig. lacunar
o medial:
 lig. lacunar
o posterior:
 lig. pectineal
 marginea ant.a coxalului
o lateral:
 arc iliopectineu
 Continut:
o artera femurala (lateral)
o vena femurala (medial)
o r. femurala din nervul genito-femural

o inel femural, medial de vena, ocupat uneori de gg. limf. profund

Cloque-Rosenmuller.
15. CANALUL ADDUCTORILOR. HIATUSUL ADDUCTORILOR.
Canalul adductorilor
 Delimitare:
o postero-medial: m. add >
o postero-lateral: m. vast medial
o anterior: fibre din mm. vast medial si add > + mb. vastoadductorie,
acoperit de m. sartorius (croitor)
 continut:
o central: AF
o lateral: VF, incruciseaza posterior dinspre medial spre lateral AF
o medial: NS (safen) incruciseaza anterior dinspre lat spre medial AF
 *** vasele ies din canalul adductorilor prin hiatusul adductorilor

Hiatusul adductorilor
 Delimitare:
o medial: tuberculul add >
o lateral: linia de bifurc. mediala
o anterior: m. vast medial
o posterior: m. SM
POZA net

16. TRIGONUL FEMURAL

 Delimitari:
o medial: m. add. lung
o superior: lig. inghinal
o lateral: m. croitor
o anterior: fascia lata ??

 Continut:
o profund:
  lateral: m. iliopsoas
 medial: m. pectineu
o superficial:
 lateral→medial
 NF→AF→VF
 Vena safena se descopera la nivelul trigonului la ½ coapsei sau la nivelul
condilului medial femural
 Palparea arterei se face prin compresia pe os posterior de lig. inghinal
 Punctia arterei: se introduce acul perpendicular pe tegument imediat
inferior de lig. inghinal
 Punctia venoasa: 1 cm medial de locul de punctie al arterei/palpeaza
pulsul

***Adenopatie inghinala= cresterea in volum a gg. limf. inghinali. Poate aparea

in cazul unei infectii generalizate (ex. HIV)
17.Regiunea poplitee
Forma romboidala, situata posterior fata de artic. genunchiului
 Delimitari:
o sup-lat: m. biceps femural
o sup-med: SM/ST
o inf-lat: GL
o inf-med: GM
 Stratigrafie:
1. Piele: subtire, moale, pliuri transversale
2. Panicul adipos ; contine :
 vase mici
 V. safena mica
 n. cut. fem.
 n. safen
 n. fibular comun
3. Fascia lata: se cont. cu fascia gambei
4. Plan muscular : compartimente musculare
5. Plan osteoarticular:
 fata post. a tibiei + fibula
 ep. distala post. a femurului
 fata post. a artic. genunchiului
 m. popliteu
 orig. fibulara a m. solear

 Continut
 med→lat
 ant→post. A. →V.→N.
 prof→superf.

 Palpari:
 a. poplitee se poate palpa cu gamba felxata 30⸰ cu ultimele 4
degete profund in axul regiunii
 tend. m. biceps fem. se palpeaza pe fata post a coapsei si in
portiunea distala in lateralul fosei
 n. tibial in inapoia maleolei tibiale
 Implicatii clinice:
o Anevrism a. poplitee
 apare in port. a din unghiul inf al fosei
 risc aparitie cangrena
 comprimarea nervilor poate duce la durere puternica
o Adenopatia poplitee
 inflamatia ggl este greu depistata in primele faze datorita pozitiei
profunde in paniculul adipos, ceea ce le permite proliferarea fara
a fi dureroasa
 supuratie= consecinta a osteomielitei, inflamatia maduvei osoase
a epifizei distale a femurului si a infectiilor
o Chistul sinovial popliteu
 in cazul unor traumatisme sau anomalii din interiorul
articulatiilor, sinoviala poate produce o cantitate importanta de
lichid
 presiunea in articulatie creste si formeaza o hernie in partea
posterioara a genunchiului
18.Muschii regiunii anterioare si laterale ai gambei
Anteriori:
M. tibial anterior
Origine:
  condil lateral tibial
 fata laterala a tibiei ( ½ proximal)
 mb. interosoasa
 fascia gambei
Insertie:
 cuneiform medial
 baza metatars 1
 poate transmite fascicule catre falanga proximala a halucelui
Actiune:
 flexia dorsala a piciorului
 adductia piciorului
 rot. mediala picior
 mentine bolta plantara
Inervatie: N. peronier profund
Raporturi:
 Situat subcutanat
 lateral raport :
 proximal cu m. ELD
 distal cu m. ELH
 pe marg. posterioara, intre el si cei 2 mm. ELD si ELH se afla a. tibiala
anterioara si n. peronier profund

M. extensor lung degete

Origine:
 condil lat.
 fata mediala a fibulei
 mb. interosoasa
Insertie: pe falangele degetelor II-V, fiecare tendon impartindu-se intr-un
fascicul mijlociu pentru falanga mijlocie si 2 fascicule colaterale pentru falanga
distala
Actiune:
 extensie degete II-V
  flexie dorsala a piciorului
 abductia piciorului
 rotatie laterala a piciorului
Inervatie: n. peronier profund
Raporturi:
 in raport lateral cu mm. peronieri
 med (proximal) se afla m. tibial anterior(intre ei se gasesc a si n)
 med (distal) m. ELH
 la picior, superficial acopera m. SED

M. extensor lung haluce

Origine:
 fata mediala 1/3 mil fibulei
 mb. interosoasa
Insertie: falangele halucelui
Actiune:
 extensia haluce
 flexie dorsala picior
 rotire mediala picior
Inervatie: n. peronier profund
Raporturi:
 acoperit de m. tibial ant. , distal devine superficial
 se afla medial de m . ESH , intre ei se gasesc a. dorsala a piciorului si n.
peronier profund

M. peronier III
Origine: fata mediala a fibulei, ½ inferioara
Insertie: baza metatars V
Actiune:
 flexie dorsala picior
  abductie si rotire laterala picior
Inervatie: n. peronier profund
Raporturi:
 superficial, la nivelul gambei- lat. de m. ELD , med. de m. peronier scurt
 la nivelul piciorului- acopera m, ESD

Laterali:
M. peroneu lung
Origine:
 capul fibulei
 fata laterala a fibulei
 marginea anterioara a fibulei
Insertie: tuberculul metatarsianului I
Actiune:
 flexia plantara a piciorului
 abductia, rotatia laterala a piciorului
 mentinerea boltei plantare
Inervatie: N. peronier superficial
Raporturi:
 Este situar superficial
 posterior vine in raport, prin septul intermuscular posterior cu m. solear si
m. FLH
 anterior raport cu ELD si peronier III
 medial , acopera m. peronier scurt
 la origine printre cele 2 insertii este strabatut de n. peronier comun care se
imparte in ramurile sale → trece prin santul retromaleolar lateral, apoi
traiect catre metatarsul I

M. peronier scurt
Origine:
 fata laterala a fibulei, ½ distal
  septurile intermusculare ale gambei
 fascia gambei
Insertie: baza metatarsului V
Actiune:
 flexie plantara picior
 abductia si rotirea laterala a piciorului
Inervatie: N. peronier superficial
Raporturi:
 fata laterala este acoperita proximal de m. peronier lung, intre ei se afla n.
peronier superficial
 distal e superficial
 fata mediala vine in raport cu fata laterala a articulatiei talocrurale si a
calcaneului
 in santul retromaleolar, tendonul sau incruciseaza tendonul m. peronier
lung, asezandu-se ant. si sup.

19. Muschii regiunii posterioare a gambei

M. triceps sural mm. gastrocnemieni

m. solear
M. Gastrocnemian
Origine:
 capul medial:
 fata posterioara a condilului medial femural
 capsula articulara
 fosa poplitee
 capul lateral:
 fata laterala a condilului lateral femural
 capsula articulara
M. Soleari
Origine:
 linia m. solear (fata post a tibiei)
 1/3 mijlocie a marginii mediale a tibiei
 capul fibulei
 marginea laterala a fibulei
Insertie: unirea muschilor gastrocnemian si solear →Tendonul lui Ahile →
insertie pe tuberozitatea calcaneana
Actiune:
 flexie plantara
 limiteaza miscarea in flexie a articulatiei talocrurale
 adductia si rotirea mediala a piciorului
 flexia gambei pe coapsa
Inervatie: N. tibial
Raporturi:
 M. Gastrocnemian
 acopera m. solear, vasele poplitee, n. tibial si lig popliteu oblic
 fata posterioara este superficiala acoperita de fascie si pielea
gambei; pe fascie se gasesc v. safena mica, n. sural si ram. com.
peroniera
 cele 2 capete delimiteaza marginea inferioara a fosei poplitee
 M. Solear
 acoperit de M. gastrocnemian (mai putin pe margini)
 acopera mm. profunzi din regiune
 intre ei se afla a. tibiala posterioara si peroniera

M. Plantar
Origine: condilul lateral femural ( fata superioara)
Insertie: tuberozitatea calcaneana (uneori se poate uni cu tendonul lui Ahile)
Actiune: tensor al articulatiei genunchiului, sinergist al m. gastrocnemian
Inervatie: n. tibial
Raporturi:
  (corp muscular scurt, tendon lung)
 se afla intre capul medial al gastrocnemianului si m. solear, acoperind
articulatia si m. popliteu
 pe marginea mediala → m. v. n. popliteu

M. Flexor lung al degetelor

Origine:
 baza inferioara a liniei soleare
 fata posterioara a tibiei, 1/3 mijlocie
Insertie: fetele plantare ale bazelor falangelor distale II-V
Actiune:
 flexia degetelor
 flexie plantara
 adductie picior
Inervatie: n. tibial
Raporturi:
 cel mai medial m. al planului profund
 acoperit de m. triceps sural
 situat medial de m. tibial posterior pe care il acopera in jumatatea
superioara, iar in jum. inf, sa-l incruciseze posterior

M. Flexor lung haluce

Origine:
 2/3 distale ale fetei posterioara a fibulei
 mb. interosoasa
Insertia: fata plantara a bazei falangei distale I
Actiune:
 flexia halucelui
 flexia plantara a piciorului
 adductie si rotire mediala picior
Inervatie: n. tibial
Raporturi:
 cel mai lateral element al planului profund
 acopera partial m. tibial posterior, intre ei se afla vasele peroniere

M. Tibial posterior
Origine:
 fata posterioara a tibiei (lateral si inferior de linia soleara)
 fata posterioara a fibulei 2/3 superior
 mb. interosoasa
Insertie:
 tuberculul osului navicular
 trimite expansiuni si catre oasele cuneiforme si metatarsienele II-IV
Actiune:
 flexie plantara
 rotire mediala, adductie picior
 mentine bolta plantara
Inervatie: n. tibial
Raporturi:
 acoperit inferior de FLD(medial) si FLH(lateral)
 printre capetele de origine trec vasele tibiale anterioare, care
perforeazamb. interosoasa
 pe suprafata lui se gasesc: n tibial si vasele tibiale posterioare si fibulare

M. Popliteu
Origine:
 fata laterala a condilului femural
 ligamentul popliteu oblic
Insertie: linia M. Solear, dar si superior de ea
Actiune: flexia gambei pe coapsa
Inervatie: n. tibial
Raporturi: acoperit de
 m. gastrocnemian si de m. plantar
 o prelungire din tendonul m. semimembranos
 vasele poplitee
 n. tibial

20.Santurile retromaleolare
Santul retromaleolar medial
Regiune situata posterior de maleola tibiala ce se continua inferior cu canalul
calcanean; acesta se formeaza prin inchiderea santului calcanean de catre
retinaculul flexorilor
Retinaculul flexorilor se prinde pe marginea posterioara si fata mediala a
maleolei tibiale si pe fata mediala a tuberozitatii calcaneene.
Continut (ant. → post./ med. → lat.)
 tendon m. tibial posterior
 tendon m. FLD
 a. tibiala posterioara (la acest nivel se bifurca in a. plantara lat. si a.
plantara med) + vv. omonime
 n. tibial ) la acest nivel se imparte in nn. plantari med. si lat.)
 tendon m. FLH

Santul retromaleolar lateral

Regiune situata posterior de maleola fibulara: santul este transformat in canal de
Retinaculul peronier superior care se prinde pe fata laterala a calcaneului si fata
laterala a maleolei fibulare
Continut:
 tendon m. peronier lung
 tendon m. peronier scurt
 a. peroniera + vv. omonime
21. Artera femurala
Continua traiectul a. iliace externe , dupa ce trece le lig. inghinal
Continuata de a. poplitee la iesirea din hiatusul adductorilor
Raporturi:
 se afla cu vena femurala intr-o teaca formata de fascia lata
 la nivelul Lacunei Vasculare:
 ½ SIAS- simfiza pubiana
 medial de V. femurala
 lateral : n. femural (LNM)
 anterior: r. fem. a n. G-F
 la nivel Trigounului Femural(pastreaza aceleasi raporturi):
 medial- v. femurala + limfatice
 lateral- n. femural
 superficial: acoperit de fascia Cribroza
 posterior: m. Iliopsoas + pectineu
 1/3 mijlocie a coapsei:
 incrucisata anterior de m. croitor
 posterior: V. femurala (o separa de m. adductor lung)
 lateral: n. safen
 Canalul adductorilor
o Delimitari:
 post-med: m. add mare
 post-lat: m vast medial
 anterior: mb. vast-adductor + m. croitor
 lateral : V. Femurala (incruciseaza posterior)
 medial: N. Safen (incruciseaza ant.)
 Hiatus tendinos:
 medial: insertie m. vast medial
 lateral: linia aspra
 posterior: m. semimembranos
Ramuri:
 A. epigastrica superficiala
o se desprinde pe fata anterioara (1-2 cm distal de lig. inghinal)
o traiect ascendent superficial de lig. inghinal
o Anastomoze:
 A. epigastrica inf.
  A. circumflexa iliaca superficiala
 A. OM. P. op ???
o Vascularizeaza:
 piele regiune inghinala
 M. Oblic extern
 Ggl. limfatici superficiali
 A. circumflexa iliaca superficiala
o se desprinde inferior de A. epigastrica superficiala
o traiect ascendent spre lateral superficial de lig. inghinal (paralel cu
acesta), apoi catre SIAS
o Anastomoze:
 A. epigastrica superficiala
 A. circumflexa femurala laterala
 A. rusinoasa externa (x2):
o se desprinde pe fata mediala, superior, respectiv inferior de crosa
venei Safene mari ( Scarpa)
o se termina in AA. scrotale/ labiale)
o mai pleaca rr. inghinale → ggl. inghinali superficiali
 A. femurala profunda
o Se desprinde de pe fata postero-laterala a A. femurale(initial lateral
apoi posterior de A. femurala); 4-5 cm inf. de lig. inghinal
o Origine: unghiul m. iliopsoas si m. pectineu
o Strabate m. Adductor mare, inferior de a 3-a perforanta trece in
regiunea posterioara a coapsei→ se imparte in rr. musculare
o In traiect este posterior de A. femurala de care e separata de V.
femurala profunda si inf. de m. Adductor lung
Ramuri:
 A. circumflexa femurala mediala
o se desprinde pe fata posterioara a A. femurale profunde
o inconjoara colul femural dinspre ant. spre post.
o ajunsa la m. patrat femural:
 Ramura profunda :
 inconjoara fata posteriorara a colului
 vascularizeaza:
o mm. Pelvitrohanterieni
o mm. post coapsa
o articulatia soldului
  Ramura ascendenta:
 de la origine urca spre fosa trohanterica
 vascularizeaza: mm. din regiune
 Alte ramuri:
 R. transversa: patrunde intre mm. add lung si
pectineu (vascularizeaza mm. adductori+ m.
Gracilis)
 R. acetabulara:
o patrunde in acetabul alaturi de o ram.
omonima din a. obturatoare
o ajunge la capul femural

 A. circumflexa femurala laterala:

o Se desprinde pe fata lat. a A. fem. prof.
o traiect initial lateral
o inconjoara colul
o Ramuri:
 R. ascendenta :
o traiect catre lateral, de-alungul liniei intertrohanterice
o + ram. a. circumflexa femurala mediala →
vascularizatie COL
 R. descendenta:
o strabate m. vast lateral, ajunge in regiunea posterioara
a coapsei
o anastomozeaza cu R. din A. poplitee
 R. transversa:
o inconjoara femurul pe sub trohanterul mare
o posterior se anastomozeaza cu R. A. fesiera interna
o se anastomozeaza cu ramura superioara a primei a.
perforante
 AA. perforante:
o de obicei in nr. de 3
o strabat m. addcutor mare → ajung in regiunea posterioara
o fiecare da o ramura ascendenta si descendenta care se
anastomozeaza cu r. coresp din a. perf. vecina
o vascularizeaza:
 MM. post coapsa
 MM. Adductori
  A. descendenta a genunchiului
o se desprinde in canalul add.
o impreuna cu n. Safen strabate m. Vast medial si se imparte in
ramuri:
 R. Safena:
 pe fata mediala a genunchiului alaturi de n. safen(intre
mm croitor si gracilis)
 anastomoze:
o ram. recurenta tibiala
o ram. din a. poplitee
 Rr. Articulare: vascularizeaza art. genunchi

22. A. Poplitee
Continua A. femurala, de la nivelul hiatusului add. pana la Arcada m. Solear,
unde se imparte in ramuri terminale (a. tibiala posterioara si a. tib. ant)
Traiect descendent, strabate fosa poplitee
Impreuna cu V. poplitee + N. tibial → manunchiul Vasculonervos popliteu
A. Poplitee- cel mai profund = anterior + medial
V. Poplitee
N. Tibial – cel mai superficial= posterior + lateral
Raporturi:
 ant.-sup→inf:
o fosa intercondiliana (separate de tesut adipos)
o fata post. a artic. genunchiului
o fata post. a tibiei (separate de m. popliteu)
 post (acoperita de) :
o piele , panicul adipos, nn. superficiali
o fascie
o mm. semimebranos/tendinos + gastrocnemian
 medial (sup→ inf) :
o M. add. mare
o M. semimembranos
o (Cap medial) Gastrocnemian
  lateral (sup→inf) :
o M. biceps femural
o (Cap lateral) Gastrocnemian
 la capatul distal:
o se afla intre m. popliteu si m. gastrocnemian
o patrunde sub arcada m. solear (se imparte in ramuri terminale)
Ramuri:
 R. sup-lat a genunchiului
o pleaca din a. poplitee izolata sau printr-un trunchi comun cu A.
superioara mediala; la nivelul ½ sup a regiunii
o are traiect ascendent, oblic; spre lateral; inconjoara condilul femural
lateral spre posterior
o Vascularizeaza:
 Mm. biceps femural; Gastrocnemian(CL) ; Vast lateral ,
Plantar
 Artic. genunchiului
 R. sup-med a genunchiului
o origine: fata mediala a A. poplitee; ½ sup a regiunii
o traiect ascendent; oblic ; medial ; inconjoara condilul femural
dinspre medial spre anterior
o Strabate insertia M. Adductor lung
o Vascularizeaza:
 Mm. Add. lung ; Semimembranos+ Semitendinos
 Artic. genunchiului
 A. Surale (x2)
o se desprind pe fata posterioara a A. poplitee in dreptul artic.
genunchiului
o vv. satelite VOLUMINOASE
o Vascularizeaza:
 ggl. poplitei
 M. plantar
 M. triceps sural
 A. medie a genunchiului
o Se desprinde pe fata anterioara a A. poplitee; in dreptul interliniei
artic.
o STRABATE LIG. POPLITEU OBLIC
o Vascularizeaza:
  ggl. poplitei
 T. adipos
 lig. incrucisate
 Sinovialei ?
 A. inf-lat a genunchiului
o Se desprinde pe fata laterala
o Traiect catre lateral, intre lig. popliteu arcuat su m. popliteu (ant) si
mm. plantari si Gastrocnemian lateral (post)
o la nivelul condilului lateral este acop. de lig. colateral lateral
o Vascularizeaza:
 mm. plantari ; Gastrocnemian(CL) ; biceps femural
 Artic. genunchi
o Se anastomozeaza cu:
 A. recurenta tibiala post.
 A. inf-med a genunchiului
o Origine pe fata mediala: 1/3 inf. a regiunii
o Traiect pe marginea superioara a M. Popliteu
o La nivelul condilului medial este acoperita de lig. colateral medial
o In cont. se afla intre fata mediala a tibiei si tendonul reflectat al M.
Semimembranos
o Vascularizeaza:
 Mm. croitor, Gracilis, Semi M+T, Gastrocnemian (CM)
 Artic. genunchiului

23. A. TIBIALA ANT.

Ramura de bifurcare a A. Poplitee, cuprinsa intre Arcada M. Solear si
Retinaculul extensorilor, unde se continua cu A. dorsala a piciorului
Origine in regiunea posterioara, acoperita de M. Solear
Trece printre capetele de insertie ale M. Tibial posterior si apoi perforeaza mb.
interosoasa pt a se dispune in regiunea anterioara
2/3 sup. in regiune, se afla pe mb. interosoasa, apoi se apropie de tibie si se
aseaza pe fata laterala a tibiei
Superior este situat intre M. TA (med) si LED(lat) si mai inferior LEH(lat)
+m. TA = satelit al A. tibiale anterioare
La nivelul A. taloccrurale este incrucisat de td. LEH si se dispune intre tendon
LEH(med) si td. LED (lat)
Insotit de 2 vv. satelite + n. peronier profund→ Manunchi vasculonervos al
regiunii ant. a gambei
Ramuri :
 A. recurenta tibiala posterioara
o ramura inconstanta
o origine pe fata posterioara a gambei- patrunde sub m. popliteu(il
vascularizeaza)
o participa la formarea retelei articulare a genunchiului
o anastomoze: A. inf.-lat. a genunchiului
 A. rec. tibiala. ant.
o Se desprinde imediat dupa trecerea arterei tibiale ant. in loja ant.
o Patrunde pe sub M. TA
o apoi se aseaza intre condilul lateral tibial si capul fibulei
o Vasculrizatie: M. TA, M. LED ; Artic. genunchi si artic. tibio-
fibulara(superior)
 A. maleolara laterala
o Se desprinde la nivelul interliniei art. talo-crurale , se aseaza pe
maleola laterala
o Alaturi de :
 A. tarsiana laterala
 RR. perforante = retea maleolara lat.
 R. calcaneene
 A. maleolara ant-med.
o Se despride la acelasi nivel cu A. mal. lat. ; se indreapta medial
o acoperita de td. m. LEH si m. TA
o alaturi de :
 A. Tars. med.
 RR. mal. med. Retea mal. med.
 RR. calcaneene

24. A. Tibiala posterioara si AA. Plantare

Este ramura de bifurcatie a A. poplitee de la Arcada m. Solear pana la santul
retromaleolar lat. unde se imparte in rr. terminale:
1.A. plantara med
 2.A. plantara lat.
Se gaseste intre 2 planuri : initial pe m. TP
apoi pe m. LFD
M. Solear o desparte m. plantar si m. gastrocnemian
In partea inf. a gambei este superficiala, fiind cu td. lui Ahile
Incadrat de :
 2 vv. satelite
 n. tibial:
o initial lateral de artera
o apoi se apropie
In santul retromaleolar med. ; anterior- LFD
posterior- LFH
Bifurcatia este mai distala fata de cea a n. tibial
N. plantar med. -inf. de a. omonima
N. plantar lat. -lateral, apoi anterior de a. omonima
Ramuri:
 R. circumflexa a fibulei
o perforeaza muschiul solear, inconjoara capul fibulei
o vascularizeaza: genunchi+ artic, tibio-fibulara
 A. peroniera
o se desprinde la 2-3 cm distal de m. popliteu
o traiect descendent → ajunge pe m. TP
o apoi intr-un canal = m. TP
m. Flexor lung degete
mb. interosoasa
o In santul retromal. lat. acoperita de td. mm. peronieri
o raport cu N. tibial posterior care o incruciseaza
Ramuri:
 r perforante:
 traiect descendent, 1/3 distal a gambei
 perf. mb. interosoasa, se aseaza profund de m. TP si
LED
 participa la formarea retelei maleolare lat.
  r. com.-se anast. cu a. omonima din a. tib. post. (1/3 distala)
 rr.maleolare se desprind in santul retromal. lat.
 rr. calcaneene –impreuna cu ram. omonime => retea
calcaneeana
 A. nutritiva a tibiei
o sub m. solear (inf)
 Rr. mal. med.
o in apropierea maleolei med.
o participa la reteaua mal. med.
 Rr. calcaneene- impreuna cu r. omonima => retea calcaneeana

A. plantara mediala
Ramura de birfucatie a A. tibiale post. de la santul teromaleolar medial, pana pe
fata mediala a halucelui
Merge de-alungul liniei mediale a piciorului:
 profund: m. Abductor Haluce
 apoi intre:
o m. abductor haluce si m. SFD
o lat. : N. plantar medial
La baza metatars. I da o ramura superficiala
Se indreapta apoi catre marginea med. a halucelui
Se va anastomoza cu A. dorsala a piciorului
Ramuri:
 r. superficiala
o se desprinde la baza metatars I
o iese de sub m. Abd. Haluce
o superficial pe marginea mediala a piciorului
 r. profunda
o Traiect anterior pe marginea mediala a m. FSD
o (poate) participa la formarea arcului plantar
 rr. musculare
o mm. din loja mediala a fetei plantare
A. plantara laterala
De la nivelul santului retromal. med. pana la baza MT V
Traiect oblic antero-lat. intre mm. SFD si PP pana in dreptul bazei MT V
+ medial : N. plantar lateral
Apoi isi schimba directia catre medial, merge in raport cu bazele oaselor MT
pana la primul spatiu interosos
Aici se anastomozeaza cu:
 A. dorsala a piciorului
 invariabil cu r. prof. a A. plant. med. => Arc arterial plantar
Ramuri : rr. musculare- mm. din regiunea mij. si lat. a plantei

Arcul plantar
De la baza MT V, trece prin spatiul interosos
Transversal formeaza o convexitate ant.
Se desprind:
 Aa. MT plantare => Aa. digitale plantare (V→I)
 ! Ramura laterala ptr haluce direct din A. plantara lat.
 ! Din aa. MT plantare(II-IV) → rr. perforante (comunica cu omonime din
a. dorsala)

25. A. Dorsala a Piciorului

Limite: Contibua traiectul A. tib. ant. de la retinaculul extensorilor si se intinde
pana la extremitatea post a primului spatiu interosos
Raporturi:
 traiect descendent:
o lateral: SEH
o medial: n. peronier prof. si LEH
 ajunsa la extremitatea post. a primului spatiu interosos va da prima
ramura metatarsiana dorsala
 patrunde apoi prin primul spatiu interosos ajungand pe fata plantara, se
anastomozeaza cu a. plantara lat. => arc plantar
  A. este superficiala asezata pe plan osos, fiind palpabila
Ramuri:
 A. tarsiana laterala
o traiect catre lateral
o profund de m. SEH
o participa la formarea retelei mal. lat.
o se anastomozeaza apoi cu a. arcuata
 A. tarsiana med.
o Se desprinde de pe fata med. a A. dorsale(sup. de osul navicular)
o Participa la formarea retelei maleolare med.
o Iriga mm. de pe fata dorsala a piciorului
 A. arcuata
o Se desprinde in dreptul osului cuneiform med. si are apoi un traiect
lateral => formeaza o convexitate catre ant.
o Se anastomozeaza in partea lat. a piciorului cu a. tarsiana lat. =>
Arcul dorsal
Arc Dorsal
Din convexitate se desprind:
 Aa. metatarsiene dorsale( ptr. spatiile interosoase IV/III/II) , din care se
desprind Aa. digitale dorsale (fetele alaturate V/IV/III/II)
 Fiecare a. mt. dorsala comunica cu a. mt. plantara prin ramura plantara
profunda
 A. mt. dorsala din spatiul interosos I rezulta direct din a. dorsala => a.
digitala dorsala ptr degeteul II (fata mediala) si degetul (haluce)

26. Vena safena mare si V. safena mica

V. safena mare
Porneste de la extremitatea med. a arcului venos dorsal, merge pe marginea ant.
a maleolei tibiale
Are traiect ascendent pe fata mediala a gambei, unde este insotita ant. de n.
safen
La genunchi trece pe fata med. a condililor mediali ai tibiei si femurului, peste
tendoanele care alcatuiesc “laba de gasca”
La nivelul coapsei are traiect oblic, aprox. paralel cu m. croitor, fiind situata
anterior de acesta
Se varsa in v. femurala in Aria trigonului femural; formeaza o curba cu
concavitatea posterior denumita crosa venei safene mari.
Are ca afluenti : vv. rusinoase externe , v. epigastrica superficiala, v.
circumflexa iliaca superficiala, vv. dorsale ale penisului(clitoris), vv. scrotale
ant. (labiale ant.)

V. safena mica
Porneste din extremitatea laterala a arcului venos dorsal al piciorului, trece
posterior de maleola fibulara, avand traiect ascendent spre medial pe fata
posterioara a gambei.
Ajunge in regiunea poplitee unde perforeaza fascia si se varsa in v. poplitee.
In treimea inf. a gambei se afla medial de n. sural, lateral de td. lui Ahile
In treimea superioara de afla med. de n. cutanat sural med.
Afluenti: vv. superficiale de pe fata ant-lat a piciorului si post-lat a gambei
Intre vv. safena mare si safena mica exista anastomoze la nivelul piciorului,
gambei si coapsei.
De asemenea, exista anastomoze intre vv. superficiale si profunde ale mb. inf.
prin intermediul unor vv. perforante, care prezinta valvule ce au rolul de a dirija
sensul de curgere (V. superficiale → V. profunde)

27. Ganglionii inghinali

Sunt asezati inferior de lig. inghinal, pe fata anterioara a coapsei, superficial de
fascia Cribroza
1. Superficiali (se varsa in cei profunzi)
2. Profunzi
Ggl. Superficiali
Sunt in nr. de 8-12 asezati in aria trigonului femural
Sunt impartiti prin 2 perpendiculare duse prin locul de varsare al V. safene mari
in 4 grupe ganglionare:
  Grupurile sup-lat.
o Ggl. ovalari, asezati pe traiectul vaselor circumflexe iliace
superficiale
o Dreneaza limfa din regiunea laterala a peretelui abdominal si din
regiunea fesiera
 Grupurile sup-med.
o Ggl. rotunzi, mai mici, unii asezati deasupra crosei safene, altii pe
traiectul vaselor rusinoase externe si epigastrice superficiale;
o Dreneaza limfa din regiunea mediala a peretelui abdominal, de la
organele genitale externe, regiunea perineului si anusului
 Grupurile inf-lat si inf-med
o Au ganglionii mari, ovalari, asezati de o parte si de alta a V. safene
mari
o Dreneaza limfa din regiunea perineala, anala si de la organele
genitale externe si de la tot membrul inferior
Ggl. profunzi
Se gasesc sub fascia Cribroza, med. de vasele femurale.
Sunt rotunzi, in nr de 1-3. Dintre acestia 2 sunt constanti:
 unul sub crosa v. safene
 unul in lacuna vasculara, intre v. femurala si lig. lacunar
!!!Acesta a fost numit Cloquet-Rosenmuller si prezinta importanta clinica,
deoarece inflamatia sa (adenita) necesita diagnosticul diferential cu hernia
femurala strangulata.
Primesc limfa de la ggl. superficiali
Vasele lor eferente se varsa in ggl. iliaci

28.Plexul lombar
Raporturi:
 forma de triunghi
 marginea mediala in raport cu vertebrele lombare
 de pe marginea lat+inf. pleaca nervii:
 plexul este situat anterior de procesele costiforme(intre fasciculele m.
psoas aparand la suprafata lui) =>explica durerile in teritoriile de inervatie
ale plexului in abcesele muschiului psoas
29.Nervul femural
Format prin unirea diviziunilor posterioare L2-L3-L4
Ramura cea mai voluminoasa a plexului lombar
Initial se afla in grosimea fascia M. psoas mare, in continuare coboara printre m.
iliopsoas, fiind acoperit de fascia iliaca si de peritoneul parietal care mediaza
raportul cu cecul (in dreapta) si colon sigmoid si vase sigmoide(in stanga)
Se afla in trigonul femural, lateral de artera femurala
Ramuri:
 R. musculare
o mm. iliopsoas, pectineu ; cvadriceps
o din acestea se pot desprinde rr. ptr femur si articulatia soldului
 R. cutanate
o pentru tegumentul fetei anterioare si mediale a coapsei , cu exceptia
: tegument ce acopera trigonul femural(n. genitofemural) si 1/3
mijlocie de pe fata mediala a coapsei(n. obturator)
 N. safen
o singura ramura a nervului femural care insoteste vasele femurale in
canalul adductorilor.
o Incruciseaza A. femurala pe fata anterioara dinspre lat. spre med. si
iese din canalul add. impreuna cu A. descendenta a genunchiului
o Perforeaza apoi fascia gambei si urmeaza traiectul venei safene
mari pe fata mediala gambei si apoi a piciorului pana in apropiera
halucelui
o Ramuri:
 infrapatelara : tegumentul din jurul patelei
 cutanate med. ale gambei: tegumentul fetei med. a
gamba+picior
Paralizia nervului femural
Lezarea accidentala a in tramatentul chirurgical / hernii inghinale sau femurale /
Fracturi de bazin : pot duce la paralizia nervului femural
In paralizii totale =>
 flexia coapsei si extensia gamebi se fac cu greutate
 mers dificil, cu gamba in extensie( piciorul bolnav nu-l
depaseste pe cel sanatos)
 Sensibilitate afectata

30. N. Obturator
Se formeaza prin unirea diviziunilor anterioare L2-L3-L4 in grosimea
muschiului psoas. La acest nivel, radacina sa superioara este incrucisata de
radacinile superioare ale n. femural.
Radacina inf. a n. obturator vine in raport cu procesul transvers al lui L5, de
unde pericolul lezarii sale in rezectiile la care se recurge in cazul de sacralizare.
N. Obturator coboara spre artic. sacro-iliaca, avand :
  lateral n. femural
 medial V. lombara ascendenta.
La iesirea de sub marginea mediala a psoasului, in spatiul dintre L5 si partea
laterala a sacrului vine in raport cu :
 medial cu trunchiul lombo-sacral,
 lateral cu m. psoas, iar prin intermediul acestuia, cu vasele testiculare,
respectiv ovariene si cu ureterul,
 posterior cu r. ascendenta a a. iliolombare,
 anterior cu ggl iliaci care-l separa de v. iliaca comuna
In continuare, n. Obturator coboara anterior de artic. sacro-iliaca, acoperit pe
fata anterioara fie de bifurcatia a. iliace comune, fie de originea A. iliace int.;
intre nerv si artera se gasesc venele omonime arterelor .
Anterior este incrucisat de canalul deferent(barbat) sau de lig. rotund (femeie)
Apoi se aseaza in interstitiul dintre fascia m. Obturator int. si Peritoneu, venind
in raport cu ramurile arterei iliace interne si cu a. obturatoare.
Impreuna cu A. si V. obturatoare, trece prin aria fosei ovariene, nervul fiind
situat in partea sup-lat. a acesteia, iar vasele, inferior.Aici vine in raport cu
ovarul si cu pavilionul trompei uterine, ceea ce explica nevralgiile nervului
obturator in inflamatiile celor 2 organe.
Nervul obturator ajunge in canalul obturator (cel mai superior element al
manunchiului V-N Obturator);
Ramuri:
 Anterioara
o iese din pelvis, anterior de m. obturator ext., incadrata de vv. obt.
care se anastomozeaza ant. de ea
o Coboara mai intai in interstitiul dintre muschii obt. ext. si pectineu ,
apoi intre mm. adductor scurt si lung(ii inerveaza) si m. Gracilis
o Paralizia n. Obt. se asociaza cu diminuarea adductiei coapsei si
afectarea rotatiei lat. a coapsei
o Ea se termina prin ramura cut. care perforeaza Fascia lata,
distribuindu-se fetei mediale a coapsei in 1/3 mij. si fetei med. a
geunchiului
o Afectiuni:
 aparitia durerilor pe fata mediala a coapsei in afectiunei
anexiale( inflamatii ovar-trompa)
  iradierea durerilor pe fata med. a genunchiului in inflamatia
artic. sacro-iliace sau in herniile obturatoare
 Posterioara
o Strabate M. obt. ext. si se aseaza intre mm. add. mare si scurt
o Inerveaza
 muschii add. mare si scurt prin ramuri musculare
 articulatia soldului, a genunchiului
 Diafiza femurului
Uneori o ramura ajunge in fosa poplitee participand la inervatia A. poplitee

31.N. femuro-cutanat lat. / N. iliohipogastric / N. ilioinghinal/ N.

genitofemural
N. femuro-cutanat lat.
Format din diviziunile ant. ale L2-L3
Apare la marginea lat. a m. psoas, incrucisea-za partea ant. a m. patratul
lombelor, avand superior nn. iliohipogastric si ilioinghinal
Incruciseaza apoi creasta iliaca, trece prin fosa iliaca(printr-o dedublare a fasciei
iliace)=> vine in raport cu peritoneul, cecul, apendicele (cel drept), cu colonul
sogmoid(cel stang)
Strabate fosa iliaca(paralel cu creasta iliaca), incrucisat de vasele circumflexe
iliace profunde
Iese din pelvis intre cele 2 spine iliace anterioare, de obicei posterior de lig,
inghinal, rareori prin fibrele acestuia
La acest nivel => medial de spina iliaca ant-sup =>punctul sau dureros
Ajuns in regiunea ant. a coapsei, se gaseste in unghiul lateral al trigonului
femural, trecand prin grosimea m. croitor , ptr a se aseza lateral de acesta.
Este incrucisat de vasele circ. iliace superf.
Ramurile sale trec anterior de muschiul tensor al fasciei late
Se distribuie:
 tegument din partea sup-lat a fesei
 tegument ½ sup. a fetei ant-lat. a coapsei
Poate lipsi, fiind inlocuit de ramuri din nervii iliohipogastric sau genitofemural
N. iliohipogastric
Ramura superioara a trunchiului, format din T12-L1
Iese din M. psoas prin marginea laterala
Merge ant. de m. patrat lombar si posterior de polul inf. al rinichiului
Perforeaza aponevroza m. transvers abdominal si se dispune intre acesta si
nervul oblic intern
Ramuri:
 R. cutanata lat.
o Inerveaza
 teg. regiune fesiera
 teg. regiunea inf-lat abdominale
o Perforeaza m. oblici, desupra crestei iliace
 R. cutanata ant.
o Ajunge in teg. din regiunea pubiana si teg. din regiunea
scrotala/labiilor mari
o Perforeaza oblicii la nivelul regiunii inghinale

N. Genitofemural
Format prin unirea ramurii inf. a trunchiului din T12-L1 si ramurii superioare a
L2
Iese din muschiul psoas mare pe fata ant. a acestuia si are un traiect descendent
pana ajunge la lig. inghinal unde se imparte in ramurile sale terminale
Este incrucisat (lat.→med) de uter
Ramuri:
 Genitale
o intra in canalul inghinal prin orificiul inghinal profund si inerveaza
m. cremaster si teg. scrotului/labiilor mari
 Femurala
o ajunge la nivelul coapsei prin lacuna vasculara si se distribuie
tegumentului care acopera aria trigonului femural
N. Ilioinghinal
Este ramura sup. a tr. format de T12 si L1
Traiect paralel cu N. iliohipogastric , inf. de acesta
Patrunde inre m. transvers abdomnial si OI, iar de la nivelul SIAS trece intre
mm. OI si OE ptr a patrunde prin inelul inghinal superficial ant. si lat. de
funiculul spermatic/lig rotund uter
Inerveaza:
 teg. de la baza penisului si scrotului/labiile mari
 teg. plicii genito-femurale

32. Plexul sacral

Se formeaza prin unirea trunchiului lombosacral cu ramurile vertebrale S1-S3 si
partial S4
Trunchiul lombosacral e format dintr-o parte a ramurii anterioare L4 si ram. ant.
L5. Acesta se uneste cu ramura ant. S1 .
Ramura ant. S2 se imparte intr-o ramura superioara care se uneste cu S1 si o
ramura inf. care se uneste cu S3.
Ramura ant. S4 se imparte intr-o ram. sup. care se uneste cu S3 si o ramura inf.
care participa la formarea N. Coccogian.
Plexul are forma de triunghi:
 baza : gaurile sacrale anterioare
 vf. : spatiul intrapiriform care se continua cu n. ischiadic
 marg. inf. : ram. vertebrala S3
 marg. sup : tr. lombosacral
Plexul este asezat pe peretele posterior al pelvisului, venind in raport posterior
cu m. piriform, acoperit de fascia acestuia si de peritoneul parietal → vine in
raport astfel cu rectul, ansele intestinale, iar la femeie cu excavatia rectouterina.
33.N. Fesieri, N. femurocutanat post.
N. fesier superior (L4-S1)
Iese din pelvis prin orificiul suprapiriform impreuna cu vasele fesiere superioare
In regiunea fesiera se afla impreuna cu ramura prof. a a. fesiere sup. , intre mm.
fesier mij. si mic.
Se termina in muschiul tensor al fasciei lata.
Inerveaza:
 M. fesier mic si mijlociu
 M. tensor al fasciei lata

N. fesier inf. (L5-S2)

Iese din pelvis prin orificiul infrapiriform impreuna cu vasele fesiere inf., post.
de N. ischiadic si lateral N. FC posterior
Inerveaza:
 M. fesier mare
 partial mm. pelvitrohanterieni

N. femural cutanat post. (S1-S3)

Iese din pelvis prin orificiul infrapiriform si merge impreuna cu artera fesiera
inf. , acoperit de m. fesier mare
Situat posterior/medial de N. ischiadic
Trece in regiunea posterioara a coapsei intre m. biceps femural si semitendinos
Strabate fascia gambei pentru a se anostomoza cu n. sural
Ramuri:
 Nn. clunium inf.
o se desprind pe fata profunda a m. fesier mare, coboara pana la
marginea sa inferioara unde devin superficiali si se indreapta
superior, inervand tegumentul din partea inf. a fesei
 Rr. perineale
o se distribuie pielii sup-med. a coapsei, inf-med a fesei si
scrotului/labii mari
  Rr. cutanate
o se distribuie tegumentului fata post. coapsa si ½ sup. regiunea
poplitee
34.N. Ischiadic (L4-S4)
Este cel mai voluminos nerv al organsimului (la iesirea din pelvis are 2cm
grosime)
Se formeaza din toate componentele plexului sacral, iesind din pelvis prin
orificiul infrapiriform, prin partea cea mai laterala
La iesirea din pelvis:
 med. : vasele fesiere inf. si manunchiul v-n rusinos intern
 post : n. femurocutanat post.
In regiunea post a coapsei se afla initial med. , apoi se aseaza pe axul ei,
incrucisand posterior insertiile m. adductor mare pe linia aspra.
Lateral vine in raport cu muschiul vast lateral, capul scurt al bicepsului si a a.
perforante; M. biceps femural(CL) il incurciseaza posterior (med→lat.).
Medial are raport cu mm. semi B+T
In jumatatea inf. a fosei poplitee devine superficial, avand anterior si medial
vasele poplitee , la acest nivel divide de obicei in nerv tibial ant. si n. fibular
comun ;
!!Divizunea poate avea loc oriunde pe traiectul nervului
Ramuri:
 Rr. musculare:
o Mm. biceps femural , semi B+T , uneori Add. mare
 Rr. articulare:
o Ptr. artic. genunchiului
 Rr. terminale: nn. peronier comun si tibial
Comprimarea radacinilor sale in tumori pelvine sau staza bolurilor fecale in rect
duce la nevralgii in teritoriul sau
Paralizia sa se asociaza cu paralizia ramurilor terminale, manifestandu-se prin
afectarea partiala a flexiei gambei care insa nu este complet suprimata.

35.N. Peronier comun si N. Peronier superficial

N. Peronier comun(L4-S2)
Este ramura de bifurcatie laterala a n. ischiadic
In regiunea poplitee este superf. , med. de m. BF care este muschi satelit
Asezat intre os si regiunea m. peronier lung
Perforeaza septul intermuscular anterior al gambei si se distribuie in regiunea
ant. a gambei, unde se imparte in rr, sale: peronier prof. + peronier superf.
Ramuri:
 N. Sural cut. lat.
o fata lat. a genunchiului
o ant-lat a gambei (trece peste m. gastrocnemian lat.)
 R. comunicanta peroniera
o Se poate desprinde din peronier sau sural (?)
o se uneste cu n. cutanat sural med. ptr a forma n. sural

N. peronier superficial
Are traiect descendent intre mm. peronier lung si scurt
In 1/3 inf. a gambei perforeaza fascia, devine superficial si se imparte in
ramurile sale:
 rr. musculare
o se distribuie mm. peronieri
 N. cut. dorsal med. al piciorului
o trece ant. de articulatia talo-crurala si de retinaculul extensorilor
o se imparte nervi digitali dorsali (ptr fata dorsomediala I si fetele
adiacente II-III)
 N. cut. dorsal intermediar al piciorului
o se indreapta lateral ; incurciseaza insertia m. SED si se imparte in
nn. digitali dorsali pentru fetele adiacente (III-V)

36.N. Peronier Profund , Nn. Surali, N. Tibial si Nn. Plantari

N. Peronier Profund
Se desprinde intre m. peronier lung si fibula
Se aseaza profund de m. ELD, intre el si mb. interosoasa
1/3 mediala se alatura vaselor tibiale ant.→ Manunchi V-N ant. al gambei
Ramura musculara→Mm. anteriori ai gambei si dorsali ai piciorului
La nivelul artic. talocrurale se imparte in nn. digitali dorsali pentru fetele
adiacente ale degetelor I-II

N. Sural
Provine din N. sural medial + ramura comuna a N. peronier
Trece lateral de td. lui Ahile
Ocoleste maleola fibulara si se termina pe marginea lat. a piciorului
Ramuri:
 rr. calcaneene lat – fata laterala calcaneu
 n. cut. dorsali – marginea laterala a piciorului(deget V)

N. tibial (L4-S3)
Ramura de bifurcatie mediala a n. ischiadic
Continua inf. traseul nervului sciatic
La nivelul fosei poplitee este cel mai lateral si superficial element
In regiunea post. a gamebi coboara cu vasele tibiale post. pe care le incruciseaza
dinspre med. spre lat.
In santul retromaleolar medial se imparte in :
 n. plantar medial
 n. plantar lateral
Ramuri:
 Rr. musculare : mm. post. ai gambei
 Rr. articulare : artic. genunchiului si artic. talocrurala
 N. interosos al gambei – mb. interosoasa→ se desprinde ramura pentru
artic. talocrurala si tibiofibulara
 N. sural cut. med.
 Rr. calcaneene med. : teg. medial calcai

N. plantar medial
Lateral de vasele plantare mediale si merge pana la baza MT I, aici se imparte
in:
 Nn. digitali plantari comuni
o pentru primele 3 saptii interosoase
o Acestia se impart in nn. digitali plantari proprii (fetele adiacente I-
IV)
 N. digital plantar – fata mediala I
 Rr. musculare : mm. abductor haluce , m. FSD, FSH, primul lombrical
N. plantar lateral
Medial de vasele plantare lat., pana la nivelul tuberculului MT V
Se imparte in :
 R. superficiala – nn. digitali plantari : ultimul spatiu interosos(fata lat. V)
 R. profunda –
o insoteste artera plantara lat.
o mm. plantari laterali, interososi, ultimii 3 lombricali, artic.
corespunzatoare

LP EMBRIOLOGIE

FACTORII DE REGLARE AI GAMETOGENEZEI

• Hormoni hipofizari – gonadotropine – FSH, LH;
• Inhibina, activina.
• Celule Sertoli – bariera hemotesticulara; celule Leydig;
CELULE SERTOLI, CELULE LEYDIG
• Celulele SERTOLI (sustentaculare, sustinere) localizate in interiorul tubilor
seminiferi.
 • Celulele LEYDIG (interstitiale) localizate in afara tubilor seminiferi si secreta
testosteron (nivele crescute in L3-L6 intrauterin, primul an de viata si
postpubertate)
• Celulele liniei seminale (spermatogonie, spermatocit primar si secundar, spermatida si
spermatozoid)

Celulele Sertolii impart tubii seminiferi in 2 compartimente:

BAZAL- intre membrana bazala si jonctiuniile celulelor Sertoli (contine spermatogonii)-
celule diploide, 46 cromozomi
LUMINAL – superior de jonctiunile celulelor Sertoli (bariera hemotesticulara) – contine
spermatocite...
În principal, aceasta bariera protejeaza celulele cu 23 de cromozomi (care ar putea fi
receptate ca non - self) de un eventual atac cu anticorpi al organismului.

BARIERA HEMOTESTICULARA
• 1. membrana bazala;
• 2. spermatogonia;
• 3. spermatocit primar;
• 4. spermatocit secundar;
• 5. spermatida;
• 6. spermie;
• 7. celula Sertoli;
• 8. bariera hemotesticulara.

INFERTLITATE
ETAPA I- ESTE REPREZENTATĂ DE SPERMOGRAMA ŞI
SPERMOCULTURĂ
ETAPA II ESTE REPREZENTATA DE EFECTUAREA ANTICORPILOR
ANTISPERMATICI.

TESTE DE INFERTILITATE MASCULINA

SPERMOGRAMA - reprezinta test de fertilitate masculina care verifica cantitatea si
calitatea spermei
• Rezultate NORMOSPERMIE = valori normale;
• Volum sperma: 1.5 ml
Numar total de spermatozoizi: 39 de milioane / ejaculat
Concentratia spermatozoizilor: 15 milioane / ml
 Vitalitate: 58% spermatozoizi vii
Mobilitate progresiva: 32%
Mobilitate totala (progresiva + neprogresiva): 40%
Morfologie: 4% forme normale
pH: 7.2
Rezultate anormale
• polizoospermie = concentratia spermatozoizilor peste limitele normal;
• hipospermie = volumul spermei < 1,5 mL ;
• hiperspermie = volumul spermei > 5 mL;
• aspermie = absenta spermei;
• piospermie =prezenta leucocitelor in sperma (dau culoare galbuie);
• hematospermie = prezenta hematiilor in sperma (dau
culoare rosiatica);
• astenozoospermie = motilitate < 40%;
• teratozoospermie = > 96% din spermatozoizi au forme anormale;
• necrozoospermie = spermatozoizi neviabili;
• oligoozoospermie = spermatozoizi mobili < 15 mil./mL si motilitate < 40%;
• azoospermie = absenta spermatozoizilor.

SPERMOGRAMA
• In cadrul spermogramei se analizeaza si morfologia (structura amanuntita a
componentelor fiecarui spermatozoid: cap, gat si coada) spermatozoizilor.
• Se analizeaza 100 spermatozoizi.
• Pe baza caracteristicilor ei sunt catalogati ca
• normali (valoare normala mai mare de 4%) si
• anormali (malformati: cap dublu, cap amorf, cap alungit, piesa intermediara groasa,
coada dubla, coada franta,coada incolacita etc)

ANTICORPI ANTISPERMATICI
-8% din barbati infertili
-Anticorpii de clasa IgG si IgA au relevanta clinica
-Anticorpii antispermatici de clasa IgG au efecte citotoxice si sunt detectati în ser sau la
nivelul spermatozoizilor cu ajutorul testului SpermMar pentru IgG.
-Anticorpii antispermatici de clasa IgA au în principal proprietati de aglutinare, rar apar în
absenta anticorpilor de clasa IgG, dar semnificaţia lor pentru infertilitatea masculină este
mai mare.
-Pacienţii care prezintă combinat anticorpii antispermatici de clasa IgA şi anticorpii
antispermatici de clasa IgG, sau care prezintă doar anticorpii antispermatici de clasa IgA, au
şanse foarte mici de obţinere a sarcinii pe cale naturală.
-Pentru o mai bună studiere a existentei anticorpilor antispermatici, se folosesc douăteste:
MAR test si immunobead (IBT).

Test MAR (Mixed Antiglobulin Reaction)

- se efectueaza pentru detectarea anticorpilor prezenti pe spermatozoizi (IgA si IgG).
- Cand sunt prezenti anticorpii antispermatici, spermatozoizii mobili vor lega
particulele de latex formand aglutinari.
- > 40% spermatozoizi legati de particule - pozitiv (probabilitate foarte mare de
infertilitate de cauza imunologica).

Testul Mar direct se efectuează pentru detectarea anticorpilor prezenţi pe spermatozoizi.

- Se efectuează pe spermatozoizi din probe proaspete sau pe spermatozoizii obţinuţi în urma
prelucrării probelor.
- Suspensia cu spermatozoizi este amestecată cu o suspensie cu particule de latex acoperite
cu anticorpi monoclonali anti – IgA uman sau cu anticorpi monoclonali anti – IgG uman.
Testul Mar indirect se efectuează pentru detectarea anticorpilor de clasa IgG prezenţi pe
spermatozoizi.
- Se efectuează pe spermatozoizii obţinuţi în urma prelucrării probelor.
- Suspensia cu spermatozoizii obţinuţi prin prelucrarea este incubată cu serurile de control
şi apoi amestecată cu o suspensie cu particule de latex acoperite cu anticorpi monoclonali
anti – IgG uman.

Halosperm
este un test diagnostic bazat pe tehnica dispersiei cromatinei nucleului spermatozoizilor.
Principiul consta in denaturarea blanda a ADN-ului cu formarea unui halo in jurul capului
spermatozoidului cand ADN-ul este intact,
- lipsa acestui halo cand ADN-ul este fragmentat.
- SDF>30% à fragmentare mare a ADN-ului.
 - Utilitate clinica - Alegerea metodei de reproducere asistata (ART) corespunzatoare
Proba se tratează cu Halosperm Kit şi are la bază un proces de dispersie, de condensare a
cromatinei spermatice cu dispariţia ei în cazul unui spermatozoid afectat.
Prezenţa haloului traduce viabilitatea spermatozoidului.
În concluzie, testul este o evaluare cantitativă exprimată procentual a calităţii probei, care ne
indică conduita în tehnica de reproducere asistată.
Dacă SDF este sub 30%, se poate practica inseminare artificială, când însă nivelul este peste
30% atunci şansele de reusită vor fi prin fertilizare in vitro sau ICSI, evitându-se o
inseminare inutilă.
Superioritatea acestei metode se manifestă intocmai prin corecta selectare a tehnicii de
reproducere asistată, fără încercari eşuate care întârzie scopul final.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute prin ICSI datorită procesului de selecţie a celor mai
viabili spermatozoizi şi de excludere a materialului de proastă calitate.

INHIBINA
• FSH stimuleaza producerea de catre celulele granuloase a inhibinei, care va
subpresa FSH-ul.
• Inhibina este produsa atat in gonade, cat si in glanda hipofiza, placenta, corp galben ;
• Exista doua tipuri de inhibina : alfa si beta. :
• Inhibina B prezinta un varf de secretie in prima parte a fazei foliculare si un al doilea
pick secretor la ovulatie.
• Inhibina A prezinta un varf secretor la jumatatea fazei luteale;
• Secretia de inhibina este diminuata de GnRH

CICLUL OVARIAN
• Cuprinde
 Ciclul folicular (F. Foliculara);
 Ovulatia;
 Formarea si evolutia corpului galben (F.Luteala)

• Dureaza in medie 28 zile - Incepe la pubertate - Se termina la menopauza (50-52 ani)

= epuizarea rezervei ovariene
• ATENTIE ----- C. Ovarian nu este acelasi lucru cu C. Menstrual

OVULATIE
Semne clinice de ovulatie
• Cresterea temperaturii bazale
• Modificarea mucusului cervical (devine elastic si alunecos pentru a asigura un
"vehicul" sigur pentru "transportul" spermei) asemanator albusului de ou
Daca C.O este mai lung/scurt se calculeaza considerand constanta faza luteala (14 zile) =
Metoda calendarului
Ex- C.O 35 zile – ovulatia are loc in 35-14 = ziua 21
Aspectul de feriga a mucusului cervical în perioada ovulaţiei
Teste de ovulatie
– masoara nivelul de LH in urina (colorimetric) – acelasi principiu ca si testul de
sarcina
– Masurarea progesteronului in sange in ziua 21 (secretat de corpul galben- in principal)
– este un martor al ovulatiei care a avut loc in ziua 14
• Considerand un C.O de 28 zile, ovulatia are loc teoretic in ziua 14 (la 24-36 h dupa
peack-ul de LH = trigger al ovulatiei)

OVULATIE - Implicatii clinice

– Planificarea sarcinei – perioada fertila = 1 sau 2 zile inainte si dupa ovulatie
– Contraceptie (Metoda calendarului)
– Tehnici de reproducere umana asistata (inseminare intrauterina – IUI- pe ciclu
natural, fara stimulare ovariana in prealabil)
Determinarea rezervei ovariene (important in fertilitate)
• INHIBINA B (produsa de celulele granuloase) – masurata in faza foliculara
• AMH (anti-Mullerian hormone)
O dată cu începerea pubertaţii, AMH este produs de celulele stratului granulos ale foliculilor
de crestere din ovar

AMH
La sexul masculin valorile AMH pot diferentia
-criptorhidismul (celule Sertoli) de anorhie iar
-la copiii mici ce prezinta ambiguitate genitala determinarea markerului este utila pentru
evaluarea prezentei si functiei testiculare
Implicatii clinice: Sunt 2 situatii in care AMH-ul poate oferi informatii extrem de pretioase in
atitudinea terapeutica:
 - Determinarea rezervei ovariene (la femeile care urmaresc obtinerea unei sarcini prin fertilizare in
vitro) sau determinarea prezentei testiculelor pe traiectul de coborare atunci cand ele nu se gasesc
in scrot.

CICLUL FOLICULAR
Foliculul –reprezinta complexul format dintr-un ovocit (primar sau secundar) inconjurat de
unul sau mai multe straturi de celule foliculare.
Ciclul folicular incepe la pubertate
ATENTIE – ciclul ovogenetic debuteaza in viata intrauterina) si se termina la menopauza
(epuizarea foliculilor din ovar = golirea ovarelor).

Tipuri foliculi ovarieni vizibili pe lame

• Folicul primar
• Folicul secundar
• Folicul matur – tertiar – de Graaff
• Folicul secundar/matur fara ovocit/nucleu in sectiune
• Folicul in evolutie

CICLUL UTERIN
• Poate fi impartit in 4 faze:
• 1. Menstruala
• 2. Proliferativa
• 3. Secretorie
• 4. +/-Premenstruala
• Fiecare faza se afla sub un control hormonal strict.
• Hormonii care controleaza ciclul uterin sunt secretati de ovare sub influenta
hipofizara (LH-ul si FSH-ul nu controleaza dimensiunile mucoasei uterine).

Implicatii clinice:
• Mucoasa uterina poate fi urmarita ecografic inregistrandu-se dimensiunile
endometrului (format din 3 straturi bazal +spongios+ compact) utilizandu-se adesea
termenul ecografic de endometru trilaminar – pentru a desemna faza secretorie
(postovulatie).
• Progesteronul pregateste uterul pentru implantare.
 • Implantatia blastocistului (nu embrion, nu zigot, nu morula) se face doar in faza
secretorie cand mucoasa uterina este suficient de groasa si “suculenta” (tradusa in
termeni hormonali printr-un progesteron crescut).

Explorarea infertilitatii feminine

• TEMPERATURA BAZALA
• EVOLUTIA MUCUSULUI CERVICAL
• ECOGRAFIA
• BIOPSIA DE ENDOMETRU
• LAPAROSCOPIA

Teste de permeabilitate tubara:

• Histerosalpingografia
• Histeroscopia
• laparoscopia

METODE CONTRACEPTIVE

• HORMONALE
– Anticonceptionale (Estrogen+Progesteron sau numai Progesteron) –INHIBA
OVULATIA, mucusul cervical devine impermeabil, inhiba proliferarea
mucoasei uterine si astfel implantarea oului
– Plasture hormonal (5/5cm) –se aplica 3 saptamani/luna cu pauza 1saptamana
( contin estrogen (E2) si progesteron(P)
– Inel vaginal – se aplica 3s/luna (de catre femeie) (E2+P)
– Injectia trimestriala (P in doza mare) –intramuscular; are
actiune pe mucus cervical si ovulatie
– Implant (Progesteron in doza mare) – se fixeaza de catre medic, subcutanat in
brat – dureaza 3 ani
– Sterilet hormonal (Mirena) – se fixeaza intrauterin, de catre
medic, dureaza 5 ani
• NEHORMONALE
– Sterilet, Spermicide, Prezervativ, Diafragma
 • NATURALE
– Temperatura bazala – creste cu 0,3-0,5 grade dupa ovulatie si se mentine
constanta pana la menstruatie
– Metoda simptomatica- modificarea glerei cervicale
• DEFINITIVE
– Ligatura trompelor/ductelor deferente
• URGENTA
– Pilula cu Progesteron in doza mare (Postinor)
– Pilula cu Estrogen si Progesteron in doze mari
– Steriletul introdus in Max 5 zile

1. Pilula combinată („anticoncepționalele”)

2. Pilula cu progestageN
3. Sistemul intrauterin („sterilet cu
hormoni”) 1. Prezervativul
4. Implantul 2. Retragere (coitus interruptus)
5. Injecțiile 3. Vasectomie
6. Plasturele contraceptiv
7. Inelul vaginal
8. Contracepția de urgență sau pilula de a
doua zi
9. Prezervativul

10.Spermicidele (ovulele anticoncepționale, creme, foițe)

11.Diafragma cu spermicid
12.Metode naturale
13. Legarea trompelor uterine
1. Prezervativul
2. Retragere (coitus
interruptus)
• Plasturele este pătrat și se poate fixa pe abdomen, coapse, fese sau braț.
3. Vasectomie
• Conține estrogen și progesteron, hormonii fiind eliberați continuu, pătrunzand în
sange prin piele.
Se considera ca spermatozoizii stiu sa-si mentina directia datorita factorilor pe care ii
intalnesc in tractul genital feminin:
• Temperatura mediului intern din tractul genital feminin
• Consistenta si densitatea secretiilor tractului genital feminin
• Peristaltismul de la nivelul cavitatii uterine – Contractiile miometrului conduc
spermatozoizii catre trompele uterine

Spermatozoizii cu cromozom Y:
• Sunt mai mici si mai rapizi decat cei cu cromozom X
•Au durata de viata mai scurta decat cei cu cromozom X
Spermatozoizii cu cromozom X:
• Sunt mai lenti decat cei cu cromozom Y
• Sunt mai capabili sa faca fata mediului acid al tractului genital feminin
Inotatori pe distante lungi
- Distanta pe care un spermatozoid trebuie sa o parcurga pentru a fecunda este de
aproximativ 15 cm.
- aceasta distanta este de 3,750 ori mai mare decat dimensiunea spermiei.
- Comparabil ar fi un om inotand 64 km pentru a ajunge la destinatie
- In Korea si alte tari est asiatice varsta oficiala se stabileste din momentul conceptiei si nu din
momentul nasterii. Asadar in aceste tari in momentul nasterii ai implinit deja 9 luni!

Principalele metode de reproducere asistata sunt:

-inseminare artificiala
-fertilizarea in vitro FIV
-injectarea intracitoplasmatica ICSI

Defecte de tub neural

- sunt anomalii congenitale frecvente – 1:1000 nou nascuti vii;
- neinchiderea tubului neural – sapt 3-a – sapt 4-a i.u.;
- formele cele mai comune sunt: anencefalia si spina bifida;
Anencefalia – neinchiderea neuroporului anterior – encefalul, meningele, calota craniana,
pielea capului sunt absente – se asociaza cu anomalii faciale, cecitate, surditate – letala.
Spina bifida – defect de fuziune a arcurilor vertebrale:
• 1. oculta ;
• 2. aperta – meningocel;
- meningomielocel;
Prognostic sever; dupa tratament chirurgical, 1/3 din cazuri supravietuiesc cel putin 5 ani.
Anencefalia este o anomalie a tubului neural,afectand creierul si maduva spinarii.Se
manifesta prin lipsa craniului si a creierului,anomalii faciale,defecte cardiace.Intre factorii
cauzali sunt incriminate toxinele din atmosfera si deficit de acid folic in timpul sarcinii.Copiii
mor in cateva zile.
ANOMALII DE NOTOCORD
• Persistenta resturilor notocordale se caracterizeaza prin aparitia tumorilor benigne
sau maligne – chordoame ;
• 1/3 din aceste tumori se gasesc la baza craniului si se extind catre nazofaringe
• Au ritm de crestere lent, iar cele maligne infiltreaza tesuturile osoase de vecinatate.
TUMORI GERMINALE
Cel mai notabil dintre acestea este teratomul sacrococcigian, cea mai frecventă tumoare
diagnosticată la bebeluși la naștere.
Dintre toate tumorile mediastinale anterioare, 15-20% sunt tumori cu celule germinale, dintre
care aproximativ 50% sunt teratoame benigne.
ANOMALII TROFOBLAST
• Nu se formeaza vilozitatile tertiare – letal;
• Vilozitatile tertiare pot degenera si formeaza excrescente chistice – mola hidatiforma.
MOLA HIDATIFORMA

CORIOCARCINOM

HCG – TEST DE SARCINA

DUBLU TEST
• se efectueaza in saptamanile 9 – 13 de sarcina
• este un screening prenatal de prim trimestru caracterizat prin determinarea in sangele
matern a
• markerilor serici PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii, care este produsa in
cantitate mare de trofoblast si eliminata in circulatia maternala) si
• Free beta HCG.
Pentru o rata de detectie a sindromului Down si a sindromului Edwards de 86% este necesara
o evaluare combinata – biochimica si echografica, a valorilor celor doi markeri serici si a
translucentei nucale, masurata ecografic de catre medicul ginecolog

PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii)

• este o glicoproteina derivata din placenta.
• In timpul sarcinii este produsa in cantitate mare de catre trofoblast si eliberata in
circulatia materna.
• Nivelurile serice ale acestei proteine cresc odata cu varsta gestationala.
• Scaderea concentratiei PAPP-A in cursul sarcinii este asociata cu anomalii
cromozomiale ale fatului:
 trisomie 21, 18, 13,
 sindrom Turner,
 triploidie de origine paterna (scadere usoara)
 triploidie materna (scadere marcata)
Free beta-HCG
– subunitatea beta libera a HCG – este considerat a fi un marker mai relevant decat molecula
de HCG intact in trimestrul I de sarcina.
Valorile sunt mult crescute in triploidia de origine paterna. In sindromul Turner nivelul de
free beta-HCG este normal.
In prezenta trisomiei 18 sau 13 precum si a triploidiei de origine materna concentratiile de
free beta-HCG sunt considerabil scazute.
Translucenta nucala

TRIPLU TEST
• se efectueaza in saptamanile 14 – 21 de sarcina) este un screening prenatal care se
efectueaza la inceputul celui de-al doilea trimestru de sarcina.
• informatii - anomaliile congenitale
 Sindrom Down,
 Sindrom Edwards
 Sindrom Patau
• triplu test (AFP, estriol, HCG) sau
• cvadruplu test (AFP, estriol, HCG, inhibina A).
• AFP – alfa fetoproteina – ficat, SV, epiteliu intestinal.
AMNIOCENTEZA
Amniocenteza este un test invaziv de diagnostic prenatal
se efectueaza dupa 16 saptamini de sarcina. la testele de screening prenatal - – S16-S20
Indicatiile efectuari ei sunt:
• un risc crescut boli genetice suspicionate in trimestrul 2;
• diagnosticul unor infectii fetale specifice (toxoplasmoza, CMV, etc),;
• determinari biologice/biochimice din lichidul amniotic (teste de maturitate
pulmonara fetala, etc);
• parinti purtatori de gene recesive ale unei boli genetice,
• sarcini anormale in antecedente,
• ecografie in afara limitelor normale,
• varsta mamei peste 35 ani.
Amniocenteza implica recoltarea si examinarea celulelor din lichidul ce inconjoara fatul
(lichidul amniotic). Aceste celule din lichidul amniotic sunt de origine fetala - cromozomi
fetali
Biopsia de vilozitati coriale (Chorionic villus sampling - CVS)

TTTS
• Sindromul “twin to twin transfusion” este rezultatul unei transfuzii intrauterine de
sange de la un geaman catre celalalt.
• Acest sindrom apare la 10- 15% din gemenii univitelini monocorionici si se
caracterizeaza prin supradezvoltarea unui geaman si dezvoltarea insuficienta a
celuilalt.
• Geamanul donor prezinta hipovolemie si oligohidramnios (la nastere prezinta
anemie), iar cel acceptor este hipervolemios si polihidramnios (la nastere este
hipertensiv si prezinta hiperbilirubinemie).

Gemenii din Siam

 • Termenul de gemeni siamezi provine de la doi frati din Siam, uniti la nastere la
nivelul abdomenului.
• Chiar daca in prezent ei ar fi fost foarte usor separati, raritatea acestei conditii le-a
oferit o faima considerabila in secolul al XIX-lea, pe cand lucrau la circul P.T.
Barnum.
• Astfel, ei au inceput sa fie cunoscuti sub numele de “Gemenii Siamezi”, datorita
locului lor de nastere.
Cele mai comune tipuri de gemeni siamezi
Thoracoomfalopagi (43%)
• Sunt uniti la nivelul toracelui si impart un singur cord, deseori impartind ficatul si
sistemul digestiv.
Omfalopagi (10%)
• Sunt uniti la nivelul abdomenului si imart sistemul digestiv, ficatul, diafragma, dar
nu si inima.
Craniopagi (6%)
• Sunt uniti doar la nivelul capului, in zona occipitala, temporala sau frontala,
niciodata la nivelul viscerocraniului sau la baza craniului.