Nervii cranieni bulbari

Conf. Dr. Cristina Tiu

 Nervul glosofaringian (perechea a IX a)
Este un nerv mixt ce contine
fibre :
motorii somatice
senzitive somatice
viscerale eferente
viscerale aferente
senzoriale

Iese din craniu prin gaura

rupta posterioara, impreuna
cu n. vag si n. spinal accesor,
alaturi de vena jugulara
 Nervul glosofaringian
Componenta Ganglion Nucleu Organ tinta Functie
Motorie Ncl. Ambiguu M. stilofaringian Ridica
somatica (p. rostrala) faringele
Motorie Otic Ncl salivator Gld. parotida Secretia
viscerala inferior salivara
Senzitiva Ggl Tractul spinal Urechea externa, fata Sensibilitatea
somatica glosofaringian al trigemenului int. a membranei exteroceptiva
superior timpanice,
1/3 post a limbii,
perete post. faringe
Senzitiva Ggl Tractul si Sinusul carotidian si Reflexe baro-
viscerala glosofaringian nucleul solitar glomusul carotidian si chemo-
inferior (p. caudala) receptoare

Senzoriale Tractul si Papilele gustative de Sensibilitatea

nucleul solitar la baza limbii gustativa
(p. rostrala) (gust amar)
 Neuronii motori centrali coboara cu
Componenta somatica tractul corticobulbar si fac sinapsa
motorie bilateral cu neuronii motori periferici
din partea rostrala (superioara) a
nucleului ambiguu

Axonii neuronilor din ncl. ambiguu

(fibrele motorii branchiale), ies din
bulb intre oliva bulbara si pedunculul
cerebelos inferior

Inerveaza m. stilofaringian care

ridica faringele in timpul deglutitiei si
vorbirii
 Examen clinic
Reflexul faringian:

Se plaseaza pacientul in fata

unei surse de lumina
Se atinge cu o minispatula
peretele posterior al faringelui
Se obsera ridicarea peretelui
faringian, iar pacientul are o
reactie de greata

In cazul unei leziuni de tip

neuron motor periferic, reflexul
faringian va fi diminuat
 Fibre parasimpatice
Componenta motorie Neuronii preganglionari sunt situati in
viscerala nucleul salivator inferior
Reactioneaza la stimuli provenind de la
hipotalamus (ex. Gura uscata ca
raspuns la frica) sau la stimuli gustativi
sau olfactiv
Nervul timpanic pleaca din gg inferior,
ajunge prin canalul timpanic la urechea
medie; face sinapsa in gg otic, iar
fibrele postganglionare ajung la gld
parotida
Fibrele postganglionare merg cu
celelalte componente si ies din craniu
 Componenta senzoriala
Pericarionul se
gaseste in gg
inferior
Fibrele merg la Examinarea gustului (nervii VII + IX):
papilele gustative Betisoare infasurate in vata, inmuiate in solutii
de la baza limbii apoase pentru cele patru principii gustative:
Dulce, acru, sarat, amar
(V- ul lingual), Pacientul este rugat sa scoata limba
specializate pentru Se atinge suprafata limbii cu betisorul
Pacientul indica gustul pe care il simte,
gustul amar aratand spre cartonasul corespunzator
(nu vorbeste, pentru ca solutia ar difuza si nu am
putea aprecia corect scaderea sensibilitatii
gustative)
Componenta senzitiva somatica

Asigura sensibilitatea termica si dureroasa (sensibilitate constienta) din

urmatoarele teritorii:
Fata interna a membranei timpanice
1/3 posterioara a limbii
Partial pavilionul urechii externe
Portiunea superioara a faringelui
Primul neuron se gaseste la nivelul ggl. glosofaringian superior
Axonii primului neuron proiecteaza in partea caudala a tractului
spinal al trigemenului (al doilea neuron)
Axonii celui de al doilea neuron se incruciseaza si urca pana la
nivelul talamusului in ncl ventro- postero- medial (al treilea neuron)
Axonii celui de al treilea neuron proiecteaza in girusul post central,
in regiunea cefalica a homunculus-ului senzitiv
 - Chemoreceptorii din glomusul carotidian
Componenta senzitiva monitorizeaza nivelul de oxigen din sangele
viscerala circulant
-Baroreceptorii din sinusul carotidian
monitorizeaza presiunea arteriala
-
-fiind o cale senzitiva (sensibilitate inconstienta),
pericarionul primului neuron se gaseste la nivelul
unui ganglion : gg. glosofaringian inferior
-Terminatiile centrale ale acestor pericarioni merg
in tractul solitar si apoi fac sinapsa in nucleul
solitar, in partea sa caudala

-Din nucleul solitar pornesc conexiuni cu formatia

reticulata si cu hipotalamusul , care contribuie la
raspunsul reflex adecvat pentru controlul
respiratiei, a debitului cardiac si a tensiunii
arteriale
 Aspecte clinice
Paralizia de nerv glosofaringian
Tulburare de deglutitie pentru solide
Peretele posterior al faringelui tractionat de parte
sanatoasa
Diminuarea secretiei gld. parotide
Diminuarea senzatiei pentru gust amar
Nevralgia de glosofaringian
De regula secundara unei leziuni
Durere cu caracter nevralgic la nivelul faringelui si
baza limbii
 Nervul vag
Componenta Functie
Motorie somatica Musculatura striata a faringelui,
limbii (palatoglos) si laringelui (cu
exceptia m. Stilofaringian (IX) si m.
Tensor al valului palatin (V3)
Motorie viscerala Musculatura neteda si glandele
faringelui si larigelui, viscerele
toracice si abdominale
Senzitiva somatica Tegumentele din regiunea
retroauriculara, suprafata externa a
timpanului, meatul acustic extern,
faringele

Senzitiva viscerala De la laringe, trahee, esofag, viscere

toracice si abdominale ; receptori la
intindere (stretch receptors) din
peretele arcului aortic,
chemoreceptori in corpul aortic
adiacent arcului
 Componenta motorie viscerala

Fibrele preganglionare fac sinapsa in gg situati in apropierea viscerelor; fibrle

postganglionare determina braicardie, activeaza peristaltica intestinala, activeaza
secretia glandulara a diferitelor organe
Componenta motorie somatica
Val palatin coborat
Reflex velopalatin abolit
Lueta tractionata de partea
sanatoasa
Tulburare de deglutitie ptr
lichide
Voce bitonala (pareza de
nerv laringeu recurent);
poate fi cauzata de:
Endarterectomie
Tiroidectomie
Anevrism de arc aortic
Adenopatii mediastinale
Paralizie de nerv vag stg.

Val palatin
coborat pe stg

Lueta tractionata de
partea sanatoasa
(semnul cortinei)
 Paralizia de nerv vag
Paralizia unilaterala
Disfagie pentru lichide
Disfonie (voce nazonata, voce bitonala)
Dispnee
Hipoestezie la nivelul faringelui, laringelui,palatului moale, a
conductului auditiv extern, a pavilionului urechii
Aritmii cardiace
Paralizia bilaterala
este incompatibila cu viata, datorita intreruperii
inervatiei cardiace
 Perechea a XIa
Nervul spinal accesor
Nerv strict motor
Originea: ncl accesor care
coboara din bulb pana la nivel C5

Are:
o radacina craniala care se
divide (un ram va merge cu
nervul vag)
o radacina spinala care urca
pe langa maduva si intra in
craniu prin foramen magnum

Cele doua radacini se unesc si ies

din craniu prin gaura rupta
posterioara

Se distribuie mm
sternocleidomastoidian si trapez
Examen clinic
Inspectia maselor
musculare (evidentierea
atrofiilor, fasciculatiilor)
Bilant muscular Ridicarea umerilor (m. Trapez)

Rotatia laterala (m. sternocleidomastoidian

 Paralizia de nerv spinal accesor

Umar cazut

M. sternocleidomastoidian determina
rotatia laterala a capului
extensia capului (contractie bilaterala, pct fix pe mastoida)
Flexia capului (contractie bilaterala, punct fix pe clavicula)
Aceste actiuni nu vor mai putea fi efectuate contra rezistentei opuse de
examinator; in plus, umarul este cazut si nu poate fi ridicat contra
rezistentei
 Sindromul de gaura rupta
posterioara
IX, X, XI ; semne clinice date de afectarea
tuturor acestor nervi unilateral
Cauze:
Tumori de glomus jugular/alte tumori de parti moi
Tumori osoase/meningeale
Traumatisme de baza de craniu
 Perechea a XIIa : Nervul hipoglos
Nerv pur motor
Ncl. de origine : partea
post a bulbului,
paramedian, situat
medial fata de ncl.
dorsal al vagului
Strabate bulbul dinspre
posterior spre anterior
si iese in santul dintre
De asemenea, ca raspuns la stimuli tactili
sau gustative, fibre de la nucleul si tractul solitar si de piramida bulbara si ncl.
la ncl. spinal al trigemenului proiecteaza in ncl.
hipoglosului contribuind la actiitati reflexe cum ar fi
olivar inferior
inghititul, suptul, mestecatul
Perechea a XIIa : Nervul hipoglos
Iese din craniu prin gaura
condiliana anterioara
Trece printre VJ int si ACI
(ansa hipoglosului)
Se distribuie mm
intrinseci si extrinseci ai
limbii cu exceptia m.
palatoglos (inervat de
N.X)
Nervul hipoglos:
Musculatura intrinseca a limbii
Musculatura extrinseca : m. genioglos, stiloglos, hioglos
Muschii geniohioid si milohioid
 Aspecte clinice
Limba se examineaza in situ si la protruzie; observam
pozitia limbii. La protruzia limbii aceasta va devia in
functie de tipul de leziune (NMC/NMP)
Pacientul este rugat sa deplaseze limba lateral stg- dr
si sus- jos; observam mobilitatea
Observam daca exista atrofii, sau fasciculatii
Pacientul poate relata dificultati la deplasarea bolului
alimentar in cavitatea bucala
Poate avea dificultati de pronuntie a consoanelor
linguale (l, m, n, b)
Upper motor neuron Lower motor neuron
lesion: tongue deviates lesion: tongue deviates
to the opposite side to the same side
Paralizie periferica de nerv hipoglos stg

Atrofii la nivelul
stangi a limbii

Limba deviata de partea bolnava, prin actiunea

m. genioglos din partea sanatoasa
 Cauze ale paraliziei de hipoglos
NMC :
Practic orice cauza care intrerupe fibrele
corticobulbare (vascular, inflamator, tumoral etc)
Totusi, desi proiectia fibrelor este predominant
contralaterala, exista si fibre ipsilaterale, iar
deficitul de motilitate al limbii nu va fi unul
semnificativ clinic
 Cauze ale paraliziei de hipoglos
NMP :
Boli degenerative
Scleroza laterala amiotrofica
Atrofia olivo- ponto- cerebeloasa
Boala Friedreich
Sdr de gaura condiliana sau combinat condilo- gaura rupta
posterioara
Traumatisme
Tumori de parti moi/ osoase/ meningeale/glomus jugular
Leziuni ale ansei hipoglosului
Disectia de a. carotida interna
Lezare iatrogena in timpul endarterectomiei