Tema : Examinarea pacientului cu boala

parodontala. Instrumente si metode de

examinare , stabilirea diagnosticului.

Elaborat:Chilari Daniela
Grupa :S1704
1. Examenul clinic : subiectiv (anamneza), clinic-
obiectiv (instrumentar).
Metoda de examinare a bolnavului parodontopat cuprinde 3 etape :

• cuprinde date referitoare la imbolnavirea relatate de

Anamneza bonav

Examinarea • este realizata prin mijloace profesionale adecvate, in

urma careia s estabileste un diagnostic de
clinica obiectiva certitudine sau prezumtiv;

Examene • contribuie la precizarea dignosticului , a alegerii

celor mai eficiente masuri profilactice si de
complemntare tratament
 Anamneza
Reprezinta prima etapa a examinarii , care se bazeaza pe intrebari si interpretarea raspunsurilor date
de bolnav, precum si observatii asupra acestuia.

Prin anamneza se obtin date preinvind :

a) Indentitatea (nume, prenume, adresa, nr. de telefon)

b) Virsta :
 copii tineri –parodontita juvenila, gingivite/parodontite de pubertate;
 35-40 ani- parodontite agresive ;
 dupa 40 ani- parodotite cronice ”ale adultului”;
 virstnici- parodontopatii de involutie.

c) Sexul

d) Profesia: industrii(chimica , panificatie, produse zaharoase), suprasolicitari ocluzale(dulgheri,

timplari, croitori, cizmari, lucratori la circ ).
e) Motivele prezentarii – singerari la periaj , masticatie sau chiar spontan ; sezatie de tensiune in
oasele maxilare ; secretie purulenta din santul gingival, cu miros fetid; retractie gingivala;
mobilitate dentara anormala; dificultati de mastecatie ; tulburari de vorbire; tulburari
fizionomice : dinti alungiti, distanti; hipersensibilitate la contactul dintilor cu alimente reci
,fierbinti ,acru si dulce.

f) Felul masticatiei si obiceiuri alimentare .

g) Istoricul bolii- debutul bolii, evolutia bolii , posibilul tratament si efectele lui.

h) Obiceiuri vicioase- fumat , consum de alcool, bruxism, inclestarea dintilor, intrepunerea unor
obiecte intre dinti .

i) Boli generale –hipertensiuen , reumatism cronic , cardiopatie ischemica , hepatita , diabet,

TBC , SIDA, astm, sarcina, alergii . Se atrage atentia la medicatia pe care o urmeaza pacientul
pentru a omite sinergism intre anestezie si medicamentele administrate de pacient .
 Examenul clinic stomatologic obiectiv: exobucal, endobucal.

Examenul clinic exobucal presupune analiza:

1. Facies – culoarea tegumentelor, reacţii vegetative (transpiraţie, paloare);

2. Normă de faţă, normă de profil, simetrie.

3. Se notează: “tegumente de aspect normal, profil drept, convex, concav, etaje egale, treaptă labială normală sau inversată, şanţuri ale
feţii simetrice, şterse, adânci, etc.”;

4. Puncte dureroase (prin palpare):

 puncte sinuzale,
 punctele de emergenţă ale nervilor feţii.

5. Deformări ale conturului feţei – prezenţa unor tumori, tumefacţii, abcese; notăm “tumefacţie, deformare, înfundare în regiunea”, etc;

6. Pareze , parestezii, paralizii faciale, roşul buzelor, fanta palpebrală;

7. Obiceiuri vicioase – respiraţie orală (buze uscate), deglutiţie infantilă, masticaţie unilaterală, etc;

8. ATM – deschidere normală sau nu, în arc sau nu, fără deviaţie de la linia mediană sau nu, într-un timp, în doi timpi, cu sau fără
cracmente, crepitaţii, durere articulară, etc.;

9. Ganglioni limfatici – palpabili nedureroşi sau dureroşi în regiunea..., aderenţi, etc. în regiunea submaxilară sau cervicală, etc.;

10. Glande salivare – palpabile dureroase sau nu, inflamaţie, etc.

Examen stomatologic endobucal

1. Examen odontal - se notează statusul odontal. Se noteaza prezenta/absenta leziunilor

odontale coronale , dintii lipsa, prezenta/absenta lucrarilor proetetice ,
prezenta/absenta implanturilor .

2. Examenul ocluziei- se examineaza DVO, DVR, DV care poate fi micsoarata prin

prierderea dintilor din zona de sprijinsi migrare vestibulara a frontalilor, contacte
dentare necorespunzatoare sau lipsa lor .

3. Examenul mucoasei: culoare, leziuni, tumefacţii/ orificiile glandelor salivare .

2. Parodontometria . Notiune . Criterii clinice de evaluare in
timpul unui examen parodontal.
• Parodontometria – metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului
a reactiei gingiei , a adincimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de mobilitate.
• Pentru evaluarea cit mai exacta a modificarilor clinice (retractia gingivala, adincimea
pungilor si mobilitatea dentara), se poate compara valoarea insumata a acestor semne clinice ,
inainte si dupa tratament.

Se noteaza cu :
r1- retractia gingivala;
p1- adincimea pingilor;
m1- gradul de mobilitate inainte de tratament;
r2, p2, m2 –valorile dupa tratament.
Valorile indicilor rezultati(interpretarea
datelor ):
• Agravarea ,la valori sub 0 ale indicilor;
• Ameliorare , la valori cuprinse intre 20 si
80 .
• Stationara , la aceleasi valori ale indicilor
intre si dupa tratament;
• Vindecare: reducerea mobilitatii si
retrocedarea semnelor de inflamatie si a
adincimii pungilor parofdontale.
Examenul parodontal. Stabilirea statutusului parodontal
Examenul clinic al parodonţiului marginal. Aspectul papilelor interdentare şi al gingiei fixe poate fi:

A. Parodonţiul normal = sănătos – suprafaţa gingiei este netedă, aspect de coajă de portocală,
culoare roz, fără inflamaţie.

B. În gingivită - culoare roşu violaceu, tumefacţii, edem, mărirea în volum a papilelor şi a

marginii gingivale, sângerare spontană sau la palpare, prezenţa plăcii bacteriene, consistenţa
moale la palpare a papilelor şi gingiei, desprinderea gingiei, a ataşării pe dinte, sau culoare roşu
aprins, congestivă, ulceraţii ale papilelor şi gingiei, pungă falsă.

C. În periodontită - inflamaţie, culoare roşu violaceu, edem gingival (tumefacţie), retracţie

gingivală, pungă falsă şi adevărară, gingivoragie, supuraţie, mobilitate, migrare, fistule,
miloliză, abcese parodontale. La percuţie dintele cu periodontită are un sunet mat.
 Metode de relevare a placii bacteriene

A. Solutii colorante
1. Sol. Fuxina bazica 0,2-0,3 % - se utilizeaza prin clatirea lurii 20-30sec. Urmata de clatirea abundenta a gurii tinp de 30
sec.
2. Sol. albastru de metilen 2%- se foloseste prin tamponament usor.
3. Sol. Violet de gentiana 1%.
4. Sol. Albastru de toluidina 1%.
5. Sol. Hematoxilina 0,1% urmata de eozina 1%.
6. Sol. Iod-iodurata-Lugol.
7. Sol. Butler in doua nuante .

B. Sol. de fluorescenta DC galben nr.8 –se evidentiaza cu lamoa de lumina Plak-Lite.

C. Coloranti Bifazici coloreaza selectiv placa bacteriana tinara si cea matura:

 Sol.Dis-plaque- coloreaza placa recenta (2-3 zile)in rosu si placa veche (9-18zile) in albastru.

D. Eritrozina (drajeuri sau comprimate colorante Placolor) care in timp se dizolva in saliva si coloreaza placa bacteriana

E. Produse tipizate sub forma de drajeuri: Placolor, Ceplac, Revelan, Mentadent, Red – Cote, care se dizolva in saliva si
coloreaza placa bacteriana.

Revelarea placii bacteriene se poate face in cabinetul stomatologic sau individual, acasa, de catre pacient.
3.Indicii de apreciere a placii bacteriene
INDICELE DE IGIENĂ ORALĂ SIMPLIFICAT - O.H.I.-S

Indicele de igienă orală simplifcat (OHI–S) permite evaluarea separată a depozitelor moi şi a celor
dure, prezente pe suprafeţele vestibulare sau orale a 6 dinţi de pe ambele arcade: 16, 11, 26, 31
- suprafețele vestibulare; 36, 46 - suprafețele linguale.Calcularea indicelui de placă simplifcat (DI-
S) cât şi a aceluia de tartru (CI-S) se fac astfel:

• împărţim suma tuturor scorurilor obţinute pentru fiecare dinte în parte la 6 (numărul de
sextanţi).

• rezultatul este cuprins între 0 şi 3.

 INDICELE GINGIVAL PMA Indicele gingival PMA se calculează conform
formulei:
Conform lui Massler (1969), indicele gingival PMA se
bazează pe conceptul că progresia inflamaţiei este un
indicator de severitate a afectării gingivale. Inflamaţia
• PMA = suma scorurilor x 100%
gingivală porneşte de la papilă (P), se continuă cu marginea
gingivală (M) şi, dacă progresează, ea va interesa şi 3 x numărul de dinți examinaţi
ţesuturile gingivale ataşate (A) (inserţia epitelială).

Coduri de evaluare a indicelui gingival PMA:

 0 - ţesut normal, lipsa inflamației; Criteriile de evaluare a indicelui gingival PMA:
 1 - inflamație prezentă doar la papila interdentară (P), semnele  30% sau mai puțin - gingivită ușoară;
clasice cind tumeferea, congestionarea şi pierderea discretă de
contur;  31-60% - gingivită de gravitate medie;
 2 - inflamație moderată a gingiei marginale (M), cu tumefiere,  61% și mai mult - gingivită gravă.
congestie, modificare de contur (rotunjire) a papilei interdentare
şi a marginii gingivale libere, cu tendinţă de sângerare gingivală
la palpare;
 3 - inflamaţie gingivală alveolară (A) severă (vz. Fig. 19), cu
modifcări manifeste de formă şi volum, cu apariţia de pungi
gingivale, secreţie şi sângerare.
 4 - inflamaţie foarte severă, cu ulceraţii şi pusee de gingivită
acută ulcero-necrotică.
 Indicele de afectare parodontala
Indice parodontal (PDI)
Valori
 0- absenta inflamatiei
 1- gingivita medie/moderata localizata
 2-gingiivta medie/moderata generalizata
 3-gingivita severa(eritem,hemoragii,ulceratii)
 4-pierdere atasament 3mm
 5-pierdere atasament 3-6 mm
 6-pierdere atasament mai mare de 6 mm
Indice de molibitate dentara :
 0-mobilitate fiziologica (fremitus)
 1-mobilitate orizontala-0,2-1mm
 2- mobilitate -1mm VO si MD
 3 –mobilitate 1mm VO,MD,si vertical
Indece CPITN
 Prezenta /absenta singerarii la sondaj
 Prezenta /absenta tartrului supra si subgingival
 Prezenta /absenta pungilor parodontale
 Foloseste sonda CPITN
4. Instrumentarul de examinare clinica obiectiva a
pacientului cu boala parodontala

• Asigura protectie operatorului si

Oglinda pacientului, vizibilitate cimpului
opreator.

Sonda • Controlarea suprafetelor dentare dupa

dentara detartarj.

• Manipularea unor instrumente mici,

Pensa
sterile: ace , freze,conuri de hirtie sau
dentara
gutaperca, pene, inele, benzi de contur.
5. Sonda parodontala. Tipuri. Sonda parodontala
electronica – Florida probe.
Sonde de parodontometrie – specific acestor sonde este vârful butonat şi partea activă
calibrată, marcată în două culori.Cele mai utilizate sunt:
 CP 12: 3, 6, 9, 12 mm;
 Michigan:3, 6, 8mm;
 Williams: 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm;
 Goldman: 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10mm;
 Plast-probe:3, 6, 9 mm.
 Nabers, folosită in determinarea expunerii radiculare .

Spre diferenţă de toate celelalte sonde care sunt rotunde pe secţiune, sondele Goldman şi
Plast-probe sunt plate.
Sondele de parodontometrie sunt folosite pentru:
 detectarea prezenţei pungilor parodontale,
 detectarea configuraţiei pungilor parodontale
 măsurarea adâncimii pungilor parodontale. Măsurarea trebuie făcută în câte trei puncte pentru
fiecare suprafaţă vestibulară şi orală a dintelui (mezio-vestibulară, centro-vestibulară, disto-
vestibulară, mezio-orală, centro-orală, disto-orală).

Pentru măsurarea corectă a adâncimii pungilor parodontale, sondele trebuie inserate uşor
oblic faţă de axul longitudinal al dintelui.
Există trei generaţii de sonde de parodontometrie:
 Sondele de primă generaţie – sunt cele descrise anterior ;
 Sondele de generaţia a doua – sonde cu presiune controlată şi control vizual asupra
valorilor sondării ;
 Sondele de generaţia a treia – sonde cu presiune controlată electronic şi cu înregistrarea
datelor direct în computerul la care sunt conectate.
In afara sondelor obişnuite se pot folosi sonde speciale de parodontometrie, cum sunt:
• sonda “flexible plastic screening surveyor”folosită pentru determinarea indicelui CPITN;
• sonda “rigid metal tactile sensor” folosită pentru determinarea adâncimii pungilor parodontale şi
depistarea tartrului subgingival;
• sonda “flexible plastic universal explorer” folosită pentru determinarea adâncimii pungilor
parodontale la dinţii din zonele de incongruenţă dento-alveolară cu înghesuire
 Sistemul Florida Probe

• Sistemul Florida Probe utilizează software-ul Perio FP32 și este folosit de către medicii
parodontologi pentru detectatea si diagnosticarea bolii parodontale.
• Folosind Florida Probe medicul stomatolog poate realiza singur, fără ajutorul asistentei și în doar
câteva minute, un grafic digital al statusului parodontal. Acuratețea rezultatului este extrem de
ridicată și obiectivă indiferent de medicul care realizează testul. Precizia este de 0.2 mm, cifră care
ajută medicul parodontolog să ofere un diagnostic și un plan de tratament corect.
• Întregul proces de citire se realizează automat, spre deosebire de măsuratorile parodontale clasice în
care medicul interpretează și estimează adâncimea pungilor parodontale. De asemenea, examenul
poate fi personalizat astfel încât să conțină și alte informații medicale valoroase precum istoricul
medical, tipul de dentiție, nivelul de risc, retracția gingivală, sângerarea la sondare, adâncimea
pungilor parodontale, placa dentară, mobilitatea dinților sau diagnosticul final.
6. Examenul paraclinic . Scop si obiective .
Examenele complementare sunt utile si necesare in
unele situatii pentru precizaea formei clinice de
imbolnavie si a caracteristicilor ei particulare in
vederea instiruirii unui tratament eficient
Examenul modelelor de studiu ofera date
privind
 Starea dintilor si a artcadelor dentare
 Relatiile ocluzale
 Caracterele morfologice normale si patologice
ale parodontiului marginal de invelis
 Stabilirea planului de tratament .
Fotografia reda aspectul clinic inainte si dupa
tratament .
Fotometria, halografia prezinta imaginea clinica
in mod tridimensional , stereoscopic.
Examenul radiologic(indispensabil pentru
aprecierea starii parodontiului profund):
 In incidenta izometrica , ortoradiala- cea mai
fidela pentru axaminarea unor detalii de structura.
 Panoramica monomaxilara –poate deforma
imaginea zonelor laterale
 Ortopantomografia –valoroasa in vederea de
ansamblu, dar nu ofera detalii clare ale unor zone
limitate .
 Radiografii efectuate dupa introducerea in pungile
parodontale a unor ”testori radioopaci”(con de
gutaperca) precizeaza adincimea acestora si
diferenta dintre profunzimea clinica si cea morfo-
patologica.
 IMR –bazata pe rezonanta magnetica nucleaza
,ofera imagini clare de la suprafata pina in
profunzime ale tuturor structurilor viscerocraniului
, deci si ale parodontiului marginal.
Testele biochimice
 Tesctul biochimic PERIOGRAD al
aspartat-aminotransferazei apreciaza
starea clinica de sanatate sau gradul de
imbolnavire inflamatorie ale
parodontiului marginal.
 Determinarea valorilor unor constante :
hematocrit, leucocite, VSH, glicemie,
lipidemie, colesterolemie, trigliceride,
transaminaze, timpii de coagulare,
singerare, protrombina, de retractie a
cheagului
Teste microbiologice
• Izolarea bacteriilor prin culturi si identificarea
acestora prin metode clasice (biochimice , antigenice)
sau moderen (folosind teste de hibridizare ADN)
• Reactia de polimerizare in lant (PCR)- ofera
posibilitatea de a colecta chiar si o singura
molecula de ADN din materialele biologice
colectate si multiplicarea ei . Prin aceasta
metoda a fost posibila detectarea simultana a
mai multor specii bacteriene prezente intr-un
produs bacteriologic. Calitatile acestei metode
o recomannda a fi utilizatat pentru decelarea
unor prezumtive specii microbiene in situatii in
care nu au putut fi evidentiati patogeni
parodontali , ca in involutiiile
gingivoparodontale.
7.Stabilirea diagnosticului . Diagnostic : preventiv,
diferential si definitiv.
• Diagnosticul preventiv/pozitiv este • Diagnosticul diferential trebuie elebort in
rezultatul examinarii prin anamneza, mod obligatoriu deoarece in unele cazuri
aprecierea obiectiva a starii parodontiului diagnosticul primar pozitiv poate fi gresit .
marginal si prin examen complimntare utile
si uneori obligatorii pentru precizarea starii
de imbolnavire. Diagnosticul pozitiv stabilit
initial are totusi un caracter relativ ,
deoarece in cursul evolutiei bolii pot aparea
elemente noi care influenteaza diagnosticul.
•