CAPITOLU 20

L
TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII VÂRSTNICI

Autori: Ghimpu Costin Marian,

STRUCTURA CAPITOLULUI
 Parodonțiul marginal la pacientul vâ rstnic – aspecte clinice, paraclinice și
histologice
 Boala parodontală la pacientul vâ rstnic – caracteristici
 Planificarea tratamentului parodontal
 Concluzii

OBIECTIVE DIDACTICE
 Identificarea particularită ților parodonțiului la pacientul vâ rstnic
 Însușirea principiilor de abordare terapeutică ale pacientului aflat
la senescență

1
 Ț esuturile parodontale, ca și structurile dentare, suferă modifică ri
sau degeneră ri clinice și histologice odată cu înaintarea în vâ rstă .3
Statusul parodontal al vâ rstncilor prezintă urmă toarele caracteristici:
mucoasa de că ptușire a cavită ții orale devine atrofică și friabilă , gingia își
pierde aspec-tul de „gravură punctată ” (stippling), țesuturile epiteliale
devin mai sub-țiri, iar cele conjunctive își pierd din elasticitate. Capilarele
devin mai puți-ne și pe cale de consecință , aportul sanguin va fi mai
redus. Clinic, forma și volumul papilei interdentare la vâ rstnici, ca
urmare a proceselor involuti-ve suferă modifică ri: volumul se
diminuează , iar conturul papilei devine aplatizat. Gingia fixă este mai
redusă , prezintă o reziliență diminuată și de-vine mai sensibilă la factorii
CAPITOLUL
externi. 1
20. Tsunt
Frevcent întâ lnite laPaceastă
RATAMENTUL LA PACIENȚII
ca-tegorie
ARODONTAL de vâ rstă recesiuni
8
VÂRSTNICI
gingivale și pierdere de atașament.

Din punct de vedere imagistic, studiile arată o strâ nsă

interdependen-ță între vâ rsta pacienților și gradul de pierdere osoasă .7
Dimesiunea spa-țiului dento-alveolar variază în funcție de vâ rstă , fiind
mai redus la persoa-nele vâ rstnice prin comparație cu cele tinere, iar
septurile interdentare sunt mai slab reprezentate sau chiar absente la
această categorie.1
20.1 PARODONȚIUL MARGINAL LA PACIENTUL VÂRSTNIC
La nivel gingival, din punct de vedere histologic au fost identificate
anumite modifică ri cauzate de vâ rstă : grad de keratinizare diminuat, nu-
mă rul de celule la nivelul țesutului conjunctiv redus, creșterea cantită ții
de substanță intercelulară și scă derea la nivel local a consumului de oxi-
gen.2 Cercetă rile au evidențiat modifică ri degenerative la nivelul
stratului epitelial, fenomene de fibroză la nivelul țesutului conjunctiv
subiacent și au corelat înaintarea în vâ rstă cu fenomenele de
parakeratoză , ca urmare a microtraumatismelor care în majoritatea
cazurilor sunt fost expresia proceselor inflamatorii permanente.3
Au fost de asemenea constatate alteră ri ale compoziției cantitative la
nivelul matricei extracelulare, precum și la nivelul ligamentelor parodon-
tale, ceea ce presupune degradă ri de ordin funcțional. Cementul prezintă
alternă ri neobișnuite în fenomenele de apoziție și resorbție oferind un
2
as-pect neregulat la suprafața acestuia, dar care nu au din punct de
vedere clinic o importanță majoră .8

Populația vâ rstnică reprezintă reprezintă un segment în continuă

creștere, motiv pentru care se impune elaborarea de strategii care să in-
cludă acest grup țintă de pacienți și care să propună tratamente
parodon-tale specifice lor, menținâ nd astefel o bună calitate a vieții
acestora. În acest segment de populație sun incluși pacienții în vâ rstă de
peste 65 de ani care reprezintă 11% din populația lumii, estimâ ndu-se ca
acest pro-cent să se dubleze pâ nă în anul 2050.8, 5
Organizația Mondială a Să nă tă ții a identificat și enumerat principalii
factori care influențează starea de să nă tate orală , implicit parodontală , la
pacientul vâ rstnic:6
 statusulCsocio-economic;
APITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII
 nivelul educației; VÂRSTNICI

 stilul de viață ;
 calitatea și frecvența igieniză rii cavită ții orale;
 manualitatea;
 medicamentele.

20.2 BOALA PARODONTALĂ LA PACIENTUL VÂRSTNIC

Caracteristic pacientului vâ rstnic, pe lâ ngă modifică rile de la nivelul
cavită ții orale, este faptul că în cele mai multe situații acesta prezintă un
status medical general modificat, cu una sau mai multe disfuncții ale
orga-nismului.4 [Tabelul 20-I]

Tabelul 20-I. Distribuția pacienților în funcție pe grupe de vârstă, în funcție de

sex și afecțiunea sistemică de fond4

Categoria de vârstă 65-74 de 65-74 de 65-74 de

ani ani ani
Sex Masculin Feminin Total (%)
(%) (%)
Prevalența bolilor cardiovasculare 63,24 67,82 65,81

3
Prevalența bolilor digestive cronice 33,82 24,14 28,39

Prevalența diabetului 29,41 32,18 30,97

Prevalența obezității 22,06 24,14 23,23

Prevalența bolilor reumatismale cronice

și osteoarticulare 27,94 31,03 30,97
Prevalența traumatismelor 26,47 10,34 17,42

Prevalența bolilor renale cronice 7,35 12,64 10,32

Prevalența bolilor respiratorii cronice 23,53 14,94 18,71

Prevalența bolilor neuropsihice 5,88 3,45 4,52

Prevalența a mai mult de două

comorbidități la același subiect 60,29 57,47 58,61
Vârstnici cu nevoi speciale (motorii, 11,76 5,75 8,39
senzoriale, psihiatrice)

CAPITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII

VÂRSTNICI

4
 De reținut! Bolile generale prezentate în tabelul de mai sus pot infuența condiția
parodontală a pacientului atât prin disfuncția ce o provoacă la nivelul organismului,
cât și prin medicația ce i-a fost prescrisă și pe care pacientul și-o administrează

Fig. 20-1. Recesiuni gingivale multiple la un pacient parodontopat vâtrstnic [Imagine

modificată după originalul din cazuistica Teixeira și colab.., 2017, disponibil la:
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnagi.2017.00327/full sub licență tip
CC BY-SA 4.0]

Caracteristic pacientului vâ rstnic, pe lâ ngă modifică rile de la nivelul

cavită ții orale, este faptul că în cele mai multe situații acesta prezintă un
status medical general modificat, cu una sau mai multe disfuncții ale
orga-nismului. Un studiu ce a avut drept țintă identificarea procentulală
a pato-logiilor asociate la populația imbatrâ nită din Româ nia afost
realizat în județul Iași și a pus în evidență valorile prezentate în Tabelul
20-II.
Între factorii majori care participă la alterarea structurilor
parodonta-le la pacientul vâ rsnic sunt urmă torii: 8, 6, 2
 neglijarea igienei orale și a menținerii să nă tă ții orale cauzată de lipsa
de motivație.
 scă derea fluxului salivar cauzate de modifică ri degenerative majore
la nivelul glandelor salivare care favorizează reducerea lubrefierii
țesu-
5
 CAPITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII
VÂRSTNICI

turilor orale și le vulnerabilează în fața agenților traumatici (meca-

nici). Diminuarea fluxul salivar compromite fenomenele de autocură -
țare și scade capacitatea de protecție locală . Peste 400 de
medicamen-te au ca efect secundar scă derea fluxului salivar, între ele
aflâ ndu-se și cele destinate bă trâ nilor:antihipertensive, diuretice,
antipsihotice, an-tihistaminice. Stimulentele salivare sub formă de
gume de mestecat pot fi utilizate în acest scop, cu dezavantajul că
prezintă eficiență pe termen scurt.
 xerostomia invocată de 25-50% dintre pacienții vâ rstnici (care poate
fi asociată și unor patologii sistemice).

Tabelul 20-II. Distribuția afecțiunilor parodontale la vârstnici 4

Categoria de vârstâ 65-74 de ani 65-74 de 65-74 de

ani ani
Sex Masculin Feminin Total (%)
(%) (%)
Prevalența bolilor parodontale 39,40 41,33 40,43
Status parodontal
 sângerare 6,25 3,70 5,08
 prezență tartru 40,63 55,56 47,48
 pungi parodontale 3-5 mm 18,75 14,81 16,95
 pungi parodontale 6 mm 12,50 11,11 11,86
 sănătos 6,25 0 3,39
Prevalența modificărilor 24,72 27,10 26,02
gingivale
20.3 PLANIFICAREA TRATAMENTULUI PARODONTAL

De cele mai multe ori, boala parodontală la populația îmbă trâ nită nu
este o patologie rapid progresivă , fiind o boală cu evoluție cronică , cu
epi-soade de exacerbare ce alternează cu cele de remisiune. Realizarea
pre-venției, a confortului, a funcționalită ții, a esteticii și a menținerii
facile sunt criterii ce stau la baza succesului în tratarea pacienților care
au depă șit vâ rsta de 65 de ani.2

6
CAPITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII
VÂRSTNICI

În faza inițială a planifică rii tratamentului se urmă resc a se stabili

obiectivele tratamentului și criteriile prin care se poate desfașura un tra-
tament de succes.
Se identifică severitatea bolii parodontale, abilitatea pacientului de a
realiza igiena orală și capacitatatea lui de tolerare a tratamentului. Se
ana-lizează țesuturile parodontale ale pacientului, numă rul dinților
restanți pe arcadă , contactele ocluzale dar și pretențiile
pacientului.Studiile au de-monstrat că dezvoltarea bolii parodontale
poate fi încetinită sau chiar sto-pată printr-un bun control al plă cii
bacterinene, motiv pentru care princi-palul obiectiv al tratamentului va fi
constituit de menținerea igienei orale. Se pot utiliza antibiotice topice în
cadrul sedințelor repetate de instru-mentare subgingivală .2
Pacienții care prezintă dizabilită ți si nu pot realiza o îndepă rtare co-
rectă a plă cii bacteriene pot utiliza agenți antiplacă pe baza de
clorhexidi-nă sau listerina. De asemenea pot realiza periajul dentar prin
intermediul periuțele electice pentru o eficiență crescută .2
Se realizează sondajul parodontal, avâ nd drept reper pungile paro-
dontale mai mari de 4 mm, cele sub acest nivel se atribuie unei pierderi
moderate de atașament și sunt considerate fiziologice la pacienții vâ rst-
nici.9
Abordarea nonchirurgicală se recomandă a fi de primă intenție, deși
vâ rsta nu reprezintă o contraindicație în chirurgia parodontală . Procedu-
rile chirurgicale se recomandă doar acelor pacienți vâ rstnici care pot
men-ține rezultatele consecutive intervenției.2

20.4 CONCLUZII

Pacienții vâ rstinci prezintă atâ t la nivelul cavită ții orale (implicit la

ni-vel parodontal) câ t și la nivel sistemic particularită ți specifice, motiv
pentru care medicul dentist trebuie să știe să le identifice/recunoască
pentru a le putea trata.2

7
 CAPITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII
VÂRSTNICI

De reținut!
1) Boala parodontală are o incidență crescută în râ ndul vâ rstnicilor, ca urmare
a modifică rilor ce survin odată cu îmbătrâ nirea parodoțiului marginal.9
2) O igienă orală adecvată și un control atent al factorilor de risc reprezintă
cheia unei mențineri a să nă tă ții parodontale odată cu înaintarea în vâ rstă .8
3) Principala preocupare a clinicianului trebuie să o reprezinte eliminarea
biofil-mului, reducerea inflamației parodontale, îmbună tă țirea condițiilor
pentru controlul plă cii bacteriene și să pună pe plan secund componenta
estetică .9
4) Deficiențele nutriționale și disfuncțiile sistemice caracteristice pacientului în
vâ rstă pot provoca apariția patologiilor parodontale.3
5) Anamneza medicală trebuie atent condusă astfel încâ t să se identifice patolo-
giile sistemice/medicația pacientului care ar putea interfera cu diagnosticul
sau tratamentul parodontopatiilor existente.9
6) Vâ rstnicii, ca și pacineții tineri, pentru a pă stra sană tatea lor parodontală
tre-buie să aibă în obișnuiță controalele periodice la medicul stomatolog.

8
 CAPITOLUL 20. TRATAMENTUL PARODONTAL LA PACIENȚII
VÂRSTNICI

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1) Dumitriu H. T., Dumitriu S., Dumitriu A. S., Tratat de

parodontologie, București, Româ nia, Editura Viața Medicală
Româ -nească , 2015; ISBN 978-973-39-0715-2
2) Newman M. G., Takei H. H., Klokkevold P. R., Carranza F. A.,
Carranza's Clinical Periodontology, 12th edition, St Louis,
Missouri, S.U.A., Elsevier Saunders, 2015; ISBN 978-0-323-
18824-1
3) Andreescu C. F., Mihai L. L., Ră escu M., Ț uculina M. F., Cumpă ta C.
N., Ghergic D. L., Age influence on periodontal tissues: a
histological study, Romanian Journal of Morphology and
Embriology, 2013; 54(3 Suppl): 811–815 ISSN: 2066-8279
4) Că ră ușu E. M., Dască lu C. G., Zegan G., Burlea L. S., Lupu I. C.,
Antohe I, The general and oral health status in older adult from
rural enviroment of Iasi, Romania, Revista de cercetare și
intervenție socială , 2017; 59, 187-208 ISSN 1584-5397
5) Darby I., Periodontal considerations in older individuals,
Australian Dental Journal, 2015; 60(Suppl 1): 14-9 ISSN: 1834-
7819
6) Grusovin M. G., Treatment of periodontal diseases in elderly
patients, Clinical Dentistry Reviewed, 2019
7) Helmi M. F., Huang H., Goodson J. M., Hasturk H., Taveres M.,
Natto Z. S., Prevalence of periodontitis and alveolar bone loss in a
pacient popoulation at Harvard School of Dental Medicine, BMC
Oral Health 19, 2019; 19:254, ISSN: 1472-6831
8) Rakic M., Vojvodic D., Sculean A., Periodontology for geriatric
patients, Current Oral Health Report, 2018; 5, 39-49 ISSN: 2196-
3002
9) Scutariu M. M., Ciupilan C., Să lceanu M., Melian A., Forna D. A.,
Sioustis I., Ciurcanu O., Incidence of dento-periodontal pathology

CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA PARODONȚIULUI MARGINAL

in geriatric patients, Romanian Journal of Oral Reabilitation,
2018; 10(1): 128-132 ISSN 2066-7000

10