BIOMECANICA A.T.M.

Suprafeţele ATM
1. din partea scuamei temporale
• versantul posterior al
tuberculului articular (1)
• segmentul anterior al fosei
mandibulare (2)
2. din partea mandibulei: capul
mandibulei – versantul anterior
 Discul ATM
fibrocartilaj intraarticular
determină formarea unui etaj supradiscal (temporodiscal)
şi a unuia infradiscal (discomandibular)
fiecare etaj are biomecanică proprie:
translaţii ale complexului disc ATM – condil în etajul
supradiscal
rotaţii ale capului condilului mandibular în etajul
infradiscal
Ocluzia Centrică vs. Relaţia Centrică
 OCLUZIA CENTRICĂ

 OC este termenul folosit pentru a descrie poziţia mandibulei atunci când avem
contact interdentar maxim (intercuspidare maximă, IM)
 variază de la un individ la altul în funcţie de numărul şi poziţia dinţilor pe arcade
 depinde de edentaţii, fracturi, tratamente ortodontice, bruxism (“scrâşnetul”
involuntar din dinţi, de regulă nocturn, în somn)
 cu dinţii în OC condilul mandibular este forţat într-o anumită poziţie în fosa
mandibulară (cavitatea glenoidă)

 termenul de OC NU ia în calcul morfologia ATM

 OC poate fi:
fiziologică: cu ATM într-o poziţie confortabilă
patologică: cu ATM forţată într-o poziţie excentrică ce poate provoca o
disfuncţie organică a articulaţiei
 RELAŢIA CENTRICĂ
• este raportul constant al
mandibulei faţă de baza
craniului
• indiferent de existenţa
RC este:
dentiţiei 1. configuraţia componentelor în
• condilii mandibulari: ATM

 simetrici 2. configuraţia ideală pe care

medicul dentar încearcă să o
 ocupă poziţia cea recreeze atunci când e alterată
mai înaltă şi dentiţia
posterioară în fosa
mandibulară
(cavitatea glenoidă)
RC este punctul de plecare şi
de întoarcere a condililor
mandibulari în oricare dintre
mişcările articulare
 PERFECT = OC cu RC =
“point centric”
FRECVENT = OC e alterată

atunci când pentru a ajunge din OC în RC mandibula

alunecă în plan sagital, rectiliniu, pe o suprafaţă de 0,3
– 0,8 mm., această suprafaţă s.n. “long centric”

• cursa transversală din OC în RC = “wide centric”

• cursa transversală şi sagitală din OC în RC = “freedom in centric”

 MIŞCAREA DE COBORÂRE A
MANDIBULEI
1. în poziţia de repaus a
mandibulei incisivii inferiori
sunt înapoia incisivilor
superiori
2. mandibula se deplasează în
plan vertical şi uşor anterior
sub acţiunea muşchilor
coborâtori şi a gravitaţiei
3. mişcarea are două
componente:
• rotaţie
• translaţie anterioară
 MIŞCAREA DE COBORÂRE A
MANDIBULEI
Rotaţia:
1. în etajul infradiscal
2. capul mandibulei se roteşte inferior
de discul ATM, fără o deplasare a
discului
3. axele rotaţiei transversale sunt
diferite pentru fiecare fază a mişcării:
• iniţial pe ramul mandibulei,
postero-superior de gaura
mandibulară
• se apropie sau chiar ajung la
nivelul condililor
• aceste axe deplasabile sunt axe
comune de compromis pe când
ultima poziţie este axul terminal,
de balama sau ax bicondilian
 MIŞCAREA DE COBORÂRE A
MANDIBULEI

Translaţia
anterioară :
1. în etajul supradiscal
2. alunecarea anterioară a
complexului (disc ATM –
condil mandibular) până sub
tuberculul articular al
temporalului
 Agenţii motori ai coborârii
mandibulei:
1. gravitaţia – greutatea mandibulei
2. se relaxează muşchii ridicători ai
mandibulei
3. acţiunea muşchilor coborâtori ai
mandibulei
• mm.PL iniţiază coborârea
mandibulei cu 3,6 kgf.fiecare
• mişcarea este continuată de
muşchii planşeului bucal:
MH, PAD & GH (aceştia se
contractă luând punct fix pe
hioid, imobilizat la rândul său
prin contracţia
mm.infrahioidieni)
Mişcarea de ridicare a mandibulei
 Mişcarea de ridicare a
mandibulei
Este o deplasare verticală a
mandibulei, cu un traiect
INVERS celui de coborâre.
Agenţii motori:
o m.maseter – 27,6 kgf.
o m.temporal – 26 kgf.
o m.pterigoidian medial – 15,4 kgf.
Muşchii ridicători:
1.
2.
3.
Componentele mişcării:
1. translaţia posterioară în etajul
supradiscal a complexului
disc – condil mandibular –
capul mandibulei şi discul
revin în fosa mandibulară;
2. rotaţia postero-superioară a
capului mandibulei în etajul
infradiscal
penaţi
au SF > SA
1 cm.2 SF – 10 kgf.
 În coborârea şi ridicarea mandibulei

suprafeţele ocluzale nu conduc mişcarea

deoarece nu sunt în contact.
Anteducţia / propulsia mandibulei
1. în cursul acestei mişcări sunt

contacte interdentare numai între

feţele palatinale ale frontalilor

superiori şi marginile incizale ale

frontalilor inferiori

2. la nivelul dinţilor cuspidaţi

posteriori nu sunt contacte

1. marginea ocluzală a incisivilor
inferiori execută în spaţiu o
mişcare complexă, voluntară,
care are aspectul literei “V”
(curba Spee):
• se orientează iniţial inferior şi
anterior înapoia ICS
• apoi urcă, situându-se la 4-5
mm.înaintea ICS

Limitarea propulsiei prin frâul

meniscal postero-superior.
 Anteducţia / propulsia mandibulei
1. La dentat,
componentele
propulsiei sunt:
• translaţia anterioară a
complexului disc – La edentatul frontal sau
condil, în etajul total propulsia are 1
supradiscal (una) componentă:
• rotaţia capului translaţia anterioară
mandibular în jurul din etajul supradiscal.
axului transversal, în
etajul infradiscal
Anteducţia / propulsia mandibulei
Agenţii motori - bilateral:
1. PL: 3,2 kg. pe FS şi 10 kg. pe
FI
2. MAS: 7,4 kgf. prin fibrele
superficiale
3. T: 2 kgf.
4. PM-2,7 kgf.
 Retropulsia (retroducţia)
mandibulei
1. mişcare sagitală în sens distal
2. deci o translaţie simplă inversă propulsiei, în etajul
supradiscal
3. deci complexul disc – condil se deplasează către posterior
4. Agenţi motori: fibrele posterioare ale mm.temporali, 10 kgf.
5. mai participă:
• fasciculul profund al maseterului
• GH
• PPD
Mişcarea de lateralitate a mandibulei
abducţie / adducţie
Corespunde fazei de măcinare a hranei şi este
diducţie
realizată prin lateropulsie şi coborâre a

mandibulei efectuată prin contracţia unilateralitatea

contracţiei
unilaterală a muşchiului pterigoidian lateral musculare
şi a muşchilor coborâtori din aceeaşi parte;

în deplasarea inversă, de revenire, se

asociază şi mişcarea de ridicare a

mandibulei.
Mişcarea de lateralitate a mandibulei
Mişcarea de lateralitate a mandibulei
condilul din dreapta (partea activă) este pivotul
1. condil de masticaţie
2. condil activ
3. rotaţia capului mandibular în etajul
În deplasarea infradiscal, în jurul unui ax vertical ce trece
spre dreapta: prin colul mandibulei

condilul din stânga (partea inactivă) este piesa mobilă

1. condil de balans
2. se deplasează împreună cu discul ATM în cursul unei
translaţii, în etajul supradiscal, cu direcţie antero-
infero-medială, până ajunge sub tuberculul articular al
temporalului
Mişcarea de lateralitate a mandibulei
Agenţii motori acţionează prin contracţie unilaterală:

1. m.maseter, cu 4,9 kgf., prin contracţie

unilaterală;
2. m.temporal, cu 3 kgf.,
3. m.pterigoidian medial, cu 8,9 kgf.
4. m.pterigoidian lateral, cu 9,6 kgf., 2,1
pe fasciculul superior şi 7,5 kgf. pe
fasciculul inferior