1.

Adenita acută submandibulară se va diferenţia de:{

~%-33.333%adenitele acute intraparotidiene
~%50%abcesul lojii submandibulare
~%-33.333%tumorile mandibulare
~%50%submaxilita acută
~%-33.333%tumorile maxilare
}
2. Diagnosticul diferenţial al adenopatiilor cronice se face cu:{
~%25% leucozele
~%25%boala Hodgkin
~%25%mononucleoza infecţioasă
~%-60% cherubismul
~%25%adenopatiile metastatice
}
3. Fistulele perimaxilare sînt situate cel mai frecvent:{
~%33.333%la nivelul mentonului
~%33.333%genian
~%-50%anterocervical
~%33.333%în regiunea geniană inferioară
~%-50%laterocervical
}
4. Diagnosticul diferenţial al actinomicozei cervico-faciale se va face cu:{
~%25%osteitele fistulizate
~%25%osteomielitele fistulizate
~%-60% chistul dermoid suprainfectat
~%25% infecţiile specifice (sifilis şi TBC)
~%25% tumorile suprainfectate ale pielii
}
5. Actinomicetele:{
~%25%fac parte din flora saprofită a cavităţii orale
~%-60%nu se găsesc în mod normal în flora saprofită cavităţii orale
~%25%se găsesc în cariile dentare
~%25%se găsesc în pungile gingivale
~%25%se găsesc în zonele de retenţie de la nivelul cavitatii orale
}
6. Chistul rezidual se dezvolta din:{
~resturile epiteliale ale lui Malassez
~celulele epiteliale ale periodontului
=granulom periapical neindepartat cu ocazia extractiei dentare
~modificarea chistica a organului smaltului
~iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false
}
7. Chistul folicular:{
~%33.333%este denumit si chist pericoronar
~%33.333%se dezvolta prin modificarea chistica a organului smaltului unui dinte inclus
si acumularea lichidului chistic intre coroana dintelui si epiteliul smaltului redus
~%33.333%se intilneste indeosebi la copii si adolescenti
~%-50%este denumit si chist rezidual
~%-50%este denumit si chist periodontal apical
}
8. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:{
~%50%chistul radicular
~%-33.333%chistul de eruptie
~%50%chistul rezidual
~%-33.333%chistul dentiger
~%-33.333%chistul primordial
}
9. Chisturi odontogene de dezvoltare sunt:{
~%33.333%chistul prirnordial
~%-50%chistul radicular
~%-50%chistul rezidual
~%33.333%chistul dentiger
~%33.333%chistul de eruptie
}
10. Osteomul condilului mandibular se manifesta clinic prin:{
~%-50%imposibilitatea deschiderii gurii
~%33.333%limitarea excursiilor mandibulare
~%-50%paralizia nervului facial
~%33.333%hipoacuzie cu senzatie de ureche infundata
~%33.333%tulburari in ocluzia dentara.
}
11. Care din urmatoarele tumori, sunt tumori odontogene epiteliale:{
~%33.333%ameloblastomul (adamantinomul)
~%-50%dentinomul
~%33.333%chist odontogen calcificat
~%33.333%tumora odontogena adenomatoida
~%-50%mixomul odontogen
}
12. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene mezenchimatoase:{
~%33.333%fibromul odontogen
~%-50%fibromul ameloblastic
~%-50%dentinomul
~%33.333%cementoblastomul benign
~%33.333%cementomul gigant
}
13. Clinic, mixomul odontogen este o leziune cu urmatoarele caracteristici:{
~%33.333%distructiva
~%33.333%da deformare osoasa nedureroasa
~%33.333%are tendinta recidivanta
~%-50%este bine delimitata
~%-50%nici un raspuns nu este corect
}
14. Odontomul complex are urmatoarele caracteristici:{
~%50%este o tumora dura
~%50%are contur neregulat
~%-33.333%este alcatuit din structuri osoase
~%-33.333%are sediul de electie in regiunea frontala
~%-33.333%evolutia este acompaniata de o simptomatologie bogata
}
15. Diagnosticul diferential al epulisului se face cu:{
~%33.333%carcinomul gingival
~%33.333%fibrornatoza gingivala
~%33.333%hiperplazia epitelio-conjunctiva
~%-50%adenomul gingival
~%-50%chistul mucoid
}
16. Ranula se localizeaza:{
~%50%sublingual
~%-33.333%zona mediana a planseului bucal
~%-33.333%limba
~%50%suprahioidian
~%-33.333%jugal
}
17. Chistul mucoid:{
~%-60%este o tumora maligna a fibromucoasei palatinale
~%25%se formeaza din glandele salivare mici
~%25%apare in urma microtraumatismelor (ticuri)
~%25%este cel mai frecvent intilnit la buza inferioara
~%25%provine din dilatatia chistica a unui canal de excretie salivara
}
18. Care dintre urmatoarele afectiuni sunt stari precanceroase:{
~%33.333%lupusul eritematos
~%-50%limfadenita acuta
~%33.333%leucoplazia
~%-50%submaxilita litiazica
~%33.333%eritroplazia
}
19. Care sunt formele clinice ale eritroplaziei:{
~%50%hipertrofica
~%50%atrofica
~%-33.333%fisurata
~%-33.333%polipoasa
~%-33.333%eroziva
}
20. Eritroplazia:{
~este o tumora maligna a mucoasei bucale
~prezinta trei forme clinice:granulara. atrofica si fibroasa
=histopatologic leziunea se prezinta ca un carcinom "in situ"
~diagnosticul diferential se face cu stomatite si tumori parotidiene
~tratamentul este conservator, prin administrarea de antibiotice si antiinflamatoare
}
21. Leucoplazia:{
~%50%se prezinta clinic sub forma unor placi albe sidefii situate la nivelul mucoasei
bucale
~%-33.333%sint prcxiuse de traumatisme violente. in special agresiuni
~%50%este o leziune cu potential de malignizare a cavitatii bucale
~%-33.333%trebuie diferentiata de firacturile mandibulare fara deplasare
~%-33.333%se trateaza prin infiltratii anestezice sublezionale
}
22. Diagnosticul diferential al candidozei bucale se face cu:{
~%50%leucoplazia
~%50%lichenul plan
~%-33.333%tumori parotidiene
~%-33.333%fracturi dentare
~%-33.333%adenopatii specifice
}
23. Care din urmatoarele situatii reprezinta variatii ale normalului privind structura si
aspectul mucoasei bucale:{
~%33.333%pigmentarea melanica
~%33.333%hipertrofia simpla a glandelor salivare mici
~%33.333%leucoedemul
~%-50%lichenul plan
~%-50%eritroplazia
}
24. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:{
~%-50%adenopatiile latero cervicale primare
~%33.333%carcinoamele de mucoasa cu debut in suprafata
~%33.333%papilomatoze
~%-50%afectiunile glandei submandibulare
~%33.333%nevul alb spongios
}
25. Zonele de risc major pentru aparitia tumorilor maligne orale sunt:{
~%-33.333%fata dorsala a limbii
~%50%zona pilierului amigdalian anterior
~%-33.333%plica pterigomandibulara
~%50%jonctiunea amigdaloglosica
~%-33.333%marginea laterala a limbii
}
26. Formele de debut in cancerului portiunii mobile a limbii sunt:{
~%50%ulceratia
~%-33.333%fisura
~%50%nodulul
~%-33.333%disfagia
~%-33.333%jena la miscarile limbii
}
27. Carcinoamele metastatice ale maxilarelor au ca punct de plecare :{
~degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
~transformarea maligna a granuloamelor epiteliale
~invazia oaselor maxilare de ganglioni metastazati
~invazia oaselor maxilare de tumori maligne ale mucoasei sinusurilor anterioare ale fetei
=tumori maligne cu sediu la distanta (sân, prostata, tract digestiv, etc)
}
28. Dintre formele anatomo-patologiee ale carcinoamelor maxilarelor, cele mai
frecvent intilnite sunt:{
~%-33.333%mixosarcoamele
~%50%carcinoamele spinocelulare
~%50%carcinoamele nediferentiate
~%-33.333%carcinoamele bazocelulare
~%-33.333%carcinoamele eritroplazice
}
29. Forma superficiala a carcinoamelor mandibulei debuteaza la nivelul:{
~parodontiului dintilor
~compacta extena sau interna a mandibulei
~limbusurile interalveolare
=mucoasa gingivo-alveolara
~mucoasa vestibulului bucal, mucoasa jugala sau a planseului bucal
}
30. Imaginea radiografica de "os ros de soareci" apare în:{
~carcinoame maxilare cu debut in sinusul maxilar
~carcinoame mandibulare cu debut gingivo-alveolar
=carcinoame mandibulare cu debut la nivelul marginii bazilare
~carcinoame de infrastructura ale maxilarului
~carcinoame mandibulare cu debut profund, endoosos
}
31. Examenul radiologic in carcinomul mandibular cu debut profund (central) poate
da urmatoarele imagini:{
~radiotransparenta cu contur net
~zona de os condensat inconjurat de o zona de radiotransparenta
= imagine de "os poros" sau "os ciuruit"
~imagine de "os suflat"
~imagine de "os ros de soareci"
}
32. Metastazarea ganglionilor retrofaringieni se produce în :{
~%-33.333%tumori maligne cu debut la nivelul tuberozitatii maxilare
~%-33.333%tumori maligne cu debut la nivelul palalului dur
~%-33.333%tumori maligne cu debut la nivelul trigonului retromolar
~%50%tumori maligne cu debut la nivelul valului palatin
~%50%tumori maligne cu debut la nivelul luetei
}
33. In clasificarea TNM a cancerelor cu debut în mezostructura maxilaruIui.T3
semnifica:{
~tumora localizata la nivelul mucoasei sinusului rnaxilar.
fara distructia peretilor ososi
~tumora cu diametru de peste 4 cm cu distructia
peretilor ososi ai sinusului sfenoidal
= tumora extensiva cu invazia peretilor ososi maxilari si a celulelor etmoidale anterioare
~tumora extensiva însotita de limfonoduli homolaterali.
bilaterali sau contraîaterali fixati de tesuturile adiacente
~tumora extensiva cu distructia peretilor ososi maxilari si a celulelor etmoidale
anterioare si cu invazia partilor moi perimaxilare
}
34. Diagnosticul diferential al carcinomului de mezostructura al maxilarului se face
cu :{
~%25%sinuzita odontogena
~%25%osteomielita maxilarului superior
~%25%tumora cu mieloplaxe
~%-60%epulis
~%25%mixom
}
35. Limfonodulii interesati în carcinoamele mandibulare sunt:{
~%-50%parotidieni
~%-50%preauriculari si retroauriculari
~%33.333%submentonieri
~%33.333%submandibulari
~%33.333%jugulo-carotidieni
}
36. Durerile în perioada de stare a carcinoamelor mandibulare sunt:{
~%-33.333%discrete percepute ca o jena difuza în arcadele dentare
~%-33.333%în crize nevralgiforme în teritoriul nervului dentar inferior
~%-33.333%continue, de mare intensitate localizate în teritoriul tumorii
~%50%continue, violente, cu iradieri în ureche
~%50%continue, violente,cu iradieri în hemicraniu
}
37. Ulceratia tumorala a carcinoamelor maxilare de infrastructura are urmatoarele
caractere:{
~%-50%plana, cu margini nete, regulate
~%33.333%reliefata, de forma ulcero-vegetanta
~%-50%rotundă, bine delimitată
~%33.333%ulcero-destructiva, acoperita cu depozite murdare, fetide
~%33.333%conopidiforma, cu suprafata neregulata, burjonata
}
38. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (central), bolnavii acuza:
{
~%33.333%dureri dentare
~%33.333%mobilitati dentare
~%-50%deformarea corticalei osoase
~%33.333%tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului mentonier
~%-50%trismus
}
39. In formele de debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem intilni :{
~%50%deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare
~%50%tumora vegetanta de tipul epulidelor
~%-33.333%tulburari de sensibilitate în teritoriul nervului dentar inferior
~%-33.333%epistaxis
~%-33.333%trismus.
}
40. Diagnosticul diferential al sarcoamelor mandibulare cu debut periferic se face cu:
{
~%25%epulidele
~%25%tumora cu mieloplaxe
~%25%osteodistrofiile mandibulare
~%25%osteomielita mandibulei
~%-60%osteomul periferic
}
41. Imaginea radiografica întîlnita în sarcomul mandibular cu celule rotunde este:{
=zone de radiotransparenta difuza, diseminate în grosimea osului
~imagine de "os poros" sau "os ciuruit"
~radiotransparenta uni- sau multiloculara. cu contur net
~imagine de "explozie de grenada"
~imagine de "os pieptanat"
}
42. Interventia chirurgicala de rezectie a maxilarului superior indicata in tratamentul
tumorilor maligne de mezostructura consta în:{
~rezectia blocului incisivo-canin
~rezectia segmentului lateral al procesului alveolar
~rezectia platoului palato-alveolar
=rezectia în bloc a maxilarului cu peretele lateral al fosei nazale, podeaua orbitei si
malarul
~rezectia totala a masivului maxilar
}
43. Semnele precoce de malignizare ale unei tumori de glanda parotida sunt:{
~%33.333%accelerarea brusca a ritmului de dezvoltare
~%33.333%aparitia durerii
~%-50%trismus sever
~%33.333%instalarea unei pareze discrete a nervului facial
~%-50%adenopatie jugulocarotidiana.
}
44. Carcinomul adenoid chistic (cilindromul) debuteaza la nivelul:{
~%-33.333%trigonului retromolar
~%-33.333%perituberozitar
~%50%valul moale
~%-33.333%lueta
~%50%treimea distala a palatului dur
}
45. In faza de debut carcinomul adenoid chistic (cilindromul) se prezinta ca:{
~ulceratie de aspect exofitic (ulcerovegetant)
~ulceratie de aspect endofitic (ulcerodistructiv)
=formatiune nodulara bine delimitata
~infiltrat tumoral difuz
~asimptomatic
}
46. Luxatiile temporomandibulare anterioare sunt favorizate de:{
~%25%o adancime redusa a cavitatii glenoide
~%25%prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa
~%25%laxitatea ligamentelor periarticulare
~%25%scaderea tonicitatii muschilor temporali
~%-60%deschiderea exagerata a gurii
}
47. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt:{
~%-33.333%imposibilitatea deschiderii gurii
~%50%incontinenta salivara
~%-33.333%devierea mentonului de partea sanatoasa
~%50%absenta miscarilor condilului
~%-33.333%obrajii tumefiati
}
48. Tratamentul luxatiilor temporo-mandibulare:{
~este de regula chirurgical
~urmareste reducerea si imobilizarea fracturii
=necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei
~se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular
~implica antibioterape aplicata cit mai precoce si in doze mari
}
49. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare:{
~este recomandat in luxatiile recente
=implica uneori rezectia condililor
~este precedat de mecanoterapie
~se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si
exercitarea unei presiuni pe menton
~nu necesita imobilizare postoperatorie
}
50. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare recidivante implica:{
~%-33.333%imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de o saptamana
~%50%injectii sclerozante periarticulare
~%50% aplicarea unor dispozitive ortopedice care sa impiedice excursia exagerata a
mandibulei
~%-33.333%reducerea manuala a luxatiei
~%-33.333%tratament chirurgical de osteosinteza
}
51. Artritele acute temporomandibulare se manifesta clinic prin:{
~%50%dureri
~%50%limitarea miscarilor mandibulei
~%-33.333%devierea mandibulei de partea sanatoasa
~%-33.333%tulburari de ocluzie
~%-33.333%tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal
}
52. In cadrul simptomatologiei artritelor cronice temporomandibulare intalnim:{
~%-50%semne de inflamatie (tumefactie, congestia tegumentelor)
~%33.333%dureri locale si iradiate extrem de variate
~%33.333%cracmente
~%33.333%tendinta bolnavilor la ocluzia "cap la cap"
~%-50%deschiderea exagerata a gurii
}
53. Constrictia mandibulei:{
~este de cauza intraarticulara
~reprezinta deschiderea exagerata a gurii
~se rezolva prin slefuiri selective
=poate fi data de scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei
~se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa
}
54. Anchiloza temporomandibulara:{
~%50%este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei
~%50%se caracterizeaza prin disparitia articulatiei prin sudura mandibulei de osul
temporal
~%-33.333%poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului
mandibular
~%-33.333%este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta
~%-33.333%se trateaza de preferinta conservator. prin aplicarea unor dispozitive
ortopedice de redresare
}
55. Despicaturile partiale anterioare bilaterale intereseaza:{
~lueta, valul si bolta
~lueta, valul si vomerul
=pragul narinar, buza si creasta alveolara
~buza inferioara, subcloazonul si palatul anterior
~comisurile labiale, simfiza mentoniera si creasta alveolara
}
56. Buza de iepure face parte din categoria despicaturilor :{
~partiale anterioare unilaterale
~ partiale anterioare bilaterale
~partiale incomplete
=totale unilaterale
~asociate
}
57. Despicaturile partiale posterioare complete intereseaza:{
=valul, lueta si bolta osoasa
~pragul narinar, buza si creasta alveolara
~lueta, valul si vomerul
~comisurile labiale, simfiza mentoniera si creasta alveolara
~buza inferioara, subcloazonul si palatul anterior
}
58. Despicaturile anterioare se opereaza la varsta de:{
~12-14 luni
~12-14 ani
=6 luni
~5-7 ani
~2-4 luni
}
59. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin:
-mecanism de frecare a unui corp dur;
-muscatura;
-arma de foc;
-arme albe;
-arsuri chimice.

60. Contuziile partilor moi faciale :

-sunt leziuni traumatice în care tegumentele si mucoasa ramân integre, fara solutie
de continuitate ale tegumentului sau mucoasei;
-sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
-au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau întredeschise întrerupând
sau nu continuitatea orificiilor fetei;
-se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;
-pot realiza un tatuaj traumatic.

61. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt:
-infectia plagii;
-blocari ale cailor aeriene superioare cu sânge;
-tetanosul;
-erizipelul;
-gangrena gazoasa.

62. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta în:

-sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza;
-spalare cu apa si sapun;
-antiseptizarea plagii;
-aplicarea unui pansament steril;
-spalare cu ser fiziologic.
 63. Contuzia parodontala se manifesta prin:
-usoara lezare a membranei periodontale;
-subluxatie;
-deplasari vestibulo-orale ale dintilor;
-ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;
-intruzia dentara.

64. Abcesele lojii superficiale sunt:

-abcesul submandibular
-abcesul sublingual
-abcesul submentonier
-abcesul maseterian
-abcesul vestibular

65. Abcesul orbitei se diferentiaza de:

-celulita orbitara
-sinuzita maxilara
-tromboflebita de sinus cavernos
-supuratii spatiului retroaxilar
-epiemul sinusal

66. Abcesul se caracterizeaza prin:

-o colectie cu continut purulent
-febra
-frison
-tumefactie difuza
-tegumente congestionate

67. Abesul vestibular este:

-cel mai frecvent abces de natura dentoparodontala
-un abces care nu determina modificarii stare generale
-un abces care nu determina durerii
-un abces care porneste doar de la dintii maxilari
-un abces care porneste doar de la dintii mandibuari

68. Abcesul semilunar se trateaza prin:

-incizie de 3-5 cm de a lungul inauntrul ramurii orizontal mandibular
-incizie in vestiul inferior
-incizie in planseul anterior
-incizie in vestibul superior
-procesele septice ale molarilor superiori

69. Abcesul lojii submandibulare au drept factori etiologici:

-procesele septice ale molarior inferiori
-adenite supurate submandibulare
-adenite supurate submentoniere
-litiaza salivara submandibulara
-procesele septice ale molarilor superiori

70. Aspetul clinic creasta de cocos se caracterizeaza prin:

-abces maseterian
-abces submandibular
-abces subligual
-abces lingual
-abces submentonier

71. Abcesul submentonier se caracterizeaza prin:

-impastare submentoniera
-tegumente congestive, lucioase submentoniere
-trismus
-tumefactia planseului anterior
-tumefactia vestibului inferior in zona anterioara

72. Abcesul obrazului are urmatoarele simptome:

-tumefactie voluminoasa a obrazului
-edemul de vecinitate palpebral
-tumefactie perimandibulara unilaterala
-trismus
-alterarea starii generale

73. Abcesul migrator:

-porneste de la molarul 3 inferior
-porneste de la molarul 3 superior
-porneste de la orice molar superior
-este situat retrocomisural
-este insotit de trismus poternic

74. Abcesul lojii maseterine:

-determina trismus puternic
-determina trismus usor de la peste 50% din pacienti
-determina o stare septica
-este foarte dureros la miscarile mandibulare
-se intinde de la unghiul mandibulei la marginea inferioara a orbitei

75. Abcesul lojii submandibulare au drept factori etiologici:

-procese septice ale molarilor inferiori
-adenite supurate submandibulare

76. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:

-furunculele fetei;
-adenopatii aciale;
-chiste sebacee;
-chiste maxilare;
-tumori cutanate.

77. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:

-anestezie locala de contact;
-anestezie generala prin intubatie orotraheala;
-anestezie generala de scurta durata;
-anestezie locala infiltrativa în straturi;
-anestezie tronculara periferica.

78. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante ca:
-artera faciala;
-canalul Wharton;
-nervul facial;
-nervul lingual;
-artera sublinguala.

79. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:

-tumefactie;
-dureri vii;
-trismus puternic;
-tesuturi indurate si crepitatii;
-stare septica.

80. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare:
-sinuzite acute;
-supuratii ale fosei infratemporale;
-abcese parodontale;
-supuratiile obrazului;
-adenite faciale.

81. Semnele clinice comune fracturiilor etajului mijlociu sunt:

-deformatia fetei
-tulburari oculare
-depasarile osoase cu tulburari de ocluzie
-tulburari respiratorii
-emfizem subcutanat

82. Factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

-modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;
-inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale;
-deviatia de sept nazal;
-pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori;
-atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.
83. In aparitia sinuzitei maxilare odontogene sunt incriminati:
-parodontita apicala cronica granulomatoasa a dintiilor din vecinetatea sinusului maxilar
-osteita procesului alveolar
-chisturi radiculare suprainfectate
-comunicare bucosinusale
-deviatia de sept

84. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

-rinita alergica;
-deviatia de sept nazal;
-osteita procesului alveolar;
-chisturi radiculare suprainfectate;
-carcinomul maxilarului superior.

85. Empiemul sinusal reprezinta:

-faza catarala a sinuzitei acute;
-faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
-retentionarea secretiilor în sinus prin închiderea orificiilor de drenaj;
-durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;
-proliferarea de polipi în cavitatea sinusala.

86. In cazul fracturilor de mandibula deplasarile fragmentelor osoase sunt influentate de:
-forta traumatismului
-contractia muschiilor inserati pe mandibula
-locul si directia liniei de fractura
-dintii impantati pe fragmentele osoase
-latimea osului

87. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:

-fracturi ale arcadelor dentare;
-implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
-extractia dintilor sinusali;
-traumatisme accidentale cu distructii întinse în regiunea premolarilor si molarlo
superiori;
-tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.

88. Chistul rezidual se dezvolta din:

-resturile epiteliale ale lui Malassez;
-celulele epiteliale ale periodontului;
-chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate;
-modificarea chistica a organului smaltului;
-iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.

89. Chistul folicular:

-este denumit si chist pericoronar;
-se dezvolta în legatura cu dintii ramasi în incluzie în grosimea maxilarelor;
-se întâlneste în deosebi la copii si adolescenti;
-este denumit si chist rezidual;
-este denumit si chist periodontal apical.

90. Chistul nazopalatin:

-reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
-situat interincisiv inferior;
-ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive;
-poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
-se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.

91. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:

-chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
-chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
-chistul globulo-maxilar;
-chistul de eruptie;
-chistul dentiger.

92. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:

-chistul radicular;
-chistul de eruptie;
-chistul rezidual;
-chistul dentiger;
-chistul primordial.

93. Constrictia mandibulei:

-este de cauza intraradibulara
-reprezinta deschidere exagerata a gurii
-se rezolva prin slefuiri selective
-poate fi data de scleroza muschiilor

94. Celulita acuta se caracterizeaza prin:

-prezenta puroiul
-vasodilatatie
-exudat seros
-diapedeza
-congestie locala

95. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu:

-leucoedemul;
-eritroplazia;
-stomatite infectioase;
-stomatite provocate de agenti fizici;
-stomatite protetice.
96. Formele anatomopatlogice ale proceselor infectioae sunt:
-celulita acuta
-celulita cronica
-abcesul
-flegmon
-osteomielita

97. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:

-leucoedemul;
-leucoplazia;
-chieilita;
-papilomatoza florida;
-stomatite infectioase.

98. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este:

-leucoplazia;
-leucoedemul;
-eritroplazia;
-cheilita;
-lichenul plan oral.

99. Flegmonul difuz al planseului oral cuprinde:

-loja geniana
-loja submandibulara
-loja submentoniera
-limba
-spatiul latero-faringian

100. Flegmonul se caracterizeaza prin:

-prezenta colectiilor limitate
-tendinta invadanta a procesului septic
-crepitatii gazoase la palpare
-pielea si mucoasa cianotice
-infiltrat dur la palpare

101. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:

-lupusul eritematos oral;
-leucoedemul;
-leucoplazia paroasa orala;
-keratozele actinice;
-radiodermitele cronice.

102. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:

-tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamâni;
-hidroxoclorochin;
-mepacrin;
-atebrina;
-clorochin.

103. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:

-chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit
apexul;
-creearea unei comunicari vestibulare de drenaj;
-extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical;
-chiuretarea unui focar acut principal;
-îndepartarea unor obstacole care împiedica tratamentul corect a canalelor.

104. Contraindicatiile rezectiei apicale:

-în cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, în cursul unei intervenni
chirurgicale;
-în cazul unor procese apicale însemnate, care au distrus osul pe o mare întindere,
reducând mult implantarea radacinii;
-în cazul unor leziuni periapicale;
-în cazul unor cai false în apropierea apexului;
-în cazul unor leziuni periapicale depasind ½ din lungimea radacinii.

105. Rezectia apicala este indicata în cazul:

-fracturi radiculare plasate în 1/3 inferioara a radacinii;
-leziuni coronoradiculare întinse care depasesc marginea alveolara si radacina;
-atrofii alveolare întinse, care au redus mult implantarea radacinii;
-lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, în cursul unei intervenni chirurgicale;
-în primele 2 luni de sarcina.

106. Osteotomia trans-maxilara:

-poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
-are indicatii de baza parodontita apicala cronica;
-se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe
cale transodontala;-
-au indicatii de faza parodontita apicala acuta în faza periapicala;
-trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;

107. Amputatia radiculara:

-consta în îndepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si
2 inferiori;
-la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel încât spatiul dintre apex si
baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia;
-se indica în procese patologice apiale extinse;
-metoda se mai numeste premolarizare;
-atât la molarii superiori cât si inferiori este de preferat anestezia tronculara.

108. Mecanismele patogene prin care difuzeaza agentii infectiosi in partile moi sunt:
-calea transosoasa
-calea submucoasa
-calea limfatica
-calea directa
-calea arteriala

109. Metodele chirurgicale de tratament în parodontopatii urmaresc:

-eliminarea pungilor parodontale;
-creearea unor margini gingivale groase;
-creearea unei zone de gingie fixa keratinizata îngusta;
-stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale;
-restaurarea tesuturilor parodontal pierdut

110. Pregatirile preoperatorii în chirurgia parodontala consta în:

-chiuretajul gingival;
-clatiri bucale cu solutii antiseptice;
-obturarea corecta a cariilor de colet;
-restaurari protetice ceramice definitive corecte;
-clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate.

111. Pregatirile preoperatoreii în chirurgia parodontala constau în:

-detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale;
-chiuretaj gingival;
-obNinerea corecta a cariilor de colet;
-clatiri bucale cu solutii antiseptice;
-reechilibrarea ocluziei.

112. Gingivoplastia:
-urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal;
-se poate realiza cu lambou peticulat alunecat în sens lateral;
-se poate efectua si prin gingivectomie;
-se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului;
-se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.

113. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:

-se realizeaza prin incizii de degajare;
-presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival;
-presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala;
-se efectueaza sub anestezie loco-regionala;
-consta în osteotomie limitata.

114. Pentru a permite o protezare în conditii optime, câmpul protetic trebuie sa

îndeplineasca urmatoarele conditii:
-crestele alveolare edentate sa fie suficient de înalte, netede, acoperita de mucoasa
keratinizata, fara eroziuni;
-crestele alveolare edentate sa fie suficient de înalte, netede, acoperite de mucoasa
keratinizata, cu eroziuni;
-bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adânca cu torus redus;
-limba sa aiba un volum normal;
-gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.

115. Frenoplastia:
-este indicata în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
-este indicata în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
-este indicata anestezia loco-regionala prin infiltratie;
-este indicata anestezia tronculara;
-este indicata când frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a
limbii si nici adâncirea santurilor periosoase reespective.

116. Plastia santurilor periosoase:

-se mai numeste metoda Kazanjian;
-se mai numeste metoda Traunner;
-se mai numeste metoda Obwegeser;
-este indicata în cazurile în care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar
santurile vestibulare sunt sterse;
-este indicata anestezia tronculara periferica.

117. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:

-prezinta IV timpi operatori;
-prezinta III timpi operatori;
-timpul III reprezinta sutura;
-timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase;
-anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa în scopul
diminuarii sângerarii;

118. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri:

-prezinta III timpi operatori;
-prezinta IV timpi operatori;
-interventia consta în rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular;
-poate prezenta devieri vestibulare, îndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de
alveolo-protruzii;
-se face sub anestezie loco-regionala.

119. Anclavarea dentara reprezinta:

-incluzia partiala a unui dinte;
-incluzia superficiala a unui dinte;
-ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
-se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa
gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate
desavârsi eruptia datorita unui ostacol mecanic;
-situatia în care se afla un dinte dupa decapusonare.
120. La dintii permanenti, în ordinea frecventei, incluzia consta în:
-molarii de minte inferiori;
-caninii superiori;
-molarii de minte superiori;
-incisivii laterali;
-caninii inferiori.

121. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant:

-în prima clasa sunt încadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un
sacrificiu osos;
-în prima clasa sunt încadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu
osos;
-în clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea
osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;
-în clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea
osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;
-în clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si
o sectionare a molarului inclus.

122. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus în urmatoarele conditii:

-coroana si radacinile sunt bine conformate;
-directia coroanei este oblica;
-coroana se gaseste inclusa în regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau partial
de un strat osos foarte subtire, sau chiar submucos la o distanta convenabila;
-directia coroanei este verticala, usor oblica putând fi paralelizata prin slefuire;
-partile moi ale obrazului se insereaza în imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se
gaseste inclus molarul de minte.

123. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
-incizia în „T”;
-incizia curba cu concavitatea în sus;
-incizia curba cu concavitatea în jos;
-incizia „în V”;
-incizia curba cu convexitatea în jos;

124. In tratament flegmonului hemifacial se practica urmatoarele incizii:

-submandibulara
-suprazigomatica
-endobucala vestibulare superioare si inferioare
-submentoniera
-palatinala

125. In legatura cu localizarea durerii distingem:

-durerea retransmisa
-durerea transferata
-durerea iradiata
-durerea locala
-durerea proiectata

126. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:

-o adâncime redusa a cavitatii glenoide;
-prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa;
-laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare;
-scaderea tonicitatii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni;
-deschiderea exagerata agurii.

127. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare:

-este de regula chirurgical;
-urmareste reducerea si imobilizarea fracturii;
-necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei;
-se face prin coborârea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular;
-implica antibioterapie aplicata cât mai precoce si în doze mari.

128. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare:

-este recomandat în luxatiile recente;
-implica uneori rezectia condililor;
-este precedat de mecanoterapie;
-se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si
exercitarea unei presiuni pe menton;
-nu necesita imobilizare postoperatorie.

129. Luxatiile recidivante:

-se produc foarte usor în timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o
anumita amplitudine;
-bolnavul, cunoscându-si afectiunea, îsi reduce singur luxatia;
-bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia;
-tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare;
-cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului
dupa poliomielita.

130. Tratamentul ortopedic consta:

-consta în reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei;
-reducerea luxatiei se face prin coborârea condilului mandibular si trecerea sa pe sub
condilul temporal, dupa care este repus în cavitatea glenoida;
-este nevoie de anestezie în cazul luxatiilor recente;
-în cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara;
-în cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.

131. Fracturile de mandibula se pot produce prin:

-apasare;
-elongare;
-compresie;
-dilacerare;
-flexiune, tasare sau smulgere.

132. Fracturile paramediane:

-sunt localizate între incisivii cantrali si laterali sau între laterali si canini;
-reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula;
-reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula;
-sunt denumite si medio-simfizare;
-deplasarile secundare sunt mai putin accentuate la edentati.

133. Fracturile laterale ale corpului mandibular:

-localizate între canini si molarii de minte;
-reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula;
-sunt denumite si laterosimfizare;
-reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula;
-prezinta fragmentul mic, distal, tras în jos si înapoi.

134. Osteita si osteomielita apar într-un focar de fractura mandibulara datorita:

-vârstei pacientului;
-reducerii si imobilizarii monomaxilare;
-întârzieri mari a reducerii si imobilizarii;
-imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene;
-instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina

135. Zonele de rezistenta crescuta ale mandibulei sunt:

-apofiza coronoidiana;
-apofiza condiliana;
-unghiul mandibular;
-simfiza mentoniera;
-foramenul mentonier.

136. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:

-traumatisme de intensitate redusa, repetate;
-accidentele de circulatie;
-accidentele de eruptie ale dintilor permanenti;
-agresiuni interumane;
-accidente de sport.

137. Fractura Le Fort I:

-este o fractura mandibulara paramediana;
-traverseaza tuberozitatea;
-traverseaza apofiza pterigoida în treimea superioara;
-consta în asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala;
-se mai numeste si fractura orizontala mijlocie.
138. Fractura Le Fort I:
-este o fractura mandibulara paramediana
-este fractura tuberozitatii maxilare
-intereseaza si apofizele pterigoide la baza lor
-consta in asociere a doua linii de fractura orizontale cu una verticala
-se mai numeste si fractura orizontala inferiara Guerin

139. Fractura Le Fort II:

-este o fractura transversala joasa;
-se mai numeste „fractura de tip Guerin”;
-este o fractura transversala submalara;
-linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida în treimea inferioara;
-linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar.

140. Fractura Le Fort III:

-se mai numeste „fractura muta Duchange”;
-se mai numeste „fractura tip Wassmund II”;
-se mai numeste „fractura tip Wassmund I”;
-se numeste si disjunctie intercraniomaxilara.
-linia de fractura despica masivul facial în doua jumatati cu deschidere anterioara.

141. Fractura de tip Walter:

-asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort;
-asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le
Fort;
-asociaza fracturi cominutive închise cu dislocatii cranio-orbito-nazo-maxilare;
-combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane;
-asociaza prin închidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort
II cu una mediosagitala si cu câte un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor.

142. Durerea:
-este un semnal de avertizare a organismului;
-influenteaza nociceptorii;
-se transmite prin impulsuri la centrii înalti de integrare;
-influenteaza starea afectiva;
-necesita întotdeauna tratament medicamentos

143. Durerile oro-faciale sunt grupate în functie de caracteristicile lor în:

-dureri localizate;
-dureri somatice;
-dureri proiectate;
-dureri transferate;
-dureri iradiate.

144. Durerile oro-faciale sunt grupate în functie de caracteristicile lor în:

-dureri neurogene;
-dureri localizate;
-dureri translate;
-dureri proiectate;
-dureri transmise.

145. Din categoria abceselor periosoase fac parte:

-abcesul vestibular
-abcesul palatin
-abcesul perimandibular intern submandibular
-abces in semiluna
-abcesul lojei submandibulare

146. Diagnosticul diferential al abcesului fosei infratemporale se face cu:

-nevralgi trigeminala
-tumorile cu localizare infratemporala
-flegmonul amigdalian
-tumorile amigdaliene
-abcesul laterofaringian

147. Diagnosticul diferential al flegmonului difuz hemifacial:

-abces genian
-abces maseterin
-tumorile geniomaseterine
-osteomielita maxilarului i mandibulei
-tumorile cu localizare infratemporal

148. Durerile oro-faciale sunt grupate în functie de caracteristicile lor în:

-dureri proiectate;
-dureri reflectate;
-dureri iradiate;
-dureri psihogene;
-dureri transmise.

149. Diagnosticul diferential al abcesului loja parotidiana se face cu:

-parodontita supurata
-abcesul maseterin
-adenita supurata intraparotidiana
-abcesul genian
-celulita temporala

150. Loja parotidiana contine:

-glanda parotida
-nervul facial
-artera carotida externa
-artera faciala
-limfonodului
151. Loja subinguala cuprinde:
-glanda sublinguala
-canalul wharton
-nervul si vase linguale
-tesut conjunctiv lax
-numerosi ganglioni limfatici

152. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:

-parotidite acute;
-sindroame sialozice;
-litiaza salivara;
-tumorile de parotida;
-parotidite toxice.

153. În legatura cu localizarea durerii distingem:

-durerea retransmisa;
-durerea transferata;
-durerea iradiata;
-durerea locala;
-durerea proiectata.

154. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:

-cale directa;
-cale hematogena;
-cale indirecta;
-cale canaliculara;
-cale limfatica.

155. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele conditii:

-prezenta unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular;
-diminuarea fluxului salivar;
-scaderea rezistentei generale a organismului;
-exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale;
-prezenta unui megastenon si megawarton.

156. În sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice:

-forma virala;
-forma bacteriana;
-forma purulenta;
-forma catarala;
-forma gangrenoasa.

157. În parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidentiaza:

-aspect de pom înflorit;
-radiotransparenta punctiforma;
-canalicule regulate;
-o eliminare usoara a substantei de contrast;
-aspect marmorat.

158. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie:

-salivara;
-oculara;
-articulara;
-musculara;
apare mai frecvent la femei dupa vârsta de 40-45 ani.

159. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind:

-conjunctivita cu lacrimare abundenta;
-keratoconjunctivita uscata;
-senzatie de arsura oculara;
-senzatie de corpi straini intraoculari;
-fotofobie.

160. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind:

-hiposialie;
-saliva cu aspect clar;
-imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate „miliare”;
-imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon;
-parenchim glandular cu imagine de „arbore mort” evidentiat sialografic dupa o evolutie
îndelungata.

161. Tratamentul sindromului Sjogren consta în:

-administrare de lacrimi artificiale;
-sialolitotomie;
-administrare de sialogoge;
-administrare de saliva artificiala;
-vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP).

162. Boala Mickulicz:

-este o afectiune rara cu evolutie îndelungata;
-se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale;
-este însotita de sialoree;
-este însotita de scaderea secretiei lacrimale;
-se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale.

163. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:

-cale transetmoidala;
-cale transseptala;
-cale transmaxilara;
-cale infraorbitara;
-cale suprazigomatica.
164. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:
-antero-lateral în spatiul zigomatic;
-antero-lateral spre fosa infratemporala;
-ascendent spre sinusurile etmoidale;
-spre procesul alveolar;
-spre santul gingivo-bucal;

165. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce:
-paralizia nervilor oculomotori;
-conjuncitivite nespecifice;
-keratite neuro-paralitice;
-keratite herpetice;
-glaucom.

166. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei în cavitatea bucala determina:

-tulburari de masticatie;
-tulburari de vorbire;
-tulburari respiratorii;
-tulburari olfactive;
-tulburari de deglutitie.

167. Când cancerul etajului mijlociu al fetei afecteaza portiunea anterioara a bazei
craniului, poate determina la debut:
-la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;
-alterari functionale la nivelul cavitatii bucale;
-tulburari respiratorii;
-tulburari de deglutitie;
-tulburari olfactive.

168. Grupele de limfonoduli interesate precoce în cadrul carcinomului mandibular sunt:

-limfonodulii parotidieni;
-limfonodulii preauriculari si retroauriculari;
-limfonodulii submandibulari;
-limfonodulii submentonieri;
-limfonodulii jugulo-carotidieni.

169. În perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii

acuza:
-dureri dentare;
-dureri nevralgiforme;
-dureri parestezice;
-trismus;
-mobilitate dentara.

170. În formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem întâlni:

-deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;
-tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;
-tulburari de sensibilitate în teritoriul nervului dentar inferior;
-epistaxis;
-trismus.

171. Sarcomul Ewing:

-se întâlneste rar la nivelul oaselor fetei, doar în 1% din cazuri;
-apare mai frecvent la mandibula;
-apare mai frecvent la maxilar;
-apare mai frecvent la rasa alba;
-apare mai frecvent la rasa neagra.

172. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:

-febra;
-leucopenie;
-anemie;
-cresterea VSH-ului;
-leucocitoza.

173. Hipotensiunea arteriala cronica este definita prin:

-valori repetate ale TAS<100mmHg
-valori repetate ale TAS<120mmHg
-valori repetate ale TAS<105mmHg
-valori repetate ale TAS>90mmHg
-valori repetate aleTAS>100mmHg

174. Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde:

-dispnee predominant expiratorie
-dispnee predominant inspiratorie
-wheezing
-diminuarea debitului respirator
-bradicardie

175. Simptomatologia BPOC cuprinde:

-tuse
-expectoratie vascoasa
-subfebrilitate prelungita
-transpiratii nocturne
-hemoptizii

176. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace stangi cuprinde:

-dispnee de repaus si efort
-astm cardiac
-edeme ale partilor declive
-staza in venele gatului
-cianoza periferica

177. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace drepte cuprinde:

-edeme ale partilor declive
-staza in venele gatului
-ortopnee
-astm cardiac
-dispnee de repaus si efort

178. Atunci cand apar tulburari de ritm in cursul tratamentului

stomatologic,simptomatologia poate fi reprezentata de:
-dispnee
-angina pectorala
-insuficienta mitrala
-stenoza aortica
-insuficienta aortica

179. Urmatoarele aparate pot interfera cu pacemakerul:

-micromotorul actionat electric
-aparatul de detartraj cu ultrasunete
-bisturiul electric
-aparatul Roentgen
-LASER

180. Care din urmatoarele tulburari de ritm sunt catalogate ca instabile si necesita
tratament
stomatologic in conditii de spitalizare:
-tahicardie paroxistica supraventriculara
-fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial
-tahicardie ventriculara
-bloc atrio-ventricular grad II cu pacemaker
-boala de nod sinusal cu pacemaker

181. Sincopa:
-poate dura de la cateva minute pana la 1 ora
-se poate insoti de miscari tonice ale muschilor fetei
-prezinta puls slab
-prezinta respiratie superficiala
-prezinta incontinenta sfincteriana

182. Sincopa vagala este:

-de obicei recidivanta
-favorizata de stress
-favorizata de durere
-insotita de tahicardie
-insotita de hipertensiune arteriala
183. In sincopa cardiaca:
-este prezent prodromul
-nu este prezent prodromul
-frecventa cardiaca poate scadea sub 35-40 b/min.
-frecventa cardiaca este de 70-75 b/min.
-simptomatologia e determinata de o tulburare reversibila de ritm cardiac

184. Coma hipoglicemica:

-poate aparea la diabeticii care si-au administrat insulina dar nu au consumat o cantitate
suficienta de glucide
-poate aparea la diabeticii care au consumat glucide
-apare brusc
-nu apare brusc
-apare dupa o perioada de hipoglicemie moderata

185. Hipoglicemia moderata se manifesta prin:

-slabiciune
-ameteli
-foame dureroasa
-tegumente uscate
-bradicardie

186. Tabloul clinic al socului anafilactic cuprinde:

-frison
-edem si prurit generalizat
-eruptie urticariana
-tensiune arteriala foarte scazuta
-hipertensiune arteriala

187. In tratamentul socului anafilactic se administreaza:

-adrenalina
-hemisuccinat de hidrocortizon
-antihistaminice
-antianginoase
-antiagregante plachetare