Sunteți pe pagina 1din 8

Modelul de studiu – definitie , rol

Modelul reprezinta copia pozitiva a campului protetic amprentat anterior

Modelele de studiu (si diagnostic) sunt destinate,dupa cum le spune


numele,pentru studiul unor situatii clinice si pentru stabilirea unui diagnostic pe
baza datelor culese in afara cavitatii bucale

Forma normala a arcadelor dentare


La adulti – parabola – arcada superioara

-semielipsa – arcada inferioara

La copii – semicerc – ambele arcade

Forma patologica a arcadelor dentare


V (A)

Omega (B)

U (C)

M (D)

W (E)

Trapez (F)

Analiza modelului de studiu – dintii restanti


In general,pe un model de studiu se analizeaza atat forma arcadelor dentare,cat si
dintii restanti.

Tot pe modele vom analiza bresele edentate


Dintii restanti:

-numar

-pozitie

-fatete de abraziune

-migrari

Definiti urmatoarele clase de edentatie cuprinse in clasificarea lui


Kennedy – clasa I, clasa II
Clasa I – cuprinde arcadele edentate termino – terminal,deci bresele edentate
sunt marginite,bilateral,doar mezial de dinti

Clasa II – cuprinde arcadele cu edentatie terminal unilaterala,deci edentatia este


limitata doar mezial de dinti,dar pe o singura hemiarcada

Definiti urmatoarele clase de edentatie cuprinse in clasificarea lui


Kennedy – clasa III , clasa IV
Clasa III – cuprinde arcadele cu edentatii laterale intercalate uni sau bilateral
limitate atat mezial,cat si distal de dinti

Clasa IV – cuprinde arcadele cu edentatie in zona frontala,marginite doar distal de


dinti

Clasificarea edentatiilor (Eugen Costa)


Eugen Costa a intocmit o clasificare a edentatiilor partiale:

-in functie de topografia breselor (edentatie


frontala,laterala,terminala,mixta,extinsa si subtotala)
-enuntarea diagnosticului de edentatie incepe la maxilar ca si la mandibula din
dreapta si se termina la capatul stang al arcadei prin utilizarea celor 3 termeni:
frontal,lateral,terminal

Spatiul protetic potential – limite


Spatiul protetic potential este spatiul ce apare la nivelul arcadei dentare
consecutiv extractiei,avand urmatoarele limite:

-mezial si distal – fetele proximale ale dintilor restanti

-ocluzal – planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste,sau


suprafata ocluzala a dintilor limitrofi edentatiei in cazul absentei dintilor
antagonisti

-inferior – muchia crestei alveolare edentate

Parametrii spatiului protetic potential – limite


-inaltimea (plan vertical)

-amplitudinea (plan sagital)

-latimea (plan frontal)

Inaltimea spatiului protetic potential – limite


Inaltimea spatiului protetic potential se apreciaza pe baza distantei dintre limita
inferioara (muchia crestei alveolare edentate) si cea superioara (planul de ocluzie
al arcadei antagoniste). In cazul absentei dintilor antagonisti se apreciaza in
functie de inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential si muchia crestei.
Situatii clinice in care inaltimea spatiului protetic este marita –
enumerare
-atrofii accentuate ale crestei alveolare

-extruzii sau egresiuni ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor


antagonisti bresei edentate

-ocluzie deschisa

Situatii clinice in care inaltimea spatiului protetic este micsorata –


enumerare
-abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate

-subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate

-egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti

Amplitudinea spatiului protetic potential – limite


Amplitudinea spatiului protetic potential se apreciaza ca fiind distanta dintre
limitele meziala si distala ale acestuia

Situatii clinice in care amplitudinea spatiului protetic potential este


marita – enumerare
-migrari sau versii ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini sau alte spatii
edentate

-modificari de volum ale structurilor odontale prin preparare sau distructie


coronara
Situatii clinice in care amplitudinea spatiului protetic potential este
micsorata – enumerare
-versii sau migrari ale dintilor spre bresa edentate

-modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante sau


tratamente protetice necorespunzator realizate

Latimea spatiului protetic potential – limite


Latimea se apreciaza in urma trasarii limitelor vestibulara si orala ale spatiului
protetic potential. Acestea se obtin prin trasarea a 2 planuri imaginare,tangente la
fetele vestibulare si orale ale dintilor limitrofi sau prin tangente la versantii
vestibulari si orali ai crestei edentate

Situatii clinice in care latimea spatiului protetic potential este marita –


enumerare
-inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi

-tratamente odontale sau protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi

-creste exostotice

Situatii clinice in care latimea spatiului protetic potential este


micsorata – enumerare
-rotatii in ax ale dintilor limitrofi

-preparari ale dintilor limitrofi

-atrofia crestei alveolare


Clasificarea articulatoarelor
Clasificarea elaborata de Navarro

-articulatoare neprogramabile

-articulatoare partial programabile

-articulatoare total programabile

Clasificarea utilizata de Ash, Ramfjord si Siebert

-articulatoare simple (ocluzoare)

-articulatoare cu valori medii,neprogramabile

-articulatoare partial programabile

-articulatoare individuale,total programabile

Coroana de invelis mixta (metalo-ceramica) – etape de laborator


1- Confectionare a modelului
2- Realizare a machetei componente metalice
3- Ambalarea tiparului si turnarea componentei metalice
4- Dezambalarea,prelucrarea componentei metalice si conditionarea ei in
vederea aplicarii straturilor de ceramica
5- Aplicarea si arderea succesiva a straturilor ceramice. Prelucrarea
componentei fizionomice
6- Verificarea protezei pe model
7- Prelucrarea finala a CMMC (Coroana mixta metalo-ceramica)

Coroana de invelis mixta (metalo-polimerica) – etape de laborator


1- Confectionarea modelului
2- Realizarea machetei componentei metalice cu unul sau mai multe tipuri
de retentii
3- Ambalarea tiparului si turnarea componentei metalice
4- Dezambalarea. Prelucrarea componentei metalice
5- Conditionarea componentei metalice la viitoarea interfata cu
componentele plastice
6- Confectionarea fatetei polimerice prin unul din procedeele descries
7- Verificarea adaptarii protezei pe model
8- Prelucrarea finala a CMMP (Coroana mixta metalo-polimerica)

Coroana de substitutie – definitie


Coroana de substitutie este o restaurare protetica unidentara formata din
dispozitiv radicular (DR),prevazut cu placuta,inel si dispozitiv coronar (DC) sub
forma de caseta sau semicaseta. Cele 2 componente pot fi turnate impreuna
sau separat

Clasificarea incrustatiilor
-inlay sau incrustatie intracoronara

-onlay sau incrustatie extracoronara

-inlay-onlay

-pinlay (inlay cu crampoane)

Onlay sau incrustatie extratisulara – in situatia cand restaurarea trebuie sa


asigure protectia tesuturilor restante,prin acoperirea suprafetei ocluzale,se
realizeaza asa numita incrustatie extratisulara sau onlay
Clasificarea onlay-urilor dupa materialul din care se confectioneaza
-metalice

-ceramice

-compozite

-polisticle (sticla polimerica)

-combinate (metalo-ceramica)

Restaurarea provizorie indirecta – definitie


Restaurarea provizorie (RP) se confectioneaza in afara cavitatii bucale. Se
amprenteaza dintii preparati si bresa edentata,si se toarna un model din gips
pe care se va confectiona RP.

S-ar putea să vă placă și