TEHNOLOGIA PROTEZELOR

SUBIECTE ORIENTATIVE TEHNOLOGIA PPA

ANUL II / SEMESTRUL II

CURSUL 1 - Proteza partial acrilica (PPA)

1. Elementele componente ale PPA
• Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-fizice ;
• Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;
• Crosete din sarma –elemente de ancorare.
2. Caracteristicile generale ale PPA
Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei
protetice de durata precum proteze fixe (punti totale cu agregare
mixta –implant +dinti restanti) sau proteze fixe (punti +PPS).
3. Indicatii PPA
• Clasa I Kennedy ;
• Clasa II Kennedy;
• Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
• Edentatie subtotala.
4. Avantajele PPA
• Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
• Se obtin in conditii medii de dotare;
• Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;
• Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei,
fracturi crosete) ;
• Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de
termopolimerizare.
 5. Campul protetic maxilar in edentatia partiala extinsa
Maxilar:
• Dintii restanti;
• Creasta alveolara;
• Bolta palatina;
• Tuberozitatea maxilara;
• Fibromucoasa.
6. Campul protetic mandibular in edentatia partiala extinsa
Mandibula:
• Dintii restanti;
• Creasta alveolara;
• Tuberculul piriform ;
• Fibromucoasa.
7. Caracteristicile suportului dento-parodontal
• Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem
ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de
adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin
intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;
• Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
• Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
• Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte
riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).
• Macroscopic : semne de inflamatie parodontala, gingivala, grad
de rezorbtie, prezenta pungilor false sau adevarate, mobilitatea
dintilor.
• Examenul RX : indirect –gradul de rezorbtie , adancimea
pingilor, statusul parodontal in ansamblu (sanatatea osului
periradicular).
• Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de
contacte dento-dentare, fatete de abraziune.
 8. Factorii care contribuie la mentinerea si stabilitatea PPA
(enumerare)
Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
• Numarul dintilor restanti +topografia lor;
• Pozitia de implantare;
• Morfologia coronara;
• Valoarea parodontala;
• Ocluzia.
9. Numarul si topografia dintilor restanti
1) Numarul si topografia dintilor restanti:
• dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au valoare
parodontala crescuta cand sunt bine implantati;
• ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este dificila ;
• frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii cu
coroane (dintii limitanti=coroane cu lacasuri pentru pintenii
ocluzali, praguri orale, convexitati vestibulare) ;
• dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine implnatati+situati
in planuri diferite.
10. Factorii care favorizeaza migrararea (enumerare)
-varsta edentatiei ;
-contactele dento-dentare traumatice ;
-statusul parodontal local;
-starea de sanatate a organismului;
-absenta dintilor antagonisti.
11. Migrari in plan orizontal si migrari in plan vertical
Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:
• inclinare (basculare) –cu tendinta de a inchide spatiul edentat;
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii
mezial.
• translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul
molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;
Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti
• Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar
• Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
 12. Morfologia coronara
• Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin
arcada artificiala edentatia in concordanta cu morfologia dintilor
naturali.
• In zona frontala dintii au un volum , forma , culoare ~ cu dintii
naturali ;
• Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza
zona de contact a segmentului dentar a crosetului de sarma.
• In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si
montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu
se monteaza pe zone biostatice).
• Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :
-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele
din sarma;
-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .
functie de ecuatorul de implantare , malpozitie
13. Tipuri de ecuator (descriere)
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe
planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite.
In tehnologia PPA se utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie
apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de
valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele
cu retentivitatile cele mai favorabile.
14. Valoarea parodontala a dintilor restanti
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
• Gradul de implantare osoasa;
• Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a
radacinilor ;
• Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale) ;
• Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii
centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor
restanti pentru a creste valoarea parodontala si a pregatirilor
preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)
15. Relatia de ocluzie
 5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice
ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea
contactelor premature +interferente , cu coroane provizorii. Apoi se
indica tratament protetic de durata.

16. Suportul muco-osos la maxilar (descriere)

Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
17. Suportul muco-osos la mandibula (descriere)
Mandibula: copera crestele edentate, tuberculul piriform.
18. Fibromucoasa fixa (descriere)
Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si
obraji.
19. Fibromucoasa pasiv mobila (neutrala) (descriere)
La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o
bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv
mobila (neutrala) =rol esential in inchiderea marginala a
protezei totale. Mucoasa neutra este imperceptibila la nivelul
campurilor protetice mandibulare (latime mult mai mica).
20. Fibromucoasa mobila (descriere)
Mucoasa mobila acopera formatiunile mobile din vestibul si
tapeteaza buzele obrajii ; are rol esential in mentinerea
protezelor pe campul protetic prin aplicarea obrajilor pe fetele
externe ale seilor.
21. Componenta dura osteoperiostala (descriere)

Creasta alveolara = apofizele alveolare ale oaselor maxilare ;

bolta palatina = apofizele palatine 2/3 si lamele orizontale ale osului
palatin (1/3)unite de sutura mediana.
Prelungirea distala a crestei alveolare = tuberozitatile maxilare (medii
sau sterse)
CURSUL 2 – Proteza partial acrilica (PPA)
1. Arcadele dentare artificiale (caracteristici)
• Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma,
culoare ~ (identici ideal) dintilor naturali. ;
• Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona :
frontal (fizionomia), lateral (biomecanic) ;
• Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai
utilizate sunt R.A.S., dinti manufacturati (mai rar) sau prefabricati
(frecvent).
2. Dintii din RAS manufacturati (caracteristici)
dinti manufacturati (mai rar)
1)Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul)
rezultand o pasta ce se introduce in tipar, in urma
termopolimerizarii rezultand dinti cu forma, volum, culoare
neindividualizati =dinti standard.
2)In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se amprenteaza
garnituri industriale (prefabricate) ce corespund cazului clinic In
amprente se aplica ceara ,rezultand macheta, ambalare, tipar. Acrilatul
se introduce in tipar, termopolimerizare, dezambalare, prelucrare,
procedeu tehnic mai laborios rezultand dinti mai individualizati.
3. Dintii din RAS prefabricati (industriali) (caracteristici)
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.
Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi
inalte , caldura uscata=250ºC, in cuptoare electrice (pupinel) sau in
autoclave sub presiune si temperatura crescute =
termobaropolimerizare (temperatura mai mare de 250ºC si presiune
8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin
rezistenta mecanica, stabilitate cromatica, rezistenta la abraziune.
In plus prezinta « efectul de perla », grad maxim de translucenta
pe fondul gri al cavitatii orale ;efect ce se datoreaza adausului de
pigmenti si particule ce emit in lungimea de unda a luminii
(IVOCLAR, MAIOR, SPOFA).
 4. Avantajele dintilor din Rasini Acrilice Simple (RAS)
Avantajele dintilor din R.A.S. :
• se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
• se leaga chimic de baza protezei ;
• reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
• pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
• tehnologic se obtin mai usor.
5. Dezavantajele dintilor din RAS manufacturati
Dezavantajele dintilor manufacturati :
• absorb usor apa, cu modificari de volum;
• rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
• nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
• structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
• rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.
6. Dintii din Rasini Diacrilice Compozite (RDC) (caracteristici)
• proprietati mecano-fizice superioare ;
• indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;
• se fixeaza chimic de sei ;
• conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice
manufacturate ;
• se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120ºC,
presiune 8-10N/m 2
• materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor
dure (smalt, dentina) ;
7. Dintii din Mase Ceramice (caracteristici)
• sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
• stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de
imbatranire minima;
• au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire
asemanatoare dintilor naturali, chiar superioara smaltului natural.
• proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta, rezistenta
mecanica la rupere crescute, conserva zona de stop ocluzal chiar
cu fenomene rezorbtive, stabilitate ocluzala excelenta ;
• indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile
(creste+tuberozitati bine reprezentate).Se evita in zona frontala
superioara-inferioara dinti ceramici deoarece genereaza zgomoturi
8. Dezavantajele dintilor din mase ceramice
Dezavantaje :
• duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul dentar (au
efect abrazant);
• se leaga mecanic de sei –crampoane, cavitati ;
• prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina cu
duritate crescuta ~ diamantului ;
• prêt de cost ridicat;
• dinti casanti
9. Care sunt cei mai indicati dinti in Tehnologia PPA
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.
10. Care sunt cei mai utilizati dinti in Tehnologia PPA
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.
11. Seile protetice (caracteristici)
• vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
• acopera versantele crestei edentate ;
• pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
• seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit
fibromucoasei si componentei osoase ;
• prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-
lustruita.
12. Fata externa a seii protetice (descriere)
-versantul vestibular:
• acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
• limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa
neutra) ;
• restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona
frontala ;
-versantul oral (palatinal):
• continua placa protetica (maxilar) ;
• versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu
placa protetica (placa linguala);
• modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui
de functionalitate pentru a conferi limbii spatiul vital ;
• versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc
ambele perfect pentru a nu adera alimente adezive.
13. Fata interna a seii protetice (descriere)
• acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
• se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv
mobila);
• nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
• reproduce microrelieful fibromucoasei ;
• preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului
fibromucos osteoperiostal.
14. Limitele seilor (descriere)
Limitele seilor :
• Anterior-dintii restanti fata proximala ;
• Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul
piriform)
15. Ce este placa protetica?
Tipuri de placi protetice :
a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.
• Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul
conector principal al PPS)+grosimea ei (2mm) ;
16. Dezavantajele placii protetice
Dezavantaje :
• Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
• Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand
fibromucoasa rezultand leziuni de decubit +disconfort;
• Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul
clinic +reactia fata de aceasta constructie protetica
17. Placa protetica extinsa la maxilar (caracteristici)
Maxilar:
• Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si infracingular
(in cavitatea bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la
distanta de 1-1,5 mm; distantarea se obtine prin foliere.
 18. Placa protetica extinsa la mandibula (caracteristici)
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-2mm) prin
foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.
19. Placa protetica redusa (caracteristici)
• Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
• Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
• Pentru a readuce senazatia termica si gustativa
20. Forme ce placi protetice reduse (descriere)
a) rascroita distal (2-3cm) ;
• evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
• are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
• reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort
mai mare;
• readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
• sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia
parodontiului superficial pe o distanta de 2-3mm, evitandu-se presarea
parodontiului marginal.
21. Placa protetica redusa (observatii practice)
• reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
• cea mai frecventa este cea sectionata distal;
• utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au anticipat
crosetul circular la PPS;
• placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai
mica fiind predispusa la fracturi;
• decoletarea se contraindica;
• placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin,
persoanele delicate, pedante.
22. Crosetele din sarma (caracteristici)
• Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
• Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model
 la nivelul dintilor limitanti (pe model) ;
• Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;
23. Caracteristicile specifice ale unui croset din sarma
1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
• Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
• Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V.
Se proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
• Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe
mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice
comparativ cu crosetele turnate.de la PPS.
24. Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma
• Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
• Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor
turnate ;
• Contact liniar cu dintele;
• Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare
de catre pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);
• Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au efect
traumatic asupra dintilor limitanti ;
• Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect
disortodontic (croset cu actiune permanenta) ;
25. Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD): parti
componente (caracteristici) – vezi LP (saptamana 1 si 2)
Seg Dentar , Seg Intermediar , Seg. Terminal
Dentar= 2/3 V din dintii stalpi
Intermediar : in forma de S sau Z , fiind la distanta de 0,5-1 mm
de mucoasa procesului alveolar
Terminal: in Zig-Zag, plasat in versantul seii protetice
26. CADD: actiune
CADD (actiune) : Indicat pt dd. cu convex. mare si dinti mobili ,
Are doar mentinere si stabilizare
Fara sprijin
27. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE): parti
 componente (caracteristici) – vezi LP (saptamana 1 si 2)
-Seg dentar: Extremitate libera catre edentatie
-Segment Intermediar: Bucla simpla situata la 1mm de procesul
alveolar
-Segment Terminal: In Zig-Zag plasat in Versantul seii protetice
28. CADE: actiune

Doar Mentinere si Stabilizare

 29. Crosetul Adams (inelar)
• Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) ,
aplicate pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele
inelare+cervico-alveolar deschis dental).
• Ofera sprijin PPA;
• Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea
aparatelor ortodontice.

30. Crosetul Stahl

• Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
• Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
• Segmentul retentiv merge in placa protetica;
• Utilizat in ortodontie.
31. Crosetul inelar Jackson
• Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
• 2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
• 2 segmente retentive ce merg in placa protetica.
32. Crosetul muco-alveolar
• indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
• procesele alveolare frontale usor retentive;
• modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane ,
sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv
pentru fixarea numai in versantele protezei.
• Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul
alveolar retentiv moment in care proteza este reaplicata pe
campul protetic.
• O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota
din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in
acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.
33. Mijloace auxiliare de mentinere, sprijin si stabilizare (MSS)
• Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul
piriform, bolta
palatina ;
• Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa
totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala
 (mucoasa neutrala)
• Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului
buccinator pe versantele externe ale PPA, ce sunt modelate
plan-convex.
CURSUL 3 – PPA
1. Etapele clinico-tehnice de confectionare a PPA (enumerare)
1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;
10. Montarea modelelor in articulator;
11. Confectionarea machetei preliminare;
12. Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13. Transformarea machetei preliminare in macheta
finala+ambalarea si obtinerea tiparului;
14. Prepararea si introducerea acrilatului in tipar +polimerizarea;
15. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16. Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17. Dispensarizarea pacientului.
2. Examenul clinic PPA
Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal,
parodontal, chirurgical, ortodontic). Se pune diagnosticul pe baza
 datelor anamnestice si a statusului parodontal. Se pune un
diagnostic odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal,
ortodontic, chirurgical. Primul diagnostic este cel de urgenta.Pe
baza lor se prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu
examenul complementar (RX+analiza modelului de studiu). Se
explica solutia de tratament si se definitiveaza planul de
tratament (solutia protetica finala).
3. Pregatiri preprotetice PPA (enumerare)
a) Pregatiri preprotetice:
• Interventii chirurgicale
• Interventii chirurgicale parodontale
• Echilibrarea ocluziei
• Tratamentul odontal
• Alte pregatiri preprotetice mai complexe
4. Pregatiri preprotetice PPA – interventii chirurgicale
se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile radiculare
irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati
excesiv orizontal sau vertical mai mult de 30º, dintii egresati. Se
rezeca apexul, chiuretaj periapical pentru conservarea unor dinti
limitanti pe campul protetic favorabili protezarii.
5. Pregatiri preprotetice PPA – interventii parodontale
pentru obtinerea unui parodontiu indemn care initial a fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator (antiplaca)
+ tratament chirurgical.
6. Pregatiri preprotetice PPA – echilibrarea ocluziei
: foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu
disfuctie ocluzala. Se indica echilibrarea ocluzala prin :
renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a dintilor
migrati, malpozitionati ce genereaza contacte dento-dentare
traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie –se modeleaza in plan suprafata
ocluzala a dintilor migrati ; amputari coronare in migrarile accentuate
cu depulpari si acoperiri metalice (mixte) ; ablatia contactelor
premature si a interferentelor care sunt zone « trigger » (generatoare)
pentru disfunctia ocluzala pe baza de bruxism.
 7. Pregatiri preprotetice PPA – tratament odontal
dupa interventii chirurgicale specifice+parodontale+ocluzale se
efectueaza tratamentul odontal al leziunilor carioase simple,
complicate ; se refac obturatiile cu adaptare defectuoasa, cariile
de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii restanti sa fie apti
pentru etapa de pregatire a lor in vederea altor mijloace
suplimentare de conservare si de ancorare a protezei pe campul
protetic.
8. Pregatiri preprotetice mai compexe PPA
tratamentul ortodontic (Pm, M usor inclinati), aplicarea de implanturi
sau transfixatii dentare pentru dintii al caror raport coroana/radacina
este defavorabil (solutia de exceptie –de regula tehnologia P.P.S.)
Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii
chirurgicale, se extrag grupul frontal mandibular/maxilar. Se
amprenteaza, proteza, adaptare intraoperator.
9. Pregatirea dintilor stalpi
Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in
tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a
rezulta un ax de insertie /dezinsertie functional (in malpozitii
minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu
convexitatea vestibulara mai accentuate pentru plasarea bratelor
crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se practica
pentru P.P.S.. Lacasuri interne pentru pintenii interni .
In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza cu
punti.
Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad
de mobilitate de tip 1,2.
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se
indica a se termina inainte de amprentarea finala (definitiva).
10. Amprenta preliminara (descriere)
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste
alveolare, bolta, tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de
inchidere marginala (zona fundurilor de sac).In tehnologia P.P.A. se
indica ambele metode de amprentare (preliminara) sau defintiva
(functionala) pentru a obtine o proteza partiala integrabila.
11. Amprenta preliminara (caracteristici)
• Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme
retentive ;
• Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai
frecvent (hidrocoloizi ireversibili) sau hidrocoloizi reversibili
(agar-agar=scumpe).
• Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute
de la dezinsertie.
• Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza
(igienizare, dezinfectie, tratare suprafata) ;
• Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a
gipsului (30-40 minute) ;
• Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic.
• Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de
amprentare
12. Modelul preliminar (caracteristici)
• Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale dupa
conditionarea amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).
• Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive •
Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala
(mecanica) in amprenta pana la umplerea acesteia ;
• Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips,
mai vascos , aplicat pe placuta de sticla in care se introduce
amprenta turnata initiala ;
• Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar
practicabila.
• Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea
timpului de demulare are efect reactiv al alginatului de potasiu cu apa
din model, rezultand un model preliminar cu proprietati mecanice
inferioare.
13. Rolul modelului preliminary
• Confectionarea portamprentei individuale;
• Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica
finala;
 14. Confectionarea portamprentei (lingurii) individuale
Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale
rezistente (R.A.S.) In portamprenta individuala se aplica
materialul de amprentare definitiva (functionala) sau finala
functionala.
Materiale folosite in confectionare :
• Placa de baza –laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din
ce in ce mai rar datorita proprietatilor mecanice scazute. Se
confectioneaza in cazuri favorabile ; campuri protetice maxilare
• R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) –Rasini acrilice autopolimerizabile
la temperatura mediului ambiant ;
• Rasini compozite ;
• Poliesteri ;
• Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.
• R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe
etape) – cand lingura poate deveni chiar baza protezei.
15. Amprenta functionala = definitiva = finala (caracteristici)
Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin +
zona de inchidere marginala (neutrala).
Caracteristici :
• Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice.
• Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente
individuale;
• Materiale elastice ideale :siliconii de condensare –consistenta
medie-grosime 2-3mm; tiocauciucurile (consistenta medie). Se
poate amprenta functional cu materiale alginice pe campurile
protetice corect pregatite si favorabile, nu pe campurile protetice
deficitare (complexe) –grosimea 4-5mm.
• Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de lucru
(definitiv).Examenul amprentei preliminare +in special cea
finala -se examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa
prezinte suprafata neteda, fara goluri, fara zone desprinse sau
fracturate cu inregistrarea tuturor detaliilor pregatirilor
preprotetice ale cavitatii bucale+dintii limitanti.
• Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile,
convexitatile, pregatirile preprotetice efectuate la nivelul
campului protetic. In situatiile clinice de erori : desprinderi de
 material, zone neamprentate, neacoperirea unor zone-(lingura
incorect adaptata) se indica reamprentarea.
• In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca
zona marginala cu mobilitatea functionala a fundurilor de sac
unde exista frenuri, bride , reproduce latimea, adancimea
fundurilor de sac. Amprenta preliminara deoarece se
amprenteaza in lingura standard, grosimea marginilor amprentei
vor fi mai mari de 5 mm cu efect deformant al santurilor
vestibulare.
16. Modelul de lucru = definitiv (caracteristici)
Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut
dupa turnarea amprentei functionale.
Caracteristici :
• Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO-
hemihidrate- (sau mai rar arcada din gips superdur -frecvent
P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor normale (
hemihidrate) ;
• Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri –dur
+normal- sau superdur +dur in 2 timpi ;
• soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;
• demularea pentru hidrocoloizi –dupa priza primara a gipsului
dur (20-30 minute) ;
• pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-
pentagon ; la mandibula-trapez.
17. Scopul modelului de lucru
Scopul modelului de lucru :
• confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
• modelarea machetei ;
• parte integranta a tiparului
18. Confectionarea sabloanelor de ocluzie
Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie
(D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
• Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera
zona de sprijin a campului protetic ;
• Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada
 dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru
confectionarea lingurii individuale –placa de baza, R. A. S.
autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri,
R.A.S. termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2
mm mai inalta ca dintii restanti ; in zona laterala latime 8-
10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona
laterala bordura se monteaza pe mijlocul crestei.
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.
19. Caracteristicile sabloanelor de ocluzie
• Rigide, nedeformabile ;
• Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
• Sa nu basculeze pe campul protetic ;
• Sa nu derapeze in angrenaj ;
• Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de
sac vestibular ;
• Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele
elastomerice, mai mult pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
• Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice
pentru cele din placa de baza.

CURSUL 4 – PPA
1. Relatiile intermaxilare: relatia centrica
Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar,
tridimensionala (orizontala, verticala, sagitala).
Relatia centrica :
• pozitia mandibulei fata de baza craniului ;
• clasic (mecanicist), pozitia condililor cea mai inalta, cea mai
posterioara, nefortata, simetrica in cavitatea glenoida de la care
sunt posibile miscarile mandibulei in cadrul anvelopei
functionale ;
 • aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal ;
• pozitia condiliana retrudata, centrata si inalta de la care sunt
posibile miscarile mandibulei ;
• fiziologic (actual), pozitia condiliana anterioara, inalta si mediana
cu contact condilo-disco-articular de la care sunt posibile toate
miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale (definitia cea mai
functionala a R.C.).
2. Caracteristicile relatiei centrice
Caracteristicile R.C. :
• o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile glenoide ;
• o pozitie ligamentara ;
• o pozitie neuromusculara, tipar (engrama) de pozitionare
neuromusculara a mandibulei in R.C. ;
• singura pozitie reproductibila si transferabila pe articulator ;
• pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile protetice
fixe si mobile ;
• cel mai exact se transfera cu arcul facial pe articulatoarele
programabile unde R.C. coincide cu axa mecanica a articulatorului
3. Dimensiunea verticala de ocluzie - DVO (caracteristici)

D.V.O. (dimensiunea verticala de ocluzie):

• corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de
intercuspidare maxima (P.I.N.) ;
• se determina cu ajutorul testelor antropometrice, fonetice si
estetice ;
• corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei,
dimensiune masurata intre 2 repere antropometrice :subnazion-gnation ;
• D.V.O.=D.V.R.-D.S.F. ; D.V.R=pozitia de repaus a
mandibulei ; D.S.F.=spatiul minim de vorbire , care in zona
premolarilor este de 2-3mm ;
La pronuntarea lui « S » (testul Thomson) =spatiul minim de vorbire
interarcadic .
 4. Determinarea relatiilor intermaxilare: numar de dinti pe arcada
favorabil distribuiti + DVO pastrata
1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili
distribuiti pe arcada +D.V.O. pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si insemnarea
cu creionul a unitatilor masticatorii (rapoarte neutrale de la
nivelul caninilor +molarul 1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie
(P.I.N.).Modelele sunt pozitionate dupa aceasta inregistrare in
ceara. Pentru inregistrarea ocluziei : ceara +Z.O.E. (materiale
plastice dupa preparare si nu modifica pozitia mandibulei fata de
maxilar) ;

5. Determinarea relatiilor intermaxilare: numar suficient de dinti pe

arcada, topografie favorabila, ocluzie instabila
2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada, topografie
favorabila, ocluzie instabila. Disfunctia ocluzala se datoreaza
denivelarii planului de ocluzie, contactelor
premature+interferentelor. Determinarea R.C.+D.V.O. se
realizeaza numai dupa echilibrarea ocluzala a cazului clinic;
ablatia contactelor premature, a interferentelor si renivelarea
planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi
curs anterior), cu 2 proceduri clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale
sablonului dupa ramolirea prealabila a acestora. Este un
procedeu curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O.
corespunzatoare.Pasta Z.O.E. se aplica pe bordurile
subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula este
condusa la D.V.O. a cazului clinic inregistrandu-se fara
dificultate R.C. Este o modalitate mult mai exacta, indicata
frecvent, cand sunt prezenti toti dintii antagonisti pe arcada.
 6. Determinarea relatiilor intermaxilare: dinti restanti redusi si
relatii de ocluzie perturbate
3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie
perturbate.
Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste
cazuri clinice se utilizeaza metoda de inregistrare a R.C. cu
sablonul de ocluzie ca la edentatul total.
Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea
sabloanelor de ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie. Se
traseaza punctele antropometrice subnazion-gnation si se
masoara cu rigla sau ocluzometrul lui Willis D.V.O. dupa teste
antropometrice +teste fonetice.
7. Etapele determinarii relatiei centrice (descriere)
3. Determinarea propriu-zisa :
• Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu
sablonul intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La
pronuntia lui “S” trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre
sabloane.
• D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele
2 repere D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm
(bordurile nu sunt plastifiate) ;
• Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea
cu ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o
plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;
• Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
• Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara
prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si
nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil
masurata ;
• Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se
reverifica aceasta pozitie ;
• Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul
conduce singur in R.C. si daca inchide la fel ;
• Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane,
aplicare pe model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti
. Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind
determinarea R.C.. Cel mai indicat este utilizarea arcului facial si
transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.
8. Fixarea modelelor de lucru in articulator: pregatirea modelelor
pentru fixare
• Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei
(orizontala de la Frankfurt) ;
• Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-
sagital al articulatorului ;
• Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm.
Distanta intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se
transfera cu arcul facial pe articulatorul mediu sau programabil
(individual).Acesata distanta este aproximativa la articulatoarele
simple.
9. Fixarea modelelor de lucru in articulator: fixarea propriu-zisa
dupa regulile de fixare
1. Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor
pozitionate intre cele 2 brate ale articulatorului;
2. Realizarea de retentii pe baza soclului ;
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit
lipite median si paramedian intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior
al ocluzorului urmat de priza gipsului. Apoi se fixeaza modelul
maxilar in R.C. inregistrata. Gipsul se aplica usor in exces,
modelandu-se convex ca o calota.
10. Pregatirea modelului de lucru in vederea machetarii:
deretentivizarea si folierea
Pregatirea modelului de lucru :
Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee
tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale
si spatiile interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia
P.P.A. pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape va
duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care
potential pot fi expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal,
papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni
si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare
se foloseste ciment dentar, vascos, aplicat interdentar si fixat pe o
suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se foloseste folie de plumb 0,5-
1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice (ovalara).
11. Etapele machetarii (enumerare)
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali
Montarea dintilor laterali

12. Reguli de montare a dintilor artificiali in regiunea frontala

Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :
• Cand sunt dinti pe arcada –montarea dintilor artificiali se va
face functie de acestia. Se respecta axele de montare in sens
sagital+orizontal.
• Cand nu avem dinti restanti –dintii aertificiali se monteaza
in afara crestei (in consola) pe un arc de cerc armonios, de la
canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca
protezarea sa nu se tradeze
13. Reguli de montare a dintilor artificiali in regiunea laterala
Montarea dintilor laterali :
• Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa
aiba cuspidajul moderat 20-30º, latimea proportionala cu
latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase ceramice.
• Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul
crestei, astfel incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele
antagoniste in I.M. ;
• Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de
ocluzie ascendent spre distal ;
• Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform
realatiilor de contact ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti
maxilari).
14. Macheta preliminara: examinare pe modelul de lucru
Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta
liniei mediane);
Raportul de ocluzie –normal psalidodont /labiodont (in anomalii
sagitale medii sau in atrofii rezorbtive importante), ocluzie inversa.
 Montarea dintilor laterali :
• Corectitudinea contactelor dento-dentare;
• Nivelul planului de ocluzie;
• Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe
portiunile ascendente ale crestelor – tuberozitati maxilare+tuberculul
piriform) ; molarul 3 =absent totdeauna ; uneori se renunta chiar si la
molarul 2. Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat,
asemanator cu premolarul 2 inferior, dar niciodata la volumul lui in caz
de ascendenta a crestei.
15. Macheta preliminara: examinare intraorala
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii
ca la examinarea pe model.
In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de
articulatie sau cu folia de control metalica .
Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.
Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.
Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator
pentru tranformarea ei in macheta definitiva.(fizionomic, estetic,
biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va
fi metalica pentru a conferi rezistenta P.P.A.

CURSUL 5 – PPA
1. Macheta definitiva - obiectivele (principiile) de modelaj
functional (enumerare)

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

• Fizionomia;

• Igiena;

• Fonatia;

• Rezistenta mecanica;

• Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

 2. Macheta definitiva – fizionomia

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul
modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.
3. Macheta definitiva – igiena
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de
proteza pentru a contracara aderenta placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se
contraindica spatii interdentare (diastema, treme), santurile gingivale
(zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj
anatoform estetic deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili
(1/3 incizala).
4. Macheta definitiva – fonatia
Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt
confectionate corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea
in spatiul neutral, pe locul dintilor naturali+fata palatinala
anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona
de colet (pe o inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici
(pe 2/3 –legarea mecanica , deasupra cingulumului, se perturba
fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei
siliconice (amprentarea rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand
tulburari fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ;
suprafata externa trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. –1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult
pentru a nu perturba pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se
modeleaza plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu
plan-convex).
5. Macheta definitiva – rezistenta mecanica
Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o
suficienta rezistenta mecanica la compresiune, la pacientii cu
ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de
rezistenta in etapele de insertie/dezinsertie+activare.
Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse,
ramforsarea (armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia
adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii
acrilice speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul
pacientului)+rezistenta mecanica superioara.
6. Macheta definitiva – mentinerea si stabilitatea
Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
• Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in
zona neutrala ;
• Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
• Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri,
bride ; nu le vor interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii
in baza protezei prin foliere a formatiunilor anatomice (torus),
rezultand spatii dirijate (tip camera cu vid, in care dupa aplicare
se va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa,
rezultand succiunea partiala).
7. Etapele obtinerii tiparului la PPA (enumerare)
Etapele obtinerii tiparului :
• Pregatirea machetei pentru ambalare ;
• Ambalarea (metode) ;
• Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.
 8. Conditii de lucru necesare ambalarii la PPA
Intrumentar+materiale:
• Bol din cauciuc +spatula;
• Vacuummalaxor;
• Masa vibratorie;
• Presa mecanica/hidraulica;
• Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
• Ghipa clasa II hemihidrat si clasa III hemihidrat.
Didactic se utilizeaza hemihidratul (gips normal=alabastru). In
practica ar trebui gips Moldano sau macar amestec (clasa
II+clasa III).

9. Metode de ambalare la PPA (enumerare)

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.

10. Pregatirea machetei pentru ambalare la PPA (caracteristici)

• curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;

• degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta
suprafete netezite ;
• demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se
deforma machetele ;
• adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
• deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens
cervico-ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia
in momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.
 11. Caracteristicile metodei de ambalare cu val
Caracterisiticile metodei amabalare cu val:
• modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
• dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm
vestibular pentru a-i fixa in acea pozitie.
12. Dezavantajele metodei de ambalare cu val (directa)
Dezavantaje :
• eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se
realizeaza greu ;
• fracturare val;
• modificarea pozitiei dintilor la izolare.
13. Caracteristicile metodei de ambalare fara val (indirecta)
Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:
• Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
• Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a chiuvetei si
dintii artificiali in a doua ½ a chiuvetei ce joaca rolul valului).
14. Avantajele metodei de ambalare fara val
Avantajele metodei:
• acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
• izolarea tiparului se realizeaza usor;
• introducerea acrilatului fara dificultati
15. Dezavantajele metodei de ambalare fara val
Dezavantaje:
• inaltari de ocluzie –asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat
realizate;
• presarea incorecta;
• izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale
dintilor de baza protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor
(suprafata de contact dinti-R.A.S.)
16. Ambalarea la PPA: metoda mixta (caracteristici)
Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se
monteaza pe creasta; in edentatii multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara
val pentru dintii laterali
 17. Eliminarea machetei din ambalaj
Eliminarea machetei din ambalaj:
Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se
plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in
structura poroasa a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se
elimina sumar cu spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa
fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system –vapori de apa
sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza
in tipar avand un efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta
definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea
acrilatului.
18. Rolul izolarii tiparului
• Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
• Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
• Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul
dezambalarii .
19. Alte materiale de izolat
• Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare
calde la 85-90ºC
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari
suplimentare ;
• Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
• Lacuri siliconice –tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona
gingivala a machetei pentru conservarea modelajului gingiei
artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata necesita
prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa
apropiata de forma finala.
• Silicon gingival+nisip fin –se obtin suprafete lucioase, netede,
cu usoare prelucrari (nu se mai intervine brutal)
 20. Polimerizarea bazei PPA
Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile
+autopolimerizabile.Cele mai indicate cele termopolimerizabile
deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu rata de
monomer rezidual mica .
Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.
• Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate):
SUPERACRYL, PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
• Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare
speciala cu fibre ;
• Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS
(Kulzer), IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub
injectie ;
• Rasini poliuretanice –MICROBASE- sub presiune in tipar si
polimerizate in cuptorul cu microunde.

CURSUL 6 – PPA (final)

1. Polimerizarea bazei PPA. Tehnica saturatiei progresive
Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia
volumetrica). Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta
de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
• Sedimentare-zahar umezit ;
• Dizolvare –pasta aderenta nemodelabila;
• Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului,
cu aparita pastei elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de
introducere, indesare al acrilatului in tipar;
• Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se
contraindica modelarea pastei ca rulou si introducerea in
tipar.Ruloul se aplica in ½ tiparului unde exista dinti, dupa ce
tiparul a fost izolat cu Izodent 2-3 minute pana ce acesta
precipita.
 2. Polimerizarea bazei PPA. Metoda clasica de termopolimerizare
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai
indicata si utilizata in practica, regim de polimerizare lent , fara a
se consuma brusc monomerul si a se obtine structuri poroase, cu
incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore
(ideal 48 ore).
Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).
Monomerul la 65 ºCpolimerizeaza in masa.
La 100,3ºC monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile
mecaniceale protezei sunt bune, superioare, monomer rezidual
putin, impuritati reduse daca temperatura se ridica lent si se
raceste lent.
3. Dezavantajele termopolimerizarii clasice
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
• dozare empirica ;
• polimerizare incompleta ;
• monomer rezidual =impuritati ;
• contractie de polimerizare crescuta ;
• prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .
4. Polimerizarea bazei PPA. Metoda moderna – termopolimerizarea
cu injectie
b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii
speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).
5. Avantajele termopolimerizarii cu injectie
Avantaje :
• Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona
AH) ;
• Se introduc prin injectie ;
• Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand
contractia ;
 • Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara
porozitati, incluziuni ;
• Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile –1%
(Kulzer) si 2% (Ivoclar).
• Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult
scurtat (30 minute pana la 1 ora).
6. Termopolimerizarea cu injectie. Sistemul SR IVOCAP (Ivoclar):
regimul de lucru
SR IVOCAP (Ivoclar)
Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.
Zona de cuplare –manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina
in tipar.
Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in
flaconul cu rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in
permanenta intr-un conformator (camera de injectie).
Regimul de lucru :
• Injectie la 6-8 atmosfere ;
• Temperatura de polimerizare in reactor =95-100ºC;
• Timpul =35 minute;
• Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de
apa, apoi fara presiune 10 minute, urmata de dezambalare.
Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri
dense, neporoase, cantitate minima de monomer rezidual, procedeu
ideal de polimerizare P.P.A.+P.T.
7. Termopolimerizarea cu injectie: Sistemul microbase.
Rasina poliuretanica -MICROBASE :
Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari,
polimerizarea finala se realizeaza in cuptorul cu microunde
(MICROMAT) , timp de 7 minute. Rezulta proteze foarte bune din
punct de vedere biomecanic.
Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor
+aparate ortodontice.
8. Dezambalarea PPA
Dezambalarea /Prelucrarea :
Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.
Dezambalarea din conformatr a protezei.
 Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;
Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului
(spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma
sau sa nu se desprinda dintii artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.
9. Prelucrarea mecanica si chimica PPA
Prelucrarea :
Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic-citrat de sodiu –4-8ore.
Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se
introduce intr-un aparat cu vapori si toate resturile sunt curatate
repede.
Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri,
deformari , sa nu se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea
polimerizarii-un masa, neunniforma-).
10. Prelucrarea propriu-zisa PPA
Prelucrarea propriu-zisa :
1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu
freze (pietre) de acrilat de forme diferite, la micromotoare ;
rezulta suprafete plane, grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice,
conice, con invers ) in zona festonului gingival). Se introduce
discul intre dintii artificiali , se extrag particule mici cu
excavatoare. Se netezeste cu glasspapier (sticla pe hartie),
rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu
lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza
protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte
usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii),
pufuri (bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut,
fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza
rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv :
pulbere calcar (feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa),
creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de
lustruit=oxid de fier.
 Rezulta suprafete extrem de lustruite « oglinda » ce favorizeaza
autocuratirea +curatirea artificaila.
11. Lustrul final la PPA
Lustrul final :
Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu
specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu
polpant (oxid de crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua
zonele prelucrate ale protezei.
12. Conservarea PPA
Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia
volumetrica prin distorsionare (prin deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma
initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima,
polimerizare excelenta.
13. Adaptarea PPA. Insertia pe campul protetic
Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a
fost respectata tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat,
portamprente individuale).
In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-
proximala prin frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se
contraindica sectionarea, prelucrarea excesivadeoarece apar spatii la
nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra
excesiv ducand la inflamatia parodontiului.
14. Examinarea finala a PPA (exooral si endooral)
Examinarea finala :
a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor
(pozitia), realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de
ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici,
R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii,
coincidenta liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel
 ocluzal=contacte premature, intereferente (prin retusuri),
examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de
catre clinician cu gume (polipant) sau cel mai bine in laborator
pentru a obtine o integrare biologica.
15. Integrarea biologica a PPA
Integrarea biologica :
• Depinde de calitatea protezei= »medicament » ;
• Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala’
• Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea
solutie este cea mai indicata pentru el.
 PPS - subiecte
orientative

1. Caracteristicile PPS;
Caracteristici:
• Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
• Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta
crescuta ;
• Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
• Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata
din Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
• Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima
Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician
2. Conditii de lucru PPS;
Conditii de lucru impuse:
• Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei
detectoare exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea
lacasurilor) ;
• Hidrocoloizi+polieteri –model duplicat ;
• Aliaje Co-Cr ;
• Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500
Dental),C.J.F.(Ducatron).
3. Campul protetic PPS la maxilar;
Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin
ea), tuberozitati maxilare-la maxilar;
4. Campul protetic PPS la mandibula;
dinti restanti, creste, tuberculul piriform –la mandibula
5. Zone negative maxilare la PPS;
Zone negative la maxilar (ce se vor folia):
• Parodontiul marginal (gingia)
• Papila retroincisiva:
• Torusul palatin
• Rafeul median
• Zonele Schroder –sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
• Exostozele marginale osoase.
6. Zone negative mandibulare la PPS;
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
• Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
• Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
• Planseul bucal-se ocoleste ;
• Bridele laterale.
7. Factori de care depinde conceperea PPS;
Factori :
• Tipul de edentatie restanta ;
• Atitudinea fata de dintii restanti ;
• Pe ce arcada ;
• Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
• Ce probleme ridica fizionomia;
• Tipuri de sei, conectori;
• Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta
compresiva a fibromucoasei ;
• Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele
retentive ;
• Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
• Sisteme de retentie pentru dinti, sei.
8. Dintii artificiali la PPS;
1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S., R.D.C., mase ceramice
Alte tipuri de dinti artificiali :
• coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica
(bont/caseta) ;
• coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata
solutie estetica in grad maxim.
• Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal
(placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I
/M-D ;
• Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii
antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau
ceramici.
9. Seile protetice la PPS – caracteristici;
Caracteristicile ale seilor :
Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare in
edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II
+latero-frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se amprenteaza
compresiv prin metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de
reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3
se completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul
piriform (cat permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia
ligamentului pterigomandibular).
Tipuri de sei :
• Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu
este permisa rebazarea.
• Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari,
extinse pentru a permite rebazarea.
• Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii clasa I, II
Kennedy+latero-terminale.
10. Conectorii principali la PPS - caracteristici;
3. Conectorii principali :
• Elemente transversale de legatura intre sei ;
• Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la
maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale
ale campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M.
.Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale
campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei
mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii
secundari –sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand
elementele morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive
ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus,
papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de
decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu
va fi sub 10mm –pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii
ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.
11. Forme de conectori principali maxilari – caracteristici pentru fiecare;
1. Placuta palatinala ingusta
- edentatii latero-laterale
- sprijin dento-parodontal
- mg. ant. si post. usor ingrosate
2. Placuta palatinala lata
- edentatii L-T sau T-T
 - mg. ant in spatele liniei
transversale ce trece prin pintenii
anteriori
- mg. post anterior de liniaAh
3. Placuta palatinala fenestrata
- edentatii mixte (intercalate)
- cel mai rigid conector
- placuta ant. = 6-9mm
- placuta post. =4-5 mm
- placute laterale = 5-6 mm
4. Placuta palatinala totala
– edentatii T-T intinse
– creste atrofiate
– dinti frontali putini
5. Placuta palatinala in U
- edentatii T-T cu torus voluminos
6. Placuta palatinala dentomucozala
- edentatii T-T
- sprijin anterior pe dintii restanti
supracingular

12. Conectori principali (la maxilar) – proiectare;

Conectorii principali maxilari-proiectare :
• Latimea proportionala cu spatiul edental ;
• Grosimea 0,4-0,6mm ;
• Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
• Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la
jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.
13. Tipuri de conectori mandibulari – enumerare;
Conectorii principali mandibulari :
bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) , crosetul
continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari).
14. Bara linguala – caracteristici;
1.Bara linguala :
• Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta
superioara la distanta de insertia gingivala –5mm;
• Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
• Latimea –4-5mm;
• Grosimea-1-3mm;
• Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in
fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in
 functionalitate.
• Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara
+semirotunda –au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila
15. Bara linguala – caracteristiciile folierii – situatii;
Bara linguala -caracteristici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere
maxim-2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar
este scurt si bara este mai mica (3mm).
16. Bara linguala – zonele de minima rezistenta;
Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu
conectorii secundari si pe linia mediana.
17. Crosetul continuu – caracteristici;
Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie
inalta, aproape de insertia gingivala ;
18. Crosetul continuu – roluri;
Crosetul continuu –rol :
• Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
• Este considerat a-2 -bara;
• Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
• Efect de solidarizare a dintilor;
• Efect antibasculant;
• Stabilizarea protezei in sens M-D;
• In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
• In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta
dento-mucozala).
19. Placuta dento-mucozala – indicatii, caracteristici;
• Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
• Caracteristici ~ crosetului continuu ;
20. Placuta dento-mucozala – dimensiuni;
• Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime
medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie
superioara ;
• Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta
de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
 supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
21. Placuta dento-mucozala – folierea;
• Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala)

22. Placuta dento-mucozala – roluri;

• Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza
• Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
• Este considerat a-2 -bara;
• Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
• Efect de solidarizare a dintilor;
• Efect antibasculant;
• Stabilizarea protezei in sens M-D;
• In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
• In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta
dento-mucozala).
23. Bara vestibulara – caracteristici;
• Dinti lingualizati ;
• Proces alveolar subdimensionat ;
• Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
• Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata
in fundul de sac vestibular.
• Rar indicata.
24. Conectorul principal dentar – indicatii, caracteristici;
• Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si
verticali ;
• Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai
subtire ;
• Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
• Rar utilizat ;
• Indicat in cazuri clinice speciale ;
• Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.
25. Conectorii secundari – caracteristici;
ELEMANTE DE UNIRE INTRE COMPONENTELE PPS
Uneste crosetul continuu de bara linguala
Uneste pintenul de bara linguala
Uneste crosetul de conector principal
26. Mijloace de mentinere directa;
Bratul activ T-plasat pe 1.4
Portiunea subecuatoriala a bratului activ a crosetului circular cu 3 brate
(Ackers) plasat pe 2.4 si portiunea subecuatoriala a bratului activ a
crosetului circular cu 4 brate plasat pe 2.7.
 27. Crosetele turnate / crosete din sarma – avantaje;
• Rigiditate mai mare;
• Contact in suprafata ;
• Retentia (ancorare) mai mare;
• Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate
pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
• Concepere –paralelograf-si plasarea elementelor active cu
retentivometrul ;
• Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de
crosetele din sarma (flexibile);
Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.
28. Crosetele turnate / crosete din sarma – dezavantaje;
• Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
• Contactul in suprafata ;
• Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
• Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit
de crosetele mixte) ;
• Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica
acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane
de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;
29. Crosetele turnate - functia de mentinere directa;
• 1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale
dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele
elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati
(gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) –cu efect de
dislocare ;
30. Crosetele turnate - sprijinul;
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali
ai crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar
clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica
in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu
efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe
praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale –foarte rar utilizate- datorita efectului
nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare.
Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor
elastice .
 31. Crosetele turnate - reciprocitatea;
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra
dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea
efect traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul
activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
• Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea
bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin
utilizat ;
• Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui
prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
32. Crosetele turnate – pasivitatea;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie
sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si
grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele
axiale, grad de pasivitate mai mare.
33. Crosetele turnate – mentinerea indirecta;
Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant,
segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .
34. Crosetele turnate – incercuirea;
Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de
incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180º, la crosetele
divizate =180º).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine
concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii
restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
 35. Crosetele turnate – stabilizarea;
Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este
asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare
prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a
elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista
o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de
stabilizare este mai mare.
36. Crosetele turnate – clasificare;
Clasificare crosete turnate :
• Circulare ;
• Divizate ;
• Ney ;
• Speciale.
37. Crosetele circulare – caracteristici;
Crosete circulare :
• Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
• Contact in suprafata;
• Elasticitate mica, rigiditate mare;
• Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
• Grad de fizionomie mai mic ;
• Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
• Grad de mentinere crescut ;
• Fracturare frecvent.
38. Crosetul circular ACKERS – elemente componente si functii;
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) –elemente componente:
5 elemente:
-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata
subecuatoriala .
Functii:
• Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
• Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin
infundare.
39. Crosetul circular cu 4 brate – elemente componente si indicatii;
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea
diferita a bratului retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire
de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala
si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului
opozant.
 40. Crosetul circular cu 6 brate (BONWILL) – caracteristici, indicatii;
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista
trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane
care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active
pe diagonala sau de aceeasi parte.
41. Crosetele divizate – caracteristici;
• Suprafata de contact mai mica;
• Grad de incercuire mai mic ;
• Brat retentiv mai elastic ;
• Grad de fizionomie mai mare.
42. Crosetul divizat in T – elemente componente, functii;
Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.
Crosetul divizat in “T”-elemente componente:
• Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;
• 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit
direct de sa printr-un conector secundar arcuat;
• segmentul in “T” al crosetului se opune bascularii prin infundare
(portiunea meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
• Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al
dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).
43. Crosetul BONYHARD;
Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi
modelat mai lung si orizontal=crosetul lui Bonihard ;
44. Crosetul BUDLONG;
-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) –
crosetul Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;
45. Crosetul in semiT;
Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate
sectiona =crosetul in « semiT «
46. Crosetele divizate in T – indicatii;
Indicatiile crosetului divizat in “T”:
• Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;
• Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este
vizibil in functionalitate;
47. Crosetul NEY nr. 1;
Crosetul Ney nr. 1:
Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi
elemente componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.
Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata
proximala dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea
fetei, ecuatorul va avea pe fetele laterale un traiect ascendent) ;
48. Crosetul NEY nr. 2;
 Crosetul Ney nr. 2:
Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in “T” cu un brat
suplimentar in “T” fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector
secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat
pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic
nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata
ocluzala opusa).
Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.
49. Crosetul NEY nr. 3;
Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.
Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele
subecuatorial plasate.
Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.
50. Crosetul NEY nr.4 ;
Crosetul Ney nr. 4 –croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin
lipire sau supraturnare de corpul crosetului.
Se indica pe dintii cu convexitati inalte.
51. Crosetul mixt MC CRACKEN;
1. Crosetul mixt Mc Cracken :
Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului
Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul
seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a
fi inlocuit). Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu laser.

52. Dezavantajele crosetelor mixte;

Dezavantaje crosete mixte :
• Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire
(Bauschinger) ;
• Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
• Activarea este empirica ;
• Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire,
supraturanre) ;
• Controlul activarii este imposibil ;
• Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor
limitanti (50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu
diametrul de 1 mm dezvolta 500g asupra dintelui limitant in
momentele de activare permanenta) ;
• Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea
bratului elastic sunt necesare materaile speciale : WIPTAM, NITINOL
(“memory shape”)-cu utilizare in ortodontie.
53. Indicatiile crosetelor speciale;
Crosete speciale:
• Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;
Indicatii:
• Efect fizionomic mai mare;
• Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor
terminale;
54. Crosetul R.P.I. – caracteristici;
Crosetul R.P.I. (Kroll) :
Caracteristici:
• Pinten plasat in foseta meziala;
• Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul
reciprocitatea si diminua bascularea;
• Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular, subecuatorial,
contact in suprafata de 2mm ;
• Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in “T” prezinta conectori secundari de
unire cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul
secundar) .Conectorul secundar al bratului divizat in « I » are rolul de
rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).
55. Crosetul cu pinten intern;
Crosetul cu pinten intern (Soyer=”equi-poise”):
• Efect fizionomic mare (din sarma);
• Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
• Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o
coroana turnata ;
56. Sisteme speciale de MSS – caracteristici;
Caracteristici:
• Indicatii limitate (10-15%);
• Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate;
• Dimensiuni mici (micronice);
• Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice
(pozitivul) ;
• Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de contact
este mai mare cu atat gradul de frictiune este direct proportional ;
• Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al protezei) ;
• Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).
57. Sisteme speciale – dezavantaje;
Dezavantajele :
• Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
• Prêt de cost crescut ;
• Complexitatea ;
 • Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje substituente ;
• Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa
medic-tehnician calificata) ;
• Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau
substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
• Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;
58. Criterii de alegere a sistemelor speciale;
A) tipul de edentatie;
B) morfologia campului protetic;
C) anatomia si mucoasa crestei;
D) gradul de retentie;
E) cooperarea pacientului pentru reexaminari ulterioare.
59. Culisele – caracteristici;
• Mecanisme speciale cu actiune directa;
• Forma de prezentare : matrice+patrice ;
• Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
• Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
• Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact
cea mai mare si gradul de frictiune crescut)/inactivabile (patrice
nesectionata).
• Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort
(continute de matrice) ;
• O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele de
semiprecizie ;
• Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune
dar si favorizeaza usoare basculari prin infundare a seilor ;

60. Culisele – indicatii

• Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III, clasa IV=culise
intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) ;
• Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de
insertie, usor divergente pentru a favoriza frictiunea ;
• Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
• In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;
• In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare
datorita rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;
61. Capsule – caracteristici, parti componente;
• Au dimensiuni mici ;
• Foarte eficiente ;
• Deosebit de fizionomice ;
 • Alcatuite din patrce si matrice ;
• Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile –
matricea/patricea sunt sectionate (de regula) /inactivabile ;
• Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
• Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau
supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern) ;
• Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice.
62. Locatori – avantaje;
Avantaje
• Insertia/dezinsertia facila a protezei
• Reducerea uzurii si a distrugerii sistemului de prindere ca urmare a
pozitionarii incorecte
• Adaptabil in spatiu interocluzal redus 3,17 mm
• Divergenta dintilor
• Reducerea deteriorarii (comparativecu capsele ) – sistem de retentie duala
63. Barele cu calareti – elemente componente, materiale;
• Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
• Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, « U », ovalare, rotunde ;
• Matricea este un calaret.
• Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.

64. Barele cu calareti – avantaje, indicatii;

• Se livreaza industriale+manufacturate (profil ovalar) fixate prin
supraturnare de dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;
• Au profil dreptunghiular –pentru zona laterala ;
• Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se
obtine eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se afla la
capatul barei; patricile sunt fixate in sa unde se afla si lacasul pentru
bara –eficienta maxima functionala.
• Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre convexitatile maxime ale
barei si calaret (vezi bara Dolder) ;
.
Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala,
efectul frictional +fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii
maxilare/mandibulare.
65. Sistemul de telescopare – parti componente, caracteristici;
Caracteristici:
- mentinerea prin fricţiune intre cele 2 elemente( capa si coroana
secundara)
Fricţiunea in timp scade dar poate fi augmentata prin sisteme retentive
(microcrosete- la cele manufacturate /
tip resort (arc)+bila).
 - sistem rigid ( f. eficient funcţional mai ales in ed. lat. )
- topografia si paralelismul capelor se stabileste cu paralelograful
Parti componenta:
-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet
66. Telescoparea coronara;
• Telescopare coronara –cape cilindrice+coroane secundare (sistem
frictional maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat
pe un numar mai mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas
pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip)
67. Telescoparea intraradiculara;
• Telescoparea intraradiculara :
Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica.
Frictioneaza tip pivot-teaca.
Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita
insertia scheletului pe campul protetic.
68. Sistemul de telescopare – indicatii;
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita
insertia scheletului pe campul protetic.
69. Sistemele articulate – balamalele;
• Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere;
In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple
(balamale).

1. Balamalele :
• Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin infundare (3-
5º), functie de rezilienta mucoasei;
• Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .
- permit translatia verticală ( bascularea prin infundare ) de 3-5º
proportional cu rezilienta mucoasei fara a solicita dintii stalpi
- nu limiteaza bascularea prin desprindere
70. Amortizorii de presiune;
= sunt de fapt ruptori de forta mai complecsi , prevazuti cu resorturi
elastice ce aduc seile in pozitia
initiala dupa incetarea efortului masticator
-permit translatie verticala ~ 1 mm + basculare prin infundare nelimitata
- pot efectua 3-4-6 miscari.
Indicatii:
 -edentatii. T-T
- edentatii . uniterminale
71. Sisteme cu magneti;
3. Sisteme magnetice :
• Au inlocuit capsele ;
• Eficente +fizionomie ;
• Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale
dintilor) ;

Parti componente : 2 minimagneti pozitionati cu polii invers

-unul (aliaj special Co-Sm) plasat in sa
-celalalt pe dispozitivul radicular Co-Pt (aliaj magnetizabil KEEPER)
Caracteristici
-au inlocuit sistemele speciale tip capse .
-mentinerea se realizeaza prin forta de atractie dintre minimagneti (300g F)
- simplu, eficient , semiestetic
-rata de fiabilitate ~ 10 ani
-numar minim 2-4 ( > 4 proteza nu se poate dezinsera)

72. Sisteme cu magneti – dezavantaje;

Dezavantaje:
-in timp –apare coroziune si se pierde forta de atractie
-d. artificiali de pe proteza care acopera minimagnetul - supraconturati
- forta de retentie nu poate fi reglata ulterior
73. Mentinerea indirecta – opritori de basculare;
MENTINEREA INDIRECTA :
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de
basculare (contrabasculare).
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
• eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
• distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
• locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni antibasculanti ;
• valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine
solidarizati).

74. Bascularea prin desprindere;

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari
la nivelul caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de
extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.)
=mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul protetic.
 3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale
tip culise, telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.
75. Bascularea prin infundare;
Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei
crestei alveolare.
Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice
parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si
rezorbtiv.
76. Obtinerea PPS prin turnare - caracteristici;
2) Turnare :
a) ambalarea libera –macheta se modela din ceara prin picurare in tipare
manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de pe model si
ambalata liber. Rezultau schelete deformate, imprecise dar tehnologic
erau mai bune.
b)ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul1 pe modelul de
lucru ; apoi macheta in timpul 2 se desprindea si se ambala. Rezultau
baze de PPS mai exact obtinute. Procedeul este laborios, cu imprecizii,
in prezent este abandonat datorita aparitiei centrifugei semiautomate, a
maselor de ambalat fosfatice, a diferitelor procedee moderne de
machetare.
77. PPS – modelul preliminar – caracteristici;
Modelul preliminar se realizeaza din ghips clasa a-II-a β hemihidra
CaSO4.(ghips moale)/ghips clasa a-III-a α hemihidrat CaSO4 (ghips dur)
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;
-Protezele scheletate sunt complexe ;
-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta
mecanic ;
-Concepem stiintific solutia de tratament.
78. Pregatiri preprotetice PPS;
-detartraj;
-extractia dintilor ce nu se pot recupera;
-indepartarea restaurarilor vechi;
-tratamentul dintilor recuperabili;
-tratamente parodontale, chirurgicale etc
79. Pregatiri proprotetice PPS;
-normalizarea planului de ocluzie;
-prepararea de lacasuri pe dintii stalpi pentru pintenii ocluzali in cazul
crosetelor turnate ;
-acoperirea dintilor stalpi cu proteze fixe unidentare prevazute cu
retentivitati favorabile;
-contentionarea dintilor restanti prin proteze fixe unidentare sau
pluridentare;
80. Amprenta functionala PPS – caracteristici;
Caracteristicile amprentei functionale :
• Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta)
+suportul dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
• Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
• Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile
vestibulare ;
• Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti,
dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru
agregarea elementelor de mentinere directa ;
• Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale
(culise, capse, bare) ;
• Alte caracteristici : vezi P.P.A.
Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care
este un model de mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul
concep planul viitor al P.P.S.
81. Paralelograful – accesorii;
• Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.
82. Proiectul scheletului PPS;
Proiectul scheletului :
• Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de
lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
• Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei
(conectorul principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).
• Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in
edentatiile laterale iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
• Tipul de conector principal +-croset continuu ;
• Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ;
apoi pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta
meziala-sprijin mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele fosete
(sprijin dento-parodontal).
• Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag
pentru acrilat
• Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
• Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu
alte elemente. ;
83. Obtinerea modelului duplicate – etape;
Etapele obtinerii modelului duplicat :
• Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si
foliere ;
• Izolare model de lucru ;
• Amprenta duplicat ;
• Turnarea amprentei duplicat ;
• Indepartarea modelului duplicat ;
• Conditionarea modelului duplicat
84. PPS - folierea;
Folierea se realizeaza cu ceara –benzi calibrate-si chiar prin picurare ; se
aplica la nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta.
Se aplica folie de ceara, de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale ,
seile sunt prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va
echilibra scheletul pe campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua
metalica si creasta ce va fi acoperita de R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I
Kennedy) si 2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada
integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor secundari,traiectul
conectorilor secundari la crosetele divizate , crosetul circular cu 4
brate , la pintenii auxiliari distali functie de rezilienta mucoasei.
Conectorul principal maxilar nu se foliaza ;
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic
85. PPS – deretentivizarea;
Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de
gutaperca) ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti
interdentare ,creste retentive , zone subecuatoriale (tot ce este retentiv
si ar putea influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se
prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in acelasi
plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa –treme, diasteme, creste
alveolare retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale ale
coroanelor puntilor, ale pregatirilor proprotetice=deretentivizare
modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac

retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se
deforma amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a
facilita o amprenta duplicat foarte exacta si de a facilita insertia
elementelor rigide pe campul protetic (conectori secundari).
86. PPS - modelul duplicat – caracteristici;
Caracteristicile modelului duplicat :
• Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
• Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru
duplicare ;
• Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet
metalic ;
• El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
• Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un
orificiu=canal principal de turnare iar pe soclu palnia=conul de
turnare al viitorului tipar
Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza
cu placuta (conectorul principal).
87. PPS – conditionare model duplicat;
Conditionarea modelului duplicat :
Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se
preincalzeste modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea
termica. Va rezulta un model duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-
un amestec de ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in colofoniu. Rolul
este de a obtine o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila
machetarea.
88. PPS – model de machetare;
Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu
un creion de mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La
macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica
prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad
de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.
89. PPS – pregatire pentru ambalare – tijarea Bego Haraeus;
Dimensiunea machetelor canalelor de curgere aliaj fluid va fi mai mare
datorita aliajelor Cr-Co ce sunt foarte vascoase si cu punct de topire
ridicat.
90. PPS – preincalzire – parametrii fenomene fizice;
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene fizice –
sem.I). Temperatura creste lent pana la 400ºC(nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
• Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
• Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii
tiparului ;
91. PPS – incalzire - parametrii fenomene fizice;
Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC pentru ca tiparul
sa fie adus la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Fenomene fizice ce au loc :
• Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului
• Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;
• Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu
temperatura de topire a aliajului.
92. Topirea – turnarea PPS;
Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida
sub actiunea agentului termic, din stare solida este transformat in stare
fluida. El se introduce fortat in tipar. Aliajul patrunde in interiorul
tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu ajutorul fortei verticale
(procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la
centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-
40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne)
sau in palnia tiparului (procedeu contraindicat).
Se contraindica acest lucru deoarece:
• se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
• se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
• aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de
flacara oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza
aliajul ducand la modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului
termic de la bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa
frecventa(abandonati) +curenti de medie frecventa.
93. Topirea – turnarea PPS – observatii tehnice;
Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de
mentinere indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.
94. Surse de topire si turnare PPS;
Surse calorice :
• Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
• Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
• Acetilena +oxigen :3000ºC.
95. Defecte de turnare PPS;
Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale –
defecte de structura+porozitati si defecte totale –sa nu avem piesa
protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare.
Cele negative-bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un
pinten lipsa, se reia realizarea P.P.S. de la capat.
 Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.
96. Prelucrarea mecanica PPS;
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din
toate zonele profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile
(cuart=nisip), la presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este
curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de
prelucrarea mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea
suprefetelor cu instrumente abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se
prelucreaza zona tijelor sectionate , plusurile.Zonele de unire ale
conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai mici, cu
granulatie mai mica.

97. Prelucrarea electrochimica PPS;

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice.
Scheletul se aplica la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod)
se afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj. Lustruirea dureaza 5-10
minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de disociatie
electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect
scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact
ale conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a
scheletului metalic.

98. PPS – inregistrarea relatiilor intermaxilare;

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea
pozitilor fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor
de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor
restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind
mentinut cu presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator
pentru obtinerea componentei acrilice.

Rigid, rezistent, nedeformabil, intim adaptat pe campul protetic, scheletul

poate indeplini si rolul sablonului de ocluzie.
Acest lucru este specific PPS!!!
Se aplica borduri de ceara la nivelul seilor scheletului , se introduce
scheletul in cav. bucala, pe aceste borduri imprimandu-se suprafetele
ocluzale ale dintilor antagonisti (indentatii).
Aceste indentatii vor facilita pozitionarea modelului antagonist, ambele
modele fiind ulterior fixate in ocluzor/articulator.