TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE CURS 1 2 martie 2010 PROTEZELE (in medicina): = dispozitive mecanice artificiale care inlocuiesc o parte

rte sau chiar un organ in totalitate din corpul uman, incercand sa refaca morfologia si functiile pierdute. PROTEZELE DENTARE: = dispozitive artificiale fabricate in laboratorul de tehnica dentara care inlocuiesc o parte lipsa din unitatea dentara sau din arcadele dentare sau din structurile ADM. Clasificari functie de modul de agregare la dintii restanti: 1. Fixe 2. Mobilizabile 3. Mobile functie de material, tehnologia de realizare, criteriul fizionomic PROTEZA TOTALA Edentatia totala: Defintitie: o stare patologic caracterizata prin absena tuturor unitilor dentoparodontale (de pe un maxilar sau ambele maxilare) in perioada posteruptiv a dinilor. Cauzele edentatiei totale (etiologia) 1. Cauze congenitale (factori genetici) f rare: anodontia totala 2. Cauze dobandite: apare pe parcursul vietii. Pierderea dintilor este legata de factori: 1. Intrinseci: vrst, teren, cauze fiziopatologice, sex; 2. Extrinseci: condiii de via, mediu social, profesie. Frecvena pierderii dinilor este legat de: La tineri: -traumatisme -procese tumorale -procese inflamatorii extinse -afeciuni generale La aduli si vrstnici: -parodontopatii marginale -iatrogenii -carie si complicaii -traumatisme

-procese tumorale. Complicatiile edentaiei totale a) Locale b) Loco-regionale c) La distanta - generale a) Complicaiile locale - ragade comisurale - cheratinizarea mucoasei crestelor edentate. b) Complicatiile loco-regionale ATM: laxitate ligamentara rezorbia meniscului (mai accentuata in partea anterioar) aplatizarea condilului articular + modificri adaptative ale cavitii glenoide Tonusul muscular: cresterea tonusului muscular pentru muschii ridicatori ai mandibulei Scaderea tonusului pentru muschii coboratori ai mandibulei Contractii asimetrice ale muschilor date de parafunciile din faza de dentat a pacientului hipermobilitatea limbii. c) Complicaii la distan tulburri digestive - cauzate de masticaie insuficient, lipsa parial a digestiei orale; tulburri psihice - izolare social, labilitate comportamental, depresie psihic. 3.Simptomatologia edentaiei totale: Este foarte vizibil!! La nivelul cavitatii orale: absena unitilor dento-parodontale modificri endoorale: forma crestelor alveolare, uneori limba marita de volum A.D.M. perturbarea functiilor: perturbarea ciclului masticator tulburari ale fonatiei: in pronuntarea dentalelor si siflantelor Exooral: progenia patognomonica a edentatului total micsorarea etajului inferior al feei. Modificri morfologice si funcionale n edentaia total pierderea dinilor determina procese de atrofie si resorbie osoas a oaselor maxilar si mandibular. sunt mai marcante la mandibul >> maxilar ~ datorit structurii proprii si vascularizaiei diferite.

Atrofia osoas = diminuarea esutului osos normal ca aspect, datorita ncetarii funciilor A.D.M. si deficienelor nutritive ale osului. ! Prin stimulare funcional osul este capabil de remodelare este reversibila!! Rezorbtia osoas = este tot o reducere a esutului osos, determinat de involuia mineralizrii si activarea activitii osteoclastelor. Rezorbia merge progresiv pn la dispariia crestelor alveolare e ireversibila!! Atrofia si rezorbtia: Pot avea: caracter regulat - o vindecare osoasa buna sau caracter neregulat = defavorabile pt protezare Sunt diferite la cele 2 maxilare: Maxilarul super: se atrofiaza mai lent, concentric = atrofia centripeta Mandibula: se atrofiaza mai rapid, excentric avem o atrofie centrifuga. Forma crestelor alveolare: La maxilar: din elips devine pentagon + se micsoreaz = atrofia centripeta; La mandibul: din parabol devine trapeziodal + se mareste = atrofia centrifuga. !! Prin atrofia si resorbtia centrifuga a mandibulei apare deschiderea unghiului goniac; = deci apar diferente in forma mandibulei intre: dentat (tineri) si edentatul total (varstnici). Modificari ale fibromucoasei: vestibulul bucal se micsoreaz fundurile de sac orale diminu n adncime. Modificarile ale Relatiiilor intermaxilare apropierea mandibulei de maxilar mandibula circumscrie maxilarul apar subluxaii ale ATM. Obiectivele tratamentului edentatul total refacerea arcadelor dentare Refacerea functiilor ADM prin reechilibrare ocluzal; evitarea lezrii elementelor componente ale cmpului protetic. Succesul n terapia edentatului total depinde de: 1. Relaia armonioas pacient-medic; 2. Aprecierea exact a imaginii pe care o are pacientul despre sine; 3. Executia clinico-tehnic ireprosabila a protezei totale.

Parti componente ale PT Arcadele artificiale Baza protezei: La maxilar: sei + placa palatinala La mandibula: sei VARIANTE DE PROTEZE TOTALE 1. P.T. clasica 2. Supraproteze (overdenture) 3. Proteza totala pe implante CMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL = totalitatea formatiunilor anatomice, care vin n contact direct sau indirect cu piesa protetica si care asigura o buna mentinere, sprijin si stabilizare (M,S,S) protezei totale (P.T.). Componentele cmpului protetic Didactic: 1. Substratul dur sau osteoperiostal; 2. Substratul moale - fibromucoasa. Funcional: 1. zona de sprijin 2. zona de stabilizare CMPUL PROTETIC MAXILAR crestele alveolare cu tuberozitile maxilare bolta palatin fibromucoasa si mucoasa neutr mucoasa mobil Suprafaa de sprijin medie maxilar = 25 cm2. A. Componenta dur osteo-periostal la maxilar creste alveolare tuberozitati bolta palatina 1. Crestele alveolare Apar dup pierderea dinilor prin rezorbia proceselor alveolare; formate din: o zon proeminent = muchia crestei = zona de sarcina primara; 2 versante: unul vestibular si unul oral = zone de sarcina secundara. La creasta alveolara descriem: 1. Forma in general semieliptica poate prezenta forme de litere U,M,V, pentagon. 4

2. nlimea Creste inalte medii reduse. 3. Limea Late Medii nguste. Aceste forme dau retentivitatea Aceste forme dau retentivitatea cmpului protetic: campuri retentive campuri neutre campuri complet neretentive, defavorabile. 4. Directia / aspectul crestelor edentate 2. Tuberozitatile maxilare = ingrosari osoase dispuse in prelungirea crestelor alveolare la extremitatea distala; pot fi: retentive medii Neretentive Rol = mentinerea orizontala si stabilitatea verticala a PT 3. Bolta palatin format din: apofizele palatine apofizele palatine ale oaselor maxilare lamele orizontale ale oaselor palatine pe linia median = sutura medio-sagital. Adncimea medie =15-17 mm. A) Formele boltii palatine Adanca (ogivala) Medie Plata. B) TORUSUL PALATIN = formatiune osoasa, de obicei ovalar, situata pe linia mediana a boltii palatine; = o formatiune inconstanta = poate avea forme, mrimi si poziii diferite. B.Componenta moale fibromucoas tapeteaza crestele alveolare, bolta palatina, tuberozitatile este aderenta de periost grosime si aderenta variabila pe suprafata dura grad variabil de elasticitate si infundare = rezilienta La nivelul boltii palatine exista formatiuni anatomice importante: 1. Pe linia median:

- papila incisiva - rafeul mediosagital (rezilienta = 0,1-0,2 mm) - foveele palatine 2. Paramedian: - Anterior: rugile palatine (rezilienta = 0,10,2 mm) - 1/3 distala: zona glandulara Schroder (rezilienta max = 0,4-0,6 mm) 1. Mucoasa pasiv-mobila / neutra situata la periferia campului protetic Importanta pentru zona de succiune a PT culoare mai palida < fibromucoasa aderenta si mobila se mobilizeaza doar la miscari exagerate (tuse,strnut) Localizare: in santul vestibular la maxilarul super si distal, face trecerea intre fibromucoasa palatului dur si mucoasa mobila a valului palatin = reprezentata de o banda ~ 3-4 mm = linia Ah cu importan deosebit n meninere si stabilizare zona Ah diverse forme: Linia Ah PDPM 2. Mucoasa mobil situata la periferia campului protetic, este constituita din mucoasa orala care vine in contact cu suprafeele externe ale PT; are o serie de reflexii la nivelul mucoasei aderente sub forma de frenuri si bride = formatiuni mobile care sunt factori de instabilitate a PT. adncimea fundurilor de sac; utilizarea tuberozitilor maxilare prin cuprinderea lor; delimitarea perfect a zonei distale de nchidere marginal. 1. Posibiliti de extindere a PT: 2. Zone unde se impune reducerea protezei totale Frenul buzei superioare; Bridele; Zona distal s nu depseasc linia Ah 3. Distantarea protezei de cmpul protetic este necesar: la nivelul liniei mediane; papila incisiv; torusul maxilar. Cmpul protetic mandibular Ofer o suprafa de sprijin mai redus << maxilar, aprox 15 cm2; Similar maxilar super e formata din: 1. Componenta dura (osteo-periostala) 2. Componenta moale (mucoasa) 6

1.Componenta dura (osteo-periostala) Suprafata mult diminuata reprezentata doar de crestele alveolare si tuberculul piriform FORMA: crestelor poate fi: Parabol poate avea si forme de U,M,V; nalimea crestei poate fi: creast nalt creast medie creast lamelar creast atrofiat Elemente anatomice importante la mandibul MEDIAN: pe fata externa = simfiza mentoniera pe fata interna = apofizele genii LATERAL: pe faa extern : - n dreptul premolarilor = orificiul mentonier - n zona molar = linia oblic extern pe faa intern - linia oblic intern sau milohidian - n dreptul premolarilor = torusul mandibular TUBERCULUL PIRIFORM formaiune asemntoare cu tuberozitile maxilare Apare dup extracia ultimului molar. 2. Componenta moale a cmpului protetic mandibular Structuri similare celor descrise la maxilar Fibromucoasa cu rezilient specific Tuberculul piriform acoperit cu fibromucoas fix doar n 1-3 anterioar. Mucoasa pasiv-mobila / neutra Reprezentata de o band de 1-3 mm lime n fundul de sac vestibular si paralingual. (vezi anul I Morfologia dintilor) Mucoasa mobila = cuprinde: bridele, frenurile. - Distal apare o lrgire a vestibulului = punga buccinatoare sau punga Fish. - Mucoasa mobil = poate fi mobilizat n toate sensurile. - Formata din: mucoasa jugal, mucoasa labial, mucoasa planseului bucal si a limbii. 7

LA MANDIBULA: Zonele care necesit reducerea protezei: frenurile buzei, limbii cele 2/3 ale tuberculului piriform nu se depsesc liniile oblice externe si interne. Zone de extindere : zona sublinguala zona paralingual punga Fish Zone care necesit foliere torusul mandibular foramenul mentonier ajuns aproape de creast. STUDIU INDIVIDUAL !! CURSUL ANUL I Morfologia dintilor: Cavitate orala Mucoasa Pozitiile de referinta ale mandibulei Miscarile mandibulei Ocluzie CURSUL ANATOMIE: Muschii oro-faciali Muschii mobilizatori ai mandibulei Oasele maxilare CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE 1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller La maxilar clasa I = creste edentate bine dezvoltate; tuberoziti bine exprimate pozitive; bolta palatin adnc. clasa II = creasta alveolar medie; tuberoziti mai putin dezvoltate; bolta palatina medie. - clasa III = creste edentate atrofiate, sterse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata. La mandibul clasa I = creste cu atrofie uniform, nalte, tuberculi piriformi bine dezvoltai. clasa II = atrofie marcat a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexisteni. clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata. Musculatura periprotetic = important n mentinerea si stabilizarea P.T. 8

~ funcie de raportul functional cu PT in: 1. Musculatura cu actiune de dislocare a protezelor de pe cmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia campului protetic 2. Musculatura cu aciune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu cmpul protetic, contribuie la stabilizare. (-) Muschi cu actiune de dislocare: La maxilar: Muschiul ridictor al buzei superioare si aripii nasului; Muschiul canin; Zigomaticul mare si mic; Rizorius. La mandibul 1) Vestiular muschiul mentonului sau al brbiei; muschiul ptrat al buzei inferioare; muschiul triunghiular al buzei inferioare; uneori pielosul. 2) Oral muschiul milohioidian; muschiul genioglos; muschiul palatoglos; muschiul constrictor superior al faringelui. (+) Aciune stabilizatoare au muschii: Orbicularul buzelor Fibrele orizontale ale buccinatorului uneori maseterul. Muschii limbii (longitudinali, verticali si transversali) au aciune destabilizatoare asupra protezelor. Importanta pentru stabilitatea protezei este si pozitia limbii care poate fi: anterioar posterioar. !!! n protezare trebuie urmrit crearea spatiului vital acestui organ mobil. Muschii valului palatin rol important n: deglutitie, fonatie, n unele acte reflexe (voma) n delimitarea distala a cmpului protetic maxilar. Muschii faringelui interfereaz si ei cu periferia cmpului protetic. Parti componente ale PT Arcadele artificiale (dintii artificiali) Baza protezei: Placa palatinala seile

I. BAZA 1. Placa palatinala confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2 mm) sau Din diferite aliaje (mai subtire) 2. Saua protezei acoper crestele alveolare, tuberozitile sau tuberculul piriform are dou fee : - una mucozal - una extern; prezint doi versanti: - unul vestibular - unul oral. II. Dintii artificiali Imita aspectul dintilor naturali se folosesc dinti anatoformi dup materialul ~ pot fi: dinti artificiali din polimeri (rsini acrilice, diacrilice, materiale compozite) Prefabricati Confectionati in laboratorul de tehnica dinti artificiali din ceramic. Avantajele dintilor din acrilat: Usor de prelucrat si individualizat se leaga chimic de baza protezei au pret de cost redus au greutate redusa nu necesita aparatura deosebita pentru montare. Dezavantaje Instabilitate cromatica fenomenul de imbatranire al acrilatului porozitate structurala rezistenta mecanica la abrazie scazuta nu pastreaz D.V.O. n timp. Dintii artificiali din ceramic AVANTAJE Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali Culoarea stabila in timp biocompatibilitate Duritate mare, rezisten crescut Pastreaza D.V.O. DEZAVANTAJE Abrazeaza antagonistii Sunt casanti Nu permit ajustari de forma, volum sau ocluzie Se leaga mecanic de baza protezei

10

 Au pret de cost mai ridicat. ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE 1. Examinarea campului protetic I. diagnostic II. planul de tratament 2. Amprentarea preliminara 3. Confectionarea modelului preliminar 4. Confectionarea portamprentei ( lingurii ) individuale 5. Amprenta functionala I. Adaptarea portamprentei individuale pe campul protetic II. Realizarea inchiderii marginale III. Amprentarea functionala material / tehnica. 6. Confectionarea modelului functional I. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare; II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur. 7. Confectionarea sabloanelor de ocluzie 8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM) I. Relatia centrica II. Dimensiunea verticala a etajului inferior III. Directia si nivelul planului de orientare protetica IV. Curbura vestibulara a bordurii superioare V. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia mediana, linia caninilor, linia surasului). 9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in ocluzor sau articulator 10. Confectionarea machetei protezei totale I. Macheta bazei II. Macheta arcadei dentare artificiale 11. Proba machetei in cavitatea bucala 12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate). 13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare ((foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT))., 14. Confectionarea tiparului ambalarea 15. Prepararea / polimerizarea acrilatului 16. Dezambalarea protezei 17. Prelucrarea protezei

11

18. Aplicarea protezei in cavitatea bucala adaptarea cu proteza 19. Integrarea biologica a protezei retusurile bazei protezei individualizari ale reliefului ocluzal. 1. Examinarea Anamneza Chestionar medical Radiografii Fotografii ale cazului Amprente / modele de studiu = diagnostice Se stabileste: un diagnostic: edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara neprotezata sau protezata corecte sau incorect Se alege planul de tratament: Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor Alegerea unei singure solutii de tratament ACORDUL SCRIS al pacientului!! 2. Amprenta preliminara 1. Alegerea portamprentei standard 2. Alegerea materialului de amprenta 3. Amprenta propriu-zisa Amprenta preliminara Materiale necesare: Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) Standard (universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa Port-amprentele standard (universale) Def Reprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite; CONDITII: Rigida, nedeformabila de marimea si aspectul maxilarului de amprentat sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile Clasificate dupa: Dupa material: Metal mase plastice Pentru maxilar / pentru mandibula!! Marimi diferite: 0 la 4 sau altele Pentru adulti sau pt copii 12

 Retentii: unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv Dupa Forma: Pentru dentat Pentru edentat Pentru edentatul partial A. Alegerea port-amprentei In functie de marimea maxilarului: Apreciem vizual marimea Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula) Verificam: cuprinde in totalitate campul protetic asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 3-5 mm la maxilar: marginea posterioara sa depaseasc linia Ah cu 1-2 mm sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra liniei oblice interne cu 12 mm. Prea scurta: prelungim B. Alegerea materialului de amprenta ~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei Dupa calitatea fibromucoasei avem: campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide. Cele mai folosite: Alginatele (hidrocoloizi ireversibili) Materialele termoplastice C. Amprentarea preliminara propriu-zisa C. Amprentarea preliminara propriu-zisa incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta Introducerea in cavitatea orala Centrarea pe camp Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior Mentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului indepartarea amprentei. Verificarea amprentei !! inainte de trimiterea la laborator reda cu exactitate si complet zona de sprijin Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate; Nu prezinta lipsuri, bule de aer Materialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins se reface amprenta!

13

 Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor. Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat 3. Realizarea modelului preliminar 4. Realizarea port-amprentei individuale Portamprenta individuala: Se confecioneaz pe modelul preliminar; Trebuie s fie rigid pentru a rezista la amprentarea functionala Nu va depsi limitele funcionale ale cmpului protetic; Sa nu impiedice mobilitatea mandibulei; Marginile s fie rotunjite sa nu lezeze fibromucoasa. Componentele portamprentei individuale: Baza Accesorii: Manerul Butoni de presiune Intarituri de sarma Borduri de ocluzie Tipuri de portamprente individuale: 1. Dup raportul cu campul protetic: - cu contact total - cu distanri pe anumite zone - distanat n totalitate. 2. Dup material: - din mase termoplastice (plac baz, stents) - rsini acrilice (autopolimerizabile) - rasini compozite (fotopolimerizabile) - metal. Materiale necesare pentru confectionarea port-amprentei Trasarea limitelor campului protetic !! De catre MEDIC!! La maxilar: se are n vedere limita intern a marginilor vestibulare a amprentei sanurile perituberozitare linia din zona Ah La mandibula: se marchez marginea liber lingual vestibular n zona fundului de sac vestibular se va contura marginea 1/3 anterioar a tuberculului piriform. 14

Deretentivizarea modelului si izolarea Se aplica ceara in zona santului vestibular in zonele f retentive pt a favoriza indepartarea lingurii individuale si a evita deteriorarea modelului Izolarea modelului: cu o solutie speciala Portamprenta din rasini acrilice Rasinile acrilice (RA): Pt lingurile individuale se folosesc in general RA autopolimerizabile Se prezinta sub forma de pulbere (polimerul) + lichidul (monomerul) Pasta de RA se obtine prin amestecul pulberii + lichidul in proportiile indicate de fabricant Trece prin 3 faze ale reactiei de priza: se incepe modelarea numai cand nu mai este aderenta de spatula, se poate indeparta din godeul in care a fost reparata intr-o singura cantitate si se poate modela Se modeleaza pe o placuta (sticla, lemn) pana se obtine o grosime uniforma de cca 2 mm Prelucrarea lingurii individuale Portamprenta individuala din placa baza: Placi baza pt maxilar / pt mandibula Bec bunsen Foarfeca Spatula de ceara Micromotor + freze, pietre - Ramollissement de la plaque base au bec Bunsen Plastifierea placii baza Prelucrarea Intarituri fir de sarma

15