SLIDE 2

Modul de adaptare se observă la nivelul elementelor aparatului dento-maxilar sau la

modul cum acceptă pacienții noile stări. Răspunsul adaptativ parcurge următoarele etape:
Învățarea care cuprinde însușirea noilor condiții sau modificarea condiției existente.
Abilitatea sau capacitatea de coordonare a mișcărilor sistemului muscular în raport cu
noile situații, în scopul realizării funcțiilor principale: masticația și fonația.
Motivația sau atitudinea pacientului față de tratamentele protetice care contribuie la
accelerarea procesului adaptativ.
SLIDE 3 Obiectivele acestui studiu au fost următoarele:
1. Evaluarea capacității de adaptare a pacienților la lucrările protetice fixe, mobile sau
mobilizabile.
2. Determinarea celei mai facile funcții a aparatului stomatognat adaptabilă la lucrările
protetice.
3. Determinarea necesității intervenției medicului stomatolog sau a tehnicianului dentar
pentru realizarea adaptării protezelor.
4. Evaluarea timpului necesar de adaptare cu lucrările protetice.
5. Evaluarea gradului de satisfacție al pacienților cu privire la adaptarea la lucrările
protetice fixe, mobile sau mobilizabile.
SLIDE 4
Pentru realizarea scopului propus, am utilizat o metodologie adaptată grupului
populațional investigat, prin aplicarea unui chestionar cu întrebări referitoare la capacitatea
de adaptare și gradul de satisfacție al pacienților cu privire la lucrările protetice. Chestionarul
a fost explicat fiecărui pacient în parte, aceștia având timp nelimitat pentru acordarea
răspunsurilor.
SLIDE 5
La chestionar au răspuns în total, 53 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 94 de
ani, care au fost împărțiți în 4 categorii, dintre care cateogoria cu vârsta cuprinsă între 40-59
de ani a reprezentat cea mai mare pondere. Subiecții de gen feminin au reprezentat
aproximativ 2/3 din întregul lot.
 SLIDE 6
Pacienții investigați au fost împărțiți în 3 loturi, în funcție de tipul de lucrare protetică,
dintre care lotul cel mai semnificativ a fost reprezentat de pacienții purtători de proteze
parțiale fixe, în procent de 47%, urmat imediat de lotul cu pacienți purtători de proteze totale.
SLIDE 7
Motivul de prezentare în vederea realizării reabilitării orale prin lucrări protetice cu
cea mai mare pondere a fost reprezentat de afectarea masticației la aproximativ jumătate
dintre subiecții de gen masculin și 1/3 din subiecții de gen feminin.
SLIDE 8
După aplicarea lucrărilor protetice, atât fixe, cât și mobile sau mobilizabile, cea mai
resimțită senzație a fost cea de volum mare a lucrării, urmată de senzația de înălțare. De
remarcat este faptul că aproximativ o treime din pacienții cu lucrări protetice mobile sau
mobilizabile prezintă multiple alte senzații, de tipul usturime, arsură, hipersalivație sau
hiposalivație.
SLIDE 9
La evaluarea apariției diverselor disfuncții și complicații după aplicarea lucrărilor
protetice, deși se observă procente aproximativ egale a pacienților cu proteze fixe sau mobile
si mobilizabile care nu au suferit nicio modificare, se remarcă totuși o creștere semnificativă a
numărului de disfuncții și complicații apărute după aplicarea protezelor mobile sau
mobilizabile.
SLIDE 10
Evaluând necesitatea intervenției medicului stomatolog sau a tehnicianului dentar
pentru realizarea adaptării lucrărilor protetice, se constată că aproximativ jumătate din
pacienții purtători de proteze mobile sau mobilizabile au beneficiat de intervenție ulterioară
aplicării lucrării, adică un procent aproape dublu față de pacienții cu lucrări protetice fixe.
SLIDE 11
Modificările apărute asupra masticației după aplicarea lucrărilor protetice au fost
investigate sub formă de dificultăți la masticație, leziuni ale mucoasei, ușurința cu care
alimentele se lipesc de lucrare sau mușcarea obrajilor în timpul efectuării acestei funcții. La
pacienții cu proteze mobile sau mobilizabile, toate aceste modificări sunt mai frecvente decât
în cazul lucrărilor fixe și sunt reprezentate în cel mai mare procent de dificultăți la masticație.
 SLIDE 12
Modificările apărute asupra fizionomiei după aplicarea lucrărilor protetice, atât fixe,
cât și mobile sau mobilizabile sunt prezente în cele mai mari procente, în sensul îmbunătățirii
aspectului fizionomic, comparativ cu modificările apărute asupra celorlalte funcții.
SLIDE 13
Modificările apărute asupra funcției fonetice după aplicarea lucrărilor protetice sunt
reprezentate cel mai frecvent de percepția unor sunete diferite, la aproximativ jumătate din
subiecții purtători de proteze mobile sau mobilizabile.
SLIDE 14
Funcția la care pacienții s-au adaptat cel mai ușor după aplicarea lucrărilor protetice a
fost cea masticatorie, atât în cazul pacienților purtători de lucrări protetice fixe, cât și a celor
mobile sau mobilizabile, urmată de funcția fizionomică și fonetică.
SLIDE 15
Perioada necesară până la adaptarea completă la lucrările protetice fixe, a fost, cel mai
frecvent, de câteva săptămâni, comparativ cu perioada de adaptarea la cele mobile sau
mobilizabile, care a fost de câteva luni. Se remarcă un procent de 13% dintre pacienții
purtători de proteze mobile care încă nu erau adaptați la aceasta până în momentul evaluării.
SLIDE 16
Gradul de satisfacție după aplicarea tratamentului protetic fix sau mobil este crescut
la aproximativ o treime din pacienți, iar dintre pacienții cu proteze mobile sau mobilizabile, un
procent aproape dublu față de cel cu lucrări fixe nu sunt deloc satisfăcuți de tratamentul
protetic aplicat. Aproximativ o treime din pacienții purtători de lucrări protetice fixe ar accepta
același tip de tratament, comparativ cu cei purtători de lucrări protetice mobile sau
mobilizabile, reprezentați de aproximativ un sfert din total.
SLIDE 17 În urma analizei și interpretării rezultatelor obținute, se impun următoarele
concluzii:
1. Motivul principal pentru care pacienții au optat pentru reabilitarea protetică a fost
afectarea masticației, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.
2. Lucrările protetice mobile sau mobilizabile au determinat apariția mai multor
disfuncții și complicații după aplicarea lor, comparativ cu lucrările protetice fixe.
 3. După aplicarea lucrărilor protetice, necesitatea intervenției medicului stomatolog
sau a tehnicianului dentar pentru realizarea adaptării a fost mai mare la pacienții cu lucrări
protetice mobile sau mobilizabile.
4. Modificările apărute asupra masticației și fonației după aplicarea lucrărilor protetice
au fost mai importante la pacienții cu lucrări protetice mobile sau mobilizabile.
SLIDE 18
5. Funcția la care pacienții s-au adaptat cel mai ușor după aplicarea lucrărilor protetice,
atât fixe, cât și mobile sau mobilizabile, a fost funcția masticatorie.
6. Perioada de timp necesară adaptării la lucrările protetice fixe este mai scurtă decât
la lucrările protetice mobile sau mobilizabile, la care, în cazul unor pacienți, nu a apărut deloc.
7. Gradul de satisfacție, per ansamblu, este mai mare la pacienții purtători de lucrări
protetice fixe, comparativ cu pacienții purtători de lucrări protetice mobile sau mobilizabile.