Suport ştiinţific tema: Probleme estetice în implantologie.

1. Proceduri de implantologie.

2. Legătura intre chirurgia implantologică şi estetica dentară.

3. Conceptul de implantologie estetică.

Actualitatea temei.
Definiţii: 1. Factorii de risc estetici Renouard-Rangert (11) sunt o sistematizare
analitică a datelor clinice relevante pentru aprecierea esteticii unei reabilitåri
implantoportate;
2. Scoringul estetic este o metodå matematicå originalå pentru aprecierea esteticii
unei reabilitåri implantoportate;
3. Factorii de risc biomecanici Renouard-Rangert (11) sunt o sistematizare
ANALITICÅ a datelor clinice relevante pentru aprecierea corectitudinii ¿i
prognosticului unui tratament implanto-protetic;
4. Scoringul biomecanic Renouard-Rangert (11) este o metodå matematicå pentru
aprecierea a corectitudinii ¿i prognosticului unui tratament implantoprotetic;
5. SRIAC (Screw-retained Integrated Abutment Crown = coroana în¿urubatå
integratå cu bontul protetic (1,2,3,4,5,7.8,9) este o reabilitare unidentarå
implantoportatå din compozit indirect (polisticlå) care se înşurubeazå ca monobloc
direct în implant.
Scopul: Intenţia este prezentarea unei metode matematice simple pentru aprecierea
prospectivå şi retrospectivå a esteticii reabilitårilor implantoportate.
Materiale şi metode: Articolul exemplificå fiecare factor de risc estetic original
descris de Renouard-Rangert printr-un caz personal. Factorii de risc estetici sunt
notaţi unul câte unul cu note între –2 şi 2, iar suma algebricå obşinutå reprezintå
scoringul estetic al unei reabilitåri implantoportate.
Rezultate: Pentru cazurile analizate, am constatat cå scoringul estetic corespunde
cu impresia esteticå subiectivå pe care o face reabilitarea implantoportatå.
Discu¡ie: Factorii de risc estetici descrişi de Renouard şi Rangert sistematizeazå
logic datele culese dintr-un examen clinic pentru a stabili un plan de tratament
adecvat. Spre deosebire de Factorii de risc biomecanici descrişi tot de Renouard şi
Rangert pe baza cårora ei calculeazå un Scoring biomecanic, factorii lor de risc
estetici NU au fost urma¡i de calculul unui Scoring estetic. Metoda noastrå de
calcul a unui scoring estetic este la fel de criticabilå ca ¿i metoda lor de calcul a
unui scoring biomecanic pentru cå notele pentru paragrafe sunt fixate subiectiv. De
ce, de exemplu, paragraful „calitatea gingiei cheratinizate“ primeşte note între
–2 şi 2 şi nu între –1 şi 1 ?!
Concluzii: 1. Scoringul estetic al unei reabilitåri implantoportate pare så fie o
metodå matematicå simplå şi eficientå pentru aprecierea prospectivå ¿i
retrospectivå a rezultatelor estetice în implantologie. 2. Pentru a transforma aceastå
presupunere în certitudine este necesar un studiu dublu controlat, care så compare
scoringul estetic iniţial (prospectiv) cu cel final (retrospectiv) pentru un numår
relevant de reabilitåri implantoportate. 3. Recomandåm ca pentru orice plan de
reabilitare pe implanturi unde estetica are un rol important så se calculeze un
scoring estetic prospectiv pentru a lua în considera¡ie toate elementele de
diagnostic.

Principala problemå cu care se confruntå medical dentist şi tehnicianul la

tratamentul edenta¡iilor frontale prin suprastructuri implantoportate este nu atât
lipsa dintelui în sine, cât defectul osos şi gingival asociat (reducerea zonei de
gingie fixå) care fac extrem de dificilå reabilitarea concomitentå a func¡iei şi a
esteticii albe şi roşii.Defectele osoase şi gingivale (începând cu defecte minore
pânå la defecte extreme) sunt de obicei
atât orizontale cât şi verticale necesitând pe lângå implantare şi proceduri de
augumentare osoaså (G.B.R.) şi reconstruc¡ie gingivalå. (Bahat si colab. 1993,
Salama & Salama 1993, Bahat ¿i Daftari 1995, Price& Price 1999, Choquet ¿i
colab. 2001) (10)Magne şi Belser au definit în anul 2002 „criteriileestetice
fundamentale obiective şi subiective“ ale ale unei reabilitåri implantoportate în
zona frontalå (10):

Criterii obiective:
1. Sånåtatea gingivalå;
2.Contactul interdentar;
3. Axul dentar;
4. Zenitul conturului gingival;
5. Balan¡a nivelelor gingivale;
6. Nivelul punctului de contact;
7. Dimensiunile relative ale dintelui;
8. Caracteristicile fundamentale ale formei dentare;
9. Individualizarea dintelui;
10. Textura suprafe¡ei;
11. Culoarea;
12. Configura¡ ia marginii incizale;
13. Linia buzei inferioare;
14. Simetria zâmbetului.

Criterii subiective:
1. Variaţiile de formå dentarå;
2. Poziţia şi aranjamentul dintelui;
3. Lungimea relativå a coroanei;
4. Spaţiul negativ.
Factorii de risc estetici descrişi de Renouard şi Rangert sistematizeazå logic
datele culese dintr-un examen clinic pentru a stabili un plan de tratament
adecvat.Spre deosebire de Factorii de risc biomecanici descrişi tot de Renouard
şi Rangert pe baza cårora ei calculeazå un Scoring biomecanic, factorii lor de risc
estetici NU au fost urmaţi de calculul unui Scoring estetic.Metoda noastrå de
calcul a unui scoring esthetic este al fel de criticabilå ca şi metoda lor de calcul a
unui scoring biomecanic pentru cå notele pentru paragrafe sunt fixate subiectiv. De
ce, de exemplu,paragraful „calitatea gingiei cheratinizate“ primeşte note între –2 şi
2 şi nu între –1 şi 1.
CONCLUZII
1. Scoringul estetic al unei reabilitåri implantoportate pare så fie o metodå
matematicå simplå şi eficientå pentru aprecierea prospectivå ¿i retrospectivå a
rezultatelor estetice în implantologie.
2. Pentru a transforma aceastå presupunere în certitudine este necesar un studiu
dublu controlat,care så compare scoringul estetic ini¡ial (prospectiv) cu cel final
(retrospectiv) pentru un numår relevant de reabilitåri implantoportate.
3. Recomandåm ca pentru orice plan de reabilitare pe implanturi unde estetica are
un rol important så se calculeze un scoring estetic prospectiv pentru a lua în
considera¡ie toate elementele de diagnostic