Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu ”

Catedra de Propedeutică Stomatologică

,,Pavel Godoroja”

Șeful catedrei,

Uncuța Diana

Referat

,,Dinții artificiali”

Elaborat:Popa Maria

Facultatea Stomatologie

Grupa S1807

Controlat:Bajurea
Nicolae

Conferențiar universitar

Nota:

1
Cuprins

1.Elemente componente ale protezei parțial acrilici și dinții


artificiali...............................................................................................................3

2.Dinții din rașini acrilice.....................................................................................4

3.Dinții din porțelan..............................................................................................5

4.Avantaje și dezavantajele dinților din porțelan..................................................6

5.Tehnica de montare a dinților.............................................................................8

6.Bibliografie.......................................................................................................10

2
ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZEI PARTIAL ACRILICE

Proteza partial acrilica,din punct de vedere al tehnologiei de fabricare,este


foarte accesibila.Este alcatuita din mai multe elemente,fiecare fiind cu o functie
bine determinata.Toate elementele componente sunt solidarizate intim,formeaza
un corp solid,rigid,nedeformabil,rezistent la presiunile masticatorii.

Partile componente ale protezei partial acrilice sunt reprezentate de


urmatoarele elemente:

- dintii artificiali,care reprezinta segmentele pe arcada

- seile protezei,suportul pe care sunt fixati dintii

- elemente de legatura dintre seile protezei


- elemente de ancorare,mentinere si stabilizare

Dintii artificiali

Una dintre problemele cele mai dificile legate de tehnologia protezelor


mobilizabile si mobile o constituie realizarea arcadelor dentare artificiale cu un
relief ocluzal cat mai individualizat si in cadrul acesteia,alegerea si montarea
dintilor artificiali. In perioada antica si medievala,dintii artificiali erau
confectionati din fildes,os si dintii care proveneau de la animale,cat si dinti
umani. A urmat o perioada de aproape trei secole ,care a fost dominata de dintii
din ceramica.Imediat dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial,au fost
confectionati primii dinti din rasini acrilice.

Se pot utiliza următorii tipuri de dinţi artificiali:

1. dinţi prefabricaţi din porţelan;

2. dinţi prefabricaţi din acrilat;

3. faţete interşanjabiledin porţelan;

4. coroane şi faţete din acrilat realizate în laborator;

5. porţelan ars pe scheletul din cobalt –crom;

6. dinţi metalici;

7. casete cu faţete;

3
8. suprafeţe ocluzale metalice.

Reguli privind montarea dinţilor frontali:

Trebuie să se redea simetria şi relieful normal al buzelor prin realizarea unei


curburi adecvate a dinţilor frontali.

Pot fi realizate artificii de montare ca :treme,diastemă,încălecări,rotații.

Dintii din rasini acrilice

Din 1935,de cand firma KULZER a depus documentatia si a obtinut un


brevet pentru un procedeu usor de tratare a rasinii sintetice,si pana in
prezent,structura si calitatea rasinilor acrilice si implicit a dintilor artificiali din
acrilat au suferit modificari importante.

Dintii artificiali acrilici se pot confectiona:

 manufactural

 industrial

a) Fabricati in conditiile industriei chimice moderne,rasina acrilica este


introdusa in stante metalice,fenomenul chimic de polimerizare se desfasoara la
presiuni de 8-10daN/cm3 si la temperaturi de °C.Dintii fabricati sunt
caracterizati de o structura densa,omogena,ceea ce le confera rezistenta
mecanica,nu se abrazeaza;suprafete lucioase,stabilitate coloristica in
timp;neimpregnare cu resturi alimentare si flora microbiana.

Sunt comercializati sub forma de garnituri,asezati in ceara plastica,pe


placute pentru grupul frontal si lateral.Pe placuta fiecarei garnituri sunt scrise
:marca fabricii,culoarea,dimensiunea si forma.
b) Confectinati in laborator,cand nu exista dinti fabricati care sa corespunda
situatiei clinice respective din punct de vedere al formei,dimensiunii si
culorii.Acesti dinti sunt inferior calitativ.Prezinta urmatoarele
caracteristici:structura fizico-chimica neomogena sau poroasa;rezistenta
mecanica redusa,se abrazeaza intr-o perioada de timp redusa,aspectul coloristic
se modifica in timp,se impregneaza cu lichid bucal si flora microbiana.

Tehnici de confectionare:

1) Sunt realizate tipare din gips prin implantarea unei garnituri fabricate
care corespunde din punct de vedere al formei si dimensiunii.In tipar este
introdus acrilatul,in general sub forma de pulbere si lichid,mai rar sub forma de

4
pasta,fiindca este economic si comod.Nu este respectata proportia de amestec
dintre polimer si monomer,tiparul este cu rezistenta scazuta,presiunea si
temperatura de polimerizare sunt inferioare celor din fabricile producatoare.
2) Sunt realizate tipare din mase elastice (elastomeri sintetici),prin
implantarea unei garnituri de dinti.In tipare se introduce ceara lichida,se obtine
macheta pentru fiecare dinte;acestea sunt ambalate pentru a obtine tiparul de
gips,in care se depune pasta de acrilat pentru polimerizare.Dintii din acrilat sunt
fixati la saua protezei printr-un proces chimic.Din acest punct de vedere,sunt
mai stabili comparativ cu cei din portelan.

Dintii din portelan

Sunt realizati industrial prin coacerea masei ceramice la temperaturi inalte


(peste 1000°C).Acesti dinti prezinta urmatoarele caracteristici fizico-
chimice:compozitia chimica este anorganica,structura
omogena,densa,impenetrabila la lichidul si flora microbiana,rezistenta mecanica
foarte buna,duri,nu se abrazeaza,nuante coloristice variate,suprafete lucioase.

Dintii acestia prezinta caracteristici superioare celor din acrilat,dar sunt


utilizati mai rar deoarece:sunt scumpi,nu se pot prelucra prin slefuire,sunt
casanti,sub actiunea socurilor se sparg.
La protezele partiale,pentru spatiile protetice reduse,utilizarea lor este
axclusa.Fixarea pe seile protezelor este obtinuta prin sisteme mecanice sub
forma de crampoane scurte butonate din crom-nichel si prin cavitati retentive.

Alegerea culorii,a formei si marimii dintilor artificiali este mult usurata la


edentatul partial prin prezenta pe arcadele dentaren a unui numar de dinti
naturali.Cerintele de ordin fizionomic impun ca,in regiunea frontala,dintii
artificiali sa fie cat mai asemanatori ca forma,,marime si culoare cu cei naturali
sau chiar sa corecteze unele aspecte disfizionomice.

In regiunea laterala,morfologia dintilor artificiali va fi subordonata legilor


biomecanice ale proteticii.Astfel,dimensiunea dintilor in sens ventibulo-oral va
trebui sa fie in concordanta cu latimea crestei alveolare.
Materialul
Ceramica sau portelanul provine din China si este un material  alb si translucid
care este obtinut prin arderea la  temperaturi ridicate a unei paste de cuart, caolin
si  feldspat,  in proportii variabile.
Etimologie

5
Cuvantul “ceramica” provine din grecescul ,,keramos” care inseamna “argila”,
iar cuvantul “portelan” provine din limba italiana ,,porcellana” si inseamna
“coaja de scoica”

Avantajele dintilor de portelan


Efect estetic
Dintii de portelan sunt renumiti pentru efectul estetic si pentru durata aspectului
lor. Portelanul este un material cu care se poate lucra usor in ceea ce priveste
coloristica, putand fi imprimate cu usurinta diferite nuante, satisfacand si cele
mai pretentioase cerinte ale pacientilor. Mai mult, dintii de portelan integral
realizati pentru scopuri estetice sunt indicati pentru zona frontala, unde cerintele
estetice sunt mari. Tot dintii din portelan pot fi confectionati si pe dintii
posteriori  atunci cand cerintele estetice ale pacientului  sunt crescute sau
necesare in exercitarea unor profesii ce expun foarte mult dantura, cum este
cazul cantaretilor de opera sau al actorilor.
Compatibilitate 
Un alt avantaj al dintilor de portelan este biocompatibilitatea crescuta cu
tesuturile din cavitatea orala si inertia chimica pe care acest material o prezinta
in mediul cavitatii orale.
Protectie
Dintii de portelan ofera protectie pulpei dentare prin faptul ca transmit foarte
putin variatiile termice ale alimentelor si lichidelor ingerate in interiorul cavitatii
orale.
Rezistenta
Dintii de portelan sunt mai rezistenti, mai duri  decat cei din compozit sau acrilat
si au astfel o durata mai lunga de viata.
Coroanele dentare artificiale pot fi in intregime confectionate din ceramica si au
avantajul unui efect estetic exceptional, insa gradul de rezistenta este mai scazut
decat in cazul dintilor partial acoperiti cu portelan (mai ales pentru sistemele
ceramice mai vechi), primii putandu-se fractura cu o mai mare usurinta ca
urmare a solicitarilor din cursul masticatiei.
Dezavantajele dintilor de portelan

6
Realizarea dintilor de portelan implica indepartarea unei cantitati de tesut dentar
sanatos in cantitate mai mare decat in cazul restaurarilor dentare integral
metalice sau obturatiilor albe, din materiale compozite. Acest proces poate
determina inflamarea nervului dentar pe dintii vitali.
Uzura dintilor antagonisti datorita duritatii mari a ceramicii mai ales daca dintii
antagonisti au obturatii coronare sau lucrari protetice fixe, integral sau partial
acoperite de materiale dentare fizionomice, precum acrilatul sau compozitul,
materiale care sunt mult mai slabe din punct de vedere al duritatii.

Alte lucrari din portelan


Lucrarile dentare din portelan, acoperite doar partial de material ceramic, au un
efect fizionomic limitat, insa prezinta o rezistenta mai mare.
Lucrarile protetice fixe pluridentare, cunoscute de catre pacienti sub numele de
punti dentare, pot fi si ele confectionate din portelan. 
Igiena orala cu dinti de portelan
In cazul dintilor de portelan, igiena orala trebuie realizata corespunzator, la fel
ca si pentru dintii naturali. Dintii de portelan nu retin placa dentara, insa nici nu
o impiedica sa se formeze si sa se depuna, mai ales la nivelul gingiei. Acest
lucru este  foarte important pentru persoanele care  intrerup voluntar manevrele
de igiena orala zilnica sub pretextul ca dintii din portelan nu necesita periere.
Toate lucrarile protetice au un risc crescut de aparitie a cariei dentare la
jonctiunea dintre coroanele artificiale si dintii naturali!
Alternative
Exista o serie de alternative la dintii de portelan, insa una singura este mai de
calitate - dintii din zirconiu. Aceasta alternativa a castigat in ultimul timp mult
teren in fata ceramicii, tocmai datorita proprietatilor superioare pe care le are.
Fiabilitatea acestui material se traduce prin rezistenta inalta demonstrata, precum
si  prin versatilitatea cromatica. Aplicabilitatea dioxidului de zirconiu a devenit
din ce in ce mai larga in stomatologie, avand domenii de utilizare atat in
lucrarile protetice cat si in implantologie dentara.
Desi zirconiiul demonstreza calitati superioare portelanului, pentru moment, pe
piata de servicii stomatologice, ramane la un nivel de vanzare inferior
portelanului, tocmai din cauza costului mai mare.
In ciuda existentei unor dezavantaje deloc de neglijat, dintii din portelan raman
cea mai cautata alternativa in zilele noastre datorita raportului foarte avantajos
calitate/pret.

7
Tehnica de montare a dinților
Şablonul superior este îndepărtat de pe model, în locul lui se adaptează 1/2 placă
de ceară roz modelat (de aproximativ- 7/7 cm) care reprezintă macheta
viitoarei baze a protezei.
Corespunzător vârfului crestei alveolare se fixează un
rulou de ceară, în zona frontală se plasează cu 2-3 mm mai anterior faţă de
mijlocul crestei. Pe acest rulou de ceară vor ti montaţi dinţii.
Ruloul de ceara este încălzit cu spatula în dreptul unde urmează sâ se fixeze
dintele respectiv.
Incisivii centrali sunt aşezaţi simetric faţă de linia mediană, cu marginea incizală
în contact cu plăcuţa metalică, urmând linia curbă trasată cu creionul.
Orientarea dinţilor este dirijată respectându-se regulile individuale de montare
ale dinţilor formulate de Gysi.
Incisivii laterali nu ating plăcuţa, între marginea incizală şi plăcuţă rămâne o
distanţă de 1 mm. înclinarea coletului la aceşti dinţi este mai marc spre palatina!
şi spre distal, comparativ cu incisivul central.
Caninii ating linia de pe plăcuţă cu vârful cuspidului.
Restul dinţilor sunt montaţi cu feţele ocluzale şi axele longitudinale orientate
identic după regulile lui- Gysi.

Macheta de probă
Macheta bazei şi a arcadei cu dinţii artificiali montaţi în ceară, sunt pregătiţi
pentru a- fi probaţi pe câmpul protetic. Modelajul în ceară a machetei nu se
realizează definitiv decât în zona frontală, în celelalte zone urmând să se
definitiveze numai după ce s-a consiatat «calitatea», cu ocazia fazei clinice
cunoscute sub numele de «proba machetei». Pentru zona frontală modelajul este
8
necesar, deoarece macheta din ceară constituie prima formă de proteză cu care
pacientul vine în contact.

Particularități a machetei
1. Gingia artificială în zona anterioară este modelată în concordanţă cu
cerinţele fizionomice.
2. Placa de ceară la nivelul bolţii palatine este întărită, cu o bucată de placă
de bază, pentru a fi mai rezistenta, calitate necesară probei.
3. Toate celelalte zone ale machetei (vestibular, lateral şi oral) nu sunt
modelate deoarece: nu influenţează controlul probei; uneori se impun
modificări parţiale sau totale ale poziţiei dinţilor, ceea ce ar însemna un
consum de timp suplimentar şi nejustificat.
4. Macheta este foarte necesar să fie rezistentă, să nu se deformeze sau să se
fractureze. Această calitate este necesară, fiindcă, nu sunt rare situaţiile
când proba machetei poate să dureze 10-20 minute.
5. Datorită temperaturii din cavitatea bucală, ceara machetei s-ar deforma
după câteva minute, în contact cu ţesuturile. La presiunile ocluzalc
declanşate de ridicarea mandibulei, pentru controlul rapoartelor dentare şi
maxilare. baza de ceară s-ar fractura, în special la mandibulă, unde are
dimensiunea mai redusă.
6. Pentru a se evita asemenea defecţiuni, se recomandă ca placa palatinală a
machetei superioare să fie întărită cu placă de baza. iar placa linguală să
fie armată cu sârmă.
7. Machetei protezei superioare i se adaptează o plăcuţă palatinală din placa
de bază în interiorul arcadei dentare care se solidarizează prin lipire;
machetei protezei inferioare i se realizează consolidarea cu ajutorul unei
sârme cu diametrul de 1,5 mm, modelată curbat după forma versantului
lingual al crestei alveolare, fiind introdusă în grosimea cerii versantului
oral al şeii.
Retentivitatea anatomica a campului protetic este reprezentata de:
o crestele alveolare,care,prin volum mare si forma se opun
tendintelor de deplasare in sens orizontal;
o tuberozitatile retentive se opun,in general,tendintei de mezializare;
o bolta palatina adanca se opune miscarilor laterale;bolta plata,cu
suprafata mare,favorizeaza adeziunea
o musculatura orofaciala reprezentata de muschii care prezinta fibrele
orientate paralel cu marginile protezei favorizeaza stabilizarea,daca
versantul vestibular al seilor este modelat usor concav

9
o adeziunea este evidentiata si eficienta la protezele partiale care au
elementul de legatura dintre sei reprezentat de placa;adeziunea se
dezvolta datorita paralelismului dintre cele doua suprafete-a
campului protetic si a protezei intre care exista un strat lichid
( saliva ).

Bibliografie
1. https://slideplayer.ro/slide/17146534/
2. https://www.infodentis.com/coroana-dentara-punte-
dentara/zirconiu.php
3. https://netdent.ro/tratament-stomatologic/un-ghid-complet-despre-
dintii-de-portelan
4. https://www.infodentis.com/coroana-dentara-punte-
dentara/acrilat.php

10

S-ar putea să vă placă și