Leziuni interradiculare

AUTOR:POPA MARIA
GR.S1807
 Noțiune de leziune interradiculară

 Leziunile interradiculare reprezintă pierdere osoasă

situată între rădăcinile dinților multiradiculari.
 Termenul “leziune de furcatie” sau leziune inter-
radiculara (LIR) se refera la afectarea bi sau trifurcatiei
dintilor pluriradiculari, in cursul bolii parodontale.
 Cel mai frecvent apar la nivelul primilor molari
mandibulari, zona cea mai putin afectata fiind la nivelul
premolarilor superiori.
Clasificarea LIR

 Tarnow si Fletcher clasifica: - Subgrup A: 0 – 3 mm;

- Subgrup B: 4 – 7 mm;
- Subgrup C: peste 7 mm
 Meyer propune : a)Leziuni inter-radiculare infraosoase,
b) Leziuni inter-radiculare juxtaosoase,
c)Leziuni inter-radiculare supraosoase.
Clasificarea LIR

 Gradul I –stadiul incipient (leziunea debutanta):

 Gradul II – leziune partiala tip ‘cul de sac’
 Gradul III – leziune completă
 Gradul IV
- osul inter-radicular este complet distrus,
- tesuturile moi migreaza apical,
- deschiderea furcatiei este vizibila clinic.
 Analiza radiologică în diagnosticarea LIR

 Radiografiile se fac in mod obligator pentru a confirma concluziile facute

la sondare.
 Se efectuează în plan periapical (se vizualizeaza orificiul radacinii) cat si
ocluzia prin muscare (se vad coroanele dintilor si inaltimea osului alveolar
in relatia cu jonctiunea smaltcement).
 Pe radiografie analizam localizarea tesutului osos interradicular si nivelul
tesutului osos fata de radacina.
Tratamentul LIR:

 Tratamentul leziunilor interradiculare de gradul I

 detartraj
 surfaj radicular,
 cu sau fără plastia zonei de furcație
 Tratamentul leziunilor interradiculare de gradul II
 tunelizarea
 hemisecția
 Amputația radiculară
 regenerarea tisulară ghidată
 lambou repoziționat coronar
 Tratamentul LIR

 Tratamentul leziunilor interradiculare de gradul III

 regenerarea tisulară ghidată,
 tunelizarea
 amputația radiculară
 extracția dentară
Recesiuni gingivale
 Noțiune de recesiune gingivală

 Retracția gingivală este reprezentată de o retragere a

gingiei fixe dinspre coroana dintelui spre rădăcina acestuia.
Retracția gingivală poate schimba aspectul dinților și poate
produce o creștere a sensibilității dinților la cald, dulce sau
periaj.
Factori de afectare:

 Factori cauzali: a)boala parodontala

b)acumularea tartrului și plăcii bacteriene
c)traumatisme auto-induse
d) Forte ocluzale transmise inegal si necontrolat;
e)Modificari de pozitie ale dintilor
f)Biotip paradontal fin
g)Interventii stomatologice nereușite
 Factori predispozanți: a)impactul alimentar
b)vîrsta
Clasificare recesiunilor gingivale dupa
Sullivan si Atkins

 clasa I - recesiuni profunde si late,

 clasa a II - recesiuni superficiale si late,
 clasa a III - recesiuni profunde si inguste.
 clasa a IV- recesiuni superficiale si inguste.
Clasificarea Miller 1985

 I. Recesiunea nu depășește limita

 A. Recesiune îngustă
 B. Recesiune lată
 II. Recesiunea depășește linia muco-gingivală
 A. Recesiune îngustă
 B. Recesiune lată
 III. Recesiune cu afectarea ţesutului osos și înălţime ipapilelor interdentare
 A. Fără implicarea dinţilor vecini
 B. Cu implicarea dinţilor vecini
 IV. Pierderea gingiei și a ţesutului osos în regiunileinterdentare este circular
 A. Limitată (în regiunea cîtorva dinţi)
 B. Pe verticală generalizată
 Tratamentul recesiunilor

 Tratamentul implică intervenția chirurgicală.

 Acesta vă permite să restabiliți conturul gumei și să închideți
rădăcina expusă. În conformitate cu clasificarea pe scară largă a
bolii de către Miller.
 În recesiunea claselor I și II, probabilitatea de închidere completă a
suprafeței rădăcinii este foarte mare. Cu boala de gradul III, nu este
posibil să se închidă suprafața rădăcinii 100%. Recesiunea gumei pe
clasa Miller IV nu este supusă manipulării chirurgicale.
Aspecte radiologice al
parodonțiului sănătos și
patologic
Radiografia panoramica monomaxilara

 Film ocluzal maxilar superior- este introdus incavitatea bucala,in plan ocluzal,si mentinut fix de
pacient prin inchiderea gurii,se obtine dimensiunea maxilarelor in plan transversal.
 Pentru radiografiere de ansamblu-centrare,la nivelul osului frontal la insertia parului sau la
rădăcina nasului in planul medio-sagital,perependicular pe film.
 Film ocluzal mandibular-capul in extensie maxima,filmul mentinut de pacient intre arcadele
dentare,centrarea pe ½filmului,in planul mediosagitalmla 1/2 liniei imaginare care uneste
spatiile interdentare dintre PM2 si M1 de pe ambele hemiarcade,raza centrala avind directie
caudo-craniala.
 Ortopantomografia (OPT)

 face parte din tehnicile panoramice si permite

derularea pe un singur film a imaginilor ambelor
arcade dentare,de la o ATM la alta.
 Orto-ortografia dentara,se realizeaza cu fascicule
foarte reduse de RX,care trece prin centrul de
fixare a tubului si casetei,fiind perpendicular pe
film.
 Tomo-se refera la sistemul de radiografiere a
statului,a planului anatomic dorit,care se realizează
datorită faptului ca tubul roentgen si casereta au
miscari eliptice,inverse.
 Radiografia pungilor parodontale

 Spatiul parodontal se evidentiaza ca o linie neagra subtire

radiotransparenta care inconjoară radacină dentară – o
largire a spațiuliui indica mobilitatea dintilor.
 Conturul normal al crestei alveolare este paralel cu o linie
imaginara trasata conform JSC a dintilor adiacenti.
Halisteraza marginală

 Hialisteraza marginala – demineralizarea in axul septului interdental, reversibila

manifestanduse prin radiotransparenta verticala, centro-septata cu ingustari, largiri,
contur sters, lamina dura,insa fiind integră.
Examen clinic al pacienților cu
parodontopatii
Examenul bolnavului cu parodontopatie se
face in trei etape:

 1. anamneza, prin care se obtin date relatate de bolnav; se foloseste de obicei un

chestionar;
 2. examenul clinic obiectiv al parodontiului, prin care se pune diagnosticul prezumtiv si
de
 urgenta;
 3. examene complementare prin care se precizeaza diagnosticul definitiv local si general
si contribuie la elaborarea planului de tratament.
 . Examenul mucoaselor:Bucale, bolta, planseu, obraz, limba, buze.
 - leziuni inflamatorii, tumefactii, abcese.
 - formatiuni tumorale, polipi.
 - semne de intoleranta la diferite materiale.
 - fistule ce exprima resturi radiculare in profunzime.
. Examenul dintilor

 Se precizeaza dentatia (statusul dentar)

 1. examinarea completa a integritatii cavitatii bucale
 2. examinarea partiala a cavitatii bucale: molarii primi , maxilar dreapta si mandibular
stang; primii premolari, maxilar stanga si mandibular dreapta; incisivii centrali, maxilar
stanga si mandibular dreapta.
 3. examinarea pe jumatate a cavitatii bucale: dintii situati in doi cvadranti situati in
diagonala
Masurarea pungilor parodontale

 Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 locuri de 6 puncte pentru

fiecare dinte:
 - meziovestibular;
 - pe mijlocul fetei vestibulare;
 - distovestibular;
 - distopalatinal (sau lingual);
 - pe mijlocul fetei palatinale (sau linguale);
 - meziopalatinal.
 La palpare digitala: mobilitatea dentara patologica.
Examene complementare:

 evidentierea placii bacteriene

 examenul modelelor de studiu.
 examenul radiologic:
-radiografia retroalveolara,
-izometrica
- ortoradiala
-radiografie retroalveolara in incidenta Clark
- radiografie axiala
-radiografie panoramica si ortopantomograma, teleradiografia
-radiografia pumnului
 Teste complementare

 teste biochimice, teste microbiologice

 determinarea valorilor unor constante biologice
(hematocrit, numararea de leucocite, VSH,
glicemie, timpii de coagulare)
Igiena profesională a cavității
bucale
Indicele de igienă bucală

 Indicele de igienă bucală (IHB) are două componente:

 - indicele de placă;
 - indicele de tartru;
Indicele de placă are următoarele valori:

 1. absenţa plăcii;
 2. placa nu se observă cu ochiul liber pe suprafeţele dentare decât după răzuire cu vârful
 rotunjit al sondei de parodontometrie;
 3. placa bacteriană este vizibilă cu ochiul liber ca un depozit fin, pelicular;
 4. acumulare de placă în strat gros, care acoperă şanţul gingival de la marginea gingivală
 liberă până la suprafaţa dentară.
Indicele de retentie a plăcii (LOE)

 1. absenţa cariilor, tartrului sau a unor obturaţii cu margini neregulate în

 apropierea gingiei;
 2. tartru supragingival, carii, obturaţii cu margini neregulate;
 3. tartru subgingival, carii, obturaţii cu margini neregulate;
 4. tartru abundent supra- şi subgingival, carii mari şi profunde, obturaţii cu
 defecte marginale mari şi retentive.
Valorile indicelui de tartru

 2. absenta tartrului;
 3. tartrul supragingival în treimea de colet a dintelui;
 4. tartru în treimea mijlocie a coroanei;
Indice gingival

 Indicele gingival (LOE ŞI SILNESS):

 1. gingie cu aspect clinic normal;
 2. gingie cu inflamaţie uşoară, discrete modificări de culoare,
 3. discret edem, lipsa sângerării la sondare;
 4. inflamaţie medie, congestie, edem, sângerare la sondare;
 5. inflamaţie avansată, congestie, stază, ulceraţii, sângerare spontană.
 Indice de singerare
papilară(MUHLEMAN)

 1. absenţa sângerării;
 2. sângerare punctiformă izolată, unică;
 3. sângerări punctiforme multiple sau pe o arie redusă;
 4. sângerare care umple întreg spaţiul interdentar;
 5. sângerare care depăşeşte marginea gingivală liberă.
Sfîrșit!