_,,_ _________ - ~ ··· ... ·- .

72

~coala de anesteziologie romaneasca a elaborat o alta scala de i

'
I

i
-!

rise luand in consideratie pe _langa terenul bolnavuhii, amploarea

interventiei, varsta $i urgenta.

Apreciem ca o· anamneza incompleta, un examen general

clinic superficial, investigatii paraclinice neconcordante cu starea
1 organica, cresc riscul anestezic iar interventia chirurgicala chiar
minora, po ate declan~a un accident grav.
Responsabilitatea morala si legala apartine in totalitate
medicului deoarece el are obligatia de evaluare cat mai corecta a
tiscului anestezic.
. ... . ···.
-· . - -...... ·- -· -
·_,_ -~ .
... .- . . .

6. PREANESTEZIA iN STOMATOLOGIE
\.,

In contextul medicinei modeme se acorda o mare importanta ........

pregatirii pacientului pentru anestezie. Este bine ca aceasta

perioada sa decurga firesc, fara exagerari si supraevaluari, astfel
incat bolnavul sa ajunga in cabinetul de interventie increzator,
netraumatizat psihic, avertizat asupra manoperelor pe care urmeaza
sa le suporte.
Propunerea pentru _orice interventie chirurgicala, chiar minora,
este primita de obicei ca un eveniment incarcat de necunoscute, de
riscuri si in general nedorit.
Pacientii de tem 1n primul rBIJ.d de durere. Durerea este o · j'
experienta pe care fiecare om a trait-o cu mai mare sau mai mica
-intensitate, de -aceea este _normal ca el sa fie preocupat de
posibilitatea unei deficiente care sa cauzeze durerea in timpul sau
dupa interventia stomatologica. Medicul prin prezenta sa
 73

profesionala si morala, trebuie sa inspire o incredere totala celui care

·ii incredipJ~l~l§.P~f~P..l~~--v·~~ecare. .. . .. .. ..•· . . ....,,............- ..
..... .•·-·~ ~-an{'Stezii)reprezinta 'p,eno'ada-··pr~operatorie C_§r~ ..J!lf~P~...\ ,._
( din molll.entuL dec,iziei_-1~.entru_ jnt~r.xentia , s,tomatolo.gic.JL . ..~i. .u ;
( ...f.&~.JJ!i£e~a ~ ~ t.ermin.a-,J0-~mom~tu~f.ectu_atii.,. ~~s-~e~i_ei. i.
·\ l_Jreanestez1!;cupnnde dupa BUISSON un tupp .~!.!!_010~2_~--~:~~~~J
\ medicamentos". BACZKIER afirma ca in practtca _stomatolog1ca ,
\ --U.mp~l ·psih~logic este mai important decat timpul medicamentos, /
I I
1 iar LIT AR CZ1?_CK_~9nsi_g~!_E_T~~~~--fQ_fl!l~!!. ,flin. .J._~~~e~.~
\ prima etapa se . ~Fe pregatire,!_ pacientului · (examen clinic, i
amefiorarea starii generale), iar in' a ·aoua etapa se face
premed~_s;llg_p.ropriu .,zisa.
••fiu12~_J'!m9-1ca "Er~anestezia ~~.P~~e totalit_~ t~ __masµriJor_de .
2r~gatire _p.sihica,_ fjzica ~i mt:dicamentoas~_J!L.Y.~.derea.J1~..sJ~..z:iej". j
Preanestezia se efectuiaza atat pentru anestezia generala cat ~i pentrµ'
. , anestezia loco-regionala. · __/ /
.<:.: -----:-.::. .:·:.;,,-«;:;::~ .· ·-?~-.::~::.- ·---·-· ...... .... ·- ·- ·····,. . .. -·· .
...... -:--

·,. · 6.1. PREGATIREA PSIHICA

Anesteztapriii 'tap·t~l ca intrerupe cursul normal al vietii de

relatie, aducandu-1 pe bolnav intr-o stare de dependenta, inspira in
mod logic un sentiment de teama. D·e la acest sentiment nu se pot
sustrage nici chiar aceia pentru care manevrele ce se executa, nu
mai sunt un secret: medici, chirurgi, stomatologi, personal medical,
etc.
Pacientii care au beneficiat de experiente blande,
netraumatizante, lipsite de· incidente sau accidente in curs·ui
manoperelor de ptevenire a durerii, vor pa~i in cabinetul dentar mai
optimi~ti, mai lncreza~ori. Dimpotriva, cei care au trait experiente
brutale, dureroase, cu medici duri,' grabiti, lipsiti de amabilitate, vor fl
precauti, frico~i, stressati.
 se prezinta pentru executarea unei anestezii generale sau -loco-
regionale in vederea unei interventii chirurgicale_- chiar minora,
pastreaza aproape intotdeauna (chiar daca nu toti recunosc), in
intimitatea ttlntei lor, frica de moarte.
Dar pacientii i~i pun ~i alte probleme: va rezolva interventia
stornatologi~a durerea care il aduce la medic? Anestezia va fl de
calitate, nu vor surveni complicatii??
Aceste consideratii generale vin sa argumenteze necesitatea ·
pregatirii psihice pentru orice ingrijire stomatologica, etapa absolut
obligatori~ careia trebuie sa i se acorde atentia ~i importanta
cuv_enita. ·· ... . .
,.-

,. ✓
/ Astazi este bine demonstrat (M. CATHELIN, 1992) ca o buna
_/ pregatire psihologica, fara ajutorul nici unui medicament, induce o
stare de relax are ~i confort deosebit de satisfacatoare, in mai mult de
•
73% din cazuri. ---------=--
··· . ..... '\
,-Pregatitea psihologica incepe chiar de la prima consultatie. _
_/ Foarte receptiv fata de tot ce se inta.mpla, pacientul inregistreaza \
. ,. ·cu simturile ascutite evenimentele legate de prirnirea lui, de ordinea si ;·:
.- seriozitatea din cabinet, de bunavointa sau indiferenta pe care o ·;
acotda medicul ~i personalul medical.
Perceptia vizuala a instrumentelor,._ .seringilor, sangelui, :
perceptia auditiva a zgomotelor produse de aparatele cu turatie inalta,
mirosul specific de medicamente, brutalitatea consultatiei etc.,
amplifica emotia, teama, nelini$tea.
Orice mic _ incident sau neajuns petrecut la o consultatie
stomatologica, se va reflecta negativ asupra increderii pe care viitorul
pacient o are in reusita tratarnentului.
 !
I 75
l - ~-----~. ·····----··"' "•·.. ..

co~:; cu c~ila~ti pacienti din sala de asteptare ar/'j

'

/.,,..-----Primul
; de asemeni un rol important. _)Dae~ el glseste bolnavi lini$tifi, /
~ mult.Y:@l:i, _~11ie----rela:teaza ca' ingrijirea dentara a decurs fara /
! dureri sau in.cidente n~pl..~~.u_ t~t viitorul pacient va fi calm,/
: increzator~)Dimpotriva, daca gase~te pacienti. . agltati;··cu· dure1{
·-nemultumiti, va deveni temator, agitat, stressat. La bolnavii
spitalizati se asigurii' un regim curativ de protectie cu lini~te,
buna _ingrijire, .somn regulat.

¢c::;::~::r~:::;~:a1e s~~m~in~~~!ef~/o: : a~!!':

\ (curatenie, ordine, lini~te), instrumentele ~i seringile acoperite cu '·:
\

) un camp steril, orice urma de sange, saliva, niateriale de :

/ amprenta indepartate, tinuta calma ~i comprehensiva a medicului/
· dar t9t odata autoritara in ceea ce prive$te conduita terapeutica~.
executarea unei bune anestezii, tratamente chirurgicale de
calitat~. . - . . --
i>acientii care se prezinta pentru ingrijiri stomatologice sunt in
general diferiti: unii sunt curajosi ~j par sau sunt nepasatori altii sunt
infrico~ati., unii s~t expansivi altii diri contra introvertit:i. Medicul ~i
personalul medical trebuie sa gaseasca pentru fiecare masura umana
a unei atitudiitl .adecvate. .
,/ fn stomatologie, mai mult decit in oricare alta ramura
/ chirurgicala, ne aflam in plin domeniu al relatfilor interpersonale.
/ Acestea sunt de prima importanta deoarece dificultatea tratamentelor
( de chirurgie stomatologica nu provine atat din afectiunea respectiva
\ cat mai ales din temperamentul ~i tensiunile. emotionale ale fiecarui
pacient tn parte. · .
Relatiile interpersonale ~plica un curent in doua sensuri si
..,
trebuiesc luate in consideratie nu numai atitudinea pacientului fata de
medic ci si atitudinea acestuia f ata de pacientul sau. .
Uneori un bun practician, cu o bogata experienta tehnica,
)'

i are dificultati in a intelege afectiunea bolnavului sau si nu poate

 76

intr-o maniera simpla, clara, convingatoare, sa explic-e

inconvenientele care eventual ~r putea apare. Daca un astfel de
practician se gaseste in prezenta unui pacient care este el insu$i o
persoana dificila, la care nervozitatea poate fi agravata prin
durere, a~teptare prelungita, atmosfera tensionata, ceJe doua
personalitati pot sa ridice problen1e, chiar cu ocazia unei interventii
minore.
Oricum, o asen1enea eventualitate o consideram extrema in
sfera relatiilor interpersonale care trebuie sa ~ofere intelegere mutuala,
relatii de colaborare ~i chiar prietenie, rezolvarea problemelor
patologice in.tr-un mod plac~t, fata 4.ificµ!tati.
__.J-,- - • ;~ .• : ,.,~ .1..- , C'- ~ •• h-. "'C ; ,.· •· • •• -• ••• •• • • • .

_ -;- .SKQITOWE imparte pacientii in 5 categorii:·-- ~--......

(~l. A:nxiosui ~--t~~Anticiparea .-fentfrneliiiTuI"fii·.·ac·~stia se pare ca
-esferrirupregrian ta deca.t realizarea lui. Pacientii au multa imaginatie
$i orice evenunent neobisnuit, provoaca o tensiune extren1a. Ei
prezinta reactii viscerale exagerate iar durerea este suportata ·cxtrem
de greu.
Bolnavul anxios va fi lasat cateva minute in cabinetul de
consultatie, insa obligatoriu NU in fotoliul dentar. Se va efectua o
a~amneza ~i examen general clinic bland, se va ihtretine o
conversatie lejera si mai ales nu i se va rezerva o surpriz.a dureroasa.
_Se poate apela la vointa lui de a rezista la durere deoarece punerea in
. A . .

joc a personalitatii, da rezultate bune. In general, pentru amrioii se ..

recomanda mai mult ti.mp. ca pentru pacientil obi$nuiti, teama
cresca.nd sau nu, direct proportional cu indiferenta sau intelegerea cu (

/
,•care·-sunt-tr~t~tif!_,__
--··-- --·· ..,_ _____.....- --..... · -
( 2_· Histeri~ul - te~~al~~ Contrar anxiosului la care manifestarea este
ev1denta, liistencul atrage rar a~entia d~oarece se comporta in
aparenta normal ~i pare echilibrat. Conversatia lor este agreabila ~i au
tendinta de a fl familiari ~i amicali. ·
Daca survine insa o dificultate sau o complicatie, sunt capabili
 .... = -- .....

77
sa reactioneze violent. · lnclinatia sa co1nbine exagerarea cu
" ' .
cautarea unei confim1tiri de la altii, este o caracteristica con1una Ja
histerici. Ei simt · nevoia de a atrage atentia pentru o
sin1pton1atologie care de cele n1ai multe ori a si trecut. Fen1eile in
special, stint destul de usor dispuse ca in fata n1edicului
ston1atolog, sa aiba n1anifestari provocatoare, de interes erotic sau
ron1antic.... ---···· ·. ----,.
· ·+;atamentul histericilot este foarte dificil. Cu ei nu trebuie
·· sa se discute prea mult, ci se instituie o atitudine ferma si .!
1puternica-,-e11f?rgica ~i pufin ~QP£ilianta~ ..,,..· ··-··· . . .
._--~-~·-Obsedatuf "Ciractertst.ice sunt ·e-ifti;ea, indecizia, pre0c.uparea
exagera-ta de detalii, reclan1atii pentru cauze fani irnportanta . . Este
important de recunoscut acesl gen de pacient : prea ·n1eticulo~i,
preocupati, deoarece astfel se scutesc ~ ~i indelungate
neplaceri,~.·. .... ,.
4. Paranoicul\ - ~icanerul, este neincrezator ~i greu de tratat. Are
idei' bizare ·1n legatura cu dintii lui, cu aspectul fizic si este
obligatoriu ca el sa solicite ~i sa accepte interventia cu inima
i1np.acata~ . ..
5. Agresivul, pacientul care este un "dur". Au o mare rezistenta
·--. ·· fiiicit- i1 ·suporta durerea fara pren1edicatie, unii chiar fara anestezie.
Totusi cu ocazia unor accidente reactioneaza extrem de dur,
producand pagube materiale sau agresiuni fizice.
_. ~--- -- . _
.. .... . .-
__ __;. :. .;, _.. ;. \. . ~=·..:._· .· ,:s._:> .

.... -··

6.2. PREGATIREA FIZICA

. ·- • ·--,.... ,.
. .., ... '
__. ...... -- __ _...........
,,
,. .

' ' ........-~. . - . ----

····•· -·----~.. _________"'-

•' · Reprezinta un mon1ent in1portant al preanesteziei ~i trebuie

. ., ......- .,
sa i '\·'
se acorde toata atentia cuvenit4.• ; Interv·entia chirutgi:cala iiriplica. ·o-- · ·
· ·.. · -intrerupere · a ·c·ontinuitatii ta··oivelul barierei cuta~eo-mucoase, cu
posibilitatea patrunderii unor gem1eni patogeni in 1nediul intern al
organismului.

I
 78 i
ii
!!
:I
:!'
"
· Datorita acestui fapt, se acorda mare importanta respectarii
I;
regulilor de igiena generala si ~dividuala, cu atat mai mult cu cat in
policlinici sau spitale, pot sa existe surse microbiene cu o rezistenta
crescuta la mijloacele terapeutice uzuale (flora de spital). In preziua
interventiei, pacientul este sfatuit sa faca o baie generala, sa insiste
asupra masurilor de igiena a cavitatii bucale ~i a orificillor naturale.
Eventualele focare de infectie cutanata, nazofaringiana, etc., se
depisteaza -~i se asaneaza obligatoriu inaintea tratamentului
chirurgical propus.
Regiunea in care se executa interventia, este rasa in dirnineata
operatiei ~i nu in ziua precedenta deoarece acest lucru ar putea
favoriza suprainfectarea microleziunilor, pe care uneori le produ'ce
lama de barbierit. Dupa ce regiunea a fost rasa, se badijoneaza de
obicei cu solutie antiseptica - alcool 70° pentru tegumentele faciale,
al cool iodat 2% urmat de alcool 70°, pentru regiunile ac·operite cu
Payr . -·.
.. -·---, .... . . ·- -
. . · Pregiti.rea fizicii se face diferentiat, in functie de
particularitatile individuale, patologia asociata $i metoda de anestezie
.. utilizata. .. -- _.,.. ·· ...... · - .. _ . . . . .. . . . .
Pacientli cu bronhop'i,til cronice sunt pregatiti prin gimnastica
respiratorie, tapotaj toracic, stimularea reflexului de tuse,
administrarea de expectorante si fluidifiante· ale sputei, eventual chiar
fratament cu antibiotice.
Pacientii cu afectiuni cardio-vasculare impun un tratament de
compensare a deficitelor functionale. Tratamentul stomatologic sa nu
survina 1ntr-un moment favorabil unei decompensari deoarece in
acest fel poate sa sporeasca riscul anestezic.
Pacientilor cu afectiuni digestive Ii se prescrie un regim. de
crutare. Ei nu trebuie sa ajunga pe fotoliul dentar cu stomacul plin, cu
diaree sau dupa o perioada indelungata de constipafie.'
Pacientii cu proteze dentare sau oculare trebuiesc atenti
depistaU preoperator ~i sfatuHi sa le scoata.
 79

Bste recomanda~ii -ca p~cientul sa fie cu vezica urinara golita

si nemancat cu eel putin 5-6 ore inainiea anesteziei generate, dar nu
in stare de foame inaintea ~esteziei loco-region ale.
· Cu toate aceste conditii respectate, a$eza~ ·bolnavul in pozitie
corecta $i comoda in fotoliul stomatologic sau pe masa de operatie,
cu ·capul bine fixat·in tetiera. cu hainele desfacute la gat, cu obiectele
care ar putea jena respiratia indepartate (cravata," cordoane, centuri,
etc.)
: ' .:-: : . .. ·:: : • • • •• • -·· , ...; •,1::,ll,.;,.,.. ~ - ... ..... \,• •_,

&~3.-PREGITIREA MEDICAMENTOASl -,,\

'- ----~='""~";~---,2:·~--:.:·~~: ·:--~ ~: ~::-::::::~::-.:~;.:·.::.; .-;:;;:·~..;;.~· ~-- . ._,..,_,_.,,,·. .... ··-· . . ·- -·-·-·· . .. ··- ·-··-- ·-," ,

;.;,,..-~-Pregatirea meciicamentoasa -este · complexa si adecvata )

· ( patologiei specifice, particularitatilor individuate, amploarei ,.,./
• intei-ventiei $i locului unde se intervine - ambulatoriu sau in sp,ital.. - ·'
1

··--·--:-..-•ta·orii"'aciuali~-se'·considei-a"·ca· 'j1fegaiirea·"medicamentoasa este

combinatia de droguri care combate starea de nelini$te, agitatie $i
teama preoperatorie, dar previne ~i accidentele care pot apare la
pacientul cu un teren specific (alergic., cardio-vascular, neuropsihic,
etc.). . -- . ---
,,, .,---.--· --Titiem sa subliniem ca reechilibrarea pacientilor cu teren
//' cardio-vascular, neuropsihic, hemoragipar, etc., face parte integranta
'-..,_ din pregatirea preaneste..3..!£.~~--. -_ _ · - ·- : . . - - ·· , ,.
· ___ _;.,~-B'i5lriavii cu·1ratologie cardiaca, in special cei cu rise de aritmii
/ ventriculare, digital_izati cronic, pritnesc in schema de pregatire 1

\ medicamentoasa xilina 1%, injectata fie intramuscular, fie in perfuzie / ! I

\ intra-venoasa, len_~-·--··· ··r-"----··-·-- ------· · · · .. · · · ···· · · • ·· --- · ··- · ··· · · ·· ·• · i

I

l ;
'------- Bolniivirafiati in tratament-cronic pentru mal comitial, necesita .j
medicatia obi~nuita dar in doze moderat crescute. in pregatire este I
inclusa ~b~~~t.?~U. a~~i~trarea de Fenobarbital injectabil. I
1

_../~entilor cunoscuti cu teren alergic, · Ii se recomanda in I

\,,
'· ,. . . ........ ... ... ,. .. . - , . ...
~- ~-... " ., .,, ... -•··,
.. . : .. . ....... ·: · .. I
i
I
~
I!
 80
....... ~, ....•
. · · •· ··• • •' . . ... .
• •' ,. . -
-., ....... ........ ........... _...... ,
pregatirea n1edican1entoasa un antihistaminic de tip Romergan, '\., i.
'fI
Feni.rainin, per oral sau parenteral, completat cu injectarea )
intravenoasa de Hemisuccinat de hidrocortizon, Calciu gluconic, _./
chiar inainte de inceperea an~-~~~ii~.i.!. ...... .. ,; .- ·- ·
- -----·-···TJi'ffizarea . Afrop1n·e·1.. in/ premedicatie este obligatorie la
pacientii cu bradicardie, pe un t.eren predispus la vagotonie, $i in
I .

unele tehnici anestezice - caracterizate prin crestere! considerabila

a tonusului parasimpatict: anestezii generale cu Ketalar,
B arbiturice, etc.

I -.., ... .. .
. *
*
.• --:-• •·•' •..,.,,. . ..
.*·. ,>#- .•·· -- .... , 4 .. ... .. • • •• • ••. • • - ....... . - • • • - . .. .. ~ . .. .
- "' - '"<..
' ·•·

PREMEDICATIA - reprezinta combinatia de medicamente care\

se adn1inistreaza cu 40-60 minute inaintea anesteziei. Ea are -un \
i
rol bine stabilit in adn1~'nistrarea anesteziei loco-regionale $1 \
general e .._.---· . . . ·· -----.. -~---J.••··--.. ....:. . .-....· ····--.. ·-······ ... -~.......··· ·............ ·- ··· ·· · ·-· .. ··
··-,_________ . -BEYER a dat o fo1n1ulare admirabila scopului pren1edicatiei:
"Ea pem1ite prezentarea pacientilor bine od1hniti, linistiti, peniru a
1ninin1aliza pe di~ posibil in1ponderabilitatea anesteziei si chiar a
actului chirurgical".
Este bine demo~strata importanta dezechilibrelor neuro~
endocrine in geneza · uneori dran1atica a accidentelor neuro-
vegetative deaceea · pren1edicatia trebuie considerata ca preli1ninar
logic, indispensabil. Este recon1andata chiar la pacientii calmi,
echilibrati, · deoarece aduce un factor de confort intotdeauna
aprecia bil.
Astazi se stie ca "anestezia loco-regionala este transfom1ata in
tehnicile ei de aplicare si acest· lucru se bazeaza tocmai pe
cunoasterea premedicatiei care pune pacientul in stare de calm : ~i
euforie, pennitand cu doze slabe de anestezic o insensibilitate de
lunga durata" . _
Ad1ninistrarea premedicatiei este legata esential, de
organizarea rationala a activitatii in cursul ingrijirilor dentare, din

AW
I
j·
 cabinet1.1 l s1·01natolo£!ic. \..,

tvletoch1 iraditionala prezenta inca in n1ajoritatea cabinetetor

consttt din ~ed.inte scurte si nun1e.roase la n1edicul ston1atoloo,
Conduiu1
. .
1nocle.n1~•- co1npor1a insa ~edinte de lucru lunoi,
0
· dat m:i .
pulln nun1eroase~ stabili1e dupa un plan riguros. Pentru ·practician
~·,v~1111a}::k· ~H.: estei n1etode. sunt evidente deoarece relaliile cu
pacientnl devin n1ai dc.stinse, 1nai un1ane: ri111pul atfit de pretios ~i
pen t_n.1 bo lnaY dcvine n1ai scurt~ rnai bine utilizat, datorita
deplasariior 1nai putin · nun1eroase, ceea ce ii satisface in niod
cleose bjt.
Iri aceste .)edi.n\e de· lucru · lungi, este indicata obl~gatoriu
pren1eqjGf\tia. . ·-"""··.,
0 p.remedicalie eflcace in principiu• trebuie sa asigure o )
,'---... tripla actiune:
······-·· ··•· ... .. . -··-- ····•··..
$i amnezica,
anxiolitica··-·--····-~-· -·
vagoliticii $i analgezica. ./
.............. ..·-•-· .. ~····-··· '. . . .. . . .··--•-.•... ~
'1\-e#tmea anxioliticif··--6Jerfa c·aTnfur- necesar pacientului inaintea
inten'entiei. Este si!!tff ca sentin1entul de anxietale exista frecvent~
~

indiferent dacil se ad111inistreaza anestezia Joco-regionala sau

£!enerala.
'-

Acfiunea vagolitica previne hipersialoreea ~i tendinta la greturi .·

)i lipotin1ie. ·
A treia, trebuie sft tina Iocul in n1on1entul disparitiei efectului
analge.zic, al anestezie.i loco-regionale sau generale.
Pn~.n1ed.i.catia n1odern,\ adauga pe langa aceste deziderate
devenite cla~ice ~•· . actiuni ant.iedematoase, antiflog.istice ~i
~u11ihis~~!.~~.![.!.!:£~/,··. -i ., . .. , . • •. ····• • .... ... · • - · · · · •· · ···-·· " ·······---- . . .. _ .___ _. ~ •·- ~

... ·~·-·~_·:~-~~purile unej J?~:f.~ .n~gI~.~JH 9.Q.tnplete . sunt ~W1.~!-?-~!~1~·:. . ·.~_-·•·:•·-:-·-•. ,

I
. ' J. Anxioliza. Frie a de interventia stomatolog1ca s1 e1notule. . din '.
____.,_. . . .•., ···••.- ~. ~•··... ·~··-···. ·•·· , -· .. ..
: ajunul
\ ..
ei sunl foarte hine c:unoscute....
~.....,. .._.,,, . ..... ...... - ·-····
, ..
.Anxietatea curent intalnita in
·· ··p,11elil~"i.tsfr>iii·:n·61o·gicri"; t~ste denun1ita angoisse denf.aire''. .. II

"Groaza dcntarit" sau "Angoisse w .

df'ntaire" descrisa de NOEPPEL
i1nbraca dotli\ forn1e: fonna fobiq\ sau anxie.tatea prop1iu · zi$a ~i
fonna lipotirnica 1nai ales vago.tona. NOEPPEL a descris astfel uri
 82

pacient vagoton: "Merge cu pas lent $i rau echilibrat, fata ii este

palida mainile reci. Urmeaza .sora cu un gest ma$inal, ramane
linistit, concentra.t in teama lui. Pulsul relativ rar, batut slab,
t~nsiunea arteriala 100/60 rr..rnHg, prezin.ta senzatie de su focare
din cauza spasmului bronsic. El se gase~te la frontiera· cu
sincopa, ce poate fi declan$ata de o durere insignifianta de
exemplu punctia anestezica, miros, vederea sangelui; zgomotul
ins(!umentelor, etc. ff

/ r'2. Coborirea nivelului metabolic, deci a necesarului de oxigen.

~' Metabolismul· bazal creste in conditii de activitate nervoasa marita, ;
durere, ·efort muscular, sarcina, tulburari endocrine, febra-t '"i>entru
reducerea necesarului de oxigeli se·--recomarida ·deconectare psihica
prin droguri anxiolitice, repaus fizic pe cat posibil inaintea
;nf-a.ru hi • re~
~ ...1UU4_!_en~e1, • a' J~un
• d_~ ~µn.
. • 5::·u.
£.
o~.:--.~-. . ••-- · ·
· ···--------.
·
._ ..
/ 3. Deprimarea acti.vitatii reflexe. Aceasta include toate activitatile "' .
reflexe emotionale. Trebuie avut in vedere insa ca nu toate reflexele
sa fie deprimate total, astfel "reflexele protectoare" cum ar fi reflexul
laringian'.t faringian~ de tuse! de inghitire, sa fie diminuate dar
·pastrate.
In feritoriul buco-maxilo-facial teritoriu deosebit de
reflexogen, reflexele vagale sunt U$OT de declansat, de aceea unul din
scopurile principale ale premedicatiei, il_ constituie actiunea
vagolitica. ·
· --4_ Scaderea secretiilor reprezinur o problema deosebit de' \_
importanta pentru medicul stomatolog. Salivatia in cantitate
abundenta, pe langa faptul ca pune in pericol de axfixie
pacientul - prin scurgerea ei catre laringe, acopera campul
operator ~i duce !a -deraparea instrumentelor, devenite
3:~-~e_co~_se. ·
5. Actiunea antiemetica. Centrul vomei este situat in . bulbul
rahidian, alaturi de centrul vasomotor $i respirator, contactand o
serie de rel atu cu aceste centre. Astfel modificari la nivelul
 83

-aparatul~-:estib~~~:·c1~~~~~;- ~;;~t:
v;mei\schimbarea pozitiei
_:. __. .--·· ·pacienhiiui in . timp·uc·mterveiit1ei," ·coborare·a- ·$1 ridicarea fotoliului
l ·den tar, vibratille transn1ise de instrun1ente rotative). ·vorna se poate
;\ declan~a chiar $i dupa un anti !~ n1etizant daca stomacul se ump le cu
...-~e.:§.~\J. . ~-~liva inghitita. ..·-·-·-----
. .- 6. Premedicatia realizeaza protectia fata de efectele toxice ale -.. . , J

.. ugor anestezice
........,.::.::::;:::~ ...--........-~
locale sau generale.
-------- . . ... . .. . - .. ..- . - .
_. . ... . . ...---···-----·- ~--:-~:.::·.:.:·.-:;:_-:.._--.= .....
..
./
..-.. ...._
~

7. Favoiizeaza potentializarea agentilor anestezici, determinand o !

,.,

narcoza mai putin toxica. Drogurile din premedicatie .compJ~~eaz~,., ,,,.

·-."- anestezicul reducandu-1 cantitativ .... · · .. ·· -•-··"-·-·-·•·•--~...__.___ ..:::,,-<-..•__ _
-------- . .· , .. . . ... -·· ··•·-· . .. .... ··-----···:_ . . . ... . .---······
, ., , '
, ,.,--"B.Elect analgezic prelungit, pentru ca premedicatia sa ·tina locul -
( in momentul disparitiei efectului analgezic, analgeziei generale sau ;
>a,Bestezicului local. .... . . . .. .. .... . . . .---.. .--d ·· '"" -- · · ··· ····•
.. 9. Actiune antiedema'i~~i ~~tifl~gi;tica, antihistaminici.···--
(Fig. _2Q) . . .... -·· · __.... . . .. . ... --... - -···
'·

Necesitatea unor deziderate atat de nun1eroase ~i complexe

pentru o premedicatie eficienta si existenta unor varietati atat de
diferite de pacienti care se prezinta pentru ingrijiri stom~tologice,
motiveaza de ce pana in prezent nu s-_a descoperit inca "drogul ideal".
 84

·: ~ , . ,.1.\"."ol.-.·.:M•"'- •." ,••,.·, •· \o' l er\ .., ., .. , _

·~.......
'\

.... . . 6.4. MEDICAMENTE UTILIZATE iN PREMEDICAJIE

(F.1g. 21) .
Medicamente utilizate in PREMEDICATIE
* FENOBARBITAL, LUMINAL
* CICLOBARBITAL
I. Barbiturice *NEMBUTAL
*EPIVAN

'
\
i

II. Analgezice-OPIACEE
*PENTOTHAL
*MORFINA
* MIALGIN,MEPERIDINE,DOLANTIN
*METADONA (SINTALGON, POLA-

'
\ '
ANTAGONISTII OPIACEELOR
MIDON) .
* DIPIDOLOR (PIRIDOLAN)
• FENTANYL (SUBLIMAZE)
* PENTAZOCINA (FORTRAL)
*ATROPINA
;

IIl. PARASIMPATICOLmCE * SCOPOLAMINA

:
I
SCHEMA CLASICA = BARBITURIC + OPIACEU + PARASIMPATICOLmc
'
-~;~--~-- - ....
/
_

-- .. _ ---..... ·- .. . ---... ·-·--·-· . . . .

., ,
\.
---~--:-...._._

/ I. BARBITURJCB
\
Substante cu actiune hipnotica ~i sedativa, anticonvulsivanta, \ I

dar nu analgetica. Exista o mare varietate de produse barbiturice sub 'i

I
f onna de tablete, fiole, supozitoare sau siropuri. i
\
Se deosebesc: \
\
- barbiturice cu actiune lung a de 8-10 ore (Fenobarbital;- \
i
· Gardena!, Luminal); _ '

· - barbitwice cu actiune medie (Ciclobarbital, Pentiobarbital,

\.f'Tembutal)t cu efect de 4-8 ore;
--.

M
 I

'
85

· ·· ~·b~biturice cu actiune scurta de 2-3 ore (Pentothal, Evipan). · ·--- ,

,c,.~·- --------- · -· --=--:,,,, ;
...,.-,,,,,__-,:-:-:.::=:s....r;· ~ ~ --•·· - ·-~,... ----- --·-- ~-~................ _. . ___ - --... --·· ,.
....
- ' , __.... -~-·· ------------·----·· - · , .

/ .•·Ji.-·ANALGBTICE.. . .... .. · --------~

~ --G ·--·- . A . .•· ap· ·de ·serie
$i:'drog de referinta pentru . analgeticele "
majore, este extrasa din alcaloizii de opiu.
Actiunea analgetica a Morfinei este de un tip special: ea nu se
'-- insote~te de pierderea cuno~tintei, pacientul i~i pastreaza functiile
senzoriale. Stimulul dureros este recunoscut, dar modulat din punct
de vedere afectiv, facut suportabil. s ····•.... .. .. . -·- - ---·· ·-· -· . .... .. ~-·
. _ C_ombatere-a-··aureiii-·esre-·'inai eficienta daca morfina este
administrata preventiv. Prin efectele complete asupra celor mai
elaborate reactii ale organismului, inclusiv asupra celor superioare
ale SNC, Morfina justifica valoarea sedativa, de calmare a fricii ~i
de combatere a unor reactii neuro-vegetative - extrem de
·d efavorabile.
in doze terapeutice, Morfina nu influenteaza aparatul cardio-
vascular, in schimb produce depresiune respiratorie prin acliune
: ! directa pe centrii bulbari; la niv~lul mus~ulaturii bron~ice are efect
bronho-constrictor; favorizeazi\ greata ~i varsaturile, - prezintA efect
hipnotic prelungit
se
administreaza parenteral pe cale subc:utanati,
Morfina
intramusculara si intravenoasa (ultima cale frind rezervata cazurilor
deosebit de.,-:clificile._._s.i .numai ...cu ...posibilitate:-de-~igeoo~terapie
~!~nsiva). ~Este formal contraindicata la copii, batrani ~i in
r'Conditii de ambulator. . . . ..-· ··
_
/_. •< ~GIN (Petbiaine, Dalantfu, "Meperidiii~). Es~e u~~-1din cele
· . mai folosite morfinomimetice de sinteza. Are actiune putemic
\ sedativa, analgezica, vagolitica ~i antilustaminica. Faptul ca nu
\) determina bronhospasm, ii ofera largi indicatii la pacientii cu
_i astm bron~ic. In comp~ratie cu Morfina produce o somnolenta

i U$oara $i tranzitorie, de aceea se poate utiliza ~i in conditii

"de.._ambulator. Se administre~~~ . ..Pe cale parenterala (i.m. si
·-
··-.....___._________ ... - .... ~---··--- . ..-~ ...
 86

i.v.), dar cu precautia dotarii cabinetului cu oxigeno-terapie.

Practic, Mialginul nu are contraindicatii, dar se recomanda
prudenta la copii, pacienti in varsta, debili fizic. Se prezinta in fiole
de 2 ml= lQQ . mg. ..
,:,--·-J:··· · ·META.DONA. · f'Sintalgon, Mecodin, Polamidon). Ase-
\·:·-··mil:litoare-Mialginului, are actiune antihistaminica ~i vagolitica mai
/ redusa.
{ Se po ate administra pe cale i.m. sau i. v. ca premedicatie sau pe
\

cale orala sub forma de comprimate, mai ales pentru actiunea

analgetica pr~ungita de 6-8 ore. Se recomanda in prevenirea
duretilor postoperatorii.
4. DIPIDOLOR (Piritramide, Piridolan). Opiaceu de sinteza,
mai putetnic decat Morfina, are avantajul unei depresiuni
respiratorii moderate. · Actiunea se instaleaza repede, nu este
• insotita de greturi ~i varsaturi, dar dureaza 5-6 ore, ceea ce il
recomanda numai in conditii de stationar. Se prezinta sub forma
. i_n 1e~tabila.
~~-.._ ,_
- -·-· ··-····-
·-· · _::~---·---·· -·- . .-.... .............. -U••·· ·· -··.. .. ' •• ~ .

),/'"s. FENTANYL (Sublimaze, Leptanol, R4263). Este eel maI'·. ·--.\

r .

· utilizat analgetic major in anesteziologie. Actiunea analgetica este de

aproximativ 100 ori mai mare decat a Morfinei, maxima dupa 2-3
minute dar relativ scurta, de cca 30 minute. Poate deprima centrul
\ respirator bulbar, produce uneori u~oara bronhoconstrictie si
; stimulare moderata a centrului vomei, dar aceste efecte secundare de
obicei nu se produc daca se respecta dozele ~i ritmul de injectare.
Fentanylul este folosit impreuna cu Droperidolul m tehnica
i
1 Neurolept-Analgeziei (NLA) ~i de asemeni in toate tehnicile
\ analgetice, de exemplu NLA II, Hipno-Analgezie, Anestezie- .·'
\ Analgetica pura, etc.
·- . .... Dozele variaza intre 15-20 ~crograme kg/corp pana la 40-50
micrograme kg/corp in inductie i.v., cu reinjectare la 20-30 minute in
functie de tehnica.
 87

n~:!:~~ii~:e)F:n~::·· ~::~:i~~~a: M:::;:~e~~i\\

/ actiunea tranchilizanta, anticonvulsivanta ~i u~or relaxanta muscular, /
\ .. . o :r..e.~9manda in premedicatia p~~j~_tJJilor ambulatori. ~-··· - .~-/
· Toate.aceste arialgezice au'regim de opiacee~·. :...... ···-···

*
* *
in prezent, doar cu rare exceptii,
se mai folosesc opiaceele in
premedicatie. Ele sunt slabe anxiolitice iar obtinerea efectului
sedativ, se .face cu pretul unor efecte secundare .·importante:
depresiuni respiratorii, vome, somnolente prelungite, etc.
.....--·
. -· . ~-~--· ·....... ____ ,. . . - ... ... .. - ,. . . . . ' - .

ill. VAGOLITICE sau PARASIMPATICOLITICE

1. ATROPINA .este utilizata in premeclicatie deoarece blocheaza---..
efectele vagale asupra inimii, inhiba secretiile salivare ~i bron$ice,
relaxeaza musculatura netedrt., previne spasmul laringian, faringian ~i
.. \ bronsic. ,
. Atropina se administreaza numai injectabil, de obicei i.m., in 1
do'z~ _de 0,3-0,5 mg, cu 30 minute inainte de interventie.
' ~-~--- ----~---~----···· ····~----·:..:~•.-~. :.: .. .:_:,:-~·:::~---:-:- :~1:,~·-:::~.:~:::······ . .. .... . . .... . .... ...... ... -- ..... ' .
. . '•

IV. TRANCHILIZANTE ... . . - · ··~· .,....... __ - ........ -,.-.. · -... ··· -··
Cunoscute : .-;r·-;~.;-
~~~ele de anxiolitice sau atara~tice>.
·-·_7'-medicamentele cuprinse in aceasta categorie se caracterizeaza prin )
, scaderea agitatiei psiho~motorii, reducerea tensiunii psThice, :
imbunatatirea reactiilor comportamentale, intr-un cuvant, calmarea !:
pacientul1:1i. Principala actiune a anxioliticelor consta in combaterea
sindromului anxios cu toate componentele sale: psihic, psiho-motor ~i
) vegetativ. _, Acesf" · grup · de medicamente este intr-o continua
.l ··-~-exp-al'fsiune, dat frind ca se sintetizeaza mereu noi substante, foarte
variate in ceea ce prive~te compozitia chimicfl ~i actiunea lor, de .
aceea vom incerca sA le sistematizAm.
 ~-..----· •· . . . . ..~.,-. . .......... .

! - Tranchilizant<:!e se
~-
lmpar1 in 2 grupe: tran Chj lj 7 ~ n 1(' ~;~ ; ~1·0· ,•::- . ~ ,...··-.. \
. ·-

• . , .~.... , • ·· ! ! \~. .'! '- · '.· .,.. -I

, tranchilizante n1ajore. (Fig . 22)

I --- ----,-- - -
I . - ,
J
/

\ \If-- SUB~NJE TRANCHILIZANTE UTILIZATE)N PRE;;~~..;i!l? __J:

I
I 1. TRA~C~_~ll}!.~~~-iTE_~-~-~l9~;E -----·
\ 1. FENOTlAZlNE
r __
· - - - · - - - - - - ··- "•"••-·· ······ . ·• ···-···· ---
CLORPROMAZINA (Largactil ! .
i - PR°,M~T,:ZINA (Romerg.m,Phencrhan)
J.
l·
j
_ - DlblAZJNA (D1parcolJ · ;I
1 2. BENZOMORFONI
1r------- - --------+--=-::...::....=-~..:.::...:.:...~_:.:.
-DROPERJDOL (DEHJDROBENZPERJDOL;i // ;
--------· ·. --- .;,
I Il. TRAN'cHIUZANTE MINORE · - BENZODIAZEPINE (Di:tZ.epam , /!
. ~
I
\ I Nitrazepam,Flunitrazepam,Midazolam) •
'· l ~
\ I
,='·, = ====-..::======-...,,~==============a:==e==-·=...:.--·~ .
i::,';RR~:-~:~;~~~~~XIN) I j
·,,_
... ·---· .. .. .

I. TRANCHILIZANTELE MAJORE (Neuroleptice) -._

.. ~ •...... ~.-

Utilizarea lor pentru anesteziologie 'it fost controversata opiniile 1

specialistilor osciland intre exage, area protecliei vegetative pe de o

parte ~i negarea utilitatii ei pe de alta parte, datorita efectuJui
hipotensor foarte marcat.
Dupa o evaluare mai corecl[t a rezultatelor, se adm..ile ca
tranchilizantele n1ajore, corect ihdicate. si n1ai ales in doze strict
individualizate, ran1an un n1ijloc efkace de con1hatere a reactiei
postagresive.
Principalele tranchi1izante nu1Jore care sunt utilizate .in
anesteziologie fac parte din dou~1 grupe n1edicainentoase:
fenotiazinele ~i benzo1norfonii.
 89

. ~-.-··- -------......, \~
\
i
i
1. FENOTIAZlNB

CLORPROMAZINA (.Clordelazin, Largactil, Pleg.01nazin) este

. ··· -.. ._ _£~_!!.side.r.at-·-cap~·-·ae-·-serie ~i unul dintre c~le - n1ai utilizate
tranchilizante majore, cu ·c fect sedativ si ataractic foarte
important.
Scade agresivitatea si capacitatea de reactie, d_iminua activitatea
psihomotorie, reduce intensitatea tulburarilor e111-otionale. Prezinta
efecte anticonvulsivante, hipotennizante, antipireiice ~i antien1etice
dar este un slab antihistaminic. Asupra sisten1ului nervos vegetativ
· actioneaza ca simpaticolitic ~i parasin1paticolitic. Are efecte
ganglioplegice reduse.
\ . Clordelazinul se prezinta sub forma de tablete de 25 mg iar
Plegomazinul de fiole a 25 mg. Pentru premedicatie se utilizeaza
numai pentru interventiile chirurgicale de durata, traumatizante, in
spital.
ROMERGAN (Phenergan, Prometazina). Este o fenotiazina
mult f olosita in premedicatie pentru calitatea major a de
antihistaminic de sinteza. Are indicatie . speciala la p acien tii
cunoscuti cu teren alergic. Se prezinta sub forma de drajeuri a
30 mg sau fiole de 50 mg, injectabile intramuscular sau
intravenos.
DIPARCOL (Dietazina). Fenotiazina fara
efect hipnotic, produce
o stare de ataraxic foarte buna. Actiunea anticonvulsivanta,
analgetica generala, vagolitica, antiemetica, hipotern1izanta, o
recon1anda in premedicatie cu bune rezultate, dar nun1ai la
pacientii spitalizati.
Se prezinta sub Jonna de cornprimate :de 50 ~i 250 mg sau fioJe
de 250·mg injectabile intrav~nos, de preferat in perfuzie.
 . 90

- --··------'::--
2. BENZOMORFONI
-···-·--· ·~.. ~-,,...._--··- ~::--::.:-· ,: ,,~,; __, ... - -............ .. , .. . . ·- ·---~.. .. --~
/DRDPBIUDOL -·-Toehidrobe_nzperidol). Este un neuroleptiC\
) caracterizat prin efecte importante antip_sih~~ce! sedative si ~.!'.J
"'-diminuare _!1.~~-J~. .l~9..Y.~~t_ij_ .-~~orii. ~nsiunea emofioriala este
anihilata, pacientul manifesta ·o stare-~·-inwferenta f~ta de mediul
inconjurator, parasimpaticoliza este miniina iar proprietatile
ganglioplegice nule. ' · ·
Asupra· aparatului cardio-vascular Droperidolul are actiune de
stabilizare miocardica $i antiaritmica, de aceea are indicatii in
pregatirea medicamentoasa a bolnavilor cu tulburari de ritm.
cardiac.
Droperidolul se fQloseste pentru tehnica NLA impreuna cu
Fentanylul, analgetic major, in doza de 0~3-0,4 mg kg/cotp, in
injectare intravenoasa. Se prezinta in flacoane de· 10 ml continind 25
mg substanta· activa.
·. •..: -... .

~ II. TRANCHH.,IZANTE MINORE '\

-- ...... __
-....___ ... .... .... . ~ ..
~:··· _;, : · ·~-;-:: _,,,.-.-·
. · - - -- ... -----r--'~ .._-• .· :.·:" .":'.! · : : · .- . . . . : ~ .

, BENZODIAZEPINE. Descoperite in anul 1957, Benzodi~pfue7e\_

/ constituie o etapa importanta in tratamentul anxietatii. ·
f
! Actiunea lor este anxiolitica, sedativa, hipnotica, antiagresiva,
1
\ .
- - -- - n1iorelaxanta si anticonvulsivanta.
-·----------···· · --- --· - ·•-··•·--··-·~--- . -·• "'· ·-···· . .. --· . . ~-- .
famil1a- oenzodiazepinelor raspunde eel mai bine dintre
- ___ /

medicamentele actuate, la cerintele unei premedicatii complete $i

corecte. Ele se deosebesc unele de altele prin actiunea mai lungl sau
mai scurta ~i prin metabolizarea care depinde de functia hepatica, cu
exceptia Oxazepam si Lorazepam.

... . . .. .
- •
4
•1
 91
.. . ' . ......,... , ·- ., .....
, ., .,.,_ :, , . . .. .
. ·:.....···· .. • ' .. _.., •·..,,..,.,,•·· •,-a-. .
,.
.i
.. ..
I
.I - ,.
_,i
De lunga durata Intermediara Scurta
(
\
'· DlAZEPAM FLUNITRAZEPAM MIDAZOLAM
I

(V alium.Seduxen) (Rohypnol) (Dormicum)

NITRAZEPAM OXAZEPAM
(Mogadon) (Adumbran)
CHLORDIAZEPOXIDE LORAZEPAM
- r
__, /j
'·\ (Librium)
!
~,. .......... ,,.,,,. .
,.......... ,· .. ... -. -· .
.
... . . ·· -• ...
.. . .
·--~- :... ,-··• ·. · •".~~.:-~--::::-::·
. ·· ·- ....-..-·-··
. -- ... .. ,~ .-:--::·~·... --.. _,: -.,.._. . . . . . ...
.. .

(- ~~~~~

i DIAZ!3PAM (Valium, Seduxen, Faustan) a devenit unul diittr~,

r cele mai cunoscute medicamente din premedicatie. El actioneaza . ,
asupra sistemului limbic de la nivelul sistemului nervos central -
'!, care mediaza influentele emotionale, avand un puternic efect ..
anxio litic. 1· Pr111 ··excita°f>1HtltiC-sc·o·artei ... cerebrafe... ·-:sciderea"· ar~
:·--actrune ·sedativa ~i anticonvulsivanta dar ' nu analgetica. Prin
cre$terea latentei reactiilor motorii, scade reflexivitatea ~i
atentia, fara a influenta in dozele care nu produc somnul,
procesele de cunoa~tere.
Efectele asupra diferitelor aparate ~i organe sunt reduse. In doze
uzuale nu produce depresiune respiratorie decat la batrani, debili

rii~~:=:~:~:::d~r;;
\

fizir. ~~·-tr;;;;~hiliz~~t lllin~r ~~m~ daca .\

I
,r seadministreaza pe~,.. .. ...
deoarece .O.~~l, injectat i.m. sau i. v., devine
. .. .·,-~. ...... .... • . . .
l}.!l... ✓ ",'
.. . ... . - .
Ij:
\ tranchilizant major:..! Din acest motiv, 1iu-·se·--m:ntz-e-aza·--mazepam pe f
~
cale i.m~ la··soferi sau la pacientii care.trebuie sa execute profesiuni cu ll
• • • • •• • a ~ o., r

'~

concentrare intensa ~i prelungita a functiilor psihice in primele 2-4

'~ . .

ore p.ostoperator. Asociat cu bauturile alcoolice, Diazepamul este ,..

H
deosebit de periculos deoarece actiunea lui tranchilizanta cre~te in ~\
;
proportie geol!}~~~a... . . ~-- ... .. ··•···-· . ·~· ....--. .....·· "'" ,.. ··---·~- ... ··-' i

\
....--~-lnaic"a°tiile actuale ale Diazepamului in anesteziologie
( sunt foarte largi ca premedicatie, mai ales in anesteziile de .
',.,
·····" •··
I 1
.'

f-:
~
..
I

>·
~
t
,.
·rmtfitJ ii,,
~

:,~
(·
~
-¥ ' .,JIii
~. .~ . ..-...
~ -- - -
- ---
- --
- --
~ ---
. ..
....
!Mi .lli?iri
. . .- .
.., . ...., ....•..,, ... ,....... .... ..... ~
- .•

92
\
conduce·re, inductia anesteziilor combinate, · mentinerea \I

an es Ie zii Io r de Iunga duratil, unele manevre chirurgicale min ore, J

invest ig atii agre siv e (end o sco pii),.,.. ·•.'•-~9.:~!!.~~!.~~~i, tra ta men tu I_)
convulsiilor, sedare .. .....postoper~t.q.rie.
. ..... .
\Se
'
prezinta· ·sub · formif''° -de·· .

ae 5 mg si de 10 mg, sau forma de fiole de 10

-· · '· -~·11rble-te· cte···2:ntg·,•V
n1g. Caile de adn1inistrare sunt per os, intramuscular · sau
intravenos. Se evita calea i.v. deoarece produce uneori
I

hipotensiune severa ~i dintr-un tranchilizant minor se transforma i

1ntr-un tranchilizant major. I
HIDROXIZIN _(ATARAX). Este· un tranchilizant bland, dotat ~i
cu slab efect analgetic, antispastic, nliorelaxant, antiemetic $i mai I
ales antihistaminic. Hidroxizinul are $i o u~oara actiune
coronodilatatorie. in anesteziologie singura . indicatie este in
premedicatie. Se prezinta sub fom1a de comprimate de 25 mg _sau
.I ;

.,
{
,I

fiole de l 00 mg care se pot administra i.v. dar mai ales i.m. lent, in I I.
I
cca 5 minute. i
:'
MEPROBAMAT (Carbaxin). Tranchilizant minor, sedativ, prezinta I
actiune hipnotica diuma, lipsit de efecte secundare neplacute. Se
\

'..... _
utilizeaza numai pe cale orala, sub fonna de tablete de 10 mg.
i
i -·-...---· - -· . .. ... ..
~
.. . . . . . . . .
/

~~ER~A PREME~ICA~IEI- se face intotdeaun; ·iri·functie de: ·.

/ L Varsta $1 terenul pac1entulu1.

I '•
( 2.---Metoda de anestezie care va -fi folosita, anestezie generala say _ ,
\\ loco-regionala. ~ / ,/
.
\"- ~- Circumstantele operatorii (?~rata ~i gravitatea i~vent.ieiJ.. . . .~·- !/
~ > Locul mterventiei: ambulator sau stationar. · __ ... .. --- ~~,,.-..,.,._.-:::-::~ · .
:1
/.~s -1~a pac16htii~ambuktmi s~f"'uiiii~re~te -o. prerrifdicatie slaba,
/ 'u~oara, pentru ca starea de somnolenta ~i diminuarea reflexelor sa nu ]
/ fie prea accentuata, evitand expunerea la accidente dupa parasirea
I., cabinetului stomatologic. Se prefera tranchilizantele minore ne- .a -f
\.·.h~pnotice, de tipul DIAZEPAM, ATARAX, administrate per oral cu
. .. - •.... - ... ... _ . ... ~ - ,,_ .... ..... V'" ' "• ...... -.. .. _ ___ ..... ,. ~- - - - · ....... ... . , ... ·-·~
--.....-_.;.
...
-C

C
 .
Anestezia locala potentializata combina tehnicile de anestezie.
loco-regionala cu adminisirarea unui "cocktail litic", _campus eel mai
frecvent dintr-un amestec de Fenotiazina cu fethidina in scop
analgezic.
Pacientul se afla ·in stare de caln1 in fata actului stomatologic,
sedare somnolenta ~i relativa - analgezie.: Amestecul litic se poate
administra intran1uscular sau in perfuzie lenta, intravenos, intr-o
singura doza sau fractionat.
Exista mai multe metode de· realizare a anesteziei locale·
potentializate, dar toate necesita spatiu de spitalizare,
supravegherea continua a pacientului, o anumita pregatire ~i
experienta clinica, dotare tehnica cu sursa de oxigen, aparatura -~i
analeptice n1oderne de resuscitare respiratorie si cardiaca, personal
cali fie at. ·