CHIRURGIE SI NURSING SPECIFIC

PREGATIREA PREOPERA TORIE

Pregatirca pacicntului 1naintca int crvcnti ei chirurgicale este un element major de prevenire
a infec tiil or postopcratorii . De ca dcpindc rCU$ila operati ei $i evolutia postoperatorie.
• neutrali zarca surselor de suprainfecti c ca re au ori ginea la ni velul pielii (inci zie) si la
di stanta (naso-fa rin gian $i vczica urin ara)
• reduccrea posibilitatilor de contamin are a pi elii , prin utili zarea de antiseptice
• depi starea $i semnalarea unor leziuni cutanate, in fectii O RL sau urinare recente ori
vindecate, para ziti extemi , posibilitati de alergie

Pregitirea fizici ~i psihici a pacientului

Pacientilor ajw1ti la sectia de chirurgie trebuie sa Ii se asigure confort fizic ~i psihic.

Pacienfii intemati sw1t agitati, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. Asistenta medicala are obliga\ia
ca prin atitudinea ~i comportamentul ei sa inlature starea de anxietate in care se gase~te
pacientul inainte de operatie :
• sa-1 ajute sa-~i exprime gandurile, grijile , teama;
• sa ii insufle incredere in echipa operatorie;
• sa ii explice ce se va intampla cu el in timpul transportului ~i in sala de operatie, in
preanestezie, cum va fi a~ezat la masa de operatie, cand va parasi patul, cand va primi vizite;
• sa-1 asigure ca va fi insotit ~i ajutat .

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranµ. ~i

promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat ace~tia sa capete incredere in serviciul in
care a fost intemat.
Prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura dar nici cu slabiciune,
binevoitoare, dar ~i autoritara, va reu~i, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere. Daca ea
nu va dovedi rabdare, pricepere, in conducerea unei discutii de inceput, menita sa incurajeze
bolnavul:
- obi~nuinta ~i rutina manifestate prin scepticism ~i insensibilitate nu sunt combatute.
- aspectul exterior nu va arata sobrietate ~i demnitate
- limbajul folosit nu va fi adecvat, pe intelesul celui cu care sta de vorba, increderea
pacientului va scadea ~i starea Jui psihica va fi defavorabila.

ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MED/CALE

in general, pentru pacient nu exista interventie chirurgicala ,,minora" , o operatie fiind

o experienta noua, pe care o traie~te bolnavul. Teama ii face pe unii pacienti sa refuze
operatia, sub pretextul ca ar dori sa mai incerce cu tratament medicamentos, sau ca doresc o
amanare pentru rezolvarea unei probleme personale.in acest sens, rolul asistentei este de a-1
lini~ti pe pacient ~i de a-i da incredere. Aceasta se realizeaza prin:
• modul de a vorbi cu pacientul
• asigurarea ca anestezia ~i interventia sunt benigne
• exemple de reu~ita a unui operat cu aceea~i interventie
• mentinerea calmului, antrenand ~i vecinii de salon
 ~! ~!!!1~:~acientii operati, care sunt obositi, le este rau, au complicatii. pentru a nu-i
0
perrnite sa aiba tem1en de comparatie . . .
_ sa vorbe~ti urat cu pacientul ~i cu familta aceS tUla . • ~1• d"iagnost·1culu1.· La
. J • t istului intervent1e1
- sa faci aprecieri personale asupra ch1rurg~ m: anes ez ., 11

intrebari dificile ' se va raspunde: ,,va trebm sad mtrebam med1cul . in aceea~i zi, cu aceea~i
· · t· rat1
- sa se pw1a in acela~i salon, impreuna, 01 pac1en 1 ope ,
interventie.

CONCLUZII: . ~ .
· tu Im· det1· ne un loc important . m . prevemrea
· .. preoperatorn· · a pac1en .
Rolul pregattrn
infectiilor nosocomiale. Este necesara punerea in practica_a un~i proto~ol precis ~1 d~tahat ~l
diferitelor etape din aceasta pregatire ~i intarirea lega~u~nlor _dmtre as1ste_nte~e medic_ale dm
sectia de chirurgie, terapie intensiva ~i cele care lucreaza m sahle de ope~at1e ~_1_ anestez1e ..
Fiecare sectie este responsabila de numarul ~i frecventa eventualelor mfectn,_ precum ~~ ?e
urmarirea, alaturi de asistentul de igiena, a executarii corecte a modulm de pregatue
preoperatorie a pacientului.

Pregitirea preoperatorie generali consta in:

• examenul clinic ~i paraclinic

• pregatirea psihica a pacientului
• ingrijiri igienice
• urrnarirea functionala, vitala ~i vegetativa
• observarea schimbarii in starea bolnavului
• regimul dietetic preoperator.

Examenul clinic

• Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar ~i pune m
evidenta starea fiziologica a bolnavului dand totodata posibilitatea depistarii unor
deficiente ale organismului ~i ale unor boli insotitoare. El este completat de examinari
paraclinice.

Pregii.tirea psihicii.

• Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele

complicatii;
• Se fixeaza data interventiei;

• Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului stare de nelini~te. Bolnavului i se

creeaza o stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.
• I se asigura legatura cu apartinatorii .
• Teama de spital, de anestezie sau de operatie fac ca pacientii sa fie anxio~i ~i
deprimati. Asistentul medical trebuie sa fie empatic in comunicarea cu pacientul
pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie sau de anestezie.
• Se obtine consimtamantul scris al pacientului cu privire la interventie.Consi mtamantul
este responsabilitatea medicului care efectueaza interventia, iar asistenta medicala
trebuie sa se asigure ca pacientul a inteles informatiile primite.
 • La indicafia medicului , se pot administra sedative in seara dinaintea interventiei pentru
diminuarea anxictlitii ~i pcntru o od ihnA adecvatA.

f ngriJiri igienice

• Daca starea bolnavului o pcrmitc, bolnavul va fi indrum at, ajutat sa faca du~, urmat de
igiena cavi tl1tii bucalc, ingri_jirca plirului , tliierea unghiilor.
• In cazul bolnavilor nedeplasabi li , toaleta va fi facutA la pat.

Urmiirirea f1mcfiilor vitale fi investigafiile paraclinice i11ai11te de operafie

• masurarea ~i notarea temperaturii ;

• masurarea ~i notarea pulsului ;
• observarea ~i notarea respiratiei;
• masurarea ~i notarea T.A. ;
• evidenta diurezei;
• observarea scaunului;
• se cantare~te pacientul (necesar pentru dozarea medicatiei);
• se verifica obligatoriu pentru toate interventiile chirurgicale: grup sanguin, factor Rh,
hemograma, glicemie, uree, creatinina, probe hepatice, factori de coagulare, sumar de
urina;
• se efectueaza electrocardiograma ~i radiografie toracica;
• se ata~eaza toate rezultatele la dosarul medical (F.O.) al pacientului .

► Pregatirea preoperatorie din preziua operatiei

Pregatirea genera/a

• asigurarea repausului fizic, psihic ~i intelectual;

• asigurarea alimentatiei necesare, alimente u~or digerabile;
• incepand cu ora 21 in seara dinaintea operatiei se va sista aportul de alimente ~1
lichide;
• se interzice fumatul sau consumul de bauturi alcoolice in preziua operati_ei;
• se va efectua evacuarea intestinului, clisma evacuatorie (daca nu sunt coritraindicati_i)
in seara dinaintea interventiei sau ~i in dimineata interventi_ei daca aceasta se
efectueaza la nivelul tubului digestiv;
• asigurarea igienei corporale. Se va efectua baie sau du~ pe regiuni la pat.

Pregdtirea locald

• se curafA pielea pe regiuni. Daca in zona in care se va interveni chirurgical este piele
cu par, se rade cu grija o suprafata larga (20-25cm), evitandu-se sa se produca mici
leziuni (pot fi poarta de intrare pentru germeni, sau zona dureroasa la efectuarea
dezinfectiei);
• nu se vor folosi creme depilatoare deoarece pot produce iritatii locale;
• se degreseaza pielea cu comprese sterile;
• se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);
• se acopera campul operator, la indicatia medicului.
 ► Pregatirea preoperat orie din dimineata intervenfi ei

o se intrerupe alimentatia ~i hidratarea . Bolnavul nu mananca eel putin 12 ore 'inaintea

interventiei chirurgicale;
o se supravegheaza funcfiile vitale;
o se comunica medicului eventualel e modificari patologice ale funcfiilor vitale, tuse,
menstruaf ie, etc.
o imbracarea se face cu cama~a de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati)
o protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon ~i puse 'in
noptiera bolnavului;
o bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;
o indepartarea lacului de pe unghii ~i a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila
depistarea senmelor de cianozi la nivelul extremitatilor);
o se vor indeparta lentilele de contact (daca este cazul);
o se va cere pacientului sa i~i goleasca vezica urinarii. Bolnavul va avea o mictiune
voluntara sau se efectueaza sondaj vezical;
o se transporta pacientul Ia sala de operatie cu un mijloc adecvat de transport, 1nsotit
de
asistenta medicala ~i de toate document ele administr ative (foaie de observatie ,
investigafii, consimtamant).
o transportu l catre sala de operatie nu va fi facut mai devreme pentru a se evita stresarea
pacientulu i;

► Pregitire a preoperatorie - Sinteza pa~ilor

Cu cateva zile inainte de operape

- pregatire a psihica ~i obtinerea consimtam antului scris

- du~ cu sapun dezinfect ant
- masurare a functiilor vitale
- epilarea regiunii operatori i

Seara dinaintea operafiei

- dus cu sapun dezinfect ant

- inspectar ea integritaf ii tegument ului
- badijonar ea regiunii operatori i cu alcool iodat sau betadina
- clisma evacuato are
- oprirea alimentaf iei ~i hidratarii

in ziua operatiei
-du~
- badijona rea regiunii operatori i
- premedic afie in funcfie de indicafie
- schimbar ea lenjeriei de corp
- masurare a funcfiilo r vitale
- verificar ea foii de observaf ie ~i insofirea la sala de operatie.

► Pregiitirea pacientului pentru operafie are obiective specifice:

- restricfia aportulu i de alimente ~i lichide;
 - pregiitirea cfunpului operator (suprafata cutanata);
- recoltarea produselor pentru examene de laborator;
- efectuarea igienei personale ~i pregatirea psihica a bolnavului ;
- asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice;
- pregiitirea documentelor pacientului pentru operatie: revederea semnaturii
consimfiimantului chirnrgical.

► Pregiitirea pacie11t11/11i ;,, ziua care prece,Je operafia:

• se face o pregatire psihica a pacientului ;
• se administreaza la indicatia medicului sedative, hipnotice 'in seara dinaintea
interventiei pentrn a asigura o odihna adecvata a pacientului 'in timpul noptii ;
• igiena pacientului:
- se face baie, du~ sau toaleta pe regiuni , la pat, 'in cazul bolnavilor imobilizati;
- se curata regiunea ombilicala ~i zonele de flexie pentru a reduce riscul infectiei
prin flora cutanata.

► Crearea campului operator:

- se epileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o
suprafata larga (15/25 cm);
- se interzice folosirea cremelor depilatoare;
- se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina.

► Supravegherea inaintea operafiei constii in:

- masurarea functiilor vitale: puls,TA, temperatura, respiratie;
- se cantare~te bolnavul pentru dozarea premedicatiei ~i anestezicelor;
- se noteaza eventualele semne de infectie de cai respiratorii sau aparitia menstruatiei la femei.

► Investigafia paraclinicii va cuprinde obligatoriu:

• examene specifice:
-radiografia pulmonara, fata si profil
-analiza gazelor sangvine
-probele functionale respiratorii
-scintigrafia pulmonara
-fibroscopia bronsica
-se cauta focare infectioase la distanta(ORL , stomatologic e) care sa trateaza
-bilantul metastazelor (daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa,
markeri tumorali
-EKG
• analize de laborator pentru bilantul preoperator:
-hemoleucog rama
-factorii de coagulare
- grupul sanguin ~i factorul Rh,
- glicemia,
- ureea ~i creatinina serica,
- ionograma sanguina,
- probele hepatice (TGP, TGO)
- sumarul de urina,

► Se va goli intestinul terminal:

 - se face clisma in seara dinaintea ~i in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventie
pe tub digestiv
- se administreaza un laxativ cu 12 - 24 de ore inaintea inter-ventiei, daca. actul operator nu se
des~oara pe tubul digestiv ~i daca tranzitul bolnavului este normal.

► Restric/ia alimentard:
- se scade aportul alimentar oral cu o zi inaintea operatiei;
- se sisteaza orice alimente (lichide, solide) de la orele 21 inaintea operatiei;
- se interzice fumatul sau consumul de alcool cu o seara inainte de operatie.

►Pegatirea pacientului:
• cu citeva zile inainte:
-pregatirea psihica si obtinerea consirntamintului scris
-gimnastica respiratorie
-oprirea fumatului
-dus cu sapun dezinfectant
-masurarea functiilor vitale
-epilarea intregului torace
• seara dinaintea operatiei:
-dus cu sapun dezinfectant
-inspectarea integritatii tegumentului
-badijonarea toracelui cu ale iodat sau betadina
-clisma evacuatoare
-oprirea alimentatiei si hidratarii
• in ziua operatiei:
-dus
-badijonarea toracelui
-premedicatie in functie de indicatie
-schimbarea lenjeriei de corp
-masurarea functiilor vitale
-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie
 CHIR URG IE SI NURSING SPECIFIC
OPE RAT ORIE
PREG ATIR EA PREO PERA TOR IE ~i INGR IJIR EA POST

PREGATJREA PREO PERATORJ E

1. Pregatirea generala preoperatorie:
- Examenul cl inic
- Pregat irea psihica
- Ingriji ri igienice
- Unnarirea fun ctii lor vitale
2.Pregatirea din preziua operatiei:
- Prega tirea general a
- Prega tirea locala
- Pregatirea din dimin eata interv entiei
3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu rise operator (tarati)
a).Pregatirea generala preoperatorie
paraclinic, pregatirea psihica,
Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si
si observarea schimbarii
ingrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala si vegetativa, precum
in starea bolnavului si regimul dietetic preoperator.
► Exam enul clinic
mediu sanitar si pune in
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul
depistarii unor deficiente
evidenta starea fiziologica a bolnavului dand totodata posibilitatea
de examinari paraclinice.
ale organismului si ale unor boli insotitoare. El este completat
► Prega tirea psihic a
gicale , riscul , eventualele
- Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirur
mutilari si i se cere consimtamantul.
- Se fixeaza data aproximativa a interventiei.
- Bolnavul este inconjurat cu solicitudine si atentie.
neliniste.
-'Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de
du-i-s e un mediu ambiant placut.
- Bolnavului i se creaza a stare de confort psihic, oferin
-I se asigura legatura cu apartinatorii.
► Ingrijiri igienice
at, ajutat sa faca baie sau dus,
- Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrum
ilor.
urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghi
talogi c la invitatia medic ului si
- Asana rea focarului de infectie. Se efectu eaza controlul stoma
daca este cazul, se efectu eaza control stomatabogic.
► Urmarirea functiilor vitale
- masu rarea si notare a temperaturii;
- masu rarea si notare a pulsului;
- obser varea si notare a respiratiei (la indica tia medic ului);
- masu rarea si notare a T.A.;
- obser varea diurez ei;
- obser varea scaun ului.
b).Pregatirea din preziua operatiei
► Prega tirea generala
- asigu rarea repao sului fizic, psihic si intele ctual;
- la presc riptia medic ului, seara, se admin istrea za un calma nt;
bile;
- asigu rarea alime ntatie i neces are norm ale, alime nte usor digera
tii);
- evacu area intest inului , clism a ( daca nu sunt contr a indica
regiu ni la pat.
- asigu rarea igiene i carpo rale. Se va efectu a baie sau dus pe
 ► Pregatirea local a .. .
- se curata pielea pe regiuni . Pielea paroasa se rade cu grtJa, ev1tandu-se sa se produca mici
taieturi (poarta de intrare pentru infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei) ;
- se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grij a sa nu se scurga eter pe
regiunea perianala);
- se dezinfecteaza pielea cu un anti septi c (alcool, tinctura de iod);
- se acopera campul operator la indicati a mcdicului .
► Pregatirea din dimineata interventiei:
- se intrerupe aliment atia. Bolnavul nu mananca eel putin 12 ore in aintea interventiei
chirurgicale;
- imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pij ama (pentru barbati) si sosete
in picioare.
- protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera
bolnavului;
- bijuteriile vor fi predate familiei sau administrati ei spitalului;
- indepartarea Iacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremitatilor);
- golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj
vezical;
-'se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se
administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.
c). Pregatirea speciala a bolnavilor cu rise operator (tarati)
Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa
restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita
complicatiile ce se pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.
INGRIJIRILE POSTOPERATORII
Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Bolnavul operat sub
anestezie generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de
deglutitie, tuse, faringian si comean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in
orele care urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor
reflexe.
Primele zile postoperato rii sunt cele mai dificile pentru pacient si datorita acestui fapt, in
aceste zile, ingrijirile sunt foarte numeroase. Ele sunt de ordin general si local-pansa mentul.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaz a pansament ul. Daca
s-a Iarigt ori s-a deplasat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca eel aplicat
in sala de operatie. Se controleaza de mai multe ori pe zi daca plaga nu sangereaza , daca
pansament ul nu s-a udat cu puroi sau urina. Daca mai jos de regiunea lezata apar edeme sau
cianoza, se va largi pansament ul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburarilo r de
circulatie. Dupa operatiile aseptice, daca pansament ul ramane uscar si bolnavul nu prezinta
dureri locale sau febra, se desface numai dupa 6-7 zile cand se scot firele de sutura. Daca
bolnavul are febra, se plange de dureri locale, are hemoragii sau plaga supureaza se desface
pansament ul pentru controlul plagii si se schimba la intervale fixate de medic. Daca plaga
supureaza, frecventa schimbarii pansament elor se va face in raport cu semnele locale si
generale
pe care le prezinta bolnavul. Cand exsudatia scade, schimbare a pansament elor se poate face la
intervale mai mare. Cu ocazia pansament elor se va lucra cu grija si blandete, pentru a evita
 · tI·1c. Sc cxam icaza
provocarea d urcn·, or mu ~
plaga , tcgu
. . mcntele din •jur si. secretiile
.. existente..La
· ,. It · t ·nM•,nantR
nevo,c se ,<1c rcco <1 n pen n, 1 ... n , , ri pc mcd 11 de cultura
.. '
pentru .
1dent1f1carea
.
germemlor
.
si antibiogra,m1. Evoluti,1 proccsului (le vi ndcca rc a plag11 se noteaza in foa ta de observatte a
bolnavu lui.
lngrlji ri de ordin J?Cncrn l
a) lupf.a impof rivn durcrii
La origincA durerilor pnstnpcrntorii stau mai mu lti factori care_~or fi precizati inai nte de _a ~e
prescrie anAlgczicclc de mtinA. De mcntionat ca nu se vo r adm m1 stra calm ante fara prescriptte
mcd ica la si fora a sc cu noAstc exact cR ractcru l clureri i. Dupa interventii chirurgicale asupra
organelor in terne. dureri le pot fi superficiAle, de origine parietala sau profu nde, ~e origi ne
,-iscerala. Durerile parietale apar datorita tractiunii muscul are asupra suturil or profunde,
atunci cand pacientu l se misca, datori a un ui hematom la ni velul pl agii , ceea ce duce la
instalarea durerii prin di stensie. Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente analgezice
anale sau interventii chirurgicale, in caz de hematom .
Durerile profunde au mai multe cauze: perfuzii , rehidratarea ve noasa completand
necesitatea zilnica se va tine cont de starea cardiaca si renala a operatului, iar ritmul
t/
picaturilor nu va rapid. Perfuzile venoase aduc organismului necesarul de apa, electroliti si
calorii.
Eficacitatea rehidratarii va fi controlata prin cantitatea de urina eliminata prin curba diurezei.
b) alimentatia si realimentatia
In cazurile cele mai frecventa, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de
urmatoarele principii:
► bolnavul va bea atunci cand nu vomita
► va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze
► nu va consuma fructe crude sau glucide in exces
► in ziua operatiei, pacientul va bea apa cu lingurita, rehidratarea fiind completata cu
perfuzii.
► dupa 24 de ore - eai, citronada si supa de zarzavat (numai zeama)
► a doua zi- ceai, citronada indulcita, lapte cu ceai si, de asemenea, zeama de la supa de
zarzavat;
► a treia zi- iaurt, fidea, taitei cu lapte, piure de cartofi, biscuiti
► dupa reluarea tranzitului: came de pui, peste alb, si se revine, treptat, la alimentatia
obisnuita. Nu trebuie uitat ca pentru a favoriza realimentatia, alimentele trebuie sa fie
calde, bine preparate, prezentate estetic si in vesela foarte curata, insotite de
amabilitatea si bunavointa asistentei medicale.
► in cazurile speciale, realimentatia este dificila. 0 anorexie rebela sau varsaturile pot
impiedica reluarea alimentatiei.
► in aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor fi servite in cantitati mici,
repartizate in 6-7 reprize si se vor alege alimente cu valoare calorica mare, cum ar fi:
crema de lapte, concentrat de lapte, ou intreg, zahar (1700 de calorii).
► in cazul alimentarii prin sonda nazale permanenta, se vor folosi solutii nutritive ce
ajung pana Ia 3000 de calorii. De exemplu: ou crud, lapte, zeama de came, came
mixata (in cantitati mici), cacao, zahar, sare- totul administrat pe sonda.
Cateva precautii pentru alimentatia prin sonda:
► ritmul scurgerii lichidului trebuie sa fie acelasi ca la perfuzie
► se testeaza, treptat, toleranta la alimentele introduse
► la sfarsit, se va introduce apa, atat pentru curatarea sondei, cat si pentru a se administra
necesarul de apa
In interventiile chirurgicale de gravitate medie, rolul asistentei este relativ simplu, el devine
complex si de o importanta fundamentala in interventii cu gravitate mare.
 CHIR URGI E SI NU RSIN G SP ECIF IC

' PART ICIPA REA LA I N( ; Rf .JIR f,A PLAG ILOR

PLAG A cs rc l cziuncfl lrnum:-itic:-i carnc1 crin,1 a prin 1nlrcrupcrea

lcgum cntulu i (so lutic de co n1in11il fl lC' c11tl-ln 11
in funclic dc ml'cnn ismnl rfc prorln crrc ph,J{ilr pot n:
ta) .
continu itat ii

- pl agi prin IRicrc

- 'pl .-tgi prin co nt11 7ic ( lnvirc)
- pl agi prin infc- pnr-c
- pl agi prin mu scn 111 rn
- pl agi prin agrc-si un c tcrmi CR (arsuri , dcgcrn turi)
- pl agi prin agrcsiu nc chimi ca (arsuri chimi cc)
- pl agi prin el cctrocu tarc
onal e (consecutiv unor agre"!iuni
M ajori tatea plagilo r sunt accident alc . Uncle plagi sunl inlenti
nt si pl agi l e chirurg icale.
sau. mai rar. a unor autoag resiu ni ) ; tot plagi inlcnli onal e su

i locale
Trata mentul plagilor cuprinde masuri generale de tratament si masur

► Tratamentul general cuprinde:

I. antibioticoterapia - atunci dind este necesar (infectie sau rise de
infecti e a plagii)
hemor agie importanta) - implic a
2.corectarea hipovolemiei si anemiei (in cazul plagilor cu
tratament volemic, electrolitic sau chiar transfuzii)
plagilor grave
3. masuri de resuscitare si de sustinere a functiilor vitale - in cazul
4.profilaxia antitetanica.
(cu anatox ina
in general in Romania pacientii au beneficiat de vaccinarea antitetanica
este imposibil de
tetanica) in copilarie. Totusi in cazul concret al unui pacient cu o plaga
tiv. De aceea in
determinat in timp util titrul de anticorpi neutralizanti al pacientului respec
ante sau
cazul cazul unui pacient cu o plaga profunda, cu distrugeri tisulare import
de vaccin antitetanic
contaminata cu pamant, gunoi, rugina etc. se va face o administrare
logica (rapel).
(subcutanat sau intramuscular), care are rolul de a activa memoria imuno
a serului antitetanic;
fn cazul producerii tetanosului tratamentul general implica administrare
si este obtinut prin
acesta contine imunoglobuline antitoxina tetanica (cu efect inactivator)
; insa tratamentul cu
imunizarea animalelor - de obicei cai - si recoltarea de ser de la acestia
ute in serul animal.
ser allogen are reactii adverse importante datorate antigenelor contin
animale . Se
5.profilaxia antirabica - poate fi necesara in cazul plagilor prin muscaturi de
anata. Virusul turbarii -
face cu vaccin antirabic (cu virus rabic atenuat) in administrare subcut
de-a lungul filetelor
odata inoculat prin muscatura unui animal bolnav - se propaga lent
da de incubatie intre 10 si
nervo ase spre sistemul nervos central. Turba rea (rabia) are o perioa
superioara a corpului
360 de zile, cu o medie de 120 de zile; in cazul muscaturilor in partea
Intrucat rabia este
( cap, gat, memb re superioare) incubatia dureaza in medie 30 de zile.
xia antirabica, iar
morta la, la cea mai mica suspiciune de contam inare se va decide profila
trebui e facuta vaccinarea.
aceast a perioa da de incubatie este perioa da terapeutica utila in care
Ne putem afla in una din urmatoarele situatii:
antirabica
a) victima a fost muscata de un animal caruia i s-a facut anterior vaccinarea
b) animalul nu este vaccinat, dar este cunos cut si poate fi supravegheat
c) animal necunoscut sau salbatic
victim ei nu
in cazul in care anima]u] agresor a fost vaccinat antirabic, profilaxia antirabica adaca in
2 saptam ani;
este neces ara. in cea de-a doua situati e anima]ul se suprav eghea za
vaccc inarea antira bica a
aceast a perioa da apare rabia Ia animal ul respec t iv, atunci se va incepe
 viclimei. Daca animalul nu a pulut. fi identificat, nu poate fi supravegheat sau plaga a fast
facula de muscatura unui animal salbatic, at.unci este obligatorie vaccinarea antirabica a
viclimei.
6. ingrijiri specifice - in fun ctie de tipul plagii

► Tratament.ul local al plagii cuprinde

toaleta plagii, hemostaza, debridarea, sutura, drenajul si pansamentul.
Pentru a se putea face acestc masuri tcrapcutice este necesara adesea anestezia locala.
1. Prin toaleta plagii sc intelege ansamblul de masuri care vizeaza aseptizarea plagii. Se face
cu solutii antiseptice uzuale. Pentru aseptizarea tegumentului din jurul plagii se folosesc
alcoolul , tinctura de iod sau betadina. Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa
oxigenata, betadina, solutia de cloramina, rivanol, acid boric; de asemenea se pot folosi
antiseptice sub forma solida (pulbere) precum acidul boric sau iodoformul.
2. Hemostaza cuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei. Cele mai
importante metode de hemostaza folosite in cursul tratamentului plagilor sunt ligatura
vasculara, compresiunea mecanica si electrocoagularea.
3. Debridarea plagii consta in excizia tesuturilor devitalizate; aceasta trebuie facuta "cu
economie'·, fara a se extirpa tesuturile vitale.
4. Sutura se practica pentru a grabi vindecarea plagii (vindecare primara). Manevra este
indicata insa numai in cazul plagilor necontaminate sau cu contaminare redusa. Sutura
plagilor contaminate ar crea conditii de dezvoltare a bacteriilor si ar conduce la aparitia unui
abces; acesta ar determina dehiscenta plagii sau desfacerea terapeutica a suturii pentru
evacuarea puroiului.
5. Drenajul consta in plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a unei me~e sub sutura
pentru a permite evacuarea lichidelor. Este indicat in cazul plagilor cu contaminare redusa la
care s-a facut totusi sutura sau cand persista riscul unei hemoragii sau limforagii dupa
efectuarea suturii. Volumul si aspectul drenajului constituie ulterior un indicator important al
evolutiei plagii.
Aceste manevre terapeutice necesita deseori efectuarea anesteziei locale. De obicei se
foloseste anestezia prin infiltratie (infiltrarea cu un anestezic local - lidocaina, bupivacaina
etc. - a buzelor plagii), dar se poate folosi si anestezia tronculara ( de exemplu anestezia prin
infiltrarea nervilor colaterali ai unui deget). Anestezia locala se face dupa aseptizarea
tegumentului din jurul plagii.
6. Pansamentul consta in izolarea plagii cu materiale sterile (de obicei fasa de tifon) pentru a
reduce contaminarea exogena cu germeni microbieni.

SCHIMBAREA PANSAMENTULUI

Pansamentul reprezinta actul chirurgical prin care se aseptizeaza ~i se protejeaza o plaga

fafa de acfiunea agresiva a diversilor agertti, 1nlesnind o buna cicatrizare.
► Scop:
- protejaza plaga de factori nocivi (mecanici, termici, climaterici ~i infectio~i ai mediului
inconjurator);
- asigura o buna absoqie a secretiilor, un repaus perfect al regiunii lezate;
- favorizeaza cicatrizarea.
► Tipuri de pansamente
1. Pansamentul protector pentru plagi care nu secreta, nu prezinta tub de dren (plaga
operatorie, locul unei injectii sau punctii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a
realiza protectia fata de mediul inconjurator.
 2. Pansamentul absorbant pentru plagi drenate sau secretante cu un strat comprese ~i un
strat de vata.
3. Pansamentul ocluziv pentrn plagi i'nsofitc de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsa t pentru imobiliw rc.
4. Pansamentul comprcsiv pcntrn plagi sangerande 1n scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulatii in caz de cntorsa sau pcntrn reducerca unei cavitati superficiale dupa
punctionare.
5. Pansamentul urned arc ca ohicctiv dirninuarca edemului inflamator, contraindicate 1n
plagi care secretlt

Reguli pentru efectuarea unui pansament corect:

1. Sa fie ficut in condifii asepticc
2. Folosifi rnatcriale de protectie ~i instrumente sterile;
3. Spalafi ~i dezinfcctati rnainile, irnbracafi rnanusi sterile;
4. Servifi rnaterialele folosind pcnse ~i nu introduceti 'in casoleta sau 'in trusa de instrumente
pensa cu care afi lucrat in plaga; nu folositi acelea~i instrumente la alti pacienti .
5. Aseptizarea pligii trebuie sa se faca cu antiseptice pe baza de iod, apa oxigenata, rivanol
etc.
6. Si fie absorbant. Asigurati absorbtia secretiilor pentru a favoriza cicatrizarea, utilizand
comprese de tifon ~i vata hidrofila pentru absorbtia secretiilor.
7. Si fie protector. Acoperiti plaga cu comprese sterile ~i vata asfel incat ca dimensiunile lor
sa dep~easca marginile plagii cu eel putin 1-2 cm;
Daca plaga este expusa microbilor ,protejati plaga cu un start mai gros de tifon si vata.
8. Sa tie atraumatic. Actionati cu blandete, rabdare, la recomandarea medicului administrati
un calmant daca trebuie. Spalati plaga prin tumare si absorbiti surplusul de lichid si secretiile
prin tamponare. Nu fixati pansamentul prea strans pentru a nu jena circulatia ~i a nu produce
durere, dar suficient de strans pentru a fi mentinut fix.
9. Si tie schimbat Ia timp. Verificati indicatia medicala cu privire la schimbarea
pansamentului. Schimbarea pansamentului se va efectua in functie de aspectul plagii: m cazul
plagilor infiltrate, pansamentul se schimba zilnic sau ori de cate ori este nevoie. Anuntati
medicul ~i controlati plaga dacii pacientul acuzii durere sau prezinta febra fara alta cauza,
schimbati pansamentul cu aceasta ocazie.
Materiale necesare:
- substantele antiseptice pentru curiifirea ~i dezinfecfia pliigii (apa oxigenatii, rivanol,
cloramina, betadinii; ~i a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctura de iod)
- casoleta cu materialele care realizeazii protecfia pliigii ~i care sunt u~oare, se pot steriliza, nu
sunt iritante pentru tegumente, sunt absorbante (compresele din tifon sterile; tampoane din
tifon/ vata, me~e, fe~e de tifon)
- materiale de fixare: leucoplast (se aplica pe tegument ras ~i degresat; este impermeabil
pentru aer), fe~i de tifon diferite miirimi (realizeazii ,,infii~area" chirurgicala).
- cutie cu instrumentar chirurgical steril: pense, foarfeca.
- ta.vita renala, miinu~i sterile, miinu~i de protectie.
- aleza, mu~ama
- seringi sterile
Pregatirea pacientului: psihic si fizic
- se anunta bolnavul ~i i se explica necesitatea tehnicii,
- se obtine consimtaman tul;
- se aseaza in pozitie confortabila sezanda sau in decubit dorsal, in functie de regiunea unde
este plaga.
Tehnica:
 J. pansamentul este cfectuat de doua pcrso~ne (medic-as.med. sau med/doua as.med.): 0
persoana servqte, iar cea lalta efectueaza tehm ca;
2. se spala mainilc ~i sc imbraca manu~ile sterile/de protectie
3. se examineaza plaga ~i tcgumcntclc din _jur. Daca pl aga a fas t pansata se desface fa~a si
se ridica pansamentul vechi cu multa blandete, pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutala: daca nu se desprindc sc inmoaie cu apa ox igenata sau ser fi ziologic ~i apoi se ridica
pansamentul cu ajut orul pensei de lucru .
4. se creaza campul operator:
- degresati tegumentele din jurul plagii pentru a indeparta urmele de adeziv de la pansamentul
vechi sau sebumul fo losind un tampon steril
- dezinfectati tegumentele sanatoase din jurul plagii cu o solutie anti septica - alcool iodat 1%;
tincl-ura de iod sau alcool de 70 grade (incepand dinspre plaga spre periferie, schimbati
tarnponul frecvent).
Aceste dezinfectante nu trebuie sa intre in plaga, deoarece sunt fo arte iritante.
5. se trateaza plaga
- actionati in funqie de recomandarea medicului, de natura si evolutia plagii; spa.la.ti plaga cu
un j et slab de solutie antiseptica daca prezinta secretii, tamponati cu comprese sterile uscate,
indepartati tubul de dren, firele si ajutati medicul daca este o plaga recenta.
- fiecare compresa utilizata se arunca in ta.vita renala.
- se folosesc doua pense anatomice din trusa sterila de instrumente pentru indepartarea
pansamentului vechi
- cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila ~i cu ajutorul celei de-a doua se efectueaza
un tampon care se inbiba cu apa oxigenata, turnand-o din sticla
- se toarna in plaga apa oxigenata, avand rol dezinfectant hemostatic ~i de indepartare a
impuritatilor si secretiilor (prin efervescenta produsa). Se tamponeaza spuma cu un tampon de
tifon steril. Curatarea se poate repeta turnand ser fiziologic ~i tamponand. Plaga trebuie sa fie
pe cat de posibil curata, rara secretii. Pentru acest lucru se face curatare repetata, in functie de
necesita,ti.
- dupa toaleta plagii, se curata din nou marginile plagii periferic, de cateva ori, la fiecare
stergere folosind un alt tampon (eel utilizat fiind aruncat in ta.vita renala).
- se sterg marginile plagii cu un tampon uscat steril.
- aplicati medicamente conform prescriptiei medicale
6. se acopera plaga- protecfia plagii
- aplicati 2-3 comprese sterile care sa depa~easca marginile plagii cu 1-2 cm;
- nu aplicati un strat prea gros pentru a asigura o buna capilaritate a plagile care secreta.
7. se fixeaza pansamentul
- alegeti o metoda de fixare adecvata regiunii prin infa~are, bandajare sau cu substante adezive
(leucoplast, fa~a in functie de regiune)
- verificati pansamentul pentru a nu jena circulatia de intoarcere sau daca asigura repausul in
cazul in care este limitata miscarea;
-verificati daca pansamentul jeneaza mi~carea.

La Tebnica pansamentului trebuie si se fini cont de urmatoarele reguli:

- sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta
- pansamentul sa asigure o buna absorbtie a secretiilor
- pansamentul sa protejeze de factorii nocivi-termici, infectio~i, mecanici, din mediul
inconjurator
- sa se aseptizeze plaga cu antiseptice potrivite.
Complicafii:
- hemoragie;
 . , . . x ·· s la dista nta (este datorata interceptarii unor te rminatii
_ durere v ie 111 mt cn oru 1 P 1ngll ._au '
ne rvoasc)
- cde m u l trau m ati c:
- s upurat ia pl ligii :
- ca ngrc na .

Tehnica
1 3 Jiu
,.
?"·~ I~
•J ,
- - ,,I-
,.\. ~

12

Pansamentul aseptic simplu consta in protejarea plagii 1mpotriva oricarui agent nociv extern,
absorbtia exudatului din plaga ~i favorizarea cicatrizarii.

► Obiective
- sa evite ~ocul;
 - sa protej eze plaga de mcdiul extern ;
- sa diminueze amplitudinca mi ~caril or.

► Prcgatirca matcrialclor
Este nevoie de un carucior rulant, cu doua cta_je decontaminate.
Pe etajul superior. sc va prcgiiti tot cc estc stcril ~i curat pentru pansarea plagilor:
- trusa de pansamente de unica folosinta continand :
- o tava medicala;
- 2 pense tip Kocher;
- comprese sterile;
- un camp steril ;
- w1 flacon cu sapun antiseptic;
- un antiseptic iodat (betadina);
- ser fiziologic;
- manu~i de cauciuc nesterile;
- material de protectie a patului;
- o pereche de rnanu~i sterile;
- benzi adezive sau fe~i romplast;
Pe etajul inferior se pun:
- ta.vita renala;
- saci pentru colectarea de~eurilor.

► Realizarea procedurii
- se previne pacientul ~i se precizeaza durata ingrijirii;
- se verifica prescriptia medicala;
- se instaleaza pacientul confortabil, respectand pudoarea, in functie de localizarea plagii;
- se instaleaza masuta pentru pansamente in salon respectand regulile ergonomice;
- se spala mainile (spalare simpla);
- se deschide setul / kit-ul pentru pansamente sterile ~i se pregatesc toate materialele necesare
ingrijirii;
- se indeparteaza pansamentul murdar folosind manu~ile de cauciuc;
- se observa starea pansamentului: prezinta secretiile, cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul;
- se observa starea pielii: prezenta congestiei, starea cicatricei;
- se arunca pansamentul ~i manu~ile in punga colectoare;
- se spala mainile (spalare antiseptica);
- se imbraca manu~ile de cauciuc sterile;
- se curata tegumentele din jurul plagii cu solutie antiseptica pentru piele, prin mi~cari
circulare sau centripete;
- se badijoneaza plaga cu solutie antiseptica (betadina pentru plaga, alcool iodat);
- se acopera plaga cu comprese sterile;
- se fixeaza cu benzile adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spica, in spirala, etc.);
- se indeparteaza manu~ile;
- se reinstaleaza pacientul;
- se pun, la nevoie, instrumentele folosite intr-o solutie pentru decontaminare timp de 15-20
minute;
- se curata masuta de pansamente;
- se spala mainile;
- se noteaza procedura in dosarul pacientului notand starea pansamentului ~i a plagii.