MODULUL 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC

SAPTAMANA I
SECTIA DE TERAPIE INTENSIVA
Bolnavii in stare grava, care necesita supraveghere permanenta, instalatie si
aparatura deosebita in vederea redresarii sau mentinerii functiilor vitale sunt
ingrijiti la seviciile de terapie intensiva cunoscute si sub denumirea de ATI
(Anestezie si Terapie Intensiva) datorita necesitatii supravegherii permanente a
acestor categorii de bolnavi care pot avea diferite afectiuni de urgenta
( cardiace, pulmonare, chirurgicale, neurologice etc.). S-au creat sectii de
terapie intensiva pe profile specializate pentru tratarea afectiunilor de care
sufera.
De asemenea, la terapie intensiva se ingrijesc si bolnavii operati in perioada
post narcotica - perioada critica in care pot aparea diferite accidente. Exemple
de unitati de terapie intensiva sunt: chirurgie generala, chirurgie
cardiovasculara, chirurgie toracica, ginecologie, neurochirurgie etc.
Unitatea de terapie intensiva nu este subordonata din punct de vedere
administrativ nici uneia din sectiile de specialitate. La terapie intensiva,
ingrijirea bolnavului dureaza pana la reechilibrarea dereglarilor, a functiilor
vitale, dupa care bolnavul este transferat la sectia de specialitate careia ii
apartine.
Unitatea de terapie intensiva este formata din saloane mari, de 6 paturi,
divizate in incaperi mai mici, respectiv de 1-2 paturi.
Saloanele sunt grupate pe zone distincte, septici fi aseptici, sunt prevazute
cu camere, filtre, unde se schimba halatele si incaltamintea de protectie
Sectiile ATI au legaturi cu blocul operator si cu laboratoarele. Saloanele
trebuie sa prezinte un microclimat optim, aer conditionat si sterilizat;
temperatura trebuie sa fie de 20° -22°; paturile trebuie sa fie prevazute cu
instalatii pentru administrarea oxigenului, instalatii pentru aspiratie,
tensiometre fixe la perete, instalatii de lumina, precum si cu monitoare de
supraveghere a functiilor vitale. Semnalizarea modificarilor in starea
pacientului este realizata de monitoare, acustic si optic (Danger = pericol).
Sarcinile generale ale asistentei medicale de la ATI:
 sa intretina inventarul tehnic in stare perfecta de functionare si sterilitate,
cum ar fi:

- trusa pentru reanimare respiratorie; 6

- trusa pentru reanimare cardiaca si defibrilator;
- aparate pentru reechilibrare circulatorie, infuzomate, injectomate;
- trusa cu medicamente de prima urgenta;
- ventilatoare pentru respiratie asistata.
Aparatura de investigatii si tratament trebuie sa cuprinda:
- monitoare EKG;
- electroencefalograf;
- aparatul Roentgen portabil;
- aparate de respiratie artificiala;
- dispozitive de administrare a oxigenului.
Aparatura electronica de supraveghere a bolnavilor:
- aparat de masurare PVC (presiune venoasa centrals);
- monitor pentru puls, temperatura, respiratie.

SAPTAMANA II
OBIECTIVE DE INGRIJIRE IN PERIOADA PREANESTEZICA
PREGĂTIREA PSIHICĂ SI FIZICA A BOLNAVULUI
- Se recomandă tact şi înţelegere empatică în comunicarea cu pacientul pentru a
reduce disconfortul psihic creat de teama de operaţie, anestezie.
- Se recomandă selectarea pacienţilor pe saloane, evitându-se contactul celor
nou internaţi cu cei care au avut o evoluţie postoperatorie dificilă, gravă sau cu
muribunzii.
- Se linişteşte pacientul cu privire la anestezie, durere şi procedurile
preoperatorii
- Se respectă opiniile pacientului legate de credinţe şi concepţii.
- Se oferă informaţii clare, accesibile legate de actul operator şi de consecinţele
acestuia (limitări, mutilări).
- Se obţine consimţământul scris al pacientului conştient, adult sau al familiei în
cazul minorilor sau al pacienţilor inconştienţi.
- Se stabileşte data intervenţiei şi se comunică bolnavului.
- Consimţământul informat în intervenţiile chirurgicale este responsabilitatea
medicului; nursa este responsabilă din punct de vedere etic, nu legal, acţionând
ca un avocat al pacientului (verificând dacă pacientul a înţeles informaţiile
primite şi dacă sunt respectaţi toţi paşii în pregătirea preoperatorie).

Formele de consimţământ trebuie semnate înainte ca pacientul să primească

medicaţia sedativă, preanestezică.
- Se administrează, la indicaţia medicului sedative, hipnotice în seara dinaintea
interventiei pentru a asigura o odihna adecvată în timpul nopţii
Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obligaţia ca prin atitudinea şi comportamentul ei să
înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie :
 să – l ajute să-şi exprime gândurile, grijile, teama;
 să îi insufle încredere în echipa operatorie;
 să îi explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de
operaţie, în preanestezie, cum va fi aşezat la masa de operaţie, când va părăsi
patul, când va primi vizite;
 să – l asigure că va fi însoţit şi ajutat.

Asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism,

siguranţă şi promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, încât aceştia să
capete încredere în serviciul în care a fost internat.
Prin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură dar nici cu
slăbiciune, binevoitoare, dar şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire
pacienţilor încredere.
Dacă: - ea nu va dovedi răbdare, pricepere, în conducerea unei discuţii de
început, menită să încurajeze bolnavul
- obişnuinţa şi rutina manifestate prin scepticism şi insensibilitate nu sunt com-
bătute
- aspectul exterior nu va arăta sobrietate şi demnitate
- limbajul folosit nu va fi adecvat, pe înţelesul celui cu care stă de vorbă,
încrederea pacientului va scădea şi starea lui psihică va fi defavorabilă.
ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE
În general, pentru pacient nu există intervenţie chirurgicală „minoră", o operaţie
fiind o experienţă nouă, pe care o trăieşte bolnavul.
Teama îi face pe unii pacienţi să refuze operaţia, sub pretextul că ar dori să mai
încerce cu tratament medicamentos, sau că doresc o amânare pentru rezolvarea
unei probleme personale.
În acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da încredere.
Aceasta se realizează prin:
 modul de a vorbi cu pacientul
 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie
 menţinerea calmului, antrenând şi vecinii de salon

SAPTAMNA III
OBIECTIVE DE INGRIJIRE IN PERIOADA POSTANESTEZICA
Definiţia îngrijirii postanestezice: Activităţile efectuate pentru managementul
în siguranţă al pacientului ca urmare a încheierii unei intervenţii chirurgicale
şi concomitent a îngrijirii primare postanestezice, incluzând identificarea şi
tratamentul de urgenţă al complicaţiilor imediate atât postanestezice cât şi
postchirurgicale, înainte de apariţia complicaţii/or severe.
Scopul ghidului pentru îngrijirea postanestezică:
Să îmbunătăţească evoluţia postanestezică a pacienţilor care tocmai au fost
supuşi anesteziei, analgo-sedării şi unor proceduri obstetricale. Acest obiectiv
este realizat prin evaluarea informaţiilor disponibile şi prin recomandările
oferite pentru managementul pacienţilor cu scopul de a optimiza siguranţa
acestora. Este de aşteptat ca fiecare recomandare să fie individualizată în
concordanţă cu nevoile fiecărui pacient.

SAPTAMANA IV
INTERVENTII SPECIFICE
INTERVENTII SPECIFICE IN ATI
- Monitorizarea EKG;
- Monitorizarea functiilor vitale: TA; respiratia;
- diureza; durerea; starea de constienta, aspectul faciesului si a tegumentelor;
- Respiratie asistata pe ventilator; administrare de oxigen;
- IOT (intubatie oro-traheala) efectuata de medic;
- Reechilibrare hidroelectrolitica
- Masurarea presiunii venoase centrale (PVC);
Monitorizarea EKG si a TA, respiratiei, diurezei
Interventiile asistentei:
- conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua
EKG;
- TA se monitorizeza cu ajutorul aparatelor electronice ce se fixeaza pe toracele
bolnavului cu banda, iar la brat manseta; se programeaza pentru a masura TA la
anumite intrevale de timp; alta posibilitate de inregistrare a TA poate fi cu
ajutorul unui tensiometru fix montat la perete in dreptul fiecarui pat de la ATI;
- Respiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite
intervale de timp;
Diureza se monitorizeaza prin sondaj cu sonda Foley efectuat de medic, la care
se ataseaza o punga colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor
de urina.

SAPTAMANA V
CULEGEREA DATELOR PENTRU EVALUAREA INITIALA

1.Culegerea de date sau aprecierea starii bolnavului : este un proces continuu

in sensul ca pe tot parcursul activitatii A.M. nu trebuie sa inceteze observarea si
culegerea datelor privind pacientul.
Tipuri de informatii culese :
a.Date obiective : datele observate de A.M. la pacient(ceea ce vedem).
b.Date subiective : cele expuse de pacient.
c.Date continand informatii trecute adica'antecedente'.
d.Date legate de modul de viata al pacientului,obiceiurile sale,anturajul sau si
mediul inconjurator din care face parte.
Informatiile culese sunt grupate in :
1.Date relativ stabile.
2.Date variabile.
1.Date relativ stabile :
- informatile generale : nume,varsta,sex,stare civila.
- caracteristici individuale : rasa,lb.vorbita,religie,cultura,ocupatie.
- gusturi personale si obiceiuri : alimentatie,ritm de viata.
- evenimente biografice legate de sanatate : antecedente personale,interventii
chirurgicale,accidente,nr.de sarcini,avorturi.
Elemente fizice si reactionale : deficite senzoriale,proteze,alergii,grupa sangvina
si Rh..
Reteaua de sustinere a pacientului : familie si prieteni.
2.Date variabile sau in continua evolutie :
- date care cer o constanta reevaluare.
- date legate de starea fizica:temperatura puls, respiratie, TA,apetit, eliminare,
somn, miscare,i nflamatie, infectie, oboseala, reactii la tratament si la unele
medicamente.
- date legate de conditile psihosociale : anxietate,stres,stare de confort,stare
depresiva,stare de constienta,grad de autonomie,capacitate de comunicare.
Surse de informatie :
- sursa cea mai importanta,directa si primara este pacientul. secundare sau
indirecte sunt : familia si membri echipei de sanatate,dosarul medical anterior si
actual,scheme de referinta(consultarea unor date cu cazuri specifice, ex
:hemodializa).
Mijloace de obtinere a informatilor :
- observarea pacientului.
- interviul pacientului.
- consultarea surselor secundare.
Observarea pacientului : este elementul primordial de baza folosit de A.M.
Reprezinta o capacitate intelectuala deosebita,de a sesiza prin intermediul
simturilor toate detaliile. Observarea este un proces mental activ care este de
obicei subiectiva ceea ce determina o oarecare fragilitate.
Perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am invatat sa
vedem si la ceea ce este de vazut.
Prin efort intelectual trebuie sa diminuam selectivitatea.
Implicarea simturilor in observare :
- vederea aduce informatii privind caracteristicile fizice: fizionomie, privire,
comportament. Ne ajuta sa percepem semne si simptome care traduc o problema
de sanatate : fata trista,agitatie,descurajare,leziuni ale corpului.
- auzul trebuie sa fie perfect : intonatia vocii, gemetele, vaicarelile, plangerile
;zgomote emise de pacient : batai cardiace.
- mirosul-pentru gradul de curatenie al pacientului ;rocese patologice : infectia
unei plagi care degaja un miros urat;halena.
- atingerea joaca un rol important in examenul fizic sau la palparea anumitor
parti ale corpului.Atingerea permite cunoasterea detalilor (caldura sau racirea
membrelor).
Interviul : intrevederea,dialogul si discutia cu pacientul se desfasoara in
intimitate.
Conditiile pt. interviu :
- alegerea momentului oportun pentru pacient,cu respectarea orei de masa,de
somn,a situatilor de repaus sau de oboseala si a perioadelor cand pacientul este
suferind.
- A.M. prevede un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in
felul sau.
- A.M. creaza toate conditiile asigurand intimitatea la care pacientul are dreptul
si creaza un confort corespunzator.
- interviul se bazeaza pe abilitatea A.M. de a stabili o comunicare eficace si
clara.
- interviul presupune capacitatea A.M. de a manifesta un comportament care sa
reflecte : atitudine de acceptare,atitudine de respect,capacitate de ascultare,
capacitate de empatie (transpunerea in starea fizica si psihica a pacientului).
- A.M. trebuie sa demonstreze ca are manifestarea de empatie prin mentinerea
unui contact vizual si adoptarea unei expresii(mimica corespunzatoare).
2.Analiza si interpretarea datelor: stabilirea problemelor si a diagnosticului de
nursing.
a. Examinarea datelor.
b.Clasificarea datelor : date privind independenta si dependenta pacientului.
c.Stabilirea problemelor de ingrijire si a prioritatilor problemelor.
d.Analiza presupune regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi
fundamentale.
Interpretarea datelor inseamna a da un sens si a explica originea sau cauza
problemei de dependenta(definirea surselor de dificultate).
Stabilirea diagnosticului de ingrijire se face pe baza celor 3 parti principale :
- problema de dependenta a persoanei.
- cauza problemei de dependenta.
- semne si simptome.
Diagnostic de nursing=P+E+S
P- problema de sanatate.
E- etiologia sau cauza.
S- semne si simptome.
Ex : P=alterarea eliminari intestinale(constipatie).
E=imobilitate.
S=scaune rare,dure,senzatie de presiune la nivelul rectului,dureri abdominale.
P. E. S.
Tipuri de diagnostic de nursing :
1. Diagnostic actual - problema este prezenta,semnele si simptomele sunt
validate si cauza identificata.
Ex : alimentatie inadecvata prin deficit din cauza stari depresive.
2. Diagnostic potential - problema are mari sanse sa survina.
Ex : atingerea potentiala a integritati pielii din cauza imobilitati(escare).
3. Diagnostic posibil - problema poate sa fie prezenta dar nu este certa.
Ex : perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in ceea ce
priveste disfunctia sexuala.
3.Stabilirea obiectivelor de ingrijire si planificare a ingrijirilor
 SAPTAMANA VI

STABILIREA PRIORITATILOR DE INGRIJIRE

In functie de problemele identificate si de diagnosticele de nursing formulate-

-mentinerea functiilor vitale
-supravegherea starii de constienta
-supraveghera functiilor vegetative
-profilaxia infectiilor
-prevenirea complicatiilor.

Stabilirea obiectivelore de ingrijire

-obiective realiste- a caror indeplinire sa fie stabilita pe teremene scurte, medii
si lungi.
Obiective pe termen scurt-actiuni urgente care trebuie realizate
imediat.
Obiective pe termen mediu si lung-actiuni prelungite ce vizeaza
prevenirea complicatiilor, reabilitarea starii de sanatate, educatia terapeutica a
pacientului si a familiei sale.

SAPTAMANA VII

INTERVENTII DE INGRIJIRE

Obiective de ingrijire :
1.Descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient.
2.Un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventilor.
Obiectivele din punct de vedere al tipului sunt :
- Obiective pe termen scurt(OTS) care dureaza ore sau zile.
- Obiective pe termen mediu(OTM) care dureaza o saptamana.
- Obiective pe termen lung(OTL) care trebuie atins pe mai multe
saptamani,luni.
Ex : - OTS : doamna x va fi asezata in fotoliu in fiecare zi timp de o ora de 3 ori
pe zi.
- OTM : domnul y sa mearga fara ajutor pana la baie in timp de o saptamana.
- OTL : doamna z sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor pentru a fi
capabila sa tricoteze in termen de o luna.
Obiectivele formulate raspund la 5 intrebari si anume :
1.Cine face actiunea ?(infirmiera,asistenta medicala).
2.Ce face pacientul si ce se poate face ptentru el ?
3.Cum se face actiunea ?
4.Cand se face actiunea ?
5.In cat timp se face actiunea ?
Prioritatile in abordarea ingrijirilor,
A.M. se va ocupa in ordine de:
1.Nevoia a carei nesatisfacere antreneaza o mare cheltuiala de energie.
2.Nevoia a carei nesatisfacere pune in pericol starea pacientului.
3.Situatia de insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea
pacientului.
4.Nevoia a carei nesatisfactie determina un grad important de dependenta.
5.Nesatisfacerea unei nevoi care are consecinte grave asupra mai multor nevoi.
6.Nevoia a carei nasatisfacere deranjeaza confortul pacientului.
7.Nevoia a carei nesatisfacere se rasfrange asupra demnitati pacientului.
Planificarea ingrijirilor :
- stabilirea unui plan de interventie a mijloacelor de desfasurare si a precautilor
care trebuie luate.
Interventile pot fi delegate(stabilite de medic)sau interventi proprii,autonome
pe care A.M. le face singura.
Pentru ca interventile sa fie evaluabile trebuie respectate urmatoarele principii.
- sa se indice la ce ora si in ce moment al zilei s-a efectuat interventia.
- la ce interval.
- ce continuitate si pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea.
Realizarea interventilor :
- se efectueaza de intreaga echipa.
-Pacientul executa actiunile planificate pt.el in functie de resursele propri.
-A.M. supervizeaza toate actiunile,incurajeaza pacientul si il informeaza in
legatura cu ingrijirile.Manifesta empatie(adica se transpune in situatia
pacientului).
-Echipa de ingrijire asigura completarea si eficacitatea activitati profesionale.
- Familia in anumite circumstante este alaturi in actiuni de ingrijire.
Evaluarea ingrijirilor : a face o judecata asupra progresului pacientului in raport
cu interventile A.M.
Cand se face:
- trebuie sa se faca cu regularitate la diverse intervale.
- obiectivul indica in ce timp se face evaluarea.
Ce se evalueaza :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata. - satisfactia pacientului
Precizarea interventiilor de ingrijire necesare pentru rezolvarea fiecarei
probleme
Reprezintă acţiunile practice întreprinse de nursă în beneficiul stării de
sănătate. Ele pot fi îngrijiri autonome, dependente sau interdependente.
Îngrijirile autonome sunt prescrise şi realizate de nursă, care
răspunde integral de efectuarea lor:
 Asigurarea /asistarea igienei pacientului
 Asigurarea confortului fizic si psihic

 Asigurarea ingestiei de lichide, alimente

 Asigurarea condiţiilor de mediu extern
 Educaţia pentru sănătate a pacientului si familiei
Îngrijirile dependente /delegate sunt prescrise de medic şi realizate
autonom sau delegat de nurse. Responsabilitatea revine primordial celui care
delegă.
Efectuarea prescripţiilor medicale (recomandate de medic):
-recoltări de analize, administrarea de medicamente, efectuarea investigatiilor,
ingrijirea dupa efectuarea investigatiilor
-Pregatirea preoperatorie, ingrijirile postopertatorii
Interventii pecifice
-Permeabilizarea si mentinerea permeabilitatii cailor aeriene superioare,
- aspirarea secretiilor oro-faringiene, oro-traheale,
-ingrijirea sondelor/canulelor, cailor respiratorii,
-ingrijirea abordurilor venoase si arteriale,
-montarea, mentinrea unui cateter pe vena periferica,
-terapia intravenoasa periferica,
-ingrijirea tegumentlor si a mucoaselor,
-efectuarea pansamentelor,
- pozitionarea pacientului in patul de terapie intensiva,
- mobilizarea pacientului,
-monitorizarea functiilor vitale,
- ingrijirea sondelor gastrice,
-mentinera functiei digestive,
-ingrijirea sondei uretro-vezicale
- monitorizarea diurezei
 SAPTAMNA VIII

MONITORIZAREA PACIENTULUI CRITIC

PACIENTUL IN COMA

Definitie
Coma =pierderea in diferite grade a starii de constientaa, adica a funcţiilor de
relaţie ,cu perturbarea mai mult sau mai putin profunda a functiilor vegetative
APLICAREA MASURILOR GENERALE DE URGENTA
Materiale necesare :
- aspirator de secreţii, deschizǎtor de gurǎ, oxigen;
- pipa Guedel, mijloace de respiraţie artificialǎ ;
- aparat de perfuzie, transfuzie, seringi si ace, eprubete, tuburi de cauciuc;
sonde, medicamente de urgenta si soluţii sterile de perfuzie.

Prevenirea si combaterea insuficienţei repiratorii acute:

 asezarea bolnavului in decubit lateral
 curatarea cavitatii buco-faringiene de mucozitati,resturi alimentare,scoaterea
protezelor dentare daca exista
 hiperextensia capului/subluxatia mandibulei
 introducerea canulei orofaringiene-pipa Guedel sau naso-faringiene
 oxigenoterapie
 respiratie artificiala
 resuscitare cardio-respiratorie la nevoie

Crearea accesului la o vena-puncţia venoasǎ

-recolatarea unor esantioane de sange pentru analize de laborator
-montarea unei perfuzii(ser fiziologic,glucoza 5%.)
Oprirea hemoragiei
daca bolnavul pierde sange-hemostaza-reechilibrarea masei sanguine
Aprecierea funcţiilor vitale si vegetative
- de supravegheat permanent:T.A,pulsului,respiraţie,temperaturǎ;
- se apreciaza deglutitia ,pupilele,comportamentul bolnavului

Cercetarea tuturor amanuntelor la fata locului

 interogatoriul care se adreseaza rudelor,anturajului,martorilor

 circumstante in care a aparut coma
 debut brusc sau progresiv
 mirosul aerului expirat

Transportul bolnavului.
-se transporta in decubit lateral
In stationar se vor recolta probele de laborator necesare diagnosticarii unei
come:glicemie.glicozurie,acetonurie,uree,probe toxicologice etc.
INGRIJIRI IN SPITAL
DIAGNOSTICE DE NURSING
 Deficit al eliminării secreţiilor din căile aeriene superioare datorat abolirii
mecanismelor normale de apărare ale tractului respirator superior, cauzată de
disfuncţia centrilor nervoşi superiori;
 Risc crescut de deshidratare datorat incapacităţii de ingestie a lichidelor;
 Risc crescut pentru alterarea integrităţii mucoasei bucale datorat respiraţiei
orale, abolirii reflexului de deglutiţie şi incapacităţii ingestiei de lichide;
 Risc crescut pentru alterarea integrităţii cutanate datorat imobilizării
prelungite sau agitaţiei motorii;
 Risc crescut pentru apariţia leziunilor corneene datorat abolirii sau diminuării
reflexului cornean de clipire;
 Alterarea termoreglării datorată suferinţei centrilor de termoreglare
hipotalamici, cauzată de suferinţa cerebrală;
 Alterarea eliminării urinare (incontinenţă/ retenţie urinară) datorată abolirii
controlului conştient al micţiunii cauzată de sufeinţa centrilor nervoşi;
 Alterarea eliminării fecale (encomprezis/ diaree/ constipaţie) datorată abolirii
controlului conştient al defecaţiei cauzat de suferinţa centrilor nervoşi;

OBIECTIVE
 Menţinerea libertăţii căilor aeriene superioare;
 Menţinerea echilibrului hidric şi electrolitic;
 Păstrarea integrităţii cutanate, cu evitarea apariţiei leziunilor de decubit
 (escarelor) şi a leziunilor traumatice (accidentale);
 Păstrarea integrităţii mucoasei buzelor şi cavităţii bucale;
 Păstrarea integrităţii corneii, cu evitarea keratietelor şi a apariţiei ulcerelor
corneene;
 Menţinerea echilibrului termic;
 Menţinerea eliminării urinare;
 Menţinerea eliminării fecale;
 Prevenirea complicatiilor

Asigurarea conditiilor de ingrijire

- Salon-temperatura 18-20 grade,aer curat, fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot
- patul: prevǎzut cu aparatori laterale, utilaj auxiliar, pentru ca in caz de agitaţie
sǎ nu cadǎ, sǎ nu se rǎneascǎ saltea pneumatica compartimentata; lenjerie de
pat bine intinsa,fara cute ,dintr-o singura bucata,muşama şi alezǎ sau alezǎ
absorbantǎ pentru protejarea lenjeriei de pat.

Asigurarea pozitiei corespunzatoare:

- in decubit dorsal, fǎrǎ pernǎ, cu capul rotit intr-o parte pentru a se preveni
caderea limbii ,
- semişezȃnd, dacǎ nu existǎ contraindicaţii,
- de drenaj postural, dacǎ are secreţii, cu picioarele mai ridicate si cu capul intr-
o parte,
- in decubit lateral, cu orificiul bucal indreptat uşor spre suprafaţa patului,
facilitand drenarea secreţiilor din gurǎ
15

Permeablizarea cailor respiratorii superioare

- asistenta aspiră secreţiile traheo-bronşice cu aspirator sau seringă Guyon.
- previne căderea posterioară a limbii pe orificiul glotic (prin poziţia capului,
pipa Gueddel).
- la indicaţia medicului, administrează oxigen
- depresiunea respiratorie trebuie imediat semnalată medicului

Urmarirea si notarea functiilor vitale si a tulburarilor de termoreglare

- pulsul,TA,respiratia,temperatura se masara la intervale cerute de
medic,uneori de mai multe ori pe ora
- in caz de hipotermie se va incalzi bolnavul cu termofoare sau sticle cu apa
calda,invelite in flanela sau prosop
- in hiperpirexie-antipiretice sub forma de supozitoare,impachetari reci

Urmărirea, notarea vărsăturilor, evacuărilor de urină şi fecale.

- in caz de vărsături capul se întoarce într-o parte (se pregăteşte tăviţa renală).
- se şterg sau se aspiră din gură resturile alimentare.Prin aceasta se previn şi
bronhopneumoniile de aspiraţie.
- urina se determină cantitativ, captându-se în vase gradate.
- in caz de incontinenţă se asigură bolnavului urinar sau bazinet de cauciuc.
- in caz de retenţie urinară se aplică un termofor pe regiunea suprapubiană la
indicaţia medicului se va introduce şi fixa sonda vezicală „à demeure”.
- se face zilnic spălătura pe sondă cu soluţie de acid boric 3% încălzit la
temperatura de 36°.Tehnicile să se execute în condiţii de asepsie.
- in caz de constipaţie se face clismă evacuatoare.
- in caz de meteorism se face aspiraţie gastrică şi se introduce un tub de gaze în
rect (nu va fi ţinut mai mult de două ore, deoarece favorizează apariţia
escarelor).
- asistenta va semnala eventualele modificări ale aspectului scaunului

Asigurarea igienei
- bolnavul va fi spalat in fiecare zi complet pe segmente
- se va face toaleta partiala ori de cate ori este nevoie
- la femei toaleta genitalǎ se va face de mai multe ori pe zi

igiena cavitǎţii bucale

- se indeprteazǎ proteza(daca exista);
- dimineaţa si seara se face toaleta gurii cu un tampon de vatǎ inmuiat in
soluţie de acid boric 1% sau muşetel;
- limba. buzele, gingiile se vor şterge cu glicerinǎ boraxatǎ de 2-3 ori pe zi;
- buzele vor fi unse cu vaselinǎ şi se aplica pe gurǎ un tifon imbibat cu soluţie de
ser fiziologic;

prevenirea uscǎrii corneei

- se spalǎ ochii cu acid boric 4%, ceai de muşetel;
- se acoperǎ ochii cu cȃte o compresǎ inmuiatţ in aceeaşi soluţie sau ser
fiziologic
- se va instila in sacul conjunctival o picaturǎ de vitamina A de 2-3 ori pe zi
- igiena parului-pieptanare;spalare in functie de starea bolnavului

alimentaţia bolnavului
- alimentarea trebuie făcută la pat, activ sau pasiv în funcţie de starea
bolnavului, asigurându-i-se o poziţie cât mai comodă;
- daca reflexul de deglutiţie se pastreazǎ, bolnavul va fi alimentat pe cale bucalǎ
cu lingurita, cu foarte mare atenţie ;
- dacǎ nu se pastreazǎ reflexul de deglutiţie se va alimenta prin sonda introdusǎ
prin nas sau prin perfuzie;
- se va face bilanţul hidric prin notarea lichidelor introduse şi pierdute.
16

Prevenirea complicațiilor
Prevenirea escarelor-una din complicaţiile de temut ale bolnavilor imobilizaţi
timp îndelungat la pat o constituie escarele de decubit.
- schimbarea pozitiei in pat di ora inora
- utilizarea colacilor de cauciuc inveliti in flanela
- cearsaf de pat curat,uscat si bine intins
- se indeparteaza eventualele resturi alimentare
- lenjerie de corp fara cusaturi,nasturi,schimbata ori de cate ori este nevoie

Pneumoniile hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului în poziţie şezândă şi

gimnastică respiratorie de mai multe ori pe zi.
Trombozele care apar datorită încetinirii circuitului sanguin se previn prin
masajul uşor al membrelor şi mobilizarea pasivă şi activă a degetelor de la
picioare şi mâini, eventual a gambelor şi a antebraţelor.
Atrofierea muşchilor şi scăderea tonusului organismului, în general, vor fi
prevenite prin fricţionări cu alcool diluat, pe toată suprafaţa corpului şi prin
masaj (prin acestea se stimulează funcţiile pielii şi ale circulaţiei cutanate,
tonifierea vaselor şi se mobilizează sistemul reticulo-endotelial din ţesutul
celular subcutanat).
Stomatita (denumită candidoză, care poate apărea mai des la bolnavii cu regim
lactat şi hidrozaharat, se previne prin întreţinerea igienei cavităţii bucale,
clătirea cu apă bicarbonatată 30%, clătirea gurii cu apă+mentol.
Constipaţia poate apărea datorită lipsei de mişcare. Se previne prin stimularea
tranzitului intestinal prin mijloace naturale pentru a nu-l obişnui pe bolnav cu
purgative sau clisme. Se recomandă un regim bogat în celuloză şi lichide, dacă
afecţiunea de bază nu constituie o contraindicaţie.
Deformările articulare, poziţiile vicioase ale membrelor şi coloanei vertebrale
pot fi prevenite prin asigurarea poziţiei corecte în pat.
Anchilozele (hemiplegici, paraplegici) se vor preveni prin mobilizarea pasivă
încă din primele zile, de mai multe ori pe zi. Recuperarea motorie se va
continua; îndată ce bolnavul este conştient asistenta va trebui să obţină
cooperarea activă şi să solicite interesul şi dorinţa de recuperare.

SAPTAMANA IX

DOCUMENTE MEDICALE

-Foaie de terapie intensiva

-Foaie de observatie
-Foaie de temperatura
-Foaie de consimtamant informat
 Evaluarea calitatii ingrijirilor acordate, prin raportare la respectarea
procedurilor standard, evolutia pacientului, gradul de satisfactie al
pacientului.
Compararea rezultatelor obtinute cu evolutia asteptata din punct de
vedere al beneficiului pacientului, al respecatrii standardelor de calitate
prevazute de calitate prevazute de regulamentele profesionale in vigoare.
Revizuirea judecatilor in functie de atingerea obiectivelor
Realizate-absenta/ameliorarea manifestarilor de dependenta
Nerealizate- mentinerea manifestarilor de dependenta( situatie ce impune
reformularea obiectivelor si adaptarea lor la capacitatile fizice ale pacientului

SAPTAMANA X

FORMAREA EXPERIENTEI CLINICE ADECVATE

Organizarea și planificarea activităţii de îngrijire a bolnavilor în serviciul ATI.

 Aplicarea măsurilor de asepsie, antisepsie și de protecție și securitate în
muncă
 Monitorizarea și notarea parametrilor fizici și a funcțiilor vitale și
vegetative.
 Aplicarea îngrijirilor de bază: igienă, alimentație, eliminare, supraveghere,
mobilizare, transport
 Participarea la recoltări, investigații și tratamente sub supraveghere
 Participarea la îngrijirea specifice serviciului ATI..
 Stabilirea diagnosticelor de nursing, analiza calității îngrijirilor și

Completarea planului de îngrijire pentru 2 pacienți!!!