ANESTEZIE-TERAPIE

INTENSIVA SI NURSING
SPECIFIC
 ANESTEZIA - DEFINITIE
Este un act terapeutic fundamental in
chirurgia moderna, contribuind la
dezvoltarea vertiginoasa a acesteia
Suprimarea temporara a senzatiei
dureroase
Inlatura una din cauzele socului
Confera actului operator un ridicat grad de
siguranta
 ANESTEZIA - DEFINITIE
1. Absenta sau disparitia unuia sau mai multor
tipuri de sensibilitate, spontan sau voluntar.
2. Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata
prin utilizarea agentilor anastezici.
3. Pierderea patologica a sensibilitatii, care
poate cuprinde una sau mai multe forme de
sensibilitate.
Anestezia este manopera care produce abolirea
contientizrii durerii (somatice sau viscerale).
 ANESTEZIA - DEFINITIE
Pierderea tuturor senzatiilor si reactiilor
fata de mediul inconjurator
Totalitatea mijloacelor farmacologice si
tehnice care permit bolnavului sa suporte
actul terapeutic chirurgical in conditii de
securitate si confort optime, iar chirurgului
sa execute interventia in conditii de
imobilitate si relaxare a bolnavului
adecvate actului operator.
 ANESTEZIA - DEFINITIE
Prin anestezie nelegem metodele i
tehnicile medicale de nlturare a durerii i
a reaciilor la durere, permind astfel
efectuarea unor intervenii chirurgicale.
 Istoric
Din cele mai vechi timpuri, omul a incercat sa
combata durerea, aceasta durere care omoara
la fel ca hemoragia
De la procedeele vracilor si moaselor, care
utilizau frigul sau diverse plante, la buretii
adormitori, alcool, refrigeratia si compresiunea
mecanica, omul a incercat pe toate caile sa
combata durerea
Descoperirile chimistilor de la sfarsitul sec.al
XVIII-lea imprima un nou avant cercetarilor
privind calmarea durerii
 Istoric
Wells face prima extractie dentara sub protoxid de azot
in 1844, iar in 1846 dentistul Morton foloseste pentru
prima oara anestezia cu eter la extractii dentare
Parintele anesteziologiei moderne, fundamentata ca
stiinta, este considerat englezul JOHN SNOW, autor a
mai multor lucrari si initiatorul metodei de anestezie
superficiala cu cloroform la nastere, numita a la reine
deoarece a utilizat-o in 1853 pentru regina Victoria
Deceniile urmatoare au dus la descoperirea altor agenti
anestezici, a aparaturii din ce in ce mai perfectionate,
care permitea supravegherea respiratiei in timpul actului
chirurgical
 Anestezia are o etap
premergtoare
preanestezia- este compus din dou pri:
Etapa preliminar, care const dintr-un consult
preanestezic n care este prescris medicaia
pentru a se realiza o echilibrare a funciilor
vitale;
Etapa imediat preoperatorie n care se
repereaz una sau mai multe ci venoase
pregtind pacientul pentru injectarea
substanelor anestezice.
 Premedicaia presupune:

sedarea bolnavului;
calmarea durerii;
combaterea unor reflexe vegetative (de
exemplu voma);
diminuarea secreiei bronice i a
glandelor salivare;
diminuarea metabolismului, favoriznd
astfel instalarea anesteziei cu doze reduse
de anestezic.
 Anestezic

substan care suspend temporar i

reversibil sensibilitatea ntr-o zon a
organismului.
 ANESTEZICE

GENERALE LOCALE

CALE INTRAVENOASA CALE RESPIRATORIE DE SUPRAFATA INJECTABILE

SUBST.VOLATILE LIDOCAINA
BARBITURICE
AER SAU OXIGEN LIDOCAINA GEL PROCAINA
LA INDUCTIE
MASCA SAU MUCOASE SI PIELE BUPIVACAINA
APOI DIN 30 IN 30 MIN.
INTUBARE INFILTRATII
 FIZIOLOGIA DURERII
Anestezia inlatura durerea generatoare de soc.
Durerea este un semnal de alarma care indica
organismului ca este periclitata integritatea sa
morfofunctionala
cand este violenta si prelungita, poate tulbura
grav homeostazia organismului
Ea este rezultatul unui accident ce se cheama
boala,fiind generata de substante de tipul
bradikininei.
Spre deosebire de alte sensibilitati,
sensibilitatea dureroasa are nu numai un
caracter de simpla senzatie, ci imbraca si
o coloratura afectiva.
Pusa in slujba conservarii individului, ea
declanseaza reflexe de aparare,
numite,,nociceptive
Receptorii durerii sunt corpusculii Vater Pacini si
terminatiile nervoase libere care se gasesc in toate
tesuturile si organele. Au fost descrisi astfel de
corpusculi in vezica urinara, in intestin etc.
De la nivelul terminatiilor receptoare , durerea este
condusa prin nervii periferici spre radacinile posterioare
ale maduvei spinarii, primul neuron fiind in ganglionul
spinal, al doilea in cornul posterior medular.
Pe cale spino talamica ajunge la nivelul talamusului.
De la nucleii talamici pleaca fibre care ajung in scoarta
cerebrala, in circumvolutia parietala ascendenta.Aceasta
ultima zona este responsabila de coloratura afectiva a
durerii.
Suprimarea ei(circumvolutia parietala
ascendenta) nu inlatura durerea ci confera un
caracter ,, inconstient , de integrare
subcorticala, diencefalica.
In ultimul timp se atribuie un rol tot mai mare in
transmiterea senzatiilor dureroase formatiei
reticulare ascendente, sistemului multisinaptic,
difuz raspandit in maduva si creier,care
integreaza totalitatea senzatiilor venite din
mediul extern si mentine astfel tonusul cortexului
cerebral
Tipuri de anestezie dupa modul de
actiune pe sistemul nervos
-anestezie generala sau narcoza(efectuata pe
cale respiratorie, intravenoasa, intramusculara si
intrarectala) care adoarme bolnavul suprimand
functia de perceptie a dureri la nivelul
centrilor cerebrali;
-anestezia regionala sau periferica, de
conducere, care intrerupe caile de conducere
ale influxului nervos. In aceasta grupa intra
anestezia locala, anestezia plexurilor nervoase
precum si anestezia spinari (rahianestezia,
anestezia peridurala)
 Clasificarea anesteziei.

ANESTEZIA

LOCALA DE CONDUCERE GENERALA

DE CONTACT PRIN INFILTRATIE TRONCULARA SPINALA PLEXALA

RAHIANESTEZIA

PERIDURALA
 Anestezia local
Este produs prin contact direct local al
substanelor anestezice cu terminaiile
nervoase din zona unde urmeaz a fi
realizat intervenia.
Anestezia local se realizeaz prin:
injectare n straturi superficiale;
contact direct cu pielea i
mucoasele.
 Anestezia de conducere
este produs de-a lungul unor trunchiuri sau plexuri
nervoase principale blocnd astfel durerea de pe toate
ramurile i terminaiile acestor plexuri (anestezie
regional). n funcie de locul injectrii anestezicului i
tehnica folosit, anestezia de conducere poate fi:
- troncular, cnd se blocheaz durerea de pe un trunchi
nervos;
- plexal, cnd se blocheaz durerea de pe un plex
nervos;
- spinal, cnd se blocheaz durerea la nivelul mduvii
spinrii. Aceasta este cea mai larg i mai profund
anestezie de conducere i are dou tehnici:
rahianestezia i anestezia peridural.
 Anestezia general
are ca obiective s realizeze analgezia,
hipnoza (pierderea cunotinei) i
relaxarea muscular meninnd un
echilibru al funciilor vitale (respiraia i
circulaia).
Evaluare primul curs
 1.Care din urmatoarele afirmatii
este falsa.
a.Anestezia este un act terapeutic
fundamental in chirurgia moderna
b.Anestezia suprima temporar senzatia
dureroasa
c.Anestezia, una din cauzele socului
d.Anestezia confera actului operator un
ridicat grad de siguranta
 2. preanestezia- este compus
din: alegeti afirmatiile adevarate
a.Etapa preliminar, care const dintr-un
consult preanestezic
b.Etapa imediat preoperatorie n care se
repereaz una sau mai multe ci venoase
c.Pacientul este condus intr-o sala
specializata numita "sala de trezire".
 3.Premedicaia, pacientului programat pt. interventie
chirurgicala in urmatoarele 24 de ore, presupune:

a.sedarea bolnavului;
b.calmarea durerii;
c.combaterea unor reflexe vegetative
d.diminuarea secreiei bronice i a
glandelor salivare;
e.diminuarea metabolismului;
f.toate de mai sus
 4. Ce este durerea; alegeti
afirmatiile adevarate
a.Durerea este un semnal de alarma care indica
organismului ca este periclitata integritatea sa
morfofunctionala
b.Ea este rezultatul unui accident ce se cheama
boala,fiind generata de substante de tipul
bradikininei.
c. Pusa in slujba conservarii individului, ea
declanseaza reflexe de aparare,
numite,,nociceptive
d.Este o stare de bine a organismului.
5.Unde se gasesc receptorii pentru
durere
a.In corpusculii Vater Pacini si terminatiile
nervoase libere care se gasesc in toate
tesuturile si organele.
b.In muschi
c.In talamus
 6. Care sunt tipurile de anestezie dupa
modul de actiune pe sistemul nervos
a.Locala
b.De conducere
c.Generala
d.Toate de mai sus
ANESTEZIA GENERALA
(NARCOZA)
 Definitie
Anestezia general este o intoxicaie
dozat, reglabil, temporar i reversibil,
fr sechele i care duce la pierderea
sensibilitii, a contienei i la relaxare
muscular.
Obiectivele acestei anestezii

obinerea analgeziei (lipsa de percepere a

durerii);
obinerea hipnozei (suprimarea contiinei
bolnavului);
obinerea relaxrii musculare (curarizare);
stabilitatea neuroendocrin.
 PRINCIPIU
Anestezia general se obine prin
administrarea narcoticelor pe cale
inhalatorie sau intravenoas.
Dup ce a ptruns n organism,
anestezicul este vehiculat ctre celula
nervoas.
Centrii corticali sunt primii prini n
procesul de narcoz apoi narcoticul
cuprinde ntreaga scoar cerebral.
 Substanele anestezice folosite
Administrate intra-venos:
1.hipnoticele i curarizantele
barbituricele;
2. tranchilizante
Diazepam;
3.decurarizante Miostinul;
4. opioizi Morfina.
Administrate prin
inhalaie:
1.lichide volatile Eterul,
Halotanul;
2. narcotice gazoase
protoxid de azot,
ciclopentan.
Aceste gaze sunt
mbogite cu oxigen i
ajung la pacient prin
intermediul sistemului
respirator.
Sistemele de ventilaie ale bolnavului pot fi:

Deschise: care folosesc oxigenul din

atmosfer i-l mbogesc cu diverse
substane.
Semi-deschise: la care pacientul inspir un
amestec gazos din aparat i expir n aerul
atmosferic:
nchise: la care pacientul inspir i expir n
aparatul de anestezie.
Tehnicile de realizare a anesteziei generale
sunt
a) prin inhalaie;
b) pe cale intravenoas;
c) cu intubaie orotraheal (IOT).
 Indicaiile majore
nou-nscut,
pediatrie,
intervenii chirurgicale laborioase,
bolnavi psihici,
intervenii la care anestezia local nu este
posibil sau este contraindicat.
 Incidente legate de pacient:
hiperreflectivitate luxaia dentar,
vagal, hipoxia,
vrsturi, hipercapnia,
apnee, inundaia
tuse, traheobronic,
sughi, pneumotoraxul,
pierderea venei, HTA,
imposibilitatea de a tulburri de ritm,
intuba, hipertermie malign.
 Incidente legate de aparatura
anestezic:
lipsa de oxigen,
perturbri n funcionalitatea circuitului
anestezic,
defectarea laringoscopului,
cutarea sau detaarea sondei de intubaie,
compresia unui tub,
oprirea aparatului de ventilaie artificial,
blocarea valvelor .a.
 IN CONCLUZIE
anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:
- narcoza (sau pierderea constientei, ori somn profund),
care este datorata administrarii unui agent anestezic, fie
prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau
de agenti halogenati), fie pe cale intravenoasa
(barbiturice, ketamina, etomidat si, mai recent, diprivan);
- analgezia (disparitia durerii) care este obtinuta
multumita substantelor morfinomimetice ca fenoperidina
sau fentanilul;
- curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care
permite relaxarea musculara necesara unei bune
desfasurari a intreventiei.
 Inaintea operatiei
- este esentiala o consultare a medicului
anestezist cu pacientul.
- da posibilitatea medicului sa stabileasca un
contact psihologic cu pacientul (sa inlature
eventual temerile acestuia, explicandu-i
desfasurarea interventiei),
- sa cunoasca antecedentele sale medico-
chirurgicale si familiale (reactii la anesteziile
suferite anterior de catre pacient sau de membrii
familiei sale, tratamente in curs, alergii,
intoxicatie alcoolica etc.),
Medicul efectueaza un examen clinic complet.
 Inaintea operatiei
se adauga uneori examene complementare ca
analize (uree,glicemie,albuminurie,glicozurie),
electrocardiograma si radiografia pulmonara.
Cu o seara inainte, pacientul este lasat pe
nemancate pentru a evita varsatura in timpul
interventiei.
Cu o ora sau doua inaintea anesteziei,
pacientului i se administreaza adesea un sedativ
si un derivat de beladona care da posibilitatea
sa se evite reactiile stanjenitoare (hipersalivatie,
incetinire cardiaca sau varsatura).
 In timpul operatiei
adormirea (sau inductia anesteziei) este realizata prin
administrarea unui agent anestezic, cel mai des in
prezent prin injectare intravenoasa decat prin inhalarea
unui anestezic gazos.
Anestezia prin inhalare consta in aplicarea pe fata
pacientului a unei masti legate la un balon ce contine un
amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de
azot (70% maximum) asociate cu un anestezic volatil
(halotan).
Anestezia prin injectie intravenoasa consta in
introducerea in circulatia sangvina a unui agent hipnotic
anestezic caruia i se adauga, in principal, un preparat
curarizant (care suprima actiunea nervilor motori asupra
muschilor) si un preparat analgezic de tip morfinic atunci
cand este necesar sa fie diminuata durerea.
 In timpul operatiei
Mentinerea anesteziei intravenoase se efectueaza fie
prin reinjectarea periodica a agentilor anestezici
intravenosi, fie prin inhalarea unui anestezic volatil.
Anestezia generala necesita o supraveghere
permanenta a functiilor vitale, respiratorii si circulatorii
ale pacientului pe toata durata interventiei.
Anestezistul controleaza presiunea arteriala si
intreprinde, daca este necesar, o perfuzie adaptata.
Ei supravegheaza profunzimea somnului, care trebuie sa
ramana la stadiul chirurgical, adica cu respiratie regulata
si cu relaxare musculara.
 Dupa operatie
Pacientul este condus intr-o sala specializata numita
"sala de trezire".
Supravegherea trezirii este foarte importanta deoarece
se intampla adesea ca in acest moment sa se produca
accidente anestezice (inghitirea limbii) sau legate de
actul operator.
Bolnavul nu este readus in camera sa decat atunci cand
si-a regasit o stare normala a constientei si reflexe
suficiente.
Totusi, utilizarea anumitor calmante ca benzodiazepinele
provoaca adesea o amnezie postoperatorie, iar pacientul
nereamintindu-si de aceasta prima trezire, are impresia
ca nu s-a trezit decat in camera sa.
Este necesar un ragaz de cateva ore inainte ca pacientul
sa poata incepe sa bea, apoi sa manance.
EVALUARE ANESTEZIE
GENERALA
1.Obiectivele anesteziei generale
alegeti afirmatia falsa
a.obinerea analgeziei (lipsa de percepere a
durerii);
b.obinerea hipnozei (suprimarea contiinei
bolnavului);
c.obinerea relaxrii musculare (curarizare);
d.stabilitatea neuroendocrin.
e.Inducerea somnului
 2.Alegeti substantele anestezice
introduse pe cale I.V.
a.Diazepan
b.Halotan
c.Eter
d.Miostin
e.Morfina
f.Protoxid de azot
 3.Tehnicile de realizare a anesteziei
generale sunt alegeti afirmatia falsa
a. prin inhalaie;
b. pe cale intravenoas;
c. cu intubaie orotraheal (IOT).
d. pe cale subcutanata
 4.Indicatiile majore pentru anestezie
generala-alegeti afirmatiile adevarate
a.nou-nscut,
b.pediatrie,
c.intervenii chirurgicale laborioase,
d.bolnavi psihici,
e.intervenii la care anestezia local nu este
posibil sau este contraindicat.
f.la cererea pacientului
 5. Alegeti incidentele legate de
aparatura anestezic:
a.defectarea laringoscopului,
b.inundaia traheobronic
c.hipercapnia
d.blocarea valvelor
e.imposibilitatea de a intuba
 6.Care din afirmatiile de mai jos
indica o actiune din timpul operatiei
a.se adauga uneori examene
complementare
b.adormirea (sau inductia anesteziei)
c.Supravegherea trezirii
d.Anestezistul controleaza presiunea
arteriala
ANESTEZIA LOCALA
 ANESTEZIA LOCALA
anestezia local - interceptarea
receptorilor aparinnd sistemului nervos
periferic (SNP)
Anestezia local, de contact sau prin
infiltraie, reprezint blocarea prin mijloace
fizice sau medicamentoase a terminaiilor
nervoase din piele, mucoase i din
profunzimea esuturilor
Anestezia local de contact (topic)
se poate realiza prin mijloace fizice sau chimice
ce intr n contact cu tegumentele sau
mucoasele realiznd calmarea durerii. Dintre
mijloacele fizice azi se mai folosete doar
refrigerarea cu Kelen (la sportivi). Dintre
substanele medicamentoase se utilizeaz:
cocaina pentru blocarea percepiei dureroase
din mucoase i conjuctiv (n ORL, oftalmologie,
brohonscopie); xilina, mai larg utilizat n ORL,
oftalmologie, stomatologie, a crui efect se
instaleaz n cteva minute
 Anestezia de contact
(prin instilatii, badijonare, spray)
Utilizata in : oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie
Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana,
esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala
Se folosesc :
Cocaina (5 - 15%), singura cu efect vasoconstrictor,
anestezic puternic, dureaza 30-60 min., are toxicitate
mare da dependenta, midriaza, convulsii,
necesitand reanimare cardio-respiratorie;
Xilina (0.5 - 4%), folosita si anestezia rahidiana, dar
si in tratamentul infarctului miocardic acut (IMA) si
tulburari de ritm cardiac.
 Anestezia prin infiltraie
se execut prin injectarea anestezicului
(Novocain, Xilin) local n zona n care
urmeaz a fi realizat o intervenie
chirurgical de mic amploare (dentar,
tratarea unor infecii precum furunculul,
nevi pigmentari, suturi ale plgilor
traumatice etc).
 Anestezia prin infiltratie
Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-
1%) pe linia de incizie pana la aparitia efectului de coaja
de portocala (buton dermic) in abcese.
Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina,
ropivacaina), plan cu plan; permite efectuarea de operatii
de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea
peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe
abdomen la bolnavii tarati.
 Indicatii chirurgicale
- in traumatologia de urgen
plgile extremitilor - explorri diagnostice, extrageri corpi strini,
hemostaz primar, excizii esuturi devitalizate, suturi
infeciile extremitilor - incizii, evacuri de puroi sau sfaceluri
reduceri fracturi sau luxaii n urgen
puncii exploratorii sau evacuatorii - hematoame, colecii lichidiene
dureri posttraumatice mari
cateterisme
rupturi musculare sau perineale
- n sala de operaie: intervenii chirurgicale n patologia specific
diferitelor specialiti chirurgicale
- intervenii mici, in ambulator
- intervenii cu contraindicaie absolut sau relativ pentru anestezie
general
Indicatii in alte specialitati:
stomatologie
endoscopie gastro-duodenal,
colonoscopie
puncie osoasa
punctie hepatica
biopsie ganglionar
bronhoscopie, laringoscopie
dermatologie
 Contraindicaii
pacieni labili psihic, copii, obezi
situaii care necesit alte tipuri de
anestezie (anestezie local insuficient)
n focare lezionale multiple, se alege
anestezie general
n stare de oc, se amn
 ATENTIE !
1. Indicatie corecta a tehnicii anestezice (fiecarei
interventii chirurgicale i se potrivete o anumita
anestezie)
2. Anestezicele locale au potential alergen (testare,
anamneza);
3. Se aspira inainte de injectarea substantei
anestezice;
4. Nu se folosesc solutii prea concentrate sau prea
reci care sunt iritante;
5. Folosirea celei mai slabe concentratii i a celui mai
mic volum de anestezic;
6. Injectare cu viteza lenta, sub contact verbal
permanent cu bolnavul;
 Accidentele locale
risc s nu apar anestezia (soluii vechi, concentraie
slab, greeli tehnice, consumarea cafelei preanestezie);
neparea unor vase de snge, produce echimoze;
lezarea unor trunchiuri nervoase, produce parestezii,
tulburri senzitive i neutonii;
injectarea nesteril, produce flegmoane postanestezice;
neparea unor organe parenchimatoase sau cavitare;
ruperea acului n esuturi;
ischemie sau necroz a esuturilor.
 Accidentele generale
sunt determinate de cantitatea mare de
substan anestezic ajuns n circulaie,
de toxicitatea substanei,
de tolerana individual.
Cele mai grave sunt accidentele de
supradozare i cele alergice
 Simptomele supradozrii
senzaia de constricie toracic,
anxietate,
paloare,
puls filiform,
cefalee,
agitaie,
confuzie,
delir sau somnolen,
convulsii
 Simptomele alergice:
urticare,
prurit,
edem angioneurotic,
laringospasm,
asfixie,
oc anafilactic
 Accidentele anesteziei locale
pot fi foarte grave (chiar
mortale), de aceea pentru
prevenirea lor trebuie
respectate urmtoarele msuri:
 Masuri obligatorii
testarea obligatorie a sensibilitii pacientului la
anestezie;
indicaia corect a anesteziei i respectarea
tehnicii;
o preanestezie bun;
supravegherea bolnavului pentru a depista
primele manifestri de intoleran;
pregtirea la ndemn a medicaiei i aparaturii
de resuscitare (surs de oxigen, aparat de
ventilaie, trus de intubaie, soluii perfuzabile).
EVALUARE ANESTEZIE
LOCALA
 1.Anestezia locala intercepteaza:
a.Receptorii aparinnd sistemului nervos
periferic (SNP)
b.Radacinile nervoase
c.Plexurile nervoase
d.Scoarta cerebrala
2.Contraindicatii alegeti afirmatia
falsa
a.pacieni labili psihic, copii, obezi
b.situaii care necesit alte tipuri de
anestezie (anestezie local insuficient)
c.n focare lezionale multiple, se alege
anestezie general
d.n stare de oc, se amn
e.la adultii foarte inalti
 3.Care din afirmatiile urmatoare
sunt accidente locale
a.injectarea nesteril,
b.neparea unor organe parenchimatoase
sau cavitare;
c.supradozare i alergie
d.ruperea acului n esuturi;
4.Alegeti din simptomele de mai jos
cele care denota alergie
a. cefalee,
b. agitaie,
c.urticare,
d. prurit,
e. confuzie,
 5.Masuri obligatorii pentru prevenirea
accidentelor grave post anestezie locala
testarea obligatorie a sensibilitii pacientului la
anestezie;
indicaia corect a anesteziei i respectarea
tehnicii;
o preanestezie bun;
cunoasterea antecedentelor heredo-colaterale
supravegherea bolnavului pentru a depista
primele manifestri de intoleran;
pregtirea la ndemn a medicaiei i aparaturii
de resuscitare (surs de oxigen, aparat de
ventilaie, trus de intubaie, soluii perfuzabile).
ANESTEZIA DE CONDUCERE
Anestezie locoregional i de
conducere: se executa doar
de ctre medicul
specialist, n spital
 Anestezia troncular
se realizeaz prin introducerea substanei
anestezice n vecintatea unui trunchi
nervos (ex.: nerv spinal, nerv al
membrelor) cu scopul de a bloca
transmiterea durerii.
 Anestezia plexal
se realizeaz prin introducerea
anestezicului ntr-o zon mai larg, ntre
ramurile ce formeaz un plex nervos (ex:
plexul brahial).
 Anestezia spinal
se realizeaz prin dou tehnici:
rahianestezie i anestezie peridural.
 a) Rahianestezia
const n injectareaunei unei cantiti
reduse de anestezic n lichidul
cefalorahidian (LCR) de la nivelul mduvii
spinrii.
Injecia se face ntre vertebrele L2 i L3,
unde pericolul lezrii mduvei este minim.
Anestezicul este mai greu dect LCR de
aceea anestezia se produce sub locul
puncionat.
nainte sau imediat dup efectuarea punciei,
pacientului i se va monta perfuzie intra-venos,
avnd ca scop compensarea hemo-dinamic.
Preanestezia: cu o ora inainte de operatie se
administreaza Mialgin f1 si Atropina f1 i.m.
(suprima excitabilitatea vagala si este excitant al
centrului respirator);
Incidentele i accidentele rahianesteziei pot
aprea n timpul punciei sau dup injectare.
 n timpul punciei
se poate produce scurgerea de snge pe
ac,
neparea unei rdcini rahidiene sau a
mduvei,
eecul rahianesteziei.
 Dup injectare pot aprea:
hipotensiune,
hipoventilaie,
grea,
vrsturi.
Aceste fenomene impun: injectarea intra-venos
sau n perfuzie a Efedrinei, oxigenoterapie pe
masc, la nevoie asistarea respiraiei pe masc,
accelerarea perfuziilor, administrarea de
macromolecule (Dextran).
 Rahianestezia este indicat
n interveniile de durat relativ limitat
(60-90 minute)
n chirurgia: abdomenului inferior,
pelvisului, perineului, lombelor, membrelor
inferioare
 Este contraindicat
la hipovolemici,
caectici,
la cei cu deformri ale coloanei,
n caz de leziuni ale SNC, mduvei,
sechele de poliomelit,
miastenie,
tratament cu anticuagulante,
pacieni necooperani.
 Principiu
Se injecteaza un anestezic local in lichidul
cefalorahidian, la inaltimea radacinilor
nervoase ale cozii de cal. Dupa cateva
minute se instaleaza un blocaj senzitiv si
motor complet al partii de jos a corpului,
intinzandu-se pe o regiune mai mare sau
mai mica, neurcand mai sus de partea
inferioara a abdomenului.
 Desfasurare
Rahianestezia este realizata dupa instituirea
unei perfuzii intravenoase. Bolnavul este asezat
pe marginea mesei de operatie sau culcat pe o
parte. Dupa introducerea prin piele, intre doua
vertebre lombare, a unui trocar (ac gos tubular
destinat sa ghideze traiectul) se infige usor prin
trocar un ac fin pana cand lichidul cefalorahidian
reflueaza, apoi se injecteaza anestezicul prin
acul fin cu ajutorul unei seringi.
POZITIA BOLNAVULUI
 TEHNICA RAHIANESTEZIEI

Se repereaza cu varful policelui spatiul dintre cele doua

apofize spinoase;
Se patrunde perpendicular pe coloana vertebrala, usor
cranial, constatand senzatia tactila a trei rezistente:
ligamentul supraspinos, interspinos si dura mater.
Din spatiul subarahnoidian, la extragerea mandrenului,
se curge o picatura limpede de LCR.
In caz de aspect sangvinolent al LCR, se extrage acul si
se repeta procedura in alt spatiu intervertebral.
Anestezicul se injecteaza lent.
Bolnavul relateaza senzatia de caldura si amorteala la
nivelul gambelor.
 AVANTAJELE RAHIANESTEZIEI

Este o anestezie segmentara cu efecte colaterale

minime.
Interferare metabolica minima.
Durata anesteziei suficienta pentru interventii
chirurgicale medii.
Relaxare sfincteriana.
Tehnica simpla.
 Efecte nedorite
- Acestea sunt foarte rare si pot surveni in
timpul anesteziei sau in orele urmatoare:
greturi si varsaturi, scaderea tensiunii
arteriale, retentia pasagera a urinei, dureri
de cap
 b) Anestezia peridural
este o anestezie de conducere n care se
injecteaz cantiti mai mari de anestezic
n spaiul peridural, ntre dura mater i
ligamentul galben al vertebrelor.
Anestezicul nu intr n LCR. Substana
anestezic cel mai des folosit este Xilina
creia i se poate asocia Adrenalina.
Ea poate fi realizata in regiunea cervicala,
dorsala, lombara sau sacrala.
Aceast anestezie nu are reaciile adverse
ale rahianesteziei.
Este o anestezie dozat, controlat prin
perfuzie, oferind o calitate mai bun i de
durat convenabil.
Ea este contraindicat la scoliotici, obezi,
anxioi, hipotensivi.
 Indicatii
In regiunea lombara, peridurala este indicata in cursul
operatiilor ginecologice, ale cailor urinare sau ale
membrelor inferioare, mai rar ale cailor digestive
(apendicectomia, de exemplu). Ea este utilizata, de
asemenea, la pacientii debilitati, pentru a diminua
durerile postoperatorii in urmatoarele doua zile dupa
operatie si, in cursul nasterilor, pentru atenuarea
durerilor unei nasteri pe cai naturale sau pentru a realiza
o cezariana.
Peridurala cervicala sau dorsala permite practicarea
operatiilor de tiroida, ale organelor otorinolaringologice,
ale arterelor carotide si ale sanului.
 Contraindicatii
Contraindicatiile absolute sunt tulburarile
de coagulare si luarea de medicamente
anticoagulante, hipovolemia (diminuarea
volumului sangvin) si hemoragia.
Contraindicatiile relative sunt febra si orice
stare infectioasa in momentul anesteziei,
malformatiile coloanei vertebrale, precum
si unele boli cardiace.
 Tehnica
- Produsul injectat impregneaza radacinile nervoase si
anesteziaza nervii care conduc senzatia dureroasa.
Numarul nervilor blocati depinde de cantitatea de lichid
injectat.
O peridurala este convenabila pentru operatii cu durata
maxima de 2-3 ore; dupa acest rastimp, pacientului ii
vine greu sa suporte imobilizarea si reclama un sedativ.
In schimb, atunci cand dozele sunt mai mici (nastere pe
cai naturale sau analgezie postoperatorie), peridurala
poate dura mai multe ore, chiar una sau doua zile.
 Desfasurare
- Pozitia pacientului este aleasa in functie de starea sa si
de obiceiurile anestezistului: pentru a primi injectia,
pacientul poate sa se afle fie in pozitie sezand, fie lungit
pe o parte, cu gambele aduse la barbie. La femeile in
curs de a naste, peridurala se aplica in momentul in care
dilatatia colului uterin a ajuns intre 3 si 5 centimetri.
Este necesara o dezinfectie riguroasa a locului pe care
va fi punctul de injectare, urmata de o anestezie locala
care sa permita insensibilizarea pielii.
lnjectia este realizata dupa amplasarea unei perfuzii
intravenoase si sub controlul tensiunii arteriale si ritmului
cardiac.
 Efecte secundare
- O peridurala poate declansa o scadere a
tensiunii arteriale si/sau frisoane in timpul
interventiei, precum si o retentie tranzitorie a
urinei dupa interventie, ceea ce necesita adesea
o sondare vezicala.
durerile de cap, rare, se trateaza cu analgezice
si odihna.
Un hematom peridural, eveniment exceptional
daca contraindicatiile sunt respectate, poate
antrena o paralizie a membrelor inferioare si
necesita un tratament chirurgical de urgenta.
 Materiale i instrumentar necesar in
anestezia local sau loco-regional
Cmpuri sterile pentru izolarea regiunii de
lucru
Mnui chirurgicale +/- halat steril
Substana anestezic:
 EVALUARE
1. Rahianestezia este indicat
a) n interveniile de durat relativ limitat
(60-90 minute)
b) caectici,
c) la cei cu deformri ale coloanei
d) n chirurgia: abdomenului inferior,
pelvisului, perineului, lombelor, membrelor
inferioare
 2. unde se realizeaza anestezia
perdurala
a. Regiunea cervicala
b. Regiunea toracala
c. Regiunea lombara
d. Regiunea fesiera
e. Regiunea sacrala