Sunteți pe pagina 1din 37

NURSING IN GINECOLOGIE SUPORT DE CURS ROLUL ASISTENTELOR MEDICALE IN OBSTETRICA- GINECOLOGIE Intre profesia de asistent medical si societate este

o relatie reciproca: asistentii medicali daruiesc ingrijire continua tuturor fiintelor umane fara a avea in vedere boala sau statutul social, iar societatea recunoaste profesia in care membrii actioneaza responsabil si conform unui cod al eticii. Codul international de etica pentru asistentele medicale de obstetrica- ginecologie respecta dreptul femeilor de a lua o decizie, favorizeaza acceptarea responsabilitatii pentru consecintele deciziilor lor si le sprijina dreptul de a participa la luarea deciziilor privind propria persoana, incurajandu-le sa vorbeasca in interesul lor despre problemele care le afecteaza sanatatea. In acelasi timp acorda ingrijiri femeilor si familiilor care asteapta copii, incurajandu-le sperantele realiste legate de nastere, astfel ca, nici o femeie sa nu fie lezata prin conceptie sau nastere, raspunzand nevoilor psihologice, fizice, emotionale si spirituale ale femeilor. Problemele sarcinii sunt relatate a fi: facilitarea, prevenirea si normalitatea. Facilitarea a prezentat interes pentru cercetatorii in domeniu, stiinta moderna rezolvand situatii de sterilitate cauzate de casatoria si nasterea tarzie la femeile independente, active, sau cu cariera. Unele femei amana incercarea de a ramane insarcinate pana la varsta cand fertilitatea este scazuta. ulte femei nu realizeaza posibilele implicatii la luarea acestor decizii, dorinta de a-si controla viata, de a fi independente le fac sa creada ca infertilitatea este o problema a altora. In timp ce stiinta a facut mari progrese in facilitarea sarcinii, in abilitatea de a induce sarcina prin fertilizarea in vitro, fara a putea insa controla posibilitatea unor nasteri multiple, tehnica de fertilizare a ovarelor in vitro ridica probleme etice ca, acceptarea metodei de catre femei sau abilitatea mamei cu disfunctii ovariene de a accepta un ovar donat, etc. Unul din rolurile asistentei medicale in aceasta problema este cel de educator, educatia ajutand cuplurile sa depaseasca starea de an!ietate si dificultatile emotionale. Consilierea in aceasta sensibila si unica problema: educatie, raport emotional, asistenta si responsabilitati clinice, ridica multiple probleme etice asistentelor medicale. Problema prevenirii este centrata in jurul evitarii conceptiei pentru prevenirea sarcinilor nedorite. Controlul reproducerii este o problema atat sociala cat si una personala, care variaza de la sterilizare permanenta, contraceptive temporare, la avort. "ceste metode au creat dileme etice asistentilor medicali cu ocazia consilierilor, in situatii cand sarcina desi era dorita, situatia financiara, familiara, sociala etc. nu o permitea. #terilIzarea creaza, de asemenea, dileme etice privind autonomia femeii, situatia ei sociala, pana la falsificarea genetica a omului. $atorita contraceptivelor traditionale, femeile au fost responsabile de controlul nasterii. $e curand in controlul sarcinii sunt implicati si barbatii, prin recent acceptata vasectomie. "cum sterilizarea masculina este o procedura simpla dar care ridica probleme legate de responsabilitatea contraceptiei. $esi metoda este greu acceptata de barbati, sterilizarea masculina le da sansa de a participa vizibil si permanent in controlul sarcinii. Introducerea unor contraceptive ca spirala uterina a pus o bariera intre problemele contraceptive si avort, asemenea unui mecanism de interferare cu sarcina.

Initierea cu valorile profesionale pentru cele mai multe asistente medicale de obstetrica ginecologie se produce in timpul adolescentei tarzii sau la inceputurile maturizarii. In acest moment multe persoane s-ar putea sa nu aiba un moral dezvoltat. "vand insa responsabilitati profesionale se pot forma, dezvolta etic, atata timp cat realizarea profesionala este inteleasa ca un proces de dezvoltare de- alungul vietii. &esponsabilitatea incepe cu cuplul conjugal, cu problemele sterilitatii si fertilitatii si se termina cu lauzia, perioada in care de asemenea pot aparea complicatii fata de care este necesara o conduita etica. "sistenta medicala de obstetrica ginecologie va trebui sa respecte cu strictete indicatiile terapeutice, cuplul ca e!istenta, calitatea vietii mamei, care include, de regula, si fatul, chiar daca prin educatie, varsta, situatie familiala, femeia se comporta diferit fata de conceptie si sarcina. 'biectivele din cadrul mentinerii sanatatii femeii includ informarea ei despre importanta controlui ginecologic regulat pentru a putea promova sanatatea si a detecta orice problema in timp util. &olul asistentei medicale este sa asigure asistenta in probleme ginecologice si functiile reproductive, sa lamureasca pacienta in legatura cu intrebarile si ingrijorarile ei referitoare la functiile se!uale si se!ualitate. Pe langa problemele de etica cu care se confrunta asistentele medicale, acestea sustin, prin munca lor, conditia umana in lupta cu esecul, boala sau moartea, nu numai prin multa pricepere, prudenta, devotament pentru om, ci si prin multa omenie, pasiune de a se dedica sanatatii oamenilor. NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ "paratul genital se compune din organe genitale e!terne, organe genitale interne (i glandele ane!e. 'rganele genitale e!terne cuprind: muntele lui )enus, labiile mari (i mici, organe erectile *bulbi vestibulari, clitoris (i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici+. 'rganele genitale interne sunt reprezentate de: vagin, tuba *trompa+ uterin,, ovarul. )aginul este un conduct musculo-membranos lung de - cm, turtit antero-posterior care se continu, .n sus cu uterul iar .n jos se deschide .n spa/iul dintre cele dou, labii mari *vestibulul vaginal+ prin orificiul vaginal. Peretele anterior al vaginului vine .n raport cu vezica urinar,, iar peretele posterior, cu rectul (i e!cava/ia recto-uterin,. #uperior se insera pe por/iunea vaginal, a colului uterin form0nd fundul de sac vaginal c,ruia i se descriu patru por/iuni: una anterioar,, dou, laterale (i o por/iune posterioar,. Peretele vaginului este alc,tuit din: tunic, e!terioar,, *conjunctiv,+, tunica medie *muscular,+ (i tunica intern, *mucoasa+, perete care prezint, modific,ri morfologice (i histochimice .n raport cu cantitatea de hormoni ovarieni, ceea ce permite o apreciere a func/iei ovarului. p1-ul vaginal variaz, .ntre 2-2,3 *acid+ .n faza luteinic, ajung0nd la 3 .n timpul menstrei. 4 n vagin e!ist, o flor, microbian, saprofit, constituit, .n marte parte din bacilii $5derlein. "ceast, flor, se schimb, .n fiecare etap, a vie/ii femeii *pubertate, sarcin,, menopauz,, contracep/ie+. Uterul este un organ musculo-cavitar nepereche, situat .n pelvis deasupra vaginului, .ntre vezica urinar, anterior, (i rect posterior. "re rolul s, primeasc, ovulul fecundat, s,-l protejeze .n timpul dezvolt,rii (i s,-l elimine la e!terior dup, 678-638 zile. Uterul are apro!imativ form, de par,, cu e!tremitatea superioar, mai mare *corpul uterin+ din care pleac, trompele uterine (i cea inferioar, str0mt, *colul uterin+. 4ntre corp (i col se g,se(te o por/iune numit, istm care .n ultimele trei luni de sarcin, formeaz, segmentul inferior. Uterul este format din trei tunici: seroas, la e!terior, tunica muscular, sau miometrul (i mucoasa la interior. 6

ucoasa uterin, *endometrul+ este supus, unor modific,ri ciclice coordonate hormonal, se elimin, lunar .mpreun, cu o cantitate mic, de s0nge, reprezent0nd menstruaia. 9rompele uterine *salpinge+ - sunt dou, conducte .n form, de trompet,, c0te una de fiecare parte a uterului, f,c0nd leg,tura .ntre uter (i ovar. Conduc ovulul captat din cavitatea abdominal, p0n, la locul de .nt0lnire cu spermatozoidul *treimea e!tern,+ (i, dup, aceea, oul sau zigotul - c,tre cavitatea uterin, unde se nideaz,. 4n unele cazuri oul nu poate migra p0n, .n cavitatea uterin, *malforma/ii de trompe, procese inflamatorii+ (i se dezvolt, .n afara acesteia, reprezent0nd sarcina ectopic,. Procesele inflamatorii pot determina .nfundarea trompelor urmat, de- sterilitate. 'varele - sunt glande perechi cu dubl, func/ie, e!cretorie *gametogen,+ de producere a celulelor se!uale feminine (i secretorie sau endocrin, de producere a hormonilor. #ub influen/a hormonilor apar caracterele se!uale principale (i secundare specifice se!ului feminin. Pe suprafa/a ovarelor e!ist, mici vezicule *foliculii ovarieni de :raaf+ .n num,r de apro!imativ 288 888 din care se matureaz, numai ;88288, restul degener0nd. <a nivelul foliculului are loc maturarea celulelor se!uale, dup, care ovulul este e!pulzat .mpreun, cu o cantitate de lichid .n cavitatea abdominal,. <a locul ruperii foliculului se dezvolt, corpul galben, care secret, progesteron. $ac, se produce fecundarea, corpul galben cre(te, ac/ioneaz, p0n, .n luna a =-a - a >-a de sarcin,, iar .n absen/a fecund,rii involueaz,. :landele ane!e ale aparatului genital feminin sunt: a+ glandele lui ?artholin situate de o parte (i de alta a orificiului vaginal, glandele lui #@ene situate .n apropierea uretrei, glandele vestibulare. b+ glandele mamare sunt dou, organe pereche cu rol esen/ial .n hr,nirea nou-n,scutului. 4ncep s, se dezvolte mai vizibil .n timpul pubert,/ii (i foarte mult .n timpul sarcinii (i al,pt,rii. "u form, emisferic,. 4n mijlocul fe/ei conve!e se observ, o zon, circular, de culoare roz-brun,, cu diametrul de apro!imativ ; cm care poart, numele de areol, mamar,. 4n mijlocul areolei se g,se(te mamelonul, o proeminen/, cilindric, prev,zut, cu pori galactofori. <a unele femei, mamelonul nu este dezvoltat *mamelon ombilicat+ aspect care trebuie avut .n vedere pentru asigurarea alimenta/iei la s0n. Ca structur,, este o gland, tubuloacinoas,, alc,tuit, din lobi, lobuli (i acini glandulari care sunt elementele secretoare. #ecre/ia are loc .n timpul al,pt,rii sub influen/a prolactinei, dar (i pe cale neurorefle!,, prin e!cita/iile produse la nivelul mamelonului prin actul sugerii. Menstruaia #ub influen/a secre/iilor hormonale ovariene, secre/ie estrogenic, .n prima jum,tate a ciclului (i estrogeno-progesteronic, .n a doua jum,tate, apar modific,ri la nivelul uterului, .n general (i a mucoasei uterine, .n special, principala manifestare fiind menstrua/ia. enstrua/ia este pierderea de s0nge prin c,ile genitale care se produce, de regul,, la interval de 63 zile, "pare la %%-%2 ani (i .nceteaz, la menopauz, *28-=8 ani+. $ureaz,, .n medie, 2-= zile. 4n cazul fecunda/iei (i, respectiv, a sarcinii menstrua/ia .nceteaz,, ap,r0nd amenoreea, care se prelunge(te pe o perioad, variabil, (i .n timpul lacta/iei. 4n lipsa fecunda/iei, mucoasa uterin, preg,tit, pentru nida/ie degenereaz, odat, cu regresiunea corpului galben, cu sc,derea foliculinei (i a progesteronului. Printr-un mecanism neuroendocrin se produce vasoconstric/ie cu numeroase infarcte urmate de descuamare, deschiderea vaselor (i s0ngerare. #tratul superficial al endometrului se distruge (i se elimin,, r,m0ne stratul bazal care, sub influen/a secre/iei de foliculin,, .ncepe un nou ciclu menstrual. EDUCAIA PENTRU SNTATE A FEMEII #,n,tatea femeii are importan/, deosebit, pentru .ndeplinirea rolului s,u social. Aduca/ia pentru s,n,tate .ncepe de la v0rste foarte tinere (i trebuie adaptat, fiec,rei etape fiziologice din via/a femeii. Cuno(tin/ele mamei se r,sfr0ng .n via/a de mai t0rziu a feti/ei. ;

4n prima copil,rie (i la v0rsta pre(colar, .mboln,virea este posibil, prin p,trunderea germenilor direct .n c,ile genitale .n timpul jocului, .n locuri murdare (i praf, dac, feti/a nu este ap,rat, prin lenjerie curat,, frecvent schimbat,. Bocul, via/a .n aer liber, mi(c,rile, alimenta/ia (i somnul au importan/, .n dezvoltarea general, a organismului, trebuind dirijate cu grij, (i supravegheate. "ceste .ngrijiri revin mamei, care are datoria de a ajuta feti/a s,-(i formeze deprinderi (i comportamente pentru perioada urm,toare, c0nd aceasta va fi capabil, s, respecte singur, m,surile de igien,. Perioada prepubertar, este caracterizat, de dezvoltarea, e!trem de rapid,, fizic, (i psihic,, c0nd pot ap,rea primele preocup,ri se!uale. "limenta/ia bogat, .n vitamine, cu toate principiile de baz, *glucide, protide, lipide+, fortificarea organismului prin e!erci/ii scutesc feti/a de .mboln,viri grave cu repercusiuni asupra .ntregii sale vie/i. C0(tigarea .ncrederii, comunicarea direct, cu mama, orientarea c,tre preocup,ri intelectuale vor scuti fetita de pervertirile se!uale, de alterarea sim/ului moral. Pubertatea este o perioad, critic,. #ub influen/a hormonilor, dezvoltarea organismului este aproape terminat,. "pare prima menstrua/ie, se dezvolt, caracterele se!uale secundare. Pentru aceste transform,ri, feti/a trebuie preg,tit, din timp. )a fi informat, asupra eventualei st,ri de disconfort care poate .nso/i primele cicluri (i va fi ajutat, s-o combat,. )a fi educat, s, p,streze o igien, riguroas, .n timpul menstrua/iei, prin: baie zilnic,, schimbarea tampoanelor, evitarea oboselii. 'dihna, c,ldura local,, aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale. C0nd aceste dureri sunt mari (i oblig, feti/a s,-(i .ntrerup, activitatea, este consultat medicul. Feti/a trebuie informat, asupra factorilor care accentueaz, starea de disconfort: stresul, oboseala. Uneori, .n timpul menstrua/iei apar: tendin/a la oboseal,, lipsa de energie, se re/ine ap, .n organism, eliminarea produc0ndu-se .n primele zile ale menstrua/iei. Perioada de activitate genital, se .ntinde p0n, la .ncetarea progresiv, a func/iei aparatului genital, marcat, de menopauz,. 4n aceast, perioad,, t0n,ra femeie .(i .ntemeiaz, o familie, poate avea una sau mai multe sarcini, via/a se!ual, nefiind lipsit, de riscuri, av0nd .n vedere posibilitatea transmiterii unor boli. Femeia trebuie s, p,streze .n continuare o igien, riguroas,, s, fie informat, cu privire la riscul actului se!ual neprotejat, al transmiterii bolilor pe aceast, cale (i, mai ales, implica/iile pe care aceste boli le au asupra s,n,t,/ii, .n general (i asupra aparatului genital, .n special. "fec/iunile inflamatorii pot fi cauza sterilit,/ii sau a sarcinii ectopice. Contracep/ia (i planificarea familial, trebuie s, fie cunoscute de c,tre femei, astfel .nc0t s, evite sarcinile nedorite (i, mai ales, .ntreruperea cursului prin avort la cerere sau empiric. Femeile s, fie informate c,, (i .n situa/ia .n care .ntreruperea se face .ntr-o unitate spitaliceasc,, .n cabinet de specialitate de c,tre o persoan, autorizat,, interven/ia nu este lipsit, de riscuri, inflama/iile (i s0nger,rile nefiind rare. C0nd femeia se hot,r,(te s, devin, mam,, ea trebuie s, consulte un specialist (i acest lucru este foarte important c0nd .n familie e!ist, probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditar,. #arcina reprezint, o etap, deosebit, .n via/a femeii, care va avea un rol .n plus, acela de mam,, pentru care trebuie s, fie preg,tit, s, (i-l asume. 9rebuie (tiut faptul c, sarcina .nainte de v0rsta de %3 ani sau dup, ;= de ani, la femei care sufer, de o boal, pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au n,scut patru copii, cre(te riscurile din punct de vedere al s,n,t,/ii. 4n multe /,ri din lume (i .n /ara noastr, continu, s, moar, un num,r mare de femei datorit, avortului efectuat empiric. $ecesele pot fi evitate prin utilizarea corect, a metodelor de contracep/ie printr-o educa/ie corespunz,toare. 9uturor fetelor tinere trebuie s, li se acorde timpul necesar s, devin, femei .nainte de a deveni mame. $in motive legate de s,n,tate, nici o fat, nu ar trebui s, aib, o sarcin, .naintea v0rstei de %3 ani. Copiii n,scu/i de femei mai .nainte de %3 ani au mai multe (anse s, se nasc, prematur (i s, aib, greutate mic, la na(tere, iar na(terea poate fi mai dificil,. 2

$up, v0rsta de ;= de ani, riscurile pentru s,n,tatea femeii legate de sarcin, (i na(tere .ncep din nou s, creasc,. ultiparitatea prezint, o serie de probleme, uterul fiind obosit, tonusul este sc,zut, prezenta/iile transverse sunt mai frecvente, de asemenea - accidentele hemoragice. Cre(te riscul na(terii unor copii malforma/i sau cu greutate mai mic,. Intervalul dintre dou, sarcini trebuie s, fie cuprins .ntre doi (i patru ani, timp necesar pentru ca organismul matern s, se refac, fizic (i psihic, s,-(i refac, for/a (i energia. &iscurile la na(tere pot fi considerabil reduse prin controale repetate pe tot parcursul sarcinii, efectuate de c,tre medicul generalist, medicul de 'bstetric,-ginecologie (i de asistentul medical. 4n timpul sarcinii, femeia trebuie s, fie informat, asupra modific,rilor organismului, a limitei cre(terii .n greutate care nu trebuie s, dep,(easc, %6 @g. $ac, .n perioada copil,riei femeia nu a fost bolnav,, scade riscul de a avea probleme .n cursul sarcinii (i al na(terii. 9oate femeile care doresc o sarcin, trebuie s, (tie c, fumatul, alcoolul (i drogurile e!ercit, influen/e grave asupra produsului de concep/ie. Perioada de menopauz, este o nou, etap, critic, .n via/a femeii dominat, de .ncetarea progresiv, a func/iei aparatului genital, .nso/it, de o serie de tulbur,ri cum sunt: anomaliile menstruale, tulbur,rile vasomotorii, sub forma valurilor de c,ldur, *bufeuri+, osteoporoz,, ateroscleroz,, modific,ri la nivelul tractului genito-urinar. Femeia mai acuz,: insomnie, iritabilitate, cefalee, instabilitate afectiv,, depresie. Probleme deosebite pune menopauza patologic, sau cea determinat, de interven/iile chirurgicale mutilante, care .ntrerup brutal activitatea hormonal,. "sistenta medical, poate fi un ajutor pre/ios pentru femeia preocupat, de transform,rile care se produc .n organismul ei, ca surs, de informa/ii, sf,tuitor (i sprijin emo/ional, .n aplicarea tratamentului de substitu/ie. Consultarea medicului .n anumite situa/ii este necesar,, controlul de specialitate de asemenea, pentru a preveni unele afec/iuni favorizate de .ncetarea func/iei de protec/ie a hormonilor. Pot ap,rea (i probleme ale cuplului din cauza sc,derii libidoului. 4n prezent, e!ist, o preocupare deosebit, pentru tratarea menopauzei, constat0ndu-se o cre(tere a speran/ei de via/,, a limitei v0rstei active. "utoe!aminarea s0nului trebuie s, stea .n aten/ia oric,rei femei (i orice modificare trebuie raportat, medicului. Femeia va fi instruit, cum s, e!amineze s0nul sistematic, contribuind, .n acest fel, la depistarea precoce a tumorilor de s0n. Fiecare femeie trebuie s, cunoasc, c0teva no/iuni deosebit de importante: C boala apare, cu prec,dere .ntre 28 (i >8 de ani, dar practic poate surveni ia orice v0rst, C cu c0t tumora este depistat, mai devreme, cu at0t (ansele de vindecare sunt mai mari C autopalparea sistematic, poate depista boala .n faze incipiente, .nc0t vindecarea s, poat, fi posibil, C am0narea prezent,rii la medic scade (ansele vindec,rii. $e asemenea, este necesar s, fie cunoscute semnele de alarm,: C prezen/a unei tumori la nivelul s0nului, de obicei nedureroas, C apari/ia unei secre/ii prin mamelon, mai ales dac, este sanguinolent, (i .ntr-o singur, parte C modificarea conturului s0nului, retrac/ia pielii sau a mamelonului, aspect de Dcoaj, de portocalaD C prezen/a unui nodul .n a!il,. "ceste semne nu sunt evidente de la .nceput, de aceea trebuie c,utate atent i sistematic, periodic dup, o anumit, tehnic,. Intervalul optim dintre dou, e!amin,ri este de o lun,, .n special dup, ciclu. "sistenta medical, trebuie s, instruiasc, femeia cum se face autoe!aminarea: C femeia se a(az, .n picioare .n fa/a oglinzi, (i .ncepe prin vizualizarea din fa/a a s0nilor (i din profilE C se poate observa la primul e!amen o u(oar, asimetrie sau diferen/, de dimensiune, f,r, nici o semnifica/ie patologic,E C se observ, dac, nu e!ist, o bombare sau o refrac/ie a pielii. #e e!ercit, o u(oar, presiune .n jurul mamelonului *manevr, asem,n,toare mulgerii+, pentru a provoca o eventual, secre/ie neobservat,E =

C se face palparea propriu-zis,, totdeauna cu m0na opus, s0nului e!aminatE C o modalitate simpl, (i eficient, de autopalpare se realizeaz, astfel: I. se delimiteaz, aria de e!aminat .ntre o linie care trece la nivelul claviculei (i alta situat, submamar, iar lateral de la stern p0n, .n mijlocul a!ilei *Fig. 2- a+E

Fig. 49 a) Delimitarea ariei b) Examinarea c) Palparea prin micri circulare prin micri verticale

II. e!aminarea se .ncepe din a!il,, cobor0nd (i urc0nd pe direc/ie verticala pe toat, aria delimitat, *Fig. 2b+E III. palparea se face cu toat, suprafa/a celor patru degete *nu cu v0rful+, realiz0nd mici cercuri pe fiecare por/iune atins, *Fig. 2- c+E I). se face .nt0i palparea superficial,, e!ercit0nd o presiune u(or, .n vedera depist,rii unor forma/iuni aflate .n vecin,tatea pielii, apoi o palpare profund,, cu o presiune mai ferm, *p0n, la limita durerii+, care permite detectarea unor noduli afla/i .n profunzime

Fig. 50. mprirea snului asemntor cadranului unui ceasornic C e!aminarea se mai poate face asem,n0nd s0nul cu cadranul unui ceasornic .mp,r/it .n %6 zone, corespunz,toare fiec,rei ore. Femeia se a(az, pe spate *Fig. =8+, pune sub um,rul din partea e!aminat, un prosop sau o pern,, introduce m0na de aceea(i parte sub cap, realiz0nd o distribu/ie uniform, a s0nului pe piept. Palparea .ncepe cu pozi/ia orei %6, prin mi(c,ri circulare .n sensul acelor de ceasornic, iar la sf0r(it se str0nge u(or mamelonul .ntre degetul mare (i ar,t,tor, pentru a observa o eventual, secre/ieE C dup, ce .ntregul s0n a fost palpat cu aten/ie, se e!amineaz, a!ila (i apoi se trece la s0nul opus .n aceea(i ordine. etoda autopalp,rii reprezint, .n prezent, singura modalitate prin care tumorile maligne pot fi descoperite timpuriu, c0nd tratamentul este eficace (i uneori nemutilant. Prezentarea la medic este obligatorie pentru e!amin,ri suplimentare *mamografie, biopsie etc+, pentru stabilirea diagnosticului (i posibila mamectomie, terapie cu raze, chimioterapie (i terapie hormonal,.

>

SEMNE SI SIMPTOME IN GINECOLOGIE - tulbur,rile ciclului menstrual: - tulbur,ri .n e!ces: - menoragia- hipermenoreea- hemoragie menstruala prelungita, cu flu! foarte abundent, - polimenoreea - intervale scurte .ntre menstre, - metroragia - hemoragii neregulate, aciclice, survenite .ntre dou, menstre succesive, - menometroragia- sangerare uterina total neregulataca frecventa si durata si e!cesiva cantitativE - tulbur,ri .n minus: - hipomenoreea- tulburare ce consta in reducerea cantitatii de sange, - oligomenoreea- intervale lungi .ntre menstre, - amenoreea- lipsa complet, a menstrelorE - sindromul premenstrual- manifestari somatice si psihice care apar cu regularitate pe parcursul fazei luteale a ciclurilor menstruale* cu %8-%2 zile inainte de instalarea menstruatiei+E - sindromul intermenstrual- durere ciclica intermenstruala contemporana cu ovulatia impreuna cu alte simptome posibile, neobligatorii * jena, balonare, sangerare vaginala+. - hemoragia- pierderi anormale de sangeE - leucoreea: - alb, l,ptoas,, .n leucoreea femeilor tinereE - galben verzuie, .n gonococieE - ro(ie apoas, sau cafenie, .n tumoriE - seroas,, mucoas,, muco-purulent,, purulent,. - hidroree- scurgere cronic, a unui lichid apos dintr-o mucoas, inflamat, E secre/ie vaginal, abundent,: 688-288 ml. - semne func/ionale asociate *prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sf0rsitul mic/iuniiE - durerea pelvin,, - dispareunia- durere permanenta sau intermitenta in timpul actului se!ualE - dismenoree- apari/ia durerilor .n timpul menstrei. EXPLORARI PARACLINICE I DE LABORATOR IN GINECOLOGIE i!"#$%&#"$i' m,soar, cavitatea uterin, (i precizeaz, direc/ia acesteia. asurare a profunzimii cavitatii uterine. ' histerometrie este indicata in cursul oricarei boli care modifica dimensiunile uterului *fibrom uterin sau cancer uterin+ si inaintea unor interventii intrauterine, ca fi!area unui sterilet. Aa se efectueaza cu ajutorul unei tije gradate - histerometrul , din metal sau din material plastic, introdusa prin colul uterin pana in fundul uterului. Fu se face .n sarcin,. P()*"i' +(),(-(i ,# !'* D%(g-'!*culdocenteza+ - este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin care se realizeaza o legatura intre cavitatea peritoneala si mediul e!terior prin intermediul unui ac de punctie. - reprezint, un gest medical prin care se p,trunde cu un ac pe cale transvaginal, *lafemeie+, respectiv transrectal, *la b,rbat+ la nivelul fundului de sac $ouglas. Scopuri: C e!plorator - confirmarea prezentei unei colectii patologice- stabilirea naturii colectiei *puroi, sange, ascita+. - este indicat, pentru precizarea diagnosticului .n sarcina e!trauterin,, piosalpin!, hidrosalpin!. 7

C terapeutic - evacuarea colectiei de lichid- introducerea de substante medicamentoase. Materiale necesare: - ac de punctie diam. 6 mm , lung %6 G %2 cm, montat pe seringa de 68 ml, - valve vaginale - pensa de fi!at colul uterin - pense lungi cu tampoane - cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale - irigator pentru spalatura vaginala - eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator - manusi sterile de cauciuc - materiale pentru. dezinfectia locala - permanganat de potasiu sol. 8,6-8,; H, alcool iodat - materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia - tavita renala - medicamente : anestezice Pregatirea bolnavei si executarea punctiei : - se anunta bolnava si i se e!plica necesitatea tehnicii - punctia se e!ecuta in sala de tratamente pe masa ginecologica - bolnava isi goleste vezica urinara I sondaj vezical - asezarea bolnavei in pozitie ginecologica - spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu - se trece la efectuarea punctiei:: medic J 6 asistente- spalare pe maini cu apa si sapun - medicul G introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fi!eaza cu pensa de col buza superioara a colului si trageuterul in sus pentru. a descoperi cat mai mult fundul de sac posterior - o asistenta medicala tine valvele departatoareE - cealalta asistenta va fi!a pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele necesare-in primul rand acul de punctie montat pe seringaE - dezinfectia locului de punctie cu alcoolE - locul punctiei : in dreapta I stanga colului uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa seajunga in regiunile parauterineanestezie locala- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringiiE - dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un tampon cu alcool dupa care se indeparteaza , atat pensa de col cat si valveleE - se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, 9", pansamentulE Examinarea lichidului extras -e!amen macroscopic Gaspectul si continutul, cantitatea lichidului e!tras E- 6 probe in eprubete sterile se trimit la laborator E din lichidul purulent se fac insamantari pe medii de cultura si sunt imediatdepozitate la termostat ptr. identificarea germenului si e!ecutarea antibiogramei E"ctul punctiei, natura , cantitatea lichidului e!tras, numele medicului o notate in foaia de observatie C($.' "#$&i*' .'/'-' etoda temperaturii bazale * a curbei termice+ :se bazeazK pe efectul termogen al progesteronului (i pe modificarea curbei termice .n momentul ovula/iei * dacK se considerK o singurK ovula/ie .ntr-un ciclu menstrual+. 'vula/ia se produce fie .n ultima zi de temperaturK bazalK, fie .n ziua a 6-a sau a ;-a de cre(tere a temperaturii bazale.A!plica/ia este datK de cre(terea concentra/iei de progesteron cu efectele termogene men/ionate. 4n preajma ovula/iei, temperatura bazalK cre(te cu 8,6 G 8.2 L C. "ceastK cre(tere trebuie sK fie de ; zile la r0nd (i (i sK fie mare ca temperatura din > zile anterioare. #permatozoizii pot 3

supravie/ui .n medie ; zile * .n cazuri e!cep/ionale (i 7 zile M+, ca atare ; zile dupK ciclu c0t (i dupK ovula/ie e!istK o perioadK de fertilitate. <a femeile cu cicluri neregulate aceastK metodK nu poate fi folositK.* ).<uca+ R#*%-"'$#' !#*$#"ii-%$ 0'gi)'-# D#+i)i1i#2 N #ecretia vaginala este un transsudat al mucoasei vaginale.Contine celule epiteliale de descuamare, germeni in functie de diversi factori* varsta, stari fiziologice sau patologice+ si de continutul in glicogen. Prezenta glicogenului, a acidului lactic si a lui <actobacillus dau un ph acid cu rol de aparare contra infectiilor. N A!amenul bacteriologic este dificil si fidelitatea rezultatelor este conditionata de : prelevare, transport, e!aminare, interpretare. N P1-ul acid are rol de ap,rare contra infec/iilor. N $up, menopauz, flora vaginal, este asem,n,toare cu flora vulvar, prin absen/a germenilor din grupul lactobacilus care men/in p1-ul. S*%3(- $#*%-"4$i-%$2 5 $eterminarea agen/ilor patogeni. 5 #tabilirea diagnosticului bacteriologic. 5 #tabilirea tratamentului general. 5 $escoperirea proceselor tumorale. M'"#$i'-# )#*#!'$#2 N valv, vaginal,. N specul vaginal. N m,nu(i de cauciuc. N t,vi/, renal,. N lame de microscopE N tampon de e!sudat cu mediu de transportE N comprese sterileE N pensaE N container pentru deseuri medicaleE N container cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar medical. P$#g4"i$#' .%-)'0#i2 N Preg,tirea psihic,: o #e anun/, bolnava (i se e!plic, tehnica (i necesitatea ei. N Preg,tirea fizic,: o #e a(eaz, .n pozi/ie ginecologic,. o #e dezvele(te regiunea. o Cu 6-; zile .naintea O repaus se!ual (i terapeutic. o #e face toaleta genital, G +4$4 !(.!"')1# ,#/i)+#*"')"#. L%*(- $#*%-"4$ii2 N Colul uterin, fundul de sac $ouglas. N 'rificiul glandelor ?artholin. N eatul urinar. M%, ,# $#*%-"'$# -

&ecoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist. #e verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea e!amenului din secretii genitale. #e invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si rela!at. #e atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de disconfort. #e introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii vaginului pentru a se e!prima colul uterin intre cele doua valve. P#)"$( #6'&#) *i"%.'*"#$i%-%gi* !i *(-"($' ,i) !#*$#"i' 0'gi)'-'2 -#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele. -Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal. -Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de e!sudat pe valva posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala e!primata pe aceastaE retrage tamponul. -#e e!trage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop *stearsa in prealabil cu alcool si uscata+. -Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se e!ecuta o miscare energica de alunecare pe a!ul lung al celor doua lame. #ecretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 2I= din lungimea lamei. -Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala. P#)"$( #6'&#)(- *i"%.'*"#$i%-%gi* !i *(-"($' ,i) !#*$#"i' ,# *%-2 -#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul e!primat intre ele. -Persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila e!ocolul indepartand secretia vaginala de pe suprafata acestui. -Cu un tampon de e!sudat se patrunde cca %.= cm in endocol si se imprima miscari de rotatie completa, insistand pentru o buna stergere a mucoasei. -9amponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscopE lamele se lasa sa se usuce. -Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 6 cm in colul uterin imprimandu-se miscari de rotatie pentru stergerea mucoasei endocolului. <a sfarsitul recoltarii valvele se pun in containerul cu solutie dezinfectanta pentru instrumentarE compresele sterile se arunca in containerul de deseuri medicale. Pentru e!amenul bacteriologic al secretiei vaginale sau al secretiei de col uterin, laboratorul recomanda G pentru o mai buna orientare si interpretare a produsului G recoltarea tandemului: lame pentru e!amenul citobacteriologic si tampon pentru cultura, ambele analize e!ecutandu-se doar daca sunt bifate pe cerere. Pe lame si pe tamponul de e!sudat se lipesc etichete cu codul de bare identic cu cea lipita pe cerere sau pe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la acelasi pacient. $aca la aceeasi pacienta se recomanda si e!amenul ?abes Pappanicolaou, recoltarea si inscriptionarea lamelor se efectueaza conform cu protocolul de recoltare al laboratorului de anatomie patologica, iar solicitarea analizei se efectueza pe formularul tip de Cerere de analize de anatomie patologica. <amele pentru e!amenul citodiagnostic se invelesc in formularul tipizat pentru acest e!amen si se aduc la laborator, insotite de Cererea de analize de anatomie patologica, separat de lamele pentru e!amenul citobacteriologic. Mod de recoltare pentru antigene genitale (Antigene Chlamydia trachomatis si Mycoplasma/ reaplasma! M'"#$i'-# !(3-i&#)"'$# )#*#!'$#2 - flacon cu mediu pentru "g ChlamPdia trachomatis procurat din laborator *capac mov+E se pastreaza la temperatura camereiE - flacon cu mediu pentru "g PcoplasmaIUreaplasma procurat din laborator *capac alb+E se pastreaza la frigider daca nu este folosit in ziua respectiva. %8

#e procedeaza la fel ca cultura din secretia de col. $upa recoltare, varful tamponului se introduce in recipiente speciale dedicate corespunzator fiecarui antigen avand grija ca partea cu produs *dopul de vata+ sa fie imersat in mediul de transportE tija tamponului se rupe pentru a putea permite inchiderea cu capac. Pe recipiente se lipeste eticheta cu cod de bare identic cu cel de pe cerere sau alte recipiente recoltate pacientului in acelasi timp. Mod de recoltare pentru genotipare "P# ( (&') P'3i--%&' 7i$(!+ ateriale suplimentare necesare: flacon cu mediu si periuta pentru 1P) procurat din laboratorE se pastreaza la temperatura camerei. #e procedeaza ca la punctul anterior pentru cultura din secretia de col. $upa recoltare, varful periutei se introduce in flaconul cu mediu avand grija ca partea cu produs *periuta+ sa fie imersat in mediul de transportE tija periutei se rupe pentru a putea permite inchiderea cu capac. Pe recipiente se lipeste eticheta cu cod de bare identic cu cel de pe cerere sau alte recipiente recoltate pacientei in acelasi timp. P$#g4"i$#' 3$%,(!(-(i $#*%-"'" 3#)"$( -'.%$'"%$2 N Produsele recoltate trebuie e!aminate .n ma!im %-6 ore. N #e transport, .n ma!im % or, de la recoltare. N #e noteaz, e!amenul cerut (i diagnosticul prezumtiv. N $in produsele recoltate se fac frotiuri (i .ns,m0n/,ri pe medii de cultur,. N Pentru g%)%*%*, .ns,m0n/area se face imediat. N Pentru e!amen bacteriologic imediat din secre/iile vaginale, se face un preparat nativ .ntre lam, (i lamel, colorat gram (i cu albastru de metilen. #e observ, la microscop mi(carea activ, a protozoarului. N O.-ig'"%$i( 8 !# +'*# ')"i.i%g$'&4. I)"#$3$#"'$#' $#/(-"'"#-%$2 N Prezen/a leucocitelor confirm, procesul infec/ios. N Flora bogat, f,r, leucocite poate coe!ista cu o mucoas, vaginal, normal,. N G#$&#)i +$#*0#)1i2 o <a nivelul colului O streptococ, escherichia coli, bacteroides species, clostridium. o <a nivelul vaginului O 9richomonas, candida albicans, neisseria gonoreae. 9)g$i:i$#' .%-)'0#i ,(34 $#*%-"'$#2 N #e face toaleta regiunii. O.!#$0'1ii2 N #e folosesc materiale (i instrumente sterile. N 4n timpul recolt,rii se evit, atingerea vulvei sau a pere/ilor vaginului. T#!"(- PAPANICOLAU 9estul citologic Papanicolau *numit (i ?abes- Papanicolau dup, denumirea doctorului rom0n "urel ?abes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminin prin e!aminarea frotiului citovaginal+ este o analiz, ob/inut, prin recoltarea prin perire a celulelor din cervi! (i apoi fi!area lor pe o lam, de sticl,. $e(i analiza celulelor din cervi! este cea mai des folosit,, testul Papanicolau permite (i evaluarea citologic, a celuleor polului vaginal (i endocervicale. %%

T#;)i*' ,# $#*%-"'$# ' !#*$#"i#i *#$0i*%-0'gi)'-# 3#)"$( "#!"(- BABES PAPANICOLAU i) &#,i( -i*;i, Pregatirea pacientei Pentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului ?abes Papanicolaou trebuie indeplinite mai multe conditii: - absenta hemoragiei cervico-vaginale abundenteE - femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales ca se cunoaste efectul unor medicamente asupra mucoasei epiteliale *tetraciclina, digitala, etc.+. Unele substante acideIbazice influenteaza indicele acidofil, altele influenteaza penetrarea colorantilor in celuleE - nu trebuie sa e!iste un istoric recent *sub > saptamani+ de terapie chirurgicala, termoterapie, radioterapie, la nivelul colului uterin sau al vaginuluiE - pacienta nu trebuie sa fi avut contact se!ual in ultimele 23 de oreE - pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 62 de ore inainte de recoltareE - recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala *gonoree, chlamPdia, cultura bacteriana din col-CC? + inainte de recoltarea pentru testul Papanicolaou nu este recomandata. "ceste prelevari pot determina indepartarea unor celule transformate malign sau cu leziuni premaligne astfel incat acestea nu pot sa mai fie depistate. Pot apare rezultate fals negative. Perioada de recoltare:in afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual. Locul de prelevare - prelevare de la nivelul e!ocolului si endocolului cuprinzand si zona de transformare daca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din aceste leziuni si se precizeaza locul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei. M'"#$i'-# )#*#!'$# 2 - speculum vaginal bivalvular - aplicator cu tija (i pat din bumbac - ; lame de sticl, pentru citire microscopic, - fi!ative - lamp, ajustabil, - c0mp -manusi chirurgicale de unica folosinta -fisa de insotire a probei -instrumente de recoltare: periuta cervicala*"tentieM nu se utilizeaza periuta cervicala la femeile insarcinate+ -recoltor special cu mediu lichid - Pap stic@ - formulare cerere analize laborator R#*%-"'$#2 -confirmarea identit,/ii pacienteiE -se e!plic, procedura pacienteiE -se spal, m0inileE -se e!plic, pacientei importan/a rela!,rii musculaturii perineale pentru a u(ura efectuarea e!amin,rii (i recolt,riiE -se cere pacientei s, mic/ioneze .nainte de efectuarea procedurii de recoltareE -se asigur, intimitate (i se cere pacientei s, se dezbrace de la br0u .n josE -este acoperit, cu un halat de unic, folosin/, (i ajutat, s, se a(eze pe masa ginecologic,E -se potrive(te lampa pentru luminozitate ma!im, .n zona genital,E -se .nl,tur, halatul din zona genital,E %6

-se ofer, m,nu(i medicului*I asistenta medicala imbraca manusi+ (i speculul vaginal. Fu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezultatul testului. #e poate uda speculul cu ap, cald, pentru a u(ura inser/ia. -se anun/, pacienta c0nd i se introduce speculul pentru a preveni tres,rirea (i .ncordarea musculaturii -se sugereaz, pacientei s, se rela!eze (i s, respire ad0nc .n timpul introducerii speculului. -dup, introducerea specului acesta este l,rgit pentru e!punerea cervi!ului (i apoi blocat pentru .nceperea recolt,riiE -se ofer, medicului pe r0nd aplicatoarele (i periu/a necesare recolt,rii celulelor din diferitele zone. #e introduce periuta in endocervi! numai cat se introduc toti perii in canalul endocervical. Pentru periuta cervi! rotirea se face in sensul acelor de ceasornic de = ori, iar pentru periuta Combi *cu partea pentru endocol mult mai lunga+ rotirea se face in sensul acelor de ceasornic doar de doua ori *deoarece este mult mai abraziva+. #e scoate periuta cervicala. Foarte importantMM #e detaseaza capul periutei dupa recoltare si se introduce in recipientul cu mediu lichid, apoi se insurubeaza capaculM Pentru recoltatrea pe lame , dup, fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele (i se vor roti bl0nd pe c0te o lam, de sticl, peste care se va pune imediat un fi!ator pentru prevenirea usc,rii celulelorE -lamele microscopice vor fi marcate diferit .n func/ie de zonele din care s-au recoltat celulele. <a un test complet, medicul va recolta celule din zona cervical,, endocervical, (i a polului vaginal. -dup, recoltare se deblocheaz, speculul pentru a fi scos evit0nd r,nirea pere/ilor vaginaliE -este ajutat, pacienta s, coboare de pe masa de e!aminareE -se completeaz, formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstrua/ii, apoi se trimit probele la laborator. C%)!i,#$'1ii !3#*i'-# 2 % Q.nainte de efectuarea testului, pacienta va trebui .nv,/at, s, nu fac, sp,l,turi vaginale cu 23 de ore .nainte de efectuarea e!amenului (i s, nu foloseasc, ovule vaginale. 6 Qrecoltarea poate avea loc cu =-> zile .nainte de menstrua/ie sau la o s,pt,m0n, dup, menstruatie. < T#!"(- P'3')i*%-'(- i)"#$3$#"'$#2 8 Celule normale O endocervicale, endometriale, leucocite. % Celule anormale O metaplazice, discariotice, tumorale. 2 Clasificarea rezultatelor pe = clase. 8 8-"bsen/a celulelor anormale. % %-Citologie anormal, f,r, eviden/, de malignitate. 6 6-Citologie sugestiv, neconcludent, pentru malignitate. ; ;-Citologie puternic sugestiv, de malignitate. 2 2-Citologie clar malign,. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU LO IOCULTURA M'"#$i'-# )#*#!'$# )alve ginecologice 9ampon de e!sudat cu mediu de transport aterialele necesare pentru efectuarea toaletei interne si e!terne conform procedurii interne a spitalului M%, ,# $#*%-"'$# &ecoltarea se efectueaza in sectia de 'bstetrica-ginecologie, in sala de tratamente de catre personalul asistenta responsabila si instruita pentru aceasta manevra. #e efectueaza toaleta locala e!terna si interna conform protocolului intern aprobat pe sectie. $upa efectuarea toaletei se introduc valvele prin manevre blande. #e evidentiaza colul uterin. #e recolteaza prin introducerea tamponului de e!sudat in cavitatea uterina. #e retrage cu grija si se introduce in tubul cu mediu de transport. %;

Pe tubul cu tamponul de e!sudat se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel de pe cerere sau alte recipiente recoltate pacientului in acelasi timp. T#!"(- L';&-S*;i--#$ ="#!"(- *( L(g%-> -detecteaz, st,rile precanceroase ale colului uterin, baz0ndu-se pe proprietatea epiteliului normal e!ocervical (i vaginal de a se colora .n brun-acaju cu o solu/ie iodo-iodurat,. Poate fi folosit pentru depistarea .n mas, a cancerului de col uterin. <eziunile nu se coloreaz,, ceea ce permite efectuarea biopsiei dirijate. C%-3%!*%3i' - e!amenul endoscopic al colului uterinE se realizeaz, dup, badijonarea cu acid acetic 6-;H urmat, de efectuarea testului <ahm-#chiller. Aste metoda suplimentar, de cercetare a leziunilor e!ocervicale descoperite la e!amenul cu valve. C#-i%!*%3i' - este o endoscopie a cavit,/ii pelviene dup, instituirea pneumoperitoneului. Permite punc/ia unor forma/iuni chistice ovariene, localizarea sediului obstruc/iei tubare, precizarea cauzelor unor dureri pelviene. Bi%3!i' ,# *%- -.i%3!i' ,# #),%&#"$( - const, .n prelevarea unui fragment de /esut pentru e!amenul histopatologic. Andometrul se recolteaz, prin metoda chiuretajului uterin. C;i($#"':(- ("#$i) Chiuretajul uterin consta in dilatarea colului uterin cu ajutorul unor dilatatoare si indepartarea stratului superRcial al mucoasei uterine *endometrul+ cu o chiureta, pensa sau dispozitiv de biopsie. 9esutul e!tras este investigat ulterior in laborator. Scop: -evacuator -hemostatic, biopsic (i e!plorator. Aste i),i*'" in urmatoarele situatii: S #angerari uterine anormale S intreruperi de sarcina si retentie de tesut dupa intreruperi de sarcina S #uspiciune de cancer uterin S Polip uterin persistent S Infertilitate $iscurile asociate procedurii sunt: S $urere in timpul procedurii, in absenta anesteziei generale S 1emoragie care sa necesite transfuzie sau alta operatie S Infectie S Perforarea uterului si organelor vecine S #inechie uterina S &eactie anormala la medicatie S Indepartare incompleta a tesutului si repetarea procedurii S Celulele canceroase pot sa nu Re detectate, chiar daca e!ista %2

Alternativa la chiuretajul uterin este histeroscopia operatorie, similara ca procedura dar cu diferente in ceea ce priveste posibilitatile de vizualizare a cavitatii sau de utilizare a unor echipamente electrice. In functie de volumul hemoragiei sau tesutului proliferat, poate R indicata una sau alta din cele doua tehnici. %ilatarea si chiureta&ul uterin2 include ?iopsia de endometru, $ilatarea colului, $ebridarea sinechiei uterine si A!tirparea polipilor+ Cerinte preliminare Investigatii: Inainte de efectuarea chiuretajului uterin sunt necesare urmatoarele investigatii: S Frotiu cervical Papanicolau efectuat in ultimele %6 luni S Cultura col uterin S 1emoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, "P99 S #erologie boli transmisibile: 1?s, 1C), 1I), )$&< Consimtamant scris: Pentru efectuarea chiuretajului uterin este necesara completarea unui formular de consimtamant, dupa citirea informatiilor si clariRcarea nelamuririlor. Consimtamantul se poate retrage inainte de efectuarea procedurii. Medicatie: edicul trebuie informat despre orice medicamente sau remedii naturiste luate in mod regulat. Regim de viata: "limentele si lichidele sunt interzise cu > ore inainte de interventie. Contactul se!ual trebuie evitat cu 23 ore inainte de interventie. #e recomanda epilarea si utilizarea sapunurilor bactericide pentru toaleta genitala. M%, ,# ,#!+'!($'$# ' 3$%*#,($ii Instrumentar: - dou, valve vaginale #ims, - dou, pense de col Pozzi, - un histerometru, - dou, pense vaginale lungi, - pense port tampon - o pens, pentru resturi de obicei #chultze, - trei - patru chiurete fenestrate de diferite m,rimi (i - un set de dilatatoare metalice 1egar. neste!ie: - general,, - intravenoas,, - cu barbiturice sau - local,, cu solutie !ilin, %H. Conditii de e'ectuare: e!amen genital bimanual (i cu valvele, pentru precizarea situatiei colului (i corpului uterin, ca volum (i orientare. $e asemenea, este indispensabil, o foarte bun, dilatare a colului. Procedura incepe prin administrarea anesteziei locale sau generale si dezinfectarea vaginului. Colul este veriRcat si dilatat, cu dilatatoare de dimensiuni progresiv crescatoare. "ceasta manevra poate determina contractii uterine, percepute de pacienta, daca este treaza, ca niste crampe menstruale. #e racleaza cavitatea si se e!trage polipul, tesutul endometrial sau de alta natura. 9esuturile e!trase se trimit la laborator pentru analize. In cazul biopsiei de endometru, nu este nevoie de dilatatia colului, iar fragmentele e!trase sunt mult mai mici. Supravegherea pacientei dupa tehnica Perioada de supraveg"ere in clinica:este necesara supravegherea in clinica minim ;8 min. de la terminarea procedurii. Conducerea autovehiculului nu este permisa in ziua interventiei, in cazul utilizarii anesteziei generale. %=

$upa chiurataj se poate prescrie medicatie antiinTamatorie, in scopul reducerii durerii si altor simptome postoperatorii. edicul poate administra un antibiotic in timpul procedurii, pentru a preveni infectia. Regim de viata: "ctivitatile obisnuite pot R reluate incepand cu ziua urmatoare interventiei. Fu se impun restrictii deosebite in ceea ce priveste regimul alimentar. Contactul se!ual este interzis in primele 7 zile de la interventie. #imptome posibile: -in primele ore dupa chiuretajul uterin pot aparea senzatii de greata, voma , cefalee, care cedeaza -incepand cu ziua urmatoare: durerea pelvina poate persista cateva zile, dar este, de obicei, suportabila. #angerarea este normala in primele 7 zile, daca nu depaseste cantitatea unei menstre obisnuite. #imptome care necesita consult medical imediat: S Febra peste ;3C S $urere intensa care nu cedeaza la calmante S #angerare abundenta persistenta Accidentele imediate ale chiureta&ului uterin sint hemoragiile (i perforatiile. In hemoragii se recurge la e!primarea uterului prim masaj abdominal, medicamente uterotone (i revizuirea cavit,tii uterine cu chiureta. In hemoragiile post-partum se poate recurge la tamponarea cavit,tii uterine cu me(e mari (i uneori la histerectomie rapid, de hemostaz, *histerectomie de necesitate+. In hemoragiile prin defecte de coagulare *afibrinogenemie+ tratamentul este medical*fibrinogen, enzime antifibrinolitice, transfuzii cu singe+. In hemoragiile care pot surveni dup, chiuretajul evacuator *avort, resturi ovulare+ cu e!ceptia sarcinei cervicale la care se impune histerectomia rapid, de hemostaz,, la celelalte, -dup, revizuirea cavit,tii (i administrare de ocitocice, se poate recurge la ocluzia canalului cervical cu pensa ?ret sau cu pense de col. In perforatii se recurge la laparotomie pentru control (i hemostaz, *histerorafie+ mai ales cind nu avem siguranta c, evacuarea cavit,tii a fost complet,. Sechele tardive: -avorturi (i na(teri premature prin insuficienta istmului cervical *dup, dilatatii brutale e!temporanee+, placenta praevia, placenta acreta (i hemoragii in delivrent,E -tulbur,ri mensturale produse de sinechii *amenoree, oligo-(i hipomenoree+E sarcini ectopice (i -sterilitate secundar,. Chiureta&ul prin suctiune (aspirare! este numit si avort prin aspiratie( "vortul chirurgical prin aspirare este o metoda utila in primele > - %6 saptamani de sarcina, se mai numeste aspirarea prin vacuum. "vortul prin aspiratie cuprinde administrarea de analgezice pentru durere si misoprostol pentru pregatirea procedurii. Pacienta sta pe masa in pozitie ginecologica. Un speculum se insera in vagin pentru al deschide, apoi se foloseste un tenaculum, instrument care mentine cervi!ul pentru a putea fi dilatat de instrumente speciale. Cand cervi!ul este dilatat indeajuns, o canula - un tub de plastic lung, este conectata la un aparat de suctiune, care va dizloca placenta si tesuturile fetale. Procedura tine %8 - %= minute, iar perioada de recuperare este de cateva ore in spital. Afectele secundare frecvente sunt crampele abdominale, greata, transpiratii si oboseala. E'ecte secundare mai rare in avortul chirurgical prin aspirare includ: sangerari prelungite si masive, formarea de cheaguri de sange, leziuni ale cervi!ului si perforarea uterului. Infectia %>

uterina determinata de bacterii poate determina febra, durere, sensibilitate abdominala si formarea de tesut cicatricial. I)!(+-'1i' ("#$%-"(.'$4 - eviden/iaz, permeabilitatea trompelor prin introducerea unui gaz, de preferin/, C'6, .n interiorul cavit,/ii uterine (i trompe cu ajutorul unui aparat special. #e face .ntre zilele a 3-a (i a %6-a a ciclului, dup, administrarea unui sedativ. :azul introdus produce un zgomot c0nd trompa este permeabil,, care poate fi perceput cu ajutorul stetoscopului. Femeia poate s, prezinte senza/ie de r,u, grea/, sau tuse, ceea ce impune oprirea tehnicii. i!"#$%!'-3i)g%g$'+i' %e'iniie: N i!"#$%!'-3i)g%g$'+i' = SG> ) e!amenul radiologic al uterului ce pune diagnosticul de fibrom submucos (i apreciaz, permeabilitatea tubar, pentru adaptarea tehnicii chirurgicale la femeile tinere care au o sterilitate consecutiv, localiz,rii fibroamelor. Materiale necesare: N #ering, de 68 ml cu amboul cu ghivent permi/0nd racordarea la o canul, uterin, de calibru redus, N Canula uterin, metalic, lung, de ;8-28 cm, N #peculum vaginal, N 6 valve vaginale, N Pens, 9irbal, N Pens, porttampon, N 1isterometru, N Casolet, cu comprese sterile, N "lcool sau tinctur, de iod, N #ubstan/, de contrast G lipiodol, altele. Preg*tirea pacientei: N Psi"ic: se anun/, (i se e!plic, tehnica (i necesitatea efectu,rii e!amenului,consimtamantE N #i!ic: e!amenul histerosalpingografic se face pe Dstomacul golD pentru a evita voma refle!,E N #e testeaz, toleran/a la iodE .n ziua e!amenului se efectueaz, sp,l,tur, vaginal, antiseptic, (i clism, evacuatoare pentru golirea colonuluiE N 4naintea e!amenului se gole(te vezica urinar,, N A!amenul se efectueaz, .n ziua a 3-%6 a ciclului. N Medicamentos: cu 6 zile .naintea e!amenului se recomand, la pacientele an!ioase administrarea de calmante (i antispastice, N Cu jum,tate de or, .naintea e!amenului se injecteaz, un antiseptic *papaverin,+ sau se introduce un supozitor cu <izadon. T#;)i*': N Injectarea substan/ei de contrast se face cu ajutorul aparatului tip #chUltze, N #e a(eaz, pacienta pe o alez, steril, .n pozi/ie ginecologic, pe masa ginecologic, la care s-au adaptat 6 suporturi pentru sus/inerea membrelor inferioare, N #e dezinfecteaz, cu alcool sau tinctur, de iod regiunea e!tern, a organelor genitale, N #e eviden/iaz, colul uterin cu valvele sau speculul vaginal (i se dezinfecteaz, din nou locul, apoi se prinde colul uterin cu pensa a(ezat, .n sens orizontal, deasupra orificiului e!tern al colului sau dedesubt *.n func/ie de orientarea uterului+, N #e face histerometria pentru a ne asigura direc/ia cervico-istmic, precum (i permeabilitatea orificiului intern al colonului, N "ta(am aparatul #chUltze (i-l fi!,m la pensa 9irbal, %7

N #e scot valvele sau speculul, N Plas,m pacienta sub ecranul radioscopic prin alunecare .nceat,, centr,m regiunea de e!aminat (i facem o radiografie Dpe golD, N "poi se .ncepe injectarea lent, *pentru a evita spasmele+ a substan/ei de contrast, .n cavitatea uterin, sub controlul radioscopic intermitent, N #e va /ine seama .n tot timpul e!amenului de senza/iile pacientei, de dureri mari .nso/ite de tulbur,ri neurovegetative *grea/,, stare de colaps+ care indic, oprirea imediat, a inject,rii substan/ei de contrast. +ngri&iri dup* tehnic*: N $up, terminarea e!amenului histerosalpin-gografic se scot aparatul (i pensa, se (terge vaginul cu o compres, steril, (i se pune un tampon de vat,. N Pacienta se men/ine .n repaus ;8 minute .n serviciul de radiologie. E*%g$'+i' - e!amen cu ultrasunete ce eviden/iaz, tumori, sarcina asociat, cu fibrom uterin. I)0#!"ig'1ii g#)#"i*# a+ determinarea cromatinei se!uale .n disgenezii gonadice (i interse!ualitateE b+ determinarea cariotipului .n acelea(i afec/iuni, .n plus .n sterilitatea primar, (i amenoreea primar,. T'&3%)'&#)"(- 0'gi)'Tamponamentul vaginal care consta in introducerea in vagin a unor mese care se aseaza in fundurile de sac vaginale, umplandu-le succesiv, strans acoperind orificiul e!tern al colului in asa fel incat tot vaginul safie plin cu mese. E6'&i)'$#' 3'$'*-i)i*4 ' !?)(-(i a+ termografia se realizeaz, cu raze infraro(ii (i se bazeaz, pe proprietatea /esutului malign de avea o temperatur, crescut, fa/, de /esuturile vecine s,n,toase sau fa/, de zona simetric,. $iferen/a de temperatur, variaz, .ntre %VC (i 3VCE - b+ mamografia este principala metod, de depistare a cancerului de s0n, fiind propus, ca metod, de screeningE - c+ galactografia const, .n injectarea unei substan/e de contrast .n unul din canalele galactofore cu ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezint, scurgerea patologic,. 4n cancer, .n dreptul tumorii, canalul galactofor nu se eviden/iaz,E - d+ e!amenul citologic al scurgerilor mamelonare poate fi util mai ales atunci c0nd e!ist, secre/ie care poate fi ob/inut, din scurgere spontan, sau la e!primarea mamelonuluiE - e+ citologia prin punc/ie are valoare deosebit,, rezultatele fiind corecte *edificatoare+ .n propor/ie de peste -8HE - f+ rezonan/a magnetic, nuclear, este un e!amen netraumatizant, simplu (i rapidE identific, recidivele locale ale unui cancer dup, tratamentul conservator (i forma/iuni tumorale palpabile, care nu pot fi bine definite de mamografie sau ecografie. Avalueaz, chimioterapia .n preg,tirea - preoperaorie pentru tumorile mamare voluminoase, dar prezint, dezavantajul costurilor crescuteE - g+ e!amen f,r, risc, ecografia u(ureaz, orientarea punc/iei citologice, eviden/iaz, semne suspecte (i specifice de malignitate. %3

EXAMINAREA PACIENTEI CU AFECIUNI GINECOLOGICE A!aminarea pacientei reprezint, o etap, important, .n .ngrijirile medicale ce i se acord, (i necesit, c0(tigarea .ncrederii, respectarea intimit,/ii. Cuprinde: - interviul *interogatoriul+ - e!amenul clinic general - e!amenul ginecologic - e!amene paraclinice (i de laborator "sistenta particip, la e!aminare, preg,te(te (i ajut, pacienta, preg,te(te materialele necesare, culege propriile informa/ii. C(-#g#$#' ,'"#-%$ Culegerea de date *date subiectiveIobiective+ prin diverse metode: interviu, observa/ie, cercetarea documentelor medicale *foaia de observa/ie clinic,, bilete de iesire din spital si buletine de analiz,, scrisori si trimiteri medicale,re/ete, carnet de s,n,tate+, discu/ii cu membrii echipei de .ngrijire si apar/in,torii, participarea la e!amenul clinic general si ginecologic, m,surarea temperaturii, pulsului, respira/iei, tensiunii arteriale. "naliza si sistematizarea datelor semnificative. #e consemneaz,: - v0rsta - are importan/, deosebit,, inciden/a unor afec/iuni fiind .n leg,tur, cu perioada de activitate genital,E - ocupa/ia favorizeaz, apari/ia unor .mboln,viriE - motivele intern,rii sau solicit,rii e!amenului: durere, pierderi de s0nge prin vagin, alte simptome asociate *febr, cu frison, v,rs,turi+. - antecedente heredo-colaterale. Informeaz, asupra st,rii s,n,t,/ii persoanelor cu care pacienta convie/uie(te *mediul bacilar, sifilis, tulbur,ri endocrine+ - antecedente personale fiziologice - data primei menstrua/ii *menarha+, caracterele ciclului menstrual .n perioada pubert,/ii (i dup, pubertate, .nainte (i dup, c,s,torie *dup, .nceperea vie/ii se!uale+. #e noteaz,: ritmul, durata, cantitatea, manifest,ri .nso/itoare pre- (i postmenstruale *dureri, cefalee, v,rsaturi+. - antecedente obstetricale: num,r de sarcini, num,r de na(teri, evolu/ia sarcinilor (i desf,(urarea na(terilorE avorturi spontane *cauza+, provocate, na(teri premature sau cu fe/i mor/i, eventuale sechele *ruptur, de perineu+. "ntecedente ginecologice: vulvovaginite, hemoragii .n perioada pubertar,, eventual opera/ii pe aparatul genital, tratamente efectuate - antecedente medicale sau chirurgicale: boli infecto-conta-gioase, dermatovenerice, interven/ii chirurgicale, afec/iuni neuroendocrine cu r,sunet asupra .ntregului organism (i sferei genitale. - condi/ii de via/, (i munc,. #e ob/in date .n leg,tur, cu factorii de mediu e!tern care e!ercit, influen/a asupra organismului femeii. - istoricul consemneaz, simptomele func/ionale de boal,: data (i circumstan/ele de apari/ie, intensitatea, durata, simptome .nso/itoare, tratament urmat. E6'&#)(- *-i)i* g#)#$'#e observ,: - culoarea tegumentelor: paloare .n anemii, galben ca paiul *posibil cancer+ - aspectul general: conforma/ie, repartizarea /esutului adipos, eventuale localiz,ri caracteristice, .n,l/imea, repartizarea pilozit,/ii. E6'&#)(- '.,%&#)(-(i - la inspec/ie se poate eviden/ia o cre(tere anormal, de volum datorit, unor tumoriE vergeturi vechi, prezenta circula/iei colaterale, leziuni de grataj. %-

- la palpare, f,cut, cu bl0nde/e, cu m0na .nc,lzit,, se poate eviden/ia e!isten/a unei tumori, mobilitatea acesteia, volumul, consisten/a. - la percu/ie medicul apreciaz, forma (i dimensiunea tumorii prin delimitarea ariei matita/ii. E6'&#)(- g#)i"'- se gole(te vezica urinar, (i rectul, se a(az, pacienta .ntr-o pozi/ie comod, care s, asigure rela!area *pozi/ie ginecologic,+. Inspec$ia vulvei% #e observ, conforma/ia labiilor, anomalii, inflama/ii *bartholinite+, rupturi de perineu. Pacienta este rugat, s, tu(easc,, s, se scream, pentru a eviden/ia modific,ri la nivelul peretelui vagi nai. ai pot fi depistate vegeta/ii, herpesul genital. Examenul cu valvele% Permite observarea cavit,/ii vaginaie, a colului uterin, prelevarea de secre/ii vaginaie sau din canalul cervical. Fu se face la virgine, .n vaginism, .n opera/ii cu suturi recente ale perineului, e!ist0nd pericolul dehiscen/ei pl,gii. &actul vaginal% Combinat cu palparea abdominal,, efectuat .n pozi/ie ginecologic,, ofer, informa/ii despre vagin, col, corp uterin (i ane!e. Poate fi .nso/it de anumite reac/ii din partea femeii determinate, .n principal, de durere. &actul rectal% Aste rezervat virginelor, poate eviden/ia o tumor, genital, sau e!tragenital,, colec/ii .n fundul de sac posterior. E6'&#)(- !?)(-(i Cancerul mamar reprezint, o problem, major, de s,n,tate public,, astfel .nc0t cu ocazia oric,rui consult nu trebuie omis, e!aminarea s0nului, iar femeia trebuie instruit, s, se autoe!amineze. <a inspec/ie se observ,: asimetria s0nilor prin m,rirea anormal, a unuia din cauza unui proces tumoral, proces inflamator sau mic(orarea s0nului din cauza unui proces de retrac/ie. #unt eviden/iate modific,ri de contur, refrac/ia mamelonului, modific,rii tegumentare *eritem, edem+. <a palpare, practicat, cu fe/ele palmare ale degetelor aflate .n e!tensie (i al,turate, prin mi(c,ri circulare, succesive se pun .n eviden/, noduli. Pot ap,rea secre/ii mamelonare determinate de o tumor, hipofizar, *prolactinom+, scurgeri serosanguinolente .n cancer. @. I),#3#),#)1'A,#3#),#)1'. 6.%. anifest,ri de independen/,: stare de constie/, prezent,, &, P, 9", 98 .n limite normale, mobilitate p,strat,, alimenta/ie si hidratare corespunz,toare, somn si odihn, suficiente, confort asigurat, absen/a durerii, elimin,ri urinare si intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficient, la nivel motor si afectiv, sentiment de utilitate. 6.6. Probleme de dependen/,: durere *supraacut,, acut,, subacut,, cronic,+, mobilitate limitat,, inapeten/,, postur, inadecvat,, circula/ie inadecvat,, hipertermie sau hipotermie, vulnerabilitate crescut, fa/, de infec/ii, r,nire. 6.;. #urse de dificultate: an!ietate, stress, lips, de cunostin/e, proces infec/ios. 6.= $iagnostic de .ngrijire *nursing+ W PA# *problema J sursa de dificultate J manifestarea de dependen/,+. *#emne (i simptome .n afec/iunile ginecologice+ C Mani'estri de dependen$ *semne (i simptome posibile+: D($#$#' - apare .n afec/iuni ginecologice inflamatorii, .n sarcina patologic,, dismenoree, dispareunie. - este localizat, .n hipogastru (i fosele iliace, iradiaz, c,tre vulv, (i vagin, alteori c,tre lombe, intensitatea fiind propor/ional, cu leziunile g,site. - poate fi: a. supraacut,, de intensitate mare .n sarcina ectopic, rupt,, perfora/ia piosalpin!ului, torsiunea unei tumori, criza intermenstrual,. 68

b. acut, .n inflama/ii genitale, iminen/a de avort, fibrom uterin c. subacut, .n unele tumori d. cronic, .n inflama/iile cronice, tulbur,rile de static, uterin, e. periodic, manifestat, premenstrual sau menstrual. #&%$'gi' - are numeroase cauze: endocrine *hiperfoliculinemia, tulbur,ri tiroidiene+, dismetabolice, dup, tratamente hormonale, boli de s0nge, locale *fibrom, polipi, chist de ovar, avort, sarcin, ectopic,, cancer+. - aspectul s0ngelui difer, .n func/ie de cauz,: ro(u deschis .n avort, fibromE ro(u .nchis negricios .n sarcin, e!trauterin,E ro(u sp,l,cit, fetid .n cancer. - ritmul: hemoragia este discontinu, .n cancer, fibrom, sarcin, e!trauterin,, inflama/ii, tumori de ovar, .n hemoragiile intermenstruale, premenstruale sau postmenstruale. - este .nso/it, de durere cu caracter colicativ .n sarcina e!trauterin,, polipi sau avort .n curs de efectuareE paro!istic, cu le(in .n sarcina ectopic,E permanent, .n inflama/iile cronice. L#(*%$##' este o scurgere vaginal, albicioas, sau g,lbuie, cantitatea poate cre(te .nainte (i postmenstrual. - .n cantitate redus, este fiziologic,, cre(terea fiind rezultatul unor afec/iuni vulvovaginale .n principal, dar (i ale corpului (i colului uterin, trompelor sau dup, interven/ii chirurgicale. - aspectul poate fi un bun indicator pentru cauza care a produs-o: - .n trichomoniaz,: leucoree spumoas,, aerat,, cu miros de varz, murat,, .nso/it, de prurit - .n gonoree este abundent,, cremoas,, verzuie, .nso/it, de prurit - .n candidoz,: este grunjoas,, de consisten/a (i culoarea iaurtului - .n cancer genital este rozat,, fetid,, cu aspect de Xsp,l,tur, de carneD - .n vaginita diabetic, este abundent,, cu depozite albe, (i prurit intens - .n vaginit, senil, este moderat,, sub/ire, uneori muco purulent,, fetid,, asociat, cu prurit (i mici cheaguri - .n cervico-vaginite este nespecific,, moderat,, f,r, prurit. M%,i+i*4$i '-# *i*-(-(i &#)!"$('- tulbur,ri de flu!: hiper- sau hipomenoree - tulbur,ri de ritm: poli- sau oligomenoree - absen/a ciclului: amenoree primar, sau secundar, T(-.($4$i !#6('-# - vaginism - constric/ia *involuntar, a vaginului cu refle! de respingere sau ap,rare care face imposibil actul se!ual - dispareunia poate fi .nt0lnit, .n vaginit,, inflama/ii pelviene sau este de origine psihic, - frigiditatea - absen/a orgasmului put0nd fi asociat, cu sc,derea sau absen/a libidoului A-"# &')i+#!"'$iB - pruritul poate fi .nt0lnit la persoanele .n v0rst, *prurit senil+ antreneaz, leziuni de grataj. "lte cauze: pitiriaza pubian,, o!iureza, alergia la lenjerie sau poate avea origine psihic,. - vertijE - alterarea confortului .n leg,tur, cu durerea, scurgerile vaginale Yteama de opera/ie mutilant,, de sterilitate, de evolu/ia grav, sau de reac/ia so/ului, de tehnicile invazive - deficit de cuno(tin/e .n leg,tur, cu: ovula/ia (i func/ia se!ual,, transmiterea bolilor se!uale, simptomele cancerului - deficit de auto.ngrijire .n leg,tur, cu igiena perineal,, cu vindecarea 6%

P$%.-#&#

O.i#*"i0#

I)"#$0#)1ii

- perturbarea conceptului de sine .n leg,tur, cu schimbarea schemei corporale, cu transmiterea bolilor se!uale - disfunc/ie se!ual, .n leg,tur, cu schimbarea schemei corporale - alterarea nutri/iei *mai pu/in dec0t nevoile organismului+ - lezarea*alterarea+ integrit,/ii tegumentelor .n leg,tur, cu pruritul, scurgerile vaginale - alterarea elimin,rilor intestinale: constipa/ie - alterarea elimin,rilor urinare: pola@iurie, incontinen/, Pacienta: - s, nu prezinte durere, s, se poate odihni - s,-(i e!prime temerile, m0hnirea: s, vorbeasc, deschis despre opera/ie (i limit,rile impuse - s, demonstreze cunoa(terea simptomelor cancerului - s, enumere bolile cu transmitere se!ual,, s, identifice simptomele acestora, s, cunoasc, mecanismele ovula/iei (i manifest,rile .nso/itoare - s,-(i men/in, regiunea perineal, curat, - s, nu prezinte leziuni cutanate - s, men/in, o stare de nutri/ie adecvat, - s, discute despre noua sa imagine corporal, - s, demonstreze .n/elegerea, acceptarea modific,rilor func/iei se!uale I)"#$0#)1ii 3$%3$ii ='("%)%&#>2 comunicare, hidratare si alimentare, igien,, mobilizare, supravegherea elimin,rilor, educa/ie. I)"#$0#)1ii ,#-#g'"#: preg,tirea pentru investiga/ii si analize, preg,tirea pentru mici interven/ii ginecologice, preg,tirea preoperatorie si .ngrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. "sistenta medicala: - asigur, lini(tea (i confortul prin: - calmarea durerii cu medicamentele recomandate de medic, .n func/ie de cauz, (i intensitate - instruirea pacientei asupra mecanismului durerii, a caracterului, a necesit,/ii anun/,rii .n cazul .n care se accentueaz, - .ncurajeaz, pacienta (i o informeaz, cu privire la: - modific,rile ce pot avea loc .n organismul s,u (i combaterea acestora - manifest,ri legate de ovula/ie, stare de disconfort - modalit,/i de prevenire a infec/iilor secundare .n contaminarea cu germeni din regiunea anal, - instruie(te pacienta cu privire la semnele (i simptomele cancerului, cu tehnica autoe!amin,rii s0nului - e!plic, modul de transmitere pe cale se!ual, a unor boliE implica/ia acestora asupra st,rii de s,n,tate prezente (i viitoare - informeaz, pacienta cu privire la principalele manifest,ri ale bolilor transmise se!ual, importan/a consult,rii medicului, protec/ia partenerului, tratarea ei (i a partenerului - instruie(te pacienta asupra metodelor de contracep/ie .n afec/iunile care influen/eaz, sarcina sau care sunt influen/ate de sarcin,, c0t (i a mijloacelor de protec/ie se!ual, - e!plic, importan/a alimenta/iei pentru organism, a necesit,/ii unui anumit regimE supravegheaz, (i noteaz, cantitatea de lichide (i alimente ingerate, asigur, necesarul zilnic pentru men/inerea greut,/ii .n limite normale - .(i rezerv, un timp .ndelungat pentru discu/ii cu pacienta, d0ndu-i posibilitatea - s, vorbeasc, despre imaginea sa corporal, - despre posibilitatea relu,rii activit,/ii, de reintegrare - .ncurajeaz, pacienta cu privire la evolu/ia bolii, o ajut, s, accepte anumite limite - combate temerile privind satisfac/ia se!ual,, pierderea feminit,/ii dup, anumite 66

interven/ii - .ncurajeaz, pacienta cu colpectomie, ajut0nd-o s, accepte limitele impuse de boal, - .ncurajeaz, rela/iile cu familia, ajut, membrii familiei s, .n/eleag, pacienta, s-o sprijine - combate teama legat, de investiga/ii, ob/ine colaborarea, .nso/e(te pacienta la e!plor,ri, administreaz, sedative c0nd este nevoieE - observ, s0ngerarea *cantitate, aspect, ritm, leg,tura cu alte manifest,ri+ -supravegheaz, vindecarea unor leziuniE - combate cauzele care determin, tulbur,ri ale elimin,rilor urinare. I)"#$0#)1ii !3#*i+i*# - e!amene de laborator: e!amenul secre/iei cervicovaginale *bacteriologic si parazitologic, determinarea P1ului vaginal, e!amenul citohormonal, studiul glerei, e!amenul citotumoral ?abes-Papanicolau, doz,ri hormonale .n s0nge si urin,. - e!amene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. - e!amene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonan/a magnetic, nuclear, *& F+, tomografia computerizat, *9C+, mamografia, galactografia, !erografia, termografia. - Punc/ia vaginal, *culdopunc/iaE - Curba termic, bazal,. - 1isterometria. I)"#$0#)1ii gi)#*%-%gi*#. - biopsiaE - chiuretajul uterinE - sp,l,tura vaginal,E - tamponamentul vaginalE - preg,tirea preoperatorieE - preg,tirea general,, sus/inerea psihic, .n interven/iile mutilante, bilan/ul st,rii de s,n,tate si investiga/ii obligatorii. - preg,tirea special,: aseptizarea cavit,/ii vaginale *sp,lare, mesare+, e!amenul secre/iei vaginale, preg,tirea c0mpului operator, .ndep,rtarea pilozit,/ii, montarea sondei+. - preg,tirea .n urgen/eE -.ngrijirea postoperatorie. -transportul la salon, pozi/ia .n pat. - supravegherea postanestezic,: - supravegherea postoperatorie: supravegherea faciesului, supravegherea func/iilor vitale, a diurezei, st,ri abdominale, relu,rii tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului, reluarea alimenta/ei, mobilizarea, prevenirea complica/iilor postoperatorii, educarea pacientei .n vederea e!tern,rii.

IDENTIFICAC ELABOREAZAC APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITA INGRIDIRI CU INFLAMAII GENITALE Inflama/iile genitale cuprind: afec/iuni ale vulvei (i vaginului, uterului (i trompelor peritoneului pelvin. $e(i localizate la niveluri diferite ale aparatului genital, ele au cauze (i unele manifest,ri comune, pot fi prevenite prin acelea(i m,suri, beneficiaz, de .ngrijiri asem,n,toare. Pot fi favorizate de traumatisme repetate .n aceea(i regiune, de tulbur,ri endocrine, de sc,derea rezisten/ei organismului. 6;

Cel mai adesea, inflama/iile sunt produse de gonococi, streptococi, stafilococi, germeni anaerobi, bacili Zoch sau de parazi/i ca trichomonas, ciuperci parazite.

PACIENTA CU 7UL7O7AGINITA )ulvovaginitele sunt inflama/ii ale mucoasei vulvare, dar, mai ales, vaginale, produse de agen/i infec/io(i, chimici, mecanici, alergici. #unt favorizate de lipsa de igien,, de caren/a de estrogeni. "gen/ii patogeni fac parte din cei transmi(i pe cale se!ual,. C(-#g#$#' ,'"#-%$ anifest,ri de dependen/, *semne (i simptome+: - leucoreea *poate avea aspecte caracteristice .n func/ie de cauz,+ - pruritul vulvovaginal, arsuri - vaginism, dispareunie - modific,ri ale mucoasei vaginale (i vulvare - se asociaz, tulbur,ri urinare. - disconfort - alterarea imaginii de sine .n leg,tur, cu bolile transmise se!ual, cu posibilitatea de a se croniciza - deficit de cuno(tin/e .n leg,tur, cu evolu/ia bolii (i eventuale complica/ii - alterare a integrit,/ii tegumentelor (l mucoaselor .n leg,tur, cu leziunile determinate de scurgeri, prurit - comunicare ineficienta la nivel afectiv*alterarea vie/ii se!uale .n leg,tur, cu posibilitatea transmiterii bolilor .n timpul actului se!ual+ - eliminare inadecvata. - s, nu prezinte semne de infec/ie, eliminari inadecvate - s, e!prime cre(terea stimei de sine - s, verbalizeze cauzele bolilor - s,-(i men/in, o bun, igien, local, - s, e!prime grija fa/, de partener ca posibil, surs, de infec/ie. "sistenta medicala: - .ncurajeaz, cre(terea ingestiei de lichide - asigur, o diet, echilibrat,, cu alimente prezentate atractiv - asigur, odihna - instruie(te pacienta - s, se a(eze .ntr-o pozi/ie care s, favorizeze drenarea secre/iilor - s, nu foloseasc, tampoane intravaginale, s, nu fac, iriga/ii f,r, indica/ie medical, - s, p,streze o igien, local, corespunz,toare, s, poarte lenjerie de bumbac - s, evite traumatizarea regiunii, s,punurile tari, spraP-ul, s,rurile de baie, pudrele deodorante cu efect iritant - s, raporteze medicului orice semne care anun/, recidiva - s, se prezinte la control medical periodic - informeaz, pacienta cu privire la: - posibilitatea de reinfec/ie (i de transmitere a bolii - tratament (i modul de aplicare - necesitatea repausului se!ual pe durata tratamentului *apro!imativ %8 zile+ - importan/a folosirii prezervativului 62

P$%.-#&#

O.i#*"i0#

I)"#$0#)1ii

- "preciaz, nivelul de suferin/, *m0hnire+ a persoanei diagnosticat, cu boal, transmis, se!ualE .(i rezerv, mai mult timp pentru a discuta cu pacienta, pentru a o asculta (i sf,tui, ajut0nd-o s, dep,(easc, perioada de boal,. IDENTIFICAC ELABOREAZAC APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITA INGRIDIRI CU BOAL INFLAMATORIE PEL7IN ?oala inflamatorie pelvin, cuprinde infec/ii ale uterului, ane!elor (i peritoneulul pelvin. C(-#g#$#' ,'"#-%$ - cau!e determinante: agen/i patogeni transmi(i .n timpul actului se!ual sau a unor investiga/ii, dup, manevre abortive, dup, interven/ii chirurgicale - cau!e 'avori!ante: nerespectarea m,surilor de asepsie (i antisepsie, lipsa de igien,, tampoane vaginale neschimbate mai mult de patru ore, leziuni de grataj, debilitate fizic, general,, diabet. Mani'estri de dependen$ *semne (i simptome+: - durere .n hipogastru sau .n fosa iliac,, .n func/ie de localizareE jen,, senza/ie de greutateE - dureri la contactul se!ual *dispareunia+E - leucoree prezent, sau absent,, alteori .n cantitate redus,E - febr, .n formele acuteE - tulbur,ri urinareE - balonare, gre/uri, uneori v,rs,turi, influen/area tranzitului intestinal c0nd este interesat peritoneul pelvinE - tulbur,ri menstrualeE - oboseal,, indispozi/ie, cefalee. Investigatii: - e!amen pelvin, - e!amenul secretiei vaginale si a culturilor prelevate de la nivelul colului uterin, - ecografie. - alterarea confortului din cauza durerii - deficit de cuno(tin/e .n leg,tur, cu evolu/ia, complica/iile (i .ngrijirile ulterioare - hipertermie - alterarea vie/ii se!uale .n leg,tur, cu bolile transmise se!ual (i cu durerea - poten/ial deficit de volum lichidian .n leg,tur, cu gre/urile (i v,rs,turile - alterarea eliminarilor urinare in legatura cu inflamatia pelvina - intoleranta digestiva in legatura cu inflamatia peritoneului pelvin. Pacienta - s, e!prime diminuarea sau dispari/ia dureriiE - s, demonstreze cuno(tin/e despre cauzele, evolu/ia (i complica/iile boliiE - s,-(i men/in, volumul de lichide .n limite normaleE - s, e!plice necesitatea .ntreruperii rela/iilor se!uale pe perioada tratamentuluiE - sa fie echilibrata hidroelectroliticE - s, -si regleze eliminarea urinaraE - sa prezinte o stare de bine fara greturi si varsaturi. "sistenta medicala: - se preocup, de asigurarea condi/iilor de odihn, (i rela!are, cre(terea confortului: - repaus fizic, pozi/ie rela!ant, - ajutor din partea familiei - calmarea durerii cu antialgice 6=

P$%.-#&#

O.i#*"i0#

I)"#$0#)1ii

- igien, local, - apreciaz, nivelul de cuno(tin/e al pacientei (i gradul de an!ietate - discut, cu pacienta: - posibilitatea apari/iei unor complica/ii: *durerea cronic,, sterilitatea (iIsau sarcina ectopic,+ - riscul alter,rii s,n,t,/ii prin parteneri se!uali multipli. - informeaz, pacienta cu privire la: - bolile transmisibile se!ual (i prevenirea acestora - importan/a tratamentului (i controlului medical - importan/a cre(terii aportului de lichide .n caz de febr,, v,rs,turi - administreaz, tratamentul cu antibiotice (i antiinflamatorii conform prescrip/iei medicaleE monteaz, la nevoie perfuziei endovenoas, - instruie(te pacienta: - s, evite ortostatismul prelungit, frigul, umezealaE - s, combat, constipa/ia deoarece favorizeaz, congestia pelvin,E - s, poarte lenjerie de bumbac, s, nu introduc, tampoane intravaginaleE - m,soar, temperatura, pulsul, tensiunea arterial,, .nregistreaz, valorile in foaia de temperatura. - educa pacienta pentru: - convingerea partenerului de a urma tratamentul pentru bolile cu transmitere se!uala *?9#+ - evitarea raporturilor se!uale pana la terminarea tratamentului si disparitia infectiei. - folosirea unui alte metode de contracepie .n afara dispozitivelor intrauterine. - respectarea masurilor de prevenire 2 $aporturi se!uale protejate. utilizarea prezervativului* reduce, desi nu elimina complet riscul de a contracta o boala cu transmitere se!uala+E persoanele cu risc crescut trebuie sa efectueze periodic teste de depistare a ?9#.

IDENTIFICAC ELABOREAZAC APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITA INGRIDIRI CU FIBROM UTERIN 9umorile genitale reprezint, forma/iuni chistice sau solide, benigne sau maligne, localizate la nivelul aparatului genital feminin. #e dezvolt, lent la .nceput, f,r, simptome, apoi, pe m,sur, ce cresc, apar tulbur,ri menstruale, leucoree, durere. Cele mai frecvente sunt: fibromul uterin, chistul ovarian, cancerul ovarian, leziunile precanceroase, cancerul de col. Fi.$%&(- ("#$i) este o tumoare benigna constituita din tesuturi analoage celor care alcatuiesc miometrul- fibre musculare netede, tesut conjunctiv, si vase sanguine -care se dezvolta in tesutul muscular uterin. Fibromul se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, la e!teriorul uterului sau in grosimea peretelui acestuia. Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, fibromiom, leiomiom sau miom, dar acesta nu este o tumora maligna ci o leziune distrofic,. C(-#g#$#' - apare de obicei dupa varsta de ;= aniE 68H dintre femei sunt purtatoare de fibrom uterin. ,'"#-%$ - cauzele care determin, fibromul nu sunt cunoscute, dar sunt incriminai o serie de factori favorizani: -factorul hormonal - este principalul factor etiologic, hiperestrogenemia favorizeaza 6>

P$%.-#&#

aparitia fibromului uterin. -paritatea - este mai frecvent la nulipare -factorul rasial - mai frecvent la negrii -obezitatea, hipertensiunea arteriala, distrofia mamara se asociaza cu fibromul uterinE - e!ista predispozitie familiala. M')i+#!"4$i ,# ,#3#),#)14 *semne (i simptome+: , "emoragiile(s-ngerarea! : menoragie prelungita, cu cheaguri .n formele submucoase, tulbur,ri menstruale *metroragii+ care s, determine anemieE deci menometroragiiE sunt e!plicate prin leziuni distrofice ale endometruluiE , durerea sub forma de apasare pelvina in fibroamele mari sau durere propriu-zisa in fibroamele complicateE , leucoreea datorata vaginitei asociateE se mai descrie [hidroree intermitenta\in fibroamele submucoase, pioree daca se sfaceleaza polipi fibrosiE - alte mani'estari : varice, edeme ale membrelor inferioare, tulburari urinare *pola@iurie, tulburari de evacuare vezicala, retentie acuta de urina, incontinenta urinara+ datorata compresiei e!ercitata de fibrom sau suprainfectiilor adaugate si tulburari digestive *constipatie, tenesme rectale+E - marirea in volum a abdomenuluiE - manifestari .n timpul sarcinii cu care se asociaz,: avort spontan, nastere prematura, distocii, placenta praevia. Fibromul poate masca prolapsul genital. (urse de di'icultate Factori etiologi (i de risc: -factori de mediu: poluare, radia/ii, no!e profesionale -psihici: stres -bio-fiziologici: tulbur,ri hormonale -sociali: locul de munc, (i rela/iile interumane de la locul de munc,, rela/iile familiale -spirituali: obiceiuri (i ritualuri religioase -culturali: influen/a mediului cultural I)0#!"ig'"ii 3'$'*-i)i*#2 - 1isterometria - masurarea cavitatii uterineE - Acografia-transvaginala sau transabdominalaE - Urografia UI) poate evidenia deviaia uterului, U1F *ureterohidronefroza+ prin compresia ureter, rinichi mutE - Chiuretajul uterin biopsic G evideniaz, modific,rile endometruluiE - <aparoscopia G stabilete localizarea fibromuluiE - &adiografia abdominala simplaE - Colposcopia si e!amenul citologic ?abes-Papanicolau G obligatoriiE - histerosonograma se realizeaz, prin umplerea uterului cu o solutie steril, salin, .n timpul unei ecografii transvaginale (i poate eviden/ia cavitatea uterin, deformat,, un nodul care proemin, .n cavitate sau un nodul intracavitar pediculat. - disconfort din cauza dureriiE - eliminare vaginala inadecvata din cauza distrofiei mucoasei uterineE - alterarea eliminarilor urinare legata de prezenta tumorii benigne de dimensiuni mariE - alterarea eliminarilor digestive legata de prezenta tumorii benigneE - cuno(tin/e insuficiente despre boal, legata de teama, nelinisteE - alterarea confortului psihic *an!ietate+ .n leg,tur, cu investiga/iile (i cu diagnosticulE - teama .n leg,tur, cu interven/ia chirurgicalaE - posibil, alterare a rela/iilor se!uale din cauza tratamentului, sc,derii libidoului dup, 67

O.i#*"i0#

I)"#$0#)1ii

opera/ie, dispareuniei determinat, de sc,derea estrogenilorE - posibil, alterare a imaginii de sine din cauza opera/iilor mutilante *histerectomie, ane!ectomie+E - vulnerabilitateE - risc de complica/ii acute - risc de complica/ii cronice - refuzul de a accepta schimbarea stilului de via/,. Pacienta: - s, prezinte stare de confort fizic si psihicE - s, elimine normalE - s, cunoasc, (i s, .n/eleag, importan/a controlului medical periodicE - s, cunoasc, tehnica investiga/iilorE - s, accepte diagnosticulE - s, participe la preg,tirea preoperatorie, la .ngrijirea postoperatorieE - s, poat, reveni la o via/, a cuplului normal,E - s, accepte limit,rileE - s, accepte noua imagine corporal,E - s,-(i poat, .ndeplini rolul obi(nuitE - s, se simt, .n siguran/,E - s, accepte schimbarea stilului de via/,E - s, prezinte cuno(tin/e suficiente despre boal,. - comunica cu pacienta: informare, e!plica/ii oferite .n leg,tur, simptomatologia, evolu/ia (i complica/iile bolii, importan/a tratamentului - pentru depistarea precoce a afec/iunilor tumorale, asistenta medicala sf,tuie(te femeia s, se prezinte periodic la control ginecologic (i la primele semne de boal,E - asigura condi/ii de mediu si sigurantaE - recomanda pacientei repausul la pat, pozitie confortabilaE - pregateste pacienta pentru tamponament vaginal, chiuretaj hemostatic, investigatii specificeE - supravegheza functiile vitaleE - urmareste caracteristicile eliminarilor si informeaza medicul atunci cand sunt modificariE - constientizeaza pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor, pentru prevenirea complicatiilorE - asigura alimentatia adecvataE - pentru sc,derea an!iet,/ii (i a fricii legate de opera/ie: C c0(tig, .ncrederea pacienteiE C o .ncurajeaz,, .i e!plic, desf,(urarea unor investiga/ii, o .nso/e(te .n timpul efectu,rii acestoraE C ajut, pacienta s, accepte opera/iaE C faciliteaz, prezen/a familiei, a persoanelor semnificative pentru pacient,E C ajut, membrii familiei s, .n/eleag, starea psihologic, a pacientei (i nevoia de ajutorE C .(i rezerv, mai mult timp pentru a sta cu pacienta, a-i observa comportamentul, reac/iileE - realizeaza o cale de acces endovenos*cateter+, instaleaza si urmareste perfuziaE - administreaza medicatia prescrisa de medic si urmereste efectul acesteiaE - asigur, supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complica/iilorE - e!plic, recomand,rile medicale efectuate la e!ternare cu privire la: C evitarea efortului fizic* ridicarea greut,/ilor, condusului+ autoturismului (i (ederea prelungit, .n ma(in, C evitarea rela/iilor se!uale 2-3 s,pt,m0ni C igiena local, (i controlul medical. 63

C continuarea tratamentului .n func/ie de terapia stabilita.

IDENTIFICAC ELABOREAZAC APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITA INGRIDIRI CU TUMORA O7ARIAN BENIGN I. C-'!i+i*'$#2 - chistice: seroase, mucinoase si dermoideE - solide: active sau inactive endocrinologic. C(-#g#$#' Chistul ovarian este frecvent .nt0lnit .n perioada cuprins, .ntre pubertate (i menopauz,. ,'"#-%$ $ac, chistul persist, mai mult de >8 de zile *.n condi/iile unui ciclu menstrual normal+, atunci acesta este considerat un chist organic. $ac, tumora chistic, dispare .n aceast, perioad,, cu sau f,r, tratament medical, atunci este un chist func/ional. Chisturile func/ionale sunt chisturi foliculare (i chisturi luteinice. Ale sunt structuri tranzitorii, e!presia unor anomalii de ovula/ie. M')i+#!"4$i ,# ,#3#),#)14 *semne (i simptome+: - durerea pelvin,E - tulbur,ri de menstrua/ie: amenoree, menometroragiiE - tulbur,ri urinare: pola@iurie, disurieE - dispareunieE - tulbur,ri digestive: constipa/ie, balon,ri postprandiale, senza/ie de plenitudine. #indromul ovarelor polichistice *#tein-<eventhal+: #indromul ovarelor polichistice se caracterizeaz, prin prezen/a urm,toarelor elemente: - amenoree sau oligomenoreeE - infertilitateE - ovare polichistice bilaterale. - hirsutismul (i obezitatea sunt prezente la peste =8H dintre femei. "pari/ia acestei afec/iuni se datoreaz, unei disfunc/ii hipotalamo-hipofizare care este urmat, de anovula/ie. I)0#!"ig'1ii 3'$'*-i)i*#2 - radiografia abdominal, pe gol pune .n eviden/, .n interiorul chisturilor dermoide prezen/a de /esuturi radioopace *oase, din/i+E - sunt de o real, utilitate pentru diagnostic investiga/iile imagistice: ecografia, tomografia computerizat, (i rezonan/a magnetic,. "lte investiga/ii sunt necesare pentru depistarea unor eventuale complica/ii: urografia, cistoscopia (i rectoscopia. -diagnosticul de certitudine (i e!cluderea unui eventual cancer presupune efectuarea celioscopiei (i a laparoscopiei. C%&3-i*'"ii '-# "(&%$i-%$ %0'$i#)# .#)ig)#2 -torsiunea completa -torsiunea incompleta - ruptura - hemoragie I menoragie I metroragie - stare de soc - malignizarea. P$%.-#&# - disconfort din cauza dureriiE - alterarea eliminarii urinare din cauza compresiuniiE - an!ietate .n leg,tur, cu investiga/iile (i cu diagnosticul - teama .n leg,tur, cu interven/iaE - alterarea functiei si rolului se!ual din cauza tratamentului, sc,derii libidoului dup, 6-

O.i#*"i0#

opera/ie, dispareuniei determinat, de sc,derea estrogenilorE - posibil, alterare a imaginii de sine din cauza opera/iilor mutilante * ane!ectomie+. Pacienta s,: e!prime cre(terea stimei de sine prezinte o stare de confort prezinte tegumente (i mucoase integre prezinte elimin,ri urinare normale s, nu prezinte complica/ii acute s, nu prezinte complica/ii cronice se simt, .n siguran/, accepte (i s, urmeze tratamentul prezinte interes fa/, de schimbarea stilului de via/, prezinte cuno(tin/e suficiente despre boal, Interven$ii autonome comunicare: informare, e!plica/ii oferite .n leg,tur, cu etiologia bolii, simptomatologie, evolu/ie, importan/a tratamentului at0t pentru ea c0t (i pentru partener, administrarea medicamentelor, restric/ii impuse de boal,E monitorizarea func/iilor vitale (i vegetative de dou, ori pe zi: 9", puls, 9, respira/ie, diurez,, scaunE asigurarea condi/iilor de mediuE asigurarea igieneiE alimentareaE hidratareaE asigurarea pozi/iilorE mobilizareaE prevenirea complica/iilorE educa/ia pentru s,n,tate: informare, e!plica/ii oferite .n leg,tur, cu etiologia bolii, simptomatologie, evolu/ie, importan/a tratamentului, administrarea tratamentului, importan/a igienei genitale, respectarea recomand,rilor medicaleE pregatirea pentru investigatiiE pregatire preoperatorieE ingrijiri postoperatorii. Interven$ii delegate. &ecolt,ri produse biologice E "dministrarea medica/iei prescrise.

I)"#$0#)1ii

IDENTIFICAC ELABOREAZAC APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITA INGRIDIRI IN AFECTIUNI NETUMORALE ALE SANULUI (A.EC/0 10 2E1031E A4E SA1 4 0! Patologiile mamare apar din adolescenta pana la batranete. ' buna parte din aceste afectiuni sunt rezultatul unor modificari hormonale care apar odata cu pubertate, dar e!ista si alti factori de risc, unii determinanti altii favorizanti. ;8

"stfel, nasterea primului copil dupa 63 ani, anticonceptionale luate inainte de prima sarcina mai mult de %8 ani, traumatisme mamare, e!punerea sanilor la ultraviolete pot determina aparitia acestor formatiuni la nivelul sanilor. "limentatia bogata in grasimi, consumul de alcool si fumatul sunt un factor de risc in plus. #tresul a fost, este si va fi un factor agravant, dar si determinant al unei patologii a sanului %. Fi.$%',#)%&(- &'&'$ este o tumora benigna intilnita la varste tinere *68-;8 ani+. #e considera ca dezvoltarea este favorizata de hiperestrogenism. "ceasta afectiune debuteaza insidios, frecvent in partea supero-e!terna a sanului. <a palpare se percepe ca o formatiune rotunda, nedureroasa, dura, mobila fata de piele dar aderenta de restul tesutului glandular. "spectul pielii nu se modifica, mamelonul nu se retracta si nu apare adenopatie a!ilara *marirea ganglionilor din a!ila+. 6. M'!"%/' +i.$%*;i!"i*' este cea mai frecventa stare precanceroasa a sanului. #e caracterizeaza prin aparitia de numeroase chisturi mici si noduli fibrosi in ambii sani. "pare frecvent dupa ;8 ani datorita unor dezechilibre hormonale. Un rol important in etiologia aceste afectiuni il au hormonii tiroidieni. "re evolutie ciclica, accentuandu-se inaintea menstrei si diminuand pana la disparitie dupa menstra. )olumul si consistenta sanilor sunt crescute. "par dureri spontane sau la palpare iar uneori se observa o secretie seroasa mamelonara. "re loc proliferarea tesutului fibros si se formeaza un placard sub care poate e!ista un cancer, nodulii impiedicand palparea tumorii ceea ce duce la imposibilitatea stabilirii unui diagnostic clinic. $e aceea este indicata mamografia. ;. C;i!"($i-# &'&'$# apar, in general, in perimenopauza. Avolutia lor poate fi urmarita ecografic. Probleme pot sa apara in cazul chisturilor vechi, de dimensiuni mari deoarece modificarile epiteliale din interiorul chisturilor sunt punctul de plecare al transformarilor maligne. M')i+#!"'$i ,# ,#3#),#)"'2 - mastodinie permanenta sau cu recrudescente premenstruale, alteori discontinuaE poate iradiade-a lungul marginilor e!terne ale sanilor si pe brateE - scurgeri mamelonareE - formatiuni nodulare simtite la palpareE P$%.-#&# ,# ,#3#),#)"' - an!ietate in legatura cu teama de desfigurare, de cancer si moarteE - alterarea confortului din cauza durerii* mastodiniei>B - eliminare inadecvata a secretiei glandei mamareE - risc de complicatiiE O.i#*"i0#2 - pacienta sa prezinte stare de confort fizic si psihicE - pacienta sa fie ferita de complicatii. I)"#$0#)"ii2 Interven$ii autonome comunicare: informare, e!plica/ii oferite .n leg,tur, cu etiologia bolii, simptomatologie, evolu/ie, importan/a tratamentului (i regimului igienico-dietetic, a controalelor periodice, acceptarea tratamentului chirurgical daca este cazulE ;%

monitorizarea func/iilor vitale (i vegetative de dou, ori pe zi: 9", puls, 9, respira/ie, diurez,, scaunE asigurarea condi/iilor de mediuE asigurarea igieneiE alimentareaE hidratareaE asigurarea pozi/iilorE mobilizareaE prevenirea complica/iilorE educa/ia pentru s,n,tate: informare, e!plica/ii oferite .n leg,tur, cu etiologia bolii, simptomatologie, evolu/ie, importan/a tratamentului (i regimului igienico-dietetic (i respectarea recomand,rilor medicaleE *fiecare femeie trebuie sa-si autoe!amineze sanii o data pe luna, imediat dupa menstruatie, si sa se adreseze specialistului daca observa vreo modificare cum ar fi: aparitia unor formatiuni, modificari ale tegumentului, accentuarea desenului vascular, aparitia unei secretii mamelonare sangvinolente, marirea ganglionilor in a!ilaE sa faca un control de rutina o data pe an+. $aca are o afectiune a sanilor, sa o monitorizeze pentru a depista eventuale modificari astfel incat sa se poata preveni sau trata in faze incipiente un cancer de san. Interven$ii delegate - recolt,ri produse biologiceE - pregatirea pacientei pentru investigatiiE - administrarea medica/iei. PARTICULARITI PRI7IND PREGTIREA PREOPERATORIE I 9NGRIDIRILE POSTOPERATORII 9N AFECIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMININ PREGTIREA PREOPERATORIE A!3#*"# g#)#$'-# Interven/ia chirurgical, reprezint, un eveniment deosebit .n via/a pacientului, .n general, (i a femeii, .n special, care va fi resim/it, ca un (oc sau ca o agresiune perceput, con(tient sau incon(tient. Pacienta va manifesta sentimente pozitive *dispari/ia durerii, ameliorarea dau dispari/ia simptomelor, perspectiva de vindecare+, sau sentimente generate de neadaptare *an!ietate, fric, de suferin/,, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi .n timpul interven/iei, teama de mutilare, de schimbare a imaginii corporale, de atentat la pudoare+. Fa/, de acest stres preoperator, persoana .(i construie(te mecanisme de ap,rare .n scopul de a-(i men/ine integritatea psihic,, e!primate .n urm,toarele comportamente: - bolnava se comport, ca un copil dependent, care se las, .n voia celor ce o '> $#g$#!i' .ngrijescE - bolnava este permanent nemul/umit,, ne.ncrez,toare, i se pare c, nu este la fel de .> 'g$#!i0i"'"#' bine .ngrijit,, consider, c, are nevoie de mai multe .ngrijiri (i aten/ieE - .nt0lnit, mai ales la bolnavele cu cancer, care refuz, s, cread, c, Xtocmai lor li s*> )#g'$#' $#'-i"41ii a .nt0mplatD. Fu sunt capabile s, recep/ioneze mesajulE nu .n/eleg informa/iile furnizate *sentimentul poate fi r,sp0ndit la .ntreaga familie+E - traduce o mare an!ietate, o mare dificultate de a-(i e!prima sentimentele, uneori ,> i/%-'$#' E) !i)# pare indiferent, (i privirea parc, ar spune DFace/i ce vre/i cu mine, nu m, intereseaz,, sc,pa/i-m, de asta, v, rogDE #> *%&3%$"'&#)" - pare c, (tie tot, c, are foarte mult curaj, dar, .n majoritatea cazurilor, ascunde o ;i3#$"%) mare nelini(te. ;6

Aste foarte important ca asistenta s, cunoasc, toate aceste comportamente diferite, astfel .nc0t s, nu judece gre(it bolnava dup, reac/iile manifestate .ntr-un anumit interval, dar (i pentru a face o analiz, pertinent, a informa/iilor, s, stabileasc, problemele (i obiectivele de .ngrijire, s, aleag, corespunz,tor interven/iile de nursing. 9rebuie s, e!iste totdeauna timp suficient pentru a putea culege informa/ii complete, pacienta sim/indu-se mai apropiat, de asistent,, care este tot femeie (i este capabil, s,-i .n/eleg, g0ndurile nerostite. "sistenta trebuie s, ajute pacienta s, accepte opera/ia, mai ales c0nd este vorba de o opera/ie mutilant,. &eac/iile (i comportamentul so/ului, familiei, (i prietenilor vor afecta percep/ia (i adaptarea psihosocial, a pacientei, ca (i durata convalescen/ei. 9rebuie respectat, dorin/a acesteia cu privire la diagnostic, s, fie p,strat secretul profesional, .ntruc0t nu toate femeile doresc s, se (tie c, sunt amenin/ate de o boal, necru/,toare, c, au suferit sau vor suferi o interven/ie care modific, schema corporal,. Probleme deosebite ridic, femeile diagnosticate cu cancer, la care .n afara interven/iei e!ist, (i teama de moarte, dar (i la cele cu interven/ii mutilante, urmate de modificarea schemei (i imaginii corporale, preocupate de modificarea comportamentului se!ual *imposibilitatea raportului se!ual, lipsa libidoului, reac/ia partenerului+, de pierderea feminit,/ii (i atractivit,/ii, cu at0t mai mult, cu c0t cancerul de col apare mai ales la femeia se!ual activ,. 4n cazul cancerului, comportamentele prezentate pot fi manifestate (i .n alte moduri, .n func/ie de percep/ia proprie fiec,rei femei (i uneori, de educa/ia religioas,. I)"#$0#)1ii *;i$($gi*'-# 3#)"$( '+#*1i()i gi)#*%-%gi*# "fec/iunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase: tumori alei aparatului genital, infec/ii ginecologice, tulbur,ri de static, uterin, *prolaps uterin+, malforma/ii congenitale. Interven/iile asupra aparatului genital se pot efectua pe cale abdominal, *.n marea majoritate a cazurilor+, pe cale vaginal, sau perineal, *pentru perineu (i .n alte leziuni jos situate+ (i mi!te *abdominal, (i vaginal,+. Cele efectuate pe cale abdominal, se .mpart .n dou, categorii: '> i)"#$0#)1ii .n care organele se p,streaz, (i continu, s,-(i .ndeplineasc, func/ia: *%)!#$0'"%'$# C rezec/ia par/ial, de ovare C restabilirea permeabilit,/ii trompei, implantare sau reimplantare de tromp,. .> i)"#$0#)1ii &("i-')"# - .n care organele se elimin,, func/ia este eliminat, sau grav afectat,. Pentru organele pereche *ovare, trompe+ .ndep,rtarea unilateral, las, posibilitatea reproducerii, dac, restul aparatului genital este s,n,tos. $intre interven/iile mutilante amintim: C e!tirparea ovarelor *ovarectomia unilateral, sau bilateral,+ C e!tirparea trompelor *salpingectomie unilateral, sau bilateral,+ C e!tirparea ane!elor *trompe (i ovare - ane!ectomie unilateral, (i bilateral,+ C .ndep,rtarea uterului *histerectomie+, care poate fi subtotal, *se p,streaz, colul la tinere, dac, este s,n,tos+E total,, c0nd se suprim, numai uterulE sau l,rgit, *]ertheim cu sacrificarea total, a uterului (i ane!elor, indicat, .n cancerul de corp (i col uterin, uneori ca m,sur, preventiv, .n cancerul de s0n, fibromul uterin la femeile peste 28 de ani+. Interven/iile pe cale joas, vaginal, sau perineal, sunt diverse (i pot fi .mp,r/ite .n '> %3#$'1ii $#!"'($'"%'$# *de refacere+ pentru prolaps genital (i ruptur, de perineu: C colporafie anterioar, *refacerea peretelui anterior pentru cistocel+E C colpoperineorafie *pentru refacerea peretelui posterior .n rectocel (i a plan(eului pelvin+E ;;

C ambele tehnici atunci c0nd e!ist, cistorectocel. .> i)"#$0#)1ii &("i-')"#2 C histerectomieE C colpectomie *suprimarea vaginului, cu imposibilitatea raporturilor se!uale+. *> *;i($#"':(- ("#$i) ,> i)"#$0#)1ii 3# 0'gi) Fi 0(-04. "sistenta medical, trebuie s, cunoasc, tipurile de interven/ii (i calea de abordare, deoarece preg,tirea pentru opera/ie (i .ngrijirile postoperatorii prezint, particularit,/i de la caz la caz. PREGTIREA PREOPERATORIE PENTRU INTER7ENIILE PE CALE ABDOMINAL '> Bi-')1(3$#%3#$'"%$ - cuprinde e!amin,ri curente, acelea(i ca .n interven/iile abdominale: hemoleucograma, hematocrit, grup sanguin, &h, uree sanguin, (i glicemie, )#1, 9#, 9C, timp 1o^ell, timp _UICZ, e!amen de urin,, e!amen radiologie toracic, electrocardiogram, (i un e!amen al secre/iilor genitale - .n func/ie de v0rst, (i de tarele biologice e!istente, medicul poate s, solicite (i alte e!plor,ri: fibrinogen .n s0nge, colesterol .n s0nge - .n cazul cancerului genital, c0nd se pune problema unei interven/ii l,rgite, inevestigarea se face am,nun/it, pentru a aprecia corespunz,tor starea biologic, a bolnavei (i pentru a ob/ine informa/ii c0t de e!tins, este boala - ca (i .n alte interven/ii pe abdomen, alimenta/ia din ziua preopera/iei este u(or digerabil,, seara nu mai m,n0nc,, eventual prime(te o can, cu ceai, p0ine pr,jit, (i br0nz, de vaci. #e face o clism, seara (i diminea/a. - tratarea unei eventuale infec/ii cu antibiotice prescrise de medic dup, antibiogram,, .ncep0nd cu mai multe zile .nainte de interven/ie (i continu0nd dup, aceea - corectarea anemiei, deoarece .n multe afec/iuni ginecologice s0nge r,rea este important, (i repetat,, ceea ce predispune la complica/ii postoperatorii - (oc, tromboze. <a nevoie se face transfuzie - .n cancerul de col uterin este indicat ca .nainte de opera/ie bolnava s, fac, tratament cu cobalt pentru, securitatea oncologic,, .n scopul prevenirii disemin,rii bolii intra- (i postoperator. - se face .n func/ie de obiceiul sec/iei, de regul, .ncep0nd .nainte cu o zi de opera/ie - cu o sear, .nainte, se .ndep,rteaz, pilozitatea pubian,, se face baie general,, se .mbrac, bolnava cu ruf,rie curat, - regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaz, cu alcool (i se acoper, cu comprese sterile - dac, acest lucru nu a fost f,cut, preg,tirea se poate realiza (i .n ziua interven/iei, prin sp,larea (i uscarea regiunii urmat, de dezinfec/ia cu alcool sau tinctur, de iod - cu ocazia preg,tirii regiunii se observ, dac, .n vecin,tatea zonei nu e!ist, puncte de foliculit,, eczeme, intertrigo, deoarece sunt surse de infec/ie postoperatorie - .n diminea/a interven/iei, se m,soar, temperatura (i 9", se .ndep,rteaz, lacul de pe unghii, este aten/ionat, s, nu-(i dea cu ruj, e!plic0ndu-i c, astfel pot fi mai bine urm,rite func/iile circulatorii (i respiratorii a c,ror tulburare intraoperatorie se eviden/iaz, prin cianoza buzelor (i unghiilor - .nainte de intrarea .n sal,, .(i gole(te vezica, se poate monta o sond, permanent, - se face sp,l,tur, vaglnal,.

.> 9)g$i:i$i-# !3#*i+i*# ($&4$#!*2

*> P$#g4"i$#' -%*'-4

;2

PREGTIREA PREOFERATORIE PENTRU INTER7ENIILE PE CALE DOASA =7AGINAL SAU PERINEAL> '> Bi-')1(3$#%3#$'"%$ Fi E)g$i:i$i-# !3#*i+i*# - sunt acelea(i cu cele din interven/iile pe cale abdominal, - aten/ie deosebit, se acord, trat,rii secre/iilor vaginale, din care se recolteaz, (i se face antibiograma. $e asemenea, se trateaz, leziunile cervicale (i vaginale, p0n, la completa vindecare - se face sp,larea repetat, a cavit,/ii vaginale cu solu/ii antiseptice *Z n'2, cloramin,, ap, o!igenat,, &omazulan+. - .ndep,rtarea pilozit,/ii, sp,larea regiunii trebuie realizat, minu/ios. 9NGRIDIREA POSTOPERATORIE 4ngrijirile postoperatorii sunt acelea(i ca .n cazul chirurgiei generale, mai pu/in comple!e pentru calea vaginal,. 'biectivele specifice urm,resc, .n general, ca pacienta: - s, aib, o respira/ie normal,, s, i se asigure o ventila/ie adecvat, pentru prevenirea complica/iilor pulmonare - s,-(i p,streze func/ia cardio-circulatorie la un nivel corespunz,tor, s, aib, o bun, circula/ie periferic, - s,-(i men/in,, .n limite optime, balan/a hidro-electrolitic, - s, elimine normal - s, fie capabil, s, accepte noua sa imagine corporal,. Cele mai multe femei sub 28 de ani .(i pot relua activitatea normal, .ntr-o lun,, alteori .n dou, luni (i se vor sim/i aproape ca .nainte de opera/ie. Cele mai v0rstnice, cu o condi/ie fizic, mai precar,, au nevoie de mai mult timp pentru a-(i rec0(tiga for/ele (i vitalitatea. "sistenta trebuie s, urm,reasc,: F'*i#!(- trebuie urm,rit atent, modificarea acestuia put0nd s, ne informeze asupra unor .%-)'0#i complica/ii imediateE paloarea e!agerat, este semnul unei hemoragii interne sau a pr,bu(irii circula/ieiE cianoza este semnul asfi!ieiE buzele uscate pot eviden/ia deshidratarea T#&3#$'"($' - u(or sc,zut, imediat dup, interven/ie, poate s, creasc, p0n, la ;3VC .n prima zi, pentru ca apoi s, scad, .n limite normale - men/inerea temperaturii peste ;7VC sau apari/ia febrei .n zilele urm,toare este semn de infec/ie R#!3i$'1i' - ampl, (i rar, imediat dup, opera/ie, datorit, anesteziei, devine u(or accelerat, din cauza durerii postoperatorii (i a an!iet,/ii - revine la normal dup, 62-;> de ore - men/inerea unui ritm alert v,de(te o complica/ie pulmonar,, iar respira/ia zgomotoas, arat, o obstruc/ie - mobilizarea precoce are un rol deosebit .n prevenirea complica/iilor postoperatorii, de asemenea, tu(ea asistat,, tapotajul toracic, e!erci/iile respiratorii P(-!(- trebuie urm,rit, deoarece cre(terea frecven/ei (i sc,derea volumului sunt semnele pr,bu(irii circula/iei sau hemoragiei .n primele ore - .n urm,toarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii, dat fiind faptul c, .n interven/iile pe micul bazin complica/iile tromboembolice sunt mai frecvente - se verific, aspectul membrelor inferioare T#)!i()#' - este .n direct, corela/ie cu pulsul '$"#$i'-4 - se observ, culoarea unghiilor, buzelor, tegumentelor ;=

.> T%'-#"' -%*'-4

Di($#/'

S"'$#' '.,%&i)'-4

R#!"'.i-i$#' "$')/i"(-(i i)"#!"i)'-

C%&.'"#$#' ,($#$ii S(3$'0#g;#$#' 3')!'&#)"(-(i R#-('$#' '-i&#)"'1i#i

M%.i-i/'$#'

- nu sufer, modific,ri importante - prima mic/iune apare, de regul,, dup, (ase ore de la interven/ie - se poate instala reten/ia de urin, de la .nceput, din cauza dezechilibrului vagosimpatic, sau poate s, fie secundar, dup, .ndep,rtarea sondei - se eviden/iaz, prin lipsa elimin,rii (i apari/ia globului vezical - se anun/, medicul, se face sondaj vezical - la bolnava cu sond,: C se verific, permeabilitatea (i se evit, cudarea C dup, .ndep,rtare, se verific, golirea vezicii din patru .n patru ore, .n condi/iile unui aport normal de lichide - infec/ia urinar, favorizat, de sondaj poate fi prevenit, prin respectarea condi/iilor de asepsie (i antisepsie (i aplic0nd un unguent antibiotic .n jurul meatului urinar - bolnava prezint, o u(oar, tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperestezie superficial,, moderat, (i dureri .n primele dou,-trei zile dup, opera/ie - combaterea balon,rii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului - se aplic,, la nevoie, tubul de gaze care nu se va men/ine mai mult de dou, ore, iar dac, situa/ia nu se rezolv,, se las, un interval liber de una - dou, ore, timp .n care circula/ia la nivelul mucoasei se reface, dup, care poate fi din nou introdus - la indica/ia medicului, se administreaz, iostin - este o problem, pe care asistenta medical, trebuie s, o aib, permanent .n aten/ie - dup, ce trece perioada de parez, intestinal, postoperatorie, bolnava .ncepe s, emit, gaze, semn c, peristaltismul s-a restabilit - .n mod normal, dup, 23-76 de ore de la interven/ie apare primul semn - dup, reluarea tranzitului pentru gaze, alimenta/ia poate fi mai abundent, (i mai variat, - fac e!cep/ie bolnavele operate pe perineu (i vagin, care trebuie s, primeasc, mai multe lichide (i semilichide, s, .nt0rzie pu/in eliminarea scaunului pentru a nu for/a suturile - este important, .n primele zile, deoarece durerea face s, creasc, an!ietatea, favorizeaz, insomnia, .mpiedic, bolnava s, se odihneasc, *determin, disconfort+ - pentru calmare (i pentru asigurarea a cel pu/in 3-%8 ore de somn se administreaz, analgetice, tranchilizante (i barbiturice - .ncepe dup, ie(irea din sal, - se urm,re(te imediat dup, interven/ie s, nu s0ngereze, iar .n urm,toarele zile s, se men/in, uscat - .n cazul tubului de dren, se urm,re(te permeabilitatea, se noteaz, cantitatea - !# 0' +'*# *( 3$(,#)14C +4$4 !4 !# '3-i*# % ,i#"4 !#0#$4 - administrarea de lichide per os .ncepe imediat ce au .ncetat v,rs,turile *dac, au e!istat+ (i va consta .n prima zi din ceai, ap,, limonada, zeam, de compot, apro!imativ ;88 ml - a doua zi poate s, primeasc, sup, strecurata al,turi de lichide dulci *apro!imativ %.888 mlI62 h+ - dup, apari/ia scaunului, se adaug, br0nza de vaci, iaurt, sm0nt0n,, carne fiart, - .n continuare - alimenta/ie complet,, variat,, vitaminizat, - trebuie s, se realizeze c0t mai precoce, .ntruc0t diminueaz, frecven/a complica/iilor venoase, evit, escarele de decubit (i favorizeaz, cre(terea amplitudinii respiratorii - bolnava va fi ridicat, din pat a doua zi, cu aten/ie, dac, are tub de dren (i sond, urinar, - mobilizarea se face progresiv, p0n, c0nd bolnava c,p,t, .ncredere .n for/ele proprii - v0rsta .naintat, sau interven/ia dificil, nu constituie nici o contraindica/ie. ;>

P$#0#)i$#' *%&3-i*'1ii-%$ 3%!"%3#$'"%$iiC

E,(*'$#' 3'*i#)"#i E) 0#,#$#' #6"#$)4$ii.

'> C%&3-i*'1ii-# 3(-&%)'$#2 - se previn prin e!erci/ii respiratorii, imediat ce este posibil, tuse asistat, (i tapotaj, la nevoie, a(ezarea bolnavei .ntr-o pozi/ie adecvat,. .> C%&3-i*'1ii-# "$%&.%-#&.%-i*#2 - sunt depistate la timp (i sunt prevenite printr-o supraveghere atent, a membrelor inferioare, masaj u(or .n sensul circularei de .ntoarcere - la nevoie, conform indica/iilor medicale, tratament cu anticoagulante *> I)+#*1i' se previne la nivelul pl,gii prin pansament aseptic - .n cazul interven/iilor pe cale vaginal, se spal, perineul cu solu/ie steril, de c0teva ori pe zi (i dup, fiecare eliminare - zona se men/ine uscat,, se controleaz, tampoanele perineale pentru a putea urm,ri evoul/iaE asistenta s, poat, descrie culoarea, cantitatea (i mirosul secre/iei drenate - tratament cu antibiotice, la indica/ia medicului, mai ales atunci c0nd a avut o infec/ie .naintea interven/iei, completeaz, m,surile de profila!ie - trebuie s, reprezinte un bilan/ al .ngrijirilor acordate, s, dea prilejul asistentei s, reflecteze asupra obiectivelor pe care (i le-a propus (i rezultatelor pe care le-a ob/inut - particularit,/i de .ngrijire .n perioada intern,rii c0t (i de adaptare dup, e!ternare prezint, bolnavele cu interven/ii mutilante, .n principal, histerectomia (i mamectomia.

;7