FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

IASI SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Indrumator Asist.med.pr Georgeta Pasnicu

Candidat: Ana Maria Gindac

Iasi 2013 SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI

Iasi 2013

Motto: "Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea." Hippocrate

CUPRINS
Argument I.Capitolul I 7 II.Capitolul II Delimitarea notiunii de boala inflamatorie pelvina.................................................................................. II.1Definitie II.2Etiologie................................................................................................... -Anatomie patologica............................................................................... -Simptomatologie..................................................................................... -Diagnostic...................................................................................... ........ -Tratament................................................................................................ -Evolutie si prognostic............................................................................... Capitolul III Evidentierea rolului asistentului medical in examinarea clinica si paraclinica................................................................. Capitolul IV Acordarea ingrijirilor specifice........................................ Capitolul V Elaborarea planurilor de ingrijire...................................... Prezentarea cazului A.......................................................... Prezentarea cazului B.......................................................... Prezentarea cazului C......................................................... . Capitolul VI Bibliografie Anexe Educatia pentru sanatate..................................... ........... Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital feminin...................................................................................................................

ARGUMENT
Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenirea acestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat la timp sau tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaii grave. Am ales aceast tem deoarece, o lunga perioada am facut voluntariat intr-un cabinet de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare de femei diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la timp, sunt, n prezent, mmici. n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n ultimul rnd, msuri profilactice. Astfel, sper ca aceast lucrare sa mi fie de mare ajutor n viitoarea mea meserie de asistent medical pentru a fi apt n orice situaie de a preveni o recidiv a bolii i dac este posibil, chiar s i dezvolt capacitile fiziologice i psihologice, pentru ca riscul de recidiv a bolii s fie ct mai sczut. Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.

CAPITOLUL I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

STRUCTURA PELVISULUI Sacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din fuziunea celor cinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaie de tip simfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un oarecare grad de mobilitate. Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul, ischionul i pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, o cavitate n form de cup, n care ptrunde capul femural.

Articulaiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii : - Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene i simfiza pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de ligamente puternice. - Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos i sacrospinos. 2. MUCHII PELVIENI cuprind : a) Muchii peretelui pelvin lateral acetia trec n regiunea gluteal pentru a facilita rotaia i aducia coapsei. Acetia includ muchii piriform, obturator intern i iliopsoas. b) Muchii planeului pelvin, care sunt : - Diafragma pelvian format din muchii coccigian i ridictor anal, alturi de fasciile acestora inferioar i superioar. - Ridictorul anal ( levator ani ) format de ctre pubococcigieni. - Diafragma urogenital. STRUCTURILE GENITALE 1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de la vestibulul vulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este orientat posterior ctre sacru, dar axul su este aproape orizontal n poziie vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter, chiar deasupra cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).

Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel anterior. Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia alb ). Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de un pliu de esut conjunctiv, numit himen. Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea trigonului i poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior i fundul de sac posterior. Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera uterin, rectal medie i arterele ruinoase interne.

2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar cervixul i n partea superioar corpul uterin.

a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul hormonal i al naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni distincte : - cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin - miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare netede ntreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm. - peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul posterior, formnd seroasa uterin. Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se anastomozeaz cu artera ovarian i cea vaginal. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la 12 cm. Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie, transportul i nutriia ovulului fertilizat. Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul, ampula i fimbria. Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la 5x3x3 cm. Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de hormoni, care se modific cu vrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de inducere a ovulaiei, pot stimula sau suprima activitatea ovarian. Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical este format dintr-o strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie.

Medulara ocup o poriune mic a ovarului i este compus din esut fibromuscular i vase sanguine. Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se anastomozeaz cu artera uterin.

Capitolul II NOTIUNI DESPRE BOALA INFLAMATORIE PELVINA

II.1Definitie Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de un agent patogen transmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu bacterii vaginale aerobe i anaerobe. Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i simptome, motiv pentru care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvin este depistat trziu, cnd femeia are dificulti n a rmne nsrcinat, sau cnd sufer de durere cronic pelvin. Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de boal inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval de 2 ani.Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin. Boala este cu siguran subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt contiente de prezena bolii, fie datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu cunosc cauza acestor simptome. Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate serioas,care are efecte pe termen lung. Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate include inflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele largi. Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor. Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor. Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit. Cervicita este inflamaia colului uterin. Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.

II.2 Etiologie Anatomie patologica Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii, dar n majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou boli cu transmitere sexual frecvente : gonoreea i chlamidioza. Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabil pentru 50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabil pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii inflamatorii pelvine de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul i diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractul genital superior. Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n tractul genital n timpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la boala inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriile inofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile pentru aceast boal.

Simptomatologie durere n abdomenul inferior i pelvis secreii vaginale abundente, cu miros neplcut menstruaie neregulat durere n timpul actului sexual durere lombar febr, oboseal, diaree sau vomitturi miciune dureroas sau dificil Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind n 2-5 zile dup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei. Numeroase femei prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu

transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n aspectul secreiei (dac devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup un contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual. Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd, constant i prin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot aprea sngerri ntre menstrele normale. Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate fi asimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei infecii cu chlamydia. Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit chlamydia mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi grav afectate. Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome discrete sau uoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior.

Diagnostic pozitiv si diferential Diagnostic pozitiv a. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvin este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile i pot fi greit considerate ca fiind datorate altor condiii medicale. De asemenea, nu exist un test unic care s poat detecta boala inflamatorie pelvin. n mod tradiional, diagnosticul de boal inflamatorie pelvin s-a bazat pe triada de semne i simptome alctuit din durere pelvian, sensibilitate

cervical i anexial i febr. Astzi, ns, se tie c exist o larg varietate de semne i simptome ce apar la femeile cu boal inflamatorie pelvin, ceea ce face ca boala inflamatorie pelvin s fie dificil de diagnosticat. Pentru acurateea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uoare, dar infectate. Exist cazuri n care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvin fr s prezinte nici un simptom. La examenul pelvin, pacientele cu boal inflamatorie pelvin prezint sensibilitate a organelor pelviene, fie sensibilitate uterin simpl, fie asociat cu sensibilitate anexial. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugereaz prezena inflamaiei peritoneale, ce determin apariia durerii atunci cnd peritoneul este ntins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracionat odat cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominal direct sau de rebound. b. Criterii de laborator Evaluarea secreiilor tractului genital inferior, att vaginale ct i endocervicale, reprezint factorul cheie n evaluarea pacientei cu boal inflamatorie pelvin (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din secreiile vaginale sau n secreia mucopurulent. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creterea inutil a morbiditii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. i suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt

- nivelul proteinei C reactive i a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (n caz de boal inflamatorie pelvin, ambele sunt crescute)

Diagnostic diferential Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal, limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala inflamatorie pelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm i lichid n fundul de sac Douglas. Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea esutului endometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie Gram a secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau. Tratament a.Tratamentul antibiotic principii generale

Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere un spectru larg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi. Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit sau durere, se recomand consultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac simptomele nu par a fi serioase. Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin, doctorul va oferi instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu. Persoana afectat trebuie s respecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile recomandate de doctorul curant. Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate, care ajut organismul s lupte mpotriva infeciei - odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze (de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice. - administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n primele 48 pana la 72 ore de la nceperea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariia complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii de snatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pn cnd partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boal cu transmitere sexual - stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s fac un nou consult la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei respective s-a ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie. Mai

poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac vindecarea este complet - contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar. Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie investigai i tratai pentru infecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nu evideniaz de obicei prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilor sexuale pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei.

b.Tratament patogenic i simptomatic Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) Paduden, Nurofen administrate oral, de dou ori pe zi. De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu butilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau intramuscular, deoarece n administrarea oral se absoarbe puin din intestin i are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi i supozitoare Scobutil. n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte a antibioticului, se vor administra antipiretice la nevoie. Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de vrsturi incoercibile. Evolutie si prognostic Vindecare in conditiile unui episode acut correct diagnosticat si tratat

 Evolutia spre piosalpinx, abces, care poate devein o urgent chirurgicala prin ruperea abcesului cu peritonita generalizata Evolutia spre cronicizare- formarea aderentelor cu interesarea tuturor organelor pelvine, determinand bazinul inghetat, cu aparitia urmatoarelor simptome: a. Durerea pelvina cronica b. Tulburari menstruale c. Sterilitatea d. Fenomene digestive Recurentele sunt frecvente Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate. Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin, pot fi sftuite s opteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomand spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale oral. Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala inflamatorie pelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate acestea, este important s se tie cu siguran c infecia a fost vindecat i acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. ALTE CAUZE DE INFECIE PELVIN

A. Salpingita granulomatoas 1. Tuberculoza salpingelui aproape ntotdeauna reprezint tuberculoza sistemic. Incidena este crescut n rile srace i foarte sczut n rile dezvoltate. Afecteaz femeile aflate n perioada reproductiv, dar o cretere a

incidenei a fost nregistrat la femeile postmenopauz. TBC genital primar este foarte rar n SUA. a. Aspectul fizic este variabil. Pacientele prezint frecvent mase anexiale. Induraia se poate observa la nivelul esuturilor paracervicale, paravaginale i parametriale. Pacienta tipic este femeia de 20-40 ani cu TBC cunoscut i mas pelvic. Simptomele sunt asociate unui istoric familial de TBC i constau n durere pelvin joas, infertilitate i amenoree. b. Patologie. Trompa uterin are aspectul unei pungi de tutun"- lrgit i destins. Captul proximal este nchis, iar fimbriile sunt edemaiate i lrgite. Microscopic, tuberculul prezint o reacie epitelioid i formarea de celule gigante, Inflamaia i cicatrizarea sunt intense i ireversibile. c. Tratamentul const n schema standard pentru TBC diseminat, incluznd izoniazid, rifampicina i etambutol. Prognosticul este excelent dar redobndirea fertilitii este rar. 2. Salpingita leproas. Aspectul histologic este similar celui TBC i sunt dificil de difereniat pe baze histologice. Sunt prezente celule epitelioide i celule Langerhans gigante. Pentru diagnosticul TBC sunt necesare culturi pozitive. 3. Actinomycoza. A. israelli, agentul etiologic, este patogen pentru oameni, dar nu i pentru alte mamifere. Majoritatea infeciilor ginecologice sunt infecii secundare unei infecii apendiculare, unei afeciuni a tractului gastrointestinal sau folosirii DIU. Anual se raporteaz 100 cazuri, vrsta medie fiind de 20-40 ani. a. Aspecte fizice. Jumtate din leziuni sunt bilaterale i constau n sensibilitate i lrgire a anexelor. Aceste semne se pot confunda cu ale apendicitei. b. Patologie. Apare o inflamaie tubo-ovarian iar pe seciuni ale trompei se observ material necrotic. Lumenul tubar poate avea i un aspect adenomatos. Microscopic se vd granule sulfurate" actinomicotice. Din centru radiaz

filamente cu aspect de mciuc. Apare un infiltrat monocitar i pot fi prezente celule gigantice. c. Tratamentul const n administrare prelungit de penicilin. 4. Schistosomiaza apare mai frecvent n Extremul Orient i Africa a. Semnele sunt reprezentate de durere pelvin, tulburri menstruale i infertilitate primar. Diagnosticul se pune de obicei histopatologic. b. Patologie. Leziunile apar ca un proces tubo-ovarian nonspecific. Microscopic, schistosomul apare nconjurat de o reacie granulomatoas cu celule gigante i epidermoide. Un ou n zona inflamat este un semn foarte sever. 5. Sarcoidoza. granulomatoas. 6. Salpingita cu corp strin apare prin folosirea unui material insolubil n ap pentru histerosalpingografie; poate apare i secundar substanelor plasate n vagin, cum ar fi amidon, talc sau ulei mineral. B. Salpingita nongranulomatoas se refer la orice alt infecie bacterian, de obicei a cavitii peritoneale, ce poate da secundar infecie tubar, cum ar fi: 1. Apendicita 2. Diverticulita 3. Boala Crohn 4. Colecistita 5. Abces perinefretic Foarte rar, sarcoidoza poate da o salpingita

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI CLINICE SI PARACLINICE
Asistenta medicala are indatorirea de a observa starea generala a pacientei inca de la intrarea acesteia in cabinet. Ea trebuie sa stie sa evalueze starea de sanatate a pacientei pentru a transmite medicului date importante pentru stabilirea diagnosticului si pentru stabilirea ingrijirilor de care are nevoie pacienta. De aceea se recurge la examinarea clinica si paraclinica, in care asistenta medicala joaca un rol important. Astfel, printr-o observatie clinica , justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea, varsta aparenta si reala , aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul, starea psihica. Sarcinile asistentei in pregatirea pacientei, sunt urmatoarele: respecta medicamentul prescris de medic identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta. verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor solide respecta caile de administrare prescrise de medic respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se mentine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor repecta doza de medicament doza unica respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticilor cu ore fixe de administrare ). evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa, in acelasi pahar

serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale orala solide, lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit si efectele secundare anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.

PREGATIREA PACIENTILOR PENTRU EXAMENE PARACLINICE 1. Recoltarea produselor biologice Punctia venoasa Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces in-tr-o vena prin intermediul unui ac de punctii . Scop 1)-explorator: recoltarea produselor de sange pentru examene de laborator hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice 2) terepeutic:- administrarea de medicamente sau soluii perfuzabile -recoltarea de sange in vederea transfuzarii acesuia-se efectueaza direct transfuzii de sange Materiale necesare : -seringi sterile, ace de diferite dimensiunu, vacutainere, tampoane sterile cu alcool, tavita renala, leucoplast, garou, si alte materiale in functie de scopul punctiei venoase

Pregatirea psihica: -efectuarea pregtirii const n instruirea acestuia privind necesitatea tehnicii, comportamentul su n timpul recoltrii, colaborarea sa pentru reuita tehnicii. -Pacientul este pregtit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aezndul ntr-o anumit poziie n funcie de recoltarea ce se va efectua decubit dorsal sau sezand. Tehnica: -se pregatesc materialele necesare infunctie de scopul punctiei venoase; -pacientul este asezat in pozitie decubit dorsal, mana pacientului se afla in abductie si supinatie fiimd bine intinsa; -asistenta medica se spala pe maini; -se aplic garoul aproape de locul punciei. Plasarea garoului la distan face ca patul venos n care se adun sngele s fie mai mare i implicit venele care urmeaz a fi puncionate vor fi mai puin umplute. Garoul va fi strns n aa fel nct va fi ntrerupt doar circulaia venoas nu i cea arterial (oprirea circulaiei arteriale va face dificil umplerea venoas). -dup plasarea garoului pacientul este rugat s nchid i s deschid pumnul de mai multe ori ceea ce va duce la creterea fluxului sanguin n membrul respectiv cu o mai bun vizualizare a venelor; -se identific vena ce urmeaz a fi puncionat; -se dezinfecteaz zona pe o suprafa larg cu alcool; -cu policele de la mana stanga se fixeaza tegumentul la o distanta de 4-5 cm de locul punctiei; -cu mana dreapta intre policele si restul degetelor se sustine seringa cu acul atasat cu bizoul in sus; -se inteapa in ordine tegumentul, apoi peretele venos sub un grad de 30,dupa care se schimba directia paralel cu vena; -se recolteaza sau se ataseaza transfuzorul sau perfuzorul;

-se da drumul la garou, se extrage acul de puntie punand la baza lui un tampon steril; -pacientul este rugat sa tina mana intinsa si sa faca compresie pe tampon 3-5 minute; -se reorganizeaz locul de munc;. Accidentele punctiei venoase: hematom, perforarea venei, lipotemie, ameteala. Recoltarea sangelui pentru: recoltare pentru detrminarea H.L.G, -recoltarea se face prin puncie venoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A. (acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml. -valoarei normale:-eritrocite: - 4,5-5 ml./mm3 la brbai; - 4,2-4,8ml./mm3 la femei. -reticulocite: - 10-15%o; -hematocrit: :-46+/-6% la brbai; -41+/-5% la femei. -hemoglobin: - 15+/-2 la brbai; -13+/-2 la femei. -leucocite: - 4200-8000/mm3. -limfocite: - 20-40%. -monocite: - 4-8%. -trombocite:- 150.000-400.000/mm3. ionograma -se recolteaz prin puncie venoas -valorile normale: -Na+:135-148 mmoli/l -K+ : 3,5-5,5 mmoli/l timp de sngerare (TS) -valori normale: 2-4 minute

 timp de coagulare (TC) -valori normale: - 8-12 minute. Timp Quick (PT-AP) -valori normal: 12-15 secunde sau 80-100%. rezerva alcalina -se recolteaza 5 ml de sange cu heparina anticuagulant; -valoarei normale: 55-65 vol. CO2/ 10ml sange sau 27 mEq/l; creatinina venoasa fara anticuagulant; -valorile normale: 0,6-1,00 mg% ureea sangvina -pentru determinarea ureei sangvine se recolteaza 5 ml. sange prin punctie venoasa fara anticuagulant; -valorile normale: 20-40mg sau 15-42 mg/dl; PERFUZIA Definitie :- introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului. Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului :-i se aplica bolnavului necesitatea tehnicii.-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie. steril; Pregatirea materialelor necesare:- tava medicala acoperita cu un camp steril;- trusa pentru perfuzat solutii ambalata serica -pentru determinarea creatininei serice se recolteaza 5 ml. sange prin punctie

- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;- garou de cauciuc;- tavita renala;- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;- o perna musama;1- 2 pense sterile; o pensa hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casolete cu comprese sterile;- substante dezinfectante; alcool; tinctura de iod; benzina iodata; romplast; foarfece; vata. Tehnica :-se pregatesc instrumentele si materialele necesare. -se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului, care se dezinfecteaza cu alcool. -se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. -se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului. -se inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul. -se suspenda flaconul pe suport. -se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. -se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon.-se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se umple cu lichid. -se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer.-se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ.

-se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril. -spalarea pe maini cu apa si sapun. -se examineaza calitatea sistarea venelor .-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului. -se dezinfecteaza plica cotului cu alcool. -se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. -se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac .-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate. -se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului -se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului. -daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului. -inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon. -se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.-se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica -se aseaza bolnavul confortabil in patul sau. -se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).-se supravegheaza bolnavul. Reorganizarea locului de munca -se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se arunca, se pregatesc pentru sterilizare. -se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia. Accidente si incidente - Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice. - Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar produce un accident Rolul asistentei medicale in recoltarea varsaturilor Pregatire pacienta: -psihic - va fi incurajata si sustinuta in timpul varsaturii -se aseaza in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul intors lateral; -se aseaza sub cap un prosop sau in jurul gatului; -se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa. Executie : -se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul) -i se ofera tavita renala sau o sustine asistenta -sprijina fruntea bolnavei -daca varsa dupa interventii chirurgicale intraabdominale va fi sfatuita sa-si comprime usor cu palma plaga operatorie

-dupa varsaturi se indeparteaza tavita -i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura (arunga in alta tavita) -ingrijirea ulterioara a pacientei :se sterge gura pacientei; se indeparteaza materialele folosite ;se aseaza pacienta in pozitie comoda si se inveleste ;se aeriseste salonul ;se supravegheaza pacienta in continuare. Pregatirea produsului pentru examen de laborator: -se completeaza buletinul de recoltare si se trimite produsul la laborator. Notarea in foia de observatie : -se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea si unele semen insotitoare sau premergatoare (cefalee, vertij, transpiratii, emisie fara effort, in jet etc.). Rolul asistentei medicale in supravegherea functiilor vitale si vegetative Masurarea si notarea temperaturii -asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie; -scop: descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corporale -valorile temperaturii se noteaza in foaia de temperatura. Masurarea si notarea respiratiei -asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie; -scop: constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii; -valorile respiratiei se noteaza in foaia de temperatura. Masurarea si notarea pulsului arterial -asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie; -scop: obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si veselor; -valorile pulsului se noteaza in foaia de temperatura. Masurarea si notarea tensiunii arteriale -asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie; -scop: descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor -valoarea tensiunei arteriale se noteaza in foaia de temperatura.

Observarea, masurarea si notarea diurezei -reprezimta cantitatea de urina eliminata in 24 ore;. -diureza se noteaza in foaia de temperatura. Observarea, masurarea si notarea scaunului -scop: urmarira de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia; -scaunul se noteaza in foaia de temperatura. Observarea, masurarea si notarea varsaturilor -scop: obtinerea de informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism; -varsaturile se noteaza in foaia de temperatura.

CAPITOLUL IV ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE PRIVIND INGRIJIREA PACIENTEI CU BOALA INFLAMATORIE PELVINA
Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. Bolnava nu necesit spitalizare dect n cazurile n care femeia este insarcinat, este foarte bolnav, prezint vrsturi, este necesar o intervenie chirurgical pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcin ectopic (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dac persoana respectiv nu se poate trata singur la domiciliu. Dei bolnava poate ncepe s se simt mai bine mai devreme este necesar administrarea tratamentului in toat aceast durat de maxim 2 sptmni. n caz contrar, infecia poate s reapar. Trebuie efectuat o nou consultaie la 2-3 zile de la nceperea tratamentului. Persoana respectiv ar trebui sa aib o durere sau o sensibilitate diminuat in timpul examenului abdominal i pelvin. Monitorizarea ulterioar, ce const ntr-o nou consultaie la 7-10 zile i o alta la 4-6 sptmni este de obicei recomandat pentru sigurana c tratamentul a avut succes. Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd se suspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd pacienta prezint complian redus la tratamentul urmat ambulator. Internarea pacientei n spital Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini

Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie. Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnava trece prin serviciul de internare unde: - va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata; - hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada internarii. -bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci; Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii. O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la internare si usureaza adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de

dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita. Observarea pozitiei pacientei n pat Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavei n pat,faciesul, pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului. Pregatirea patului si accesoriile lui Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnava majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavei sa fie usor de efectuat. Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna. Schimbarea lenjeriei de pat Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii. Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia de observatie. Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie activa cu regim alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide 1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe, care sa asigure un aport marit de vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt care mentine

echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei de in, nuci, peste) Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul. Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. medicamentel. Opiuni de medicamente Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi antibiotice sau pe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri medicamentoase: - pacient neinternat, regimul A: Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se administreaz sub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate. Metronidazolul, sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol. -pacient neinternat, regimul B. Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu doxiciclina: La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a

Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub forma de injecie intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicat la gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite la soare n timpul tratamentului cu doxiciclin Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii intramusculare. Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau fr metronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma unei injecii intramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. - pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea bolii inflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale intravenoas timp de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral, tratament care poate fi continuat la domiciliu dup externarea din spital. - pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se administreaz intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin. Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) - pacient internat, tratament intravenos, regim B -clindamicina - gentamicina Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.

Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). 1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae - Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau - Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau - Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau - Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ). 2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis - Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau - Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau - Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau - Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint febr, cnd numrul de leucocite a revenit la normal, iar examinrile repetate indic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine. Externarea bolnavei Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte, unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnava efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

Spltura vaginal

Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau soluie medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii vaginali se va evacua pe lng canul. Scop: terapeutic, pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local, calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii. Materiale necesare : 1.De protecie : - paravan, prosop - muama, travers, cearaf - tvi renal - pens porttampon 2. Sterile : - mnui de cauciuc - tampoane de vat - canula vaginal - irigator - bazinet

Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat, soluie cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur 1:4000. Pregtirea psihic i fizic a pacientei Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii efecturii splturii vaginale. Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muama i travers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Se spal organele genitale externe cu ap i spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu tampoane de vat montate pe pensa porttampon. Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anal. Tehnic: Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se adapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate aerul din irigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul irigatorului. Scoate canula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal. Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de spltur ; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator. Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal. ngrijiri ulterioare : Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va ndeprta paravanul. Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod. Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.

MASURAREA TEMPERATURII

SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza LOCUL DE MASURARE: Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin. MATERIALE NECESARE: Termometru maximal; Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile; Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%; Tava medicala; Lubrafiant; Alcool medicinal; Ceas; Pix albastru; Foaie de temperatura. INTERVENTIILE ASISTENTEI:; Pregatirea materialelor langa pacient; Pregtirea psihica a pacientului; Spalarea pe maini;

Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura; Se verifica daca este in rezervor mercur.

Pentru masurarea in axila: Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda; Se ridica bratul pacientului; Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului; Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele; Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a toracelui; daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta; Termometrul se mentine timp de 10 minute. Pentru masurarea in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea externa a arcadei dentare; Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas; Se mentine termometrul timp de 5 minute.

Pentru masurarea rectala: Se lubrafiaza termometrul; Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-I intimitatea; Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare; Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;

 1%;

Se mentine termometrul 3 minute; Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa; Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului; Se spala termometrul, se scutura; Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solutie de cloramina Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura; Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru fiecare linie orizontala corespund doua diviziuni de grad; Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice; In alte documente medicale se noteaza cifric; Interpretarea curbei termice.

Masurarea temperaturii de face: Dimineata intre orele 7.00 8.00; Seara intre orele 18.00 19.00. Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel: Afebril temperatura corpului sub 37C; Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C; Febra moderata intre 38 C 39 C; Febra ridicata intre 39 C 40 C; Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaaselor). ELEMENTE DE EVALUAT: Tensiunea arteriala sistolica (maxima); Tensiunea arteriala diastolica (minima)

MATERIALE NECESARE: Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: Cu mercur Riva-Rocci; Cu manometru; Oscilometru Pachon; Stetoscop biauricular; Tampon de vata; Alcool; Creion rosu sau pix cu mina rosie.

METODA DE DETERMINARE:

Palpatorie; Auscultatorie.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Pentru metoda auscultatorie: Pregatirea psihica a pacientului; Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute; Spalarea pe maini; Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie; Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei; Se introduc olivele stetoscopului in urechi si se pompeaza aer in maseta pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile; Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime); Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata; Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice; Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima; Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur; Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul rezultat;

In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150 mmHg/TA minim=75mm Hg Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.

Pentru metoda palpatorie Determinarea se face prin palparea arterei radiale; Nu se foloseste stetoscopul biauricular Etapele sunt identice metodei auscultatorii; Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.

DE RETINUT: brate. RECOLTAREA HEMATOLOGICE SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului; Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea; Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului; In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului; La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele

Pregatire pentru VSH Materiale: - sterile - seringa de 2ml uscata - solutie de citrat de Na 3,8% - ace pentru punctia venoasa - nesterile - stativ si pipete Westergreen - pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata - solutii dezinfectante - alcool 70 Pacient : - pregatire psihica : - i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii - pregatire fizica : - se anunta sa nu manance - sa pastreze repaus fizic Executie : 1. 2. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusi de cauciuc sterile

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8% punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml) retrage acul si aplica tampon cu alcool scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent aseaza eprubeta in stativ se asigura o pozitie comoda in pat se supravegheaza pacientul

Pregatirea produsului pentru laborator: 1. 2. 3. se completeaza buletinul se eticheteaza produsul se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului). TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA

Scop: terapeutic administrarea medicamentelor Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase de nervi:

1. 2. 3. mare.

Regiunea supero-externa a fesei; Fata externa a coapsei in treimea mijlocie; Fata externa a bratului in muschiul deltoid. Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate Pregatirea injectiei:

1. 2. 3. 4. 5.

Materiale: se incarca seringa; Pacientul: se informeaza; Se recomanda relaxarea musculaturii; Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral, ortostatism, sezand; Se dezbraca regiunea. Executarea:

1. 2. 3. 4. 5. 6. rezorbtia.

Asistenta isi spala mainile; Dezinfecteaza locul injectiei; Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa; Se injecteaza lent solutia; Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul; Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand

Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in repaus fizic, 5-10 minute. Incidente Si Accidente 1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zona;

2. 3. 4. 5. 6.

Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei; Hematom prin lezarea unui vas de sange; Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala; Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara; Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se previne prin verificarea pozitiei acului. TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA

Definitie Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei perfuziei intravenoase Locul punctiei : 1. 2. 3. 4. 5. venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza un ,,M,, venos venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele subclaviculare venele femurale si

6. 7.

venele maleolare interne venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic ) Pregatirea punctiei Materiale 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza tampon cu dezinfectant seringa cu ac steril manusi garou solutii medicamentoase tavita renala

Pacientul pregatire psihica 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. se informeaza asupra scopului punctiei pregatire fizica pentru punctia la venele bratului, antebratului se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima se dezinfecteaza tegumentele se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, Se recomanda pacientului sa stranga pumnul

persoana care executa punctia (decubit dorsal)

strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.

Executarea punctiei 1. asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi

de bolnav

2. 3. 4.

se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica,

exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine mana dreapta,intre police si restul degetelor apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol 5. 6. 7. 8. 9. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea se retrage brusc

sangelui, perfuzie garoului si a pumnului 10. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta 11. se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala 12. Reorganizarea locului de munca Accidente 1. 2. 3. hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos strapungerea venei ameteli, paloare, lipotimie Diagnostic diferential Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la nivelul corpului galben, chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinala, limfadenita mezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueaza hemoleucograma, urocultura, test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor

vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect, uretra, sange si lichidului peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuarea testului PapaNicolau. 3.1.1. Examene de laborator: a. examenul secreiei cervico-vaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PH-ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babe-Papanicolau),

Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala si col Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala Testul Babes-Papanicolau, Este cea mai simpla si eficienta metoda de a depista din timp cancerul sau modificarile precanceroase ale colului. Testul Babes-Papanicolau ramane metoda de screening cea mai eficienta in depistarea cancerului de col uterin, un test Papanicolau poate sa evidentieze modificari ale colului, asociate cu diverse infectii, inflamatii, atrofie. Conditii de recoltare: -absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente - femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, - pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore - pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare Materiale necesare: - Specul ginecologic - Manusi chirurgicale de unica folosinta -Lame de microscop - Fixator citologic

- Instrumente de recoltare: Spatula Ayre - de lemn sau plastic,

Pensula citologica cu peri lungitudinali inegali

Periuta cervicala cu peri transversali egali.

Recoltarea probelor pentru laborator dureaza cateva minute si este o operatiune nedureroasa. Medicul foloseste un specul vaginal, care tine vaginul deschis, iar cu o spatula sau o perie fina, recolteaza celule de pe colul uterin. Tehnica recoltarii

Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist. Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea examenului din secretii genitale. Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si relaxat. Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de disconfort. Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua valve. Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginalea Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe aceasta; retrage tamponul Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata) Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala

CAPITOLUL V ELABORAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE PREZENTARE CAZ I

Nume : G. Prenume : A. Vrsta : 21 ani Domiciliu : Iasi, Todiresti Religie : ortodox Ocupaie : student la stomatologie Data internrii : 27. 05. 2013 ora 18.50 Diagnostic internare : Anexit acut bilateral Motivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior, greuri, vrsturi, subfebril. Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile. Nateri 0 ; Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr antecedente i alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2010 are greuri, vars n cursul nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere puternic n toat zona inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i tratament. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ; Leucocite 8 600 ; Trombocite 285 000. VSH: 8 Examen urin : culoare galben, albumin absent.

Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil la mobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate redus ; anexa stng palpabil, dureroas ; Douglas suplu. Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt hipoechogen 30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas. nlime 155 cm; Greutate : 42 kg T.A. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatur 37,6 C.

NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINEI HENDERSON NR. CRT. 1 2 3 4 NEVOIA MANIFESTARI DE SURSE DE DIFICULTATE Anxietatea. Iritaie peritoneal Boal infecioas nu n acestei greuri,

DEPENDENTA A respira si a avea o Dispnee (polipnee) buna circulatie A bea si a manca A elimina A se misca si a avea o buna postura Greata, varsaturi Greata, varsaturi

acut Pacienta nu manifest dependen Pacienta n satisfacerea acestei nevoi manifest dependen satisfacerea nevoi Durere,

5 6 7

A dormi si a se odihni A se imbraca si a se dezbraca A fi curat, ingrijit si asi pastra tegumentele curate

Somn insuficient calitativ i

cantitativ vrsturi Pacienta nu manifest dependen n satisfacerea acestei nevoi Pacienta i menine igiena intim i general n limite satisfctoare ; are deprinderi igienice bine conturate (baie, du zilnic). Subfebrilitate Boal acut Semne inflamatorii Pacienta comunic uor, folosete un limbaj adecvat, dar respectuos ; i exprim dorinele, emoiile Incapacitatea de a face ceea ce-i Durere infecioas -

Asi pastra temperatura in limite normale A evita pericolele A comunica

9 10

11

A se realiza

Spitalizare, durere

place 12 13 A se recrea A invata Diminuarea ariei de interes Pacienta dorete s cunoasc ct mai multe (educaie sanitar), 14 Asi practica religia pentru a evita o nou spitalizare Anxietate -

Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii potenial deficit de volum lichidian deficit de cunotine alterarea vieii sexuale risc de complicaii

PLAN DE INGRIJIRE CAZ I

PROBLEME DE

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

EVALUARE DELEGATE la indicatia medicului administrm -stare generala durerea se uor dar trei

DEPEDENTA Stare generala alterata -Somn alterat -Dureri hipogastrice -Leucoree -Tulburari urinare -Jena

Combaterea - se asigur salon bine aerisit, i curat, linitit. fizic, n poziie

durerii

antalgice, relativ stabila Scobutil, amelioreaz

asigurarea unui - am asezat pacienta n repaus antispastice antiinflamatoare somn suficient -Mentinerea unei igiene locale comod, (Algocalmin, relaxant Piafen, Movalis supozitoare)

dup administrarea reapare dup

bune -am supravegheat functiile vitale recoltarea de analize de sange, -meninem o igien local satisfctoare (efectuarea toaletei de ctre pacient)

- administrm Diazepam 1 tb medicaiei,

-am pregatit pacientul pentru seara

ore, ns mai slab n intensitate - pacienta reuete s doarm 6 ore pe timpul nopii la indicatia medicului am - TD : 36,8C - TS : 37,4C

Risc complicaii

Prevenirea complicaiilor

- monitorizm funciile vitale

dimineaa ,seara i meninem administrat:

temperatura corpului n limite - i.v. Ampicilin 1 gr/ 6ore normale cu evaluare clinic general buturi carbogazoase, grasimi i Gentamicin 1 fiol / 8 ore recoltm frotiu - facem bilanul ingesta-excreta -

- nu prezint frison - stare general mult

vaginal ameliorat

(pacienta va fi anunat s nu- nu prezint semne precedent) dimineaa pacienta deshidratare e - Ht 35% ; Hb 11,6% a Leucocite 8 600

-educ pacientul sa nu consume i fac toaleta intim n seara de -am educat pacientul sa evite tratamentul prescris de medic

fumatul si alcoolul si sa respecte chemat n sala de tratament -conving pacientul i familia de palpare abdominal

- se execut tueu vaginal, cu Hematii 4 190 000

meninerea regimului igenico- anexelor, apoi pe valv se VSH 8 dietetic i respectarea conduitei recolteaz din col i endocol Ex. urin : nimic terapeutice prescrise pentru a secreie vaginal pentru test pathologic prevenii apariia unor complicaii Papanicolau alimentar att n perioada salon i este aezat n poziie comod -am recoltat snge pentru : HLG, VSH, urina, ureea pacienta i -urmresc respectarea regimului - pacienta este condus n nsuete informaia internrii ct i ambulator.

sanguina, Alimentare hidratare necorespunztoa re i Alimentare hidratare i - hidratm pacienta cu ceaiuri n ndulcite, cldue ionograma, La indicatia administreaz

glicemia, medicului pacienta nu

solutiile prezint senzaie de - ingera cu placere i.m. fructe si mancare pregtit de acas - respect indicaiile i mnnc puin i des nu prezint de este hidrosimptome

limite normale

- instituim o alimentatie usor electrolitice indicate de acesta grea sau vrsturi digerabila, fara condimete si prin perfuzie IV grasimi - mprim raia alimentar n mai multe mese, respectnd tolerana mesele principale supraveghem pacientei la alimentele ingerate se administreaz complex de vitamina B

Alterarea echilibrului hidro-electrolitic

intoleran -pacientul sa fie -am notat zilnic cantitatea de de am administrat la indicatia -pacienta echilibrat hidro- lichide ingerate si eliminate electrolitic -am mentinut prin integritatea tegumentelor riguroasa medicului echilibrata -antiemetice: Metoclopramid electrolitic

educarea 1 f/zi i.m.

TA=110/60mmHg P=70bat/min

pacientului sa aiba o igiena -Glucoza 5% 250m

-un complex de vitamine R=18R/min

-am supravegheat functiile vitale -am administrat un regim ceaiuri, lichidian Disconfort psihic -Asigurarea deficit de unui informaii -anxietate fizic adecvat -Combaterea anxietatii complex:

Milgama 1f/zi

t0=36,40C

supe,compoturi, 2-3l/zi, -am asigurat un climat de linite , -la indicatia medicului am -pacientul prezinta o administrat un anxiolitic 0,25 stare generala buna -pacienta este mult mai cauza -familia susinerea ei linitit din atenurii este -am ncurajat pacientul sa-i mg /zi exprime temerile -am facilitat contactul cu familia - meninem n continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta - facilitm legtura dintre medic, familie, pacient, informnd asupra evoluiei sale - i comunicm pacientei c va fi externat n urmtoarea zi, ca urmare a evoluiei favorabile - la cerere, i administrm seara o tableta de Diazepam

confort securitate si support moral

simptomelor implicat activ n

deficit

de Dobndire

de - lmurim pacienta c recoltarea - asigurm suport moral rutin n ginecologie frotiului vaginal este un examen de

Pacienta este totui nelinitit avnd de col n n vedere la privina rezultatului, incidena cancerului uterin femei tinere

cunotine

cunotine noi

Epicriza: Pacienta in varsta de 20 ani, fara antecedente patologice personale, se prezinta in clinica ginecologica, internandu-se de urgenta. La examenul clinic se constata durere hipogastrica, greturi si o stare generala rea. Examenele clinice si paraclinice sustin diagnosticul de boala inflamatorie pelvina. In urma tratamentului administrat evolutie este favorabila. Se externeaza cu recomandarile: continuarea ambulator a tratamentului antispastic i antibiotic oral evitatrea ortostatismului prelungit, expunerea la frig si umezeala acordarea unei atentii deosebite in igiena locala intima evitarea folosirii tampoanelor intravaginale evitarea relatiilor sexuale timp de o saptamana regim alimentar care sa previna constipatia sa revin la control peste 7 zile sau n caz de reaparitie a durerii

PREZENTARE CAZ II
Nume : C. Prenume : C.L Vrsta : 25 ani Domiciliu : Voinesti, Iasi Religie : baptista Ocupaie : casnic Data internrii : 12. 03. 2013 ora 8.10 Diagnostic internare : Metroanexit dreapta cu reacie pelviperitoneal. Infecie urinar. Pielonefrit acut? Motivele internrii : durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat, febr, dureri lombare cu miciuni dese, dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiaz biliar, tata decedat APF : menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile. Nateri 3 ; Avorturi : 0 APP : rujeol n copilrie, hepatita viral A, apendictomie nlime 160 cm; Greutate : 70 kg T.A. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatur 38,4 C U. M. 28. 02. 2010 Istoricul bolii : Pacienta afirm c n urm cu dou zile ncep dureri lombare, miciuni dese cu durere ; face febr i frison. n cursul nopii apare durere accentuat n fosa iliac dreapt i uoar sngerare, motiv pentru care se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i tratament. Ne atrage atenia c a nscut n urm cu trei luni, dar nu mai alpteaz (i-a reluat viaa sexual).

Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % ; Hb : 11,6 % ; Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultur : Eschericchia coli prezent Test de sarcin : negativ Examen sumar urin : culoare galben, albumin absent. Frecvente hematii i leucocite. Examen obstetrical : abdomen suplu, elastic, dureros la palpare n hipogastru i fosa iliac dreapt TV : uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil la palpare; anexa stng nepalpabil ; zona anexial dreapt sensibil la palpare ; Douglas liber. Ex. valve : col ntredeschis, pierde snge n cantitate redus pe cale vaginal; leucoree moderat Echografie : vezic urinar n semirepleie uter 72/42/37 mm; anexa dreapt 33/26 mm; chist ovarian anexa stng 29/20 mm. Fin lam transonic retrouterin. Rinichi fr ectazii, nisip renal prezent.

NEVOILE FUNDAMENTALE VIRGINEI HENDERSON

DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL

NR. CR T. 1

NEVOIA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE stare febril.

A respira si a avea o buna circulatie A bea si a manca A elimina A se misca si a avea o buna postura A dormi si a se

tahicardie 92 b/ min crescut) inapeten, senzaiei de sete metroragie redus durere lombar

HTA (TA max uor anxietate lipsa deficit de cunotine Process inflamator

2 3 4

pelvin proces inflamator i infecie urinar

5 6

oboseal, somn insuficient nu acord o

durere, miciuni dese

odihni A se imbraca si a Pacienta se dezbraca

importan deosebit inutei vestimentare, viaa ei are alte

prioriti : copiii, religia A fi curat, ingrijit Pacienta pune un mare accent si asi pastra pe igiena fizic; i satisface aceast nevoie fr dificultate proces inflamator i infecie urinar tegumen-

tele curate prin du zilnic. Asi pastra febril 38,4C temperatura in limite normale A evita pericolele Semne inflamatorii A comunica complex de inferioritate A se realiza

9 10 11

Durere, febra -deficit de cunostiinte

Pacienta nu dorete altceva Spitalizare dect s fie cu copiii i familia (acestea sunt realizrile ei)

12

A se recrea

Pacienta i ocup timpul

Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii i a metroragiei reduse eliminri urinare alterate, eliminri menstruale alterate potenial deficit de volum lichidian hipertermie risc de complicaii alterarea somnului posibila alterare a ritmului cardiac

PLAN DE INGRIJIRE CAZ II

PROBLEME DE

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME efectum toaleta vulvo-

EVALUARE DELEGATE la indicatia medicului combaterea durerii administrm - durerea este de - aceeai intensitate, att n fosa iliac, (Algocalmin), ct i la miciune pierde snge pe cale antiinflamatoare vaginal n cantitate foarte : mic col

DEPEDENTA Comfort fizic Asigurarea unui alterat iliac lombar - miciuni dese - somn alterat (oboseal) i zona confort - durere n fosa adecvat

fizic vaginal, tampon

cuaplicarea

unui -

- asigurm repaus fizic, poziie antalgice antalgic i cldur n zona antispastice lombar (Piafen), - pacienta va fi condus n sala (Movalis sup.) tueului vaginal i a unui examen seara clinic general, cu abdominal - pacienta i va administra ovule vaginale (Cervugid) dup efectuarea toaletei intime cu ap 1gr/12 ore i.v.

de tratamente pentru efectuarea - administrm Diazepam 1 tb -TV

ntredeschis, snge redus,leucoree moderat- pacienta doarme doar trei ore n cursul nopii -

palpare - se administreaz Cefuroxim n cantitate foarte

cldu i bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV recomandmaplicarea unui tampon zilnic, pentru a nu murdri lenjeria - se recolteaz probe biologice pentru examen sumar de urin - tot din prima urin se face test de sarcin - nsoim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic

test urin galben

de :

sarcin - examen culoare albumin

negative

absent, leucocite i hematii prezente n sediment, frecvente depozite de oxalai de calciu Ecografie : 33/26 ovarian 29/20 mm endometru 7 mm, fin lam transonic retrouterin Rinichi fr ectazii. T : 38,4C mm AD : chist AS :

Eliminri menstruale urinare alterate

Eliminri

n - monitorizm funciile vitale dimineaa

la indicatia medicului

i limite normale

- se recolteaz urocultur TA : 150/65 mmHg

seara i meninem temperatura (dup ce instruim pacienta s- P : 92/ min

corpului n limite normale scurgerii pe cale vaginal

i efectueze toaleta local). i - pacienta prezint moderat sngereaz i cele i urina examenul inger prezint urinii din mijlocul jetuluinu cu striuri sanguine se recolteaz prin sondaj, ( n timpul miciunii) ducem la laborator nu deoarece pacienta acuz jen abundent) pacienta - etcihetm eprubeta i o nsuete indicate recolteaz pentru cerut La indicatia medicului - - pacienta va fi hidratat ceai cldu nu intoleran digestiv la lichide sau alimente - prezint miciuni dese, cu jen n timpul lor

- urmrim cantitatea i aspectul explicm modulde recoltare a leucoree

Potenial deficit Hidratare i re alimentaie Alimentaie

- indicm consum de lichide n

volum lichidian corespunztoare cantitate mrit, mai ales n pacienta necorespunztoa corespunztoare favoriza miciunea - se recomand consumul de alimente uor digerabile - iaurt, fructe, carne, supe - se face raport ingesta-excreta

perioada febril, dar i pentru a parenteral cu Glucoz 5 % 500 ml

se

urmrete

aspectul

- tegumentele sunt normal elastice transpiraie administrii colorate, ; uor de este i i

tegumentelor, faciesul, gradul de transpiraie

abundent n urma algocalmin pacienta linitit vede cnd familia,

Disconfort psihic Asigurarea unui confort adecvat

meninem

un

nivel

de

psihic comunicare eficient cu pacienta, i explicm tot ceea ce ea crede c reprezint o nelmurire - i asigurm suport moral - permitem familiei (so, copii) s o viziteze n cursul dup-amiezii - meninem o strns legtur ntre pacient i medic, ncercnd s

nelege, attea, cat si sotul importanta spitalizrii, pentru urmrirea evoluiei bolii n condiii de spital ambulator i nu

supl prin explicaii pe nelesul ei deficitul de cunotine - lmurim familia c este bine s fie internat, pentru un rspuns mai bun la Risc complicaii de Prevenirea complicaiilor procesului inflamator combaterea combaterea hipertermiei infeciei urinare conduita terapeutic - se monteaz acteter venos se monitorizeaz -la indicatia medicului - pacienta nu acuz administrrii lente a VSH : 12

funciile - se administreaz Cefuroxim disconfort n timpul -se administreaz o perfuzie antibioticului cu Glucoz 5 % se recolteaz pentru biologice probe Hemoleucogram : VSH, Ht : 34% ; Hb : 11,6 ; Leucocite : 10 000

combaterea vitale, n special temperatura i 1 gr/12 ore i.v. tensiunea arterial - se face bilan ingesta-excreta

hemoleucogram

- se administreaz antipiretice T : 38,4 C, scade ( algocalmin, paracetamol) dup 2 ore la 37,8C tablete pacienta nu

prezint frison sau Alimentaie hidratare necorespunztoa re i Alimentaie hidratare i - hidratare oral - 1500-2000 ml raport ingesta excreta s uor evite i recomandm i ; de care pacientei alimente s ciocolata stare de deshidratare tegumente i mucoase semne deshidratare - pacienta prezint apetit fructe bananele) normal (i cu plac preferin pentru normal de colorate, elastic fr

corespunztoare -

consume digerabile condimentele, cafeaua alimentelor constipaie i aspectul recomandm

asemenea, evitarea produc - urmrim

gradul de toleran al alimentelor mucoaselor i - se linitete n momentul cnd familia e reintegrat pentru scurt timp - faptul c sugarul e tegumentelor Asigurarea unui - ncercm s comunicm ct de confort de adecvat psihic mai mult cu pacienta - i aducem la cunotin c dac evoluia e favorabil, va fi externat peste dou zile

Disconfort psihic, izolarea familie i copii dat

- solicitm ajutorul familiei i asigurm vizita copiilor i a sugarului , pentru care e foarte Disconfort psihic, anxietate dat Combaterea de anxietii ngrijorat - asigurm pacienta c evoluia sa e favorabil i c n ziua urmtoare va fi externata - i explicm c trebuie s aib rbdare avnd n antecedente 3 nateri, organismul fiind obosit

linitit i pune n greutate i arat c e bine supravegheat i ngrijit - pacienta ne solicit ajutorul i ne roag ca la externare s stm de vorb cu soul, pentru c ei i este ruine s-i susin punctul de

vedere Epicriza : Pacienta in varsta de 25 ani , se prezinta la sectia de ginecologie , internandu-se de urgent.Aceasta acuza durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat, febr, dureri lombare cu miciuni dese, dureroase, iar pe baza investigatiilor se confirma diagnosticul de Boala Inflamatorie Pelvina si Infectie Urinara cu E-Coli. In urma tratamentului administrat , evolutia este favorabila si se externeaza cu urmatoarele recomandari: -evitarea frigului, a umezelii, a efortului fizic prelungit i a ortostatismului prelungit, - meninerea unei igiene intime riguroase, - administrarea ovulelor rmase -purtarea lenjeriei de bumbac

-alimentaie bine echilibrat, cu respectarea tuturor principiilor alimentare, -evitarea contactului sexual i apariia unei eventuale sarcini -respectarea orelor de odihn i somn - revenirea la control de specialitate peste 7 zile sau in orice moment, daca apar semen inflamatorii

PREZENTARE CAZ III Nume : S. Prenume : I. Vrsta : 36 ani Domiciliu :Iasi, Str. Rediu, 7 Religie : ortodox Ocupaie : omer, necstorit Data internrii : 21. 05. 2013, ora 6.10 Diagnostic internare : Anexit acut stnga Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ Motivele internrii : stare general alterat, subfebrilitate, leucoree rozat cu aspect de spltur de carne, urt mirositoare, durere accentuat n etajul abdominal inferior, vrsturi, constipaie. Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei Nateri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaie : 5. 05. 2013 Istoricul bolii : Bolnava afirm c n cursul serii a nceput durere violent n partea stng a abdomenului inferior, este subfebril 37,6C. tie c are o ran pe col, dar nu a respectat indicaiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezint ntre menstruaii leucoree abundent, urt mirositoare i de circa 2 luni, leucoree rozat. Din acest motiv, se prezint la un consult de specialitate i rmne internat pentru investigaii i tratament. Examene paraclinice :

Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei gigani, hipercromatism nuclear, raport nucleu-citoplasm inversat) Test de sarcin negativ. Ecografie : vezica urinar n semirepleie AS : 33/20mm, hiperechogen, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu sunt colecii n Douglas. Rinichi fr ectazii. Examen obstetrical : TV : col ntredeschis prezint leziune ulcerativ, friabil ; pierde pe cale vaginal secreie cu aspect de spltur de carne, urt mirositoare, de culoare rozat. T.A. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37,6 C nlime 162 cm, greutate 58 kg

NEVOILE FUNDAMENTALE VIRGINEI HENDERSON NR. CRT. 1 NEVOIA

DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL

MANIFESTARI DE

SURSE DE DIFICULTATE anxietate

DEPENDENTA A respira si a avea o dispnee ; buna circulatie tahicardie moderat 90b/min greuri, vrsturi, inapeten

2 3

A bea si a manca A elimina

iritaie peritoneal

leucoree rozat, cu aspect de displazie de col spltur de carne constipaie uterin afeciune malign a colului uterin

4 5 6

A se misca si a avea o buna postura A dormi si a se

Pacienta nu prezint dependen n satisfacerea acestei nevoi. somn insuficient calitativ i Durere, anxietate

odihni cantitativ A se imbraca si a se Pacienta pune mare accent pe dezbraca felul cum arat i cum se mbrac, hainele reprezentnd pentru ea un

atu n societate A fi curat, ingrijit si Pacienta i menine cu greu asi pastra tegumentele curate igiena intim datorit caracterului i cantitii leucoreei ; se schimb foarte des i se spal de cel puin 6 ori pe zi. subfebrilitate 37,6C

Asi pastra temperatura in limite normale A evita pericolele

proces inflamator

Semne inflamatorii

durere n fosa iliac

stng,

durere

sngerare la contact 10 11 12 A comunica A se realiza A se recrea retragere, izolare incapacitate n faa realitii Pacienta i ocup timpul liber cu copiii, gospodria pentru ea a crete copii i a avea grij de familie 13 A invata sunt lucruri care o relaxeaz. Pacienta dorete ct mai multe informaii i o rezolvare ct mai 14 Asi practica religia rapid i favorabil a situaiei Respect omul ca valoare i nu este o mare practicant a cultului religios sexual sau consult -deficit de cunostiinte durere, disperare

Probleme : - alterarea confortului fizic : durere, secreii vaginale - alterarea confortului psihic : deficit de cunotine, comunicare ineficient, anxietate - eliminri intestinale i menstruale alterate - potenial deficit de volum lichidian i alimentaie

- risc de complicaii

PROBLEME DE DEPEDENTA Disconfort fizic - durere vaginale - oboseala

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

EVALUARE DELEGATE - durere n fosa stngla

Combaterea durerii confort adecvat Prevenirea complicatiilor

- asigurm repaus la pat n la indicatia medicului i poziie comod care s mai administrm

antalgice iliac

-secreii asigurarea unui atenueze din disconfort

(Algocalmin) i antispastice examenul cu valve se constat un col

fizic - conducem pacienta n sala de ( Scobutil) i.m.

tratamente i o urcm pe masa - seara administrm 1 tablet cu leziuni, friabil, ginecologic pentru examenul Diazepam deoarece a acuzat cu aspect spongios ginecologic 1% efectum toaleta stare de oboseal leucoree rozat cu vulvo- - administrm Ampicilin 1 aspect de spltur 8 ore, i.v. - TV : anexa stng n volum, i ; dureroas pentru grupa i mobilizare

vaginal cu soluie de Clorom gr/ 6 ore i Gentamicin 1 f/ de carne - servim medicului cu mnui - hidratm pacienta parenteral mrit sterile, valve pentru efectuarea - 1500 ml tueului vaginal - servim medicul cu pens port- biologice FCV

- recoltm de urgen probe sensibil la palpare dreapt

tampon i lam pentru recoltare sanguin i Rh, VSH i anexa hemoleucograma dureroas

- ajutm medicul n efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne, apoi conducem pacienta la pat i o aezm n poziie comod - nsoim pacienta la grupul sanitar pentru a-i efectua toaleta intim cnd e nevoie - schimbm lenjeria de pat de cte ori solicit pacienta - nsoim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominal si pelvine Disconfort psihic Asigurarea unui - ncercm s comunicm activ confort deficit de adecvat cunotine comunicare ineficient - anxietate psihic cu pacienta, i explicm i rspundem tuturor semnelor de ntrebare ridicate - meninem i mediem legtura cu familia - informm familia asupra strii de sntate a pacientei

Abdomen elastic

suplu,

- dup administrarea Diazepamului, pacienta doar durerii - T 37,6C, scade la 37,1C - pacienta nu inger nimic pe cale orala - pacienta este n continuare nelinitit de sntate - tie c ceva nu este bine i c a greit n faptul c nu i-a n legtur cu starea sa trei doarme ore

noaptea, din cauza

- ncercm s o lmurim c pn la venirea rezultatelor FCV, va urma tratamentul prescris -i aducem la cunotin eventualele investigaii la care ar fi supus n caz de rezultat nefavorabil - asigurm suport moral i i expunem cazuri positive -solicitam ajutorul si sprijinul Potenial deficit Hidratare i re alimentaie Alimentaie familiei - indicm consum de lichide n perioada febril, dar - se face raport ingesta-excreta se urmrete tegumentelor, de transpiraie faciesul, gradul

tratat displazia de col uterin

La indicatia medicului - va fi

pacienta

nu

volum lichidian corespunztoare cantitate mrit, mai ales n pacienta necorespunztoa corespunztoare i pentru a favoriza miciunea 500 ml

hidratat prezint semne de - nu mai prezint - diurez : urin clar 24 ore miciuni spontane, 1300 ml /

parenteral cu Glucoz 5 % deshidratare -suplinim aportul de lichide grea sau vrsturi

aspectul cu vitamine complex B

Eliminri intestinale menstruale inadecvate

Eliminri

n -

hidratare se

corespunztoare -la o

indicatia

medicului - n urma clismei, a pacienta fecale pietrificat - igiena e meninut n limite acceptabile elimin de

i limite normale

parenteral pregtete

administrare

intrarectal o

clism unui supozitor cu glicerin efectuam

evacuatoare ; conducem pacienta lateral dreapta (avem pregtite canule sterile, mnui, irigator, alez), lubrifiem canula i, cu blndee, o introducem n rect. Administrm lichidul cldu lent i cerem pacientei s-l rein ct mai mult timp. Strngem - asigurm materialul folosit i conducem pacienta la toalet igienei intime - servim pacienta cu tampoane vaginale - urmrim aspectul i cantitatea condiii optime de meninere a

clism consisten

la baie, o punem n decubit evacuatoare ;

Risc complicaii

de Prevenirea complicatiilor

scurgerilor vaginale -monitorizm funciile ,dimineaa i seara

vitale -

administrm

oxigen TD : 36,4C

pacientei, pentru a favoriza TS : 36,8C TA : 110/70mmHg administreaz n - pacienta nu poate diagnostic, dispneic, oc psihic cu atenie i - dup 5 minute de la i administrarea ncearc sa oxigenului i revine asimileze ceea ce i se spune - nu prezint semne de deshidratare - sprijinul familiei o faciesul devine puls tratament accepta c are acest

- ncercm s pregtim pacienta respiraia i o tablet de P : 78b/min n vederea aducerii la cunotin Xanax a rezultatului nefavorabil al FCV anunm vestea cu mpreun se neplcut, continuare

medicul parenteral, cu antibiotic i.v.

- -medicul i explic c este un cancer de col n faz incipient, depistat din timp urmrim comportamentul,

100b/min, stare de

funciile vitale ale pacientei

Disconfort psihic Asigurarea unui -

asigurm

suport

moral

confort adecvat

psihic permanent - cutm, prin cuvinte calde i atingeri s uurm acceptarea diagnostic recent a i explicm viaa, c datorit deoarece simptomelor anexitei practic i ssalvat diagnosticul de cancer a fost stabilit n faz incipient - cerem sprijinul familiei, n special al soului i ncercm s le comunicm diagnosticul ntrun mod care s-l acceptabil - nsoim pacienta la serviciul CT -nemncat - pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis - i explicm c n continuare conduita va fi de extirpare a fac mai

ajut foarte mult familia, cu soul, greu hotr e de accept realitatea fcut - pacienta i familia sunt mulumii de atitudinea sprijinul personalului medical consider c rezolvarea ct mai rapid i va prelungi viaa si vor mpreun ce

colului (doar la cererea pacientei histerectomie total), cu un procent de vindecare de 80-90% - asigurm intimitate familiei, pentru a hotr ce au de fcut, respectnd indicaiile medicului - pacienta hotrte mpreun cu familia s se deplaseze ct mai repede la clinica de oncologie, pentru tratement de specialitate - se ntocmete documentaia de externare aferente cu toate analizele

Epicriza: Pacienta , in varsta de 36 ani, se prezinta la sectia de ginecologie cu durere accentuat n etajul abdominal inferior, vrsturi si constipaie, fiind internata pentru investigatii complete care confirma diagnosticul de displazie de col. Pacienta este orientate spre clinica de oncologie cu urmatoareele recomandari: - administrarea n continuare de Ampicilin 500 mg/6 ore, oral i Movalis supozitoare, i.r.

-- se recomand control de specialitate cu repetarea FCD-ului - pstrarea unei igiene intime riguroase

Capitolul VI Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului genital feminin Educatia pentru sanatate reprezinta sub aspectul educationall, procesul de informare, formare si dezvoltare a omului tanar si adult in domeniul sanatatii, procesul inzestrairii idividului, cunostinte, atitudini si obosnuinte privind sanatatea. Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar i n absenta bolii sau a infirmitatii. Sanatatea este un proces dinamic a f l a t i n t r - o continua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V. Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare deautonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii. Este ostare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul intern si extern. Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului genital feminin se refera la masurile de profilaxie: primara, secundara si tertiara. Masuri de profilaxie primara : vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de imbolnaviri. Ele constau in : - dispensarizarea persoanelor cu risc crescut de imbolnavire (descendentii din familii pe linie materna care au murit de cancere ale aparatului genital). - dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice de boala - educarea populatiei in ceea ce priveste igiena genitala - alimentatie echilibrata calitativ si cantitativ educarea populatiei in folosirea prezervativului reduce riscul de infectie cu o boala cu transmitere sexuala evitarea stresurilor de orice fel si promovarea tehnicilor de autosanogeneza mentinerea in conditii bune a mediului ambiental : fizic, biologic, psihic si social

 organizarea ergonomica a muncii in asa fel incat sa se evite oboseala excesiva, bolile profesionale Masuri de profilaxie secundara: Urmaresc ca in evolutia bolilor deja existente sa nu apara complicatii grave. Ele se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor cu afectiuni inflamatorii pelvine . Educatia pacientilor sa respecte normele igieno-dietetice si tratamentul prescris de medic. Masuri de profilaxie tertiara : cuprind totalitatea actiunilor destinate diminuarii incapacitatilor cronice de reeducare a invaliditatilor functionale ale bolnavilor (histerectomie totala, subtotala, etc.) si reintegrarea socio-profesionala.

BIBLIOGRAFIE Albu Roxana Maria, Anatomia i fiziologia omului, Editura Corint, 1996 Adomnicai Gh., Anatomia Trunchiului, Litografia I.M.F., Iasi, 1980 Balt Georgeta, Tehnici generale de ngrijire a bolnavului, Editura Didactic i Pedagogic, 1988 Beuran M., Ghid de manevre medicale i colaborare medic-asistent, Editura Scripta, Bucureti, 1999 Berceanu Sabina, Rebedea Traian, Braila Georgescu Mihai, Ginecologia, Editura AIUS, Craiova, 1999 Mihailescu A., Negura A., Badarau Ligia, Ginecologie functionala,Editura academiei, 1985 Mozes Carol, Tehnica ngrijirii bolnavului, Bucureti, 1999 Papilian Victor, Anatomia omului, Bucuresti, 1979 Radulescu Constantin, Ginecologie, Editura Medicala, Bucuresti , 1988 Rebedea Traian, Genitologia patologica, Bucuresti, 1981 Titiric Lucreia, Ghid de nursing, Editura Viaa Medical Romaneasc, Bucureti, 1999 Titiric Lucreia, Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistenii medicali , Ed. Viata Medical Romneasc, Ed. a V - a, Bucureti, 2000 Anexe De pus 2 imagini