CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII IV. ETIOLOGIE V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE VI. DIAGNOSTIC POZITIV a. Criterii clinice b. Criterii de laborator VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL VIII. TRATAMENT a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic IX. PROGNOSTIC X. PROFILAXIE XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1

B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR: -Culegerea informaţiilor - Identificarea problemelor -Plan de îngrijire II. CONCLUZII – Partea Practică III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2

Motto:
Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii.
Bernard de Fontenelle

3

A. PARTEA TEORETICĂ

4

nu în ultimul rând. am făcut practica pe secţia de ginecologie. Am ales această temă deoarece. în timpul stagiului petrecut în spital. măsuri profilactice. Prin studierea acestor cazuri. Unele. sau poate cauza complicaţii grave. una din bolile cele mai frecvente. mămici. mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră. În acelaşi timp. INTRODUCERE MOTIVAŢIA LUCRĂRII Boala inflamatorie pelvină este considerată. deoarece. diagnosticate la timp. prin mica mea contribuţie la îngrijire. în prezent. am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la infertilitate. sunt. tratament şi educaţie sanitară. 5 .I. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină. în acest moment. Am ajutat şi eu. întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă.

să ajute individul.prevenirea îmbolnăvirilor. aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.A. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. a familiei sau a grupului.N. Nursa aplică diverse metode 6 . cât mai curând posibil”. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii.M. Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul . Îngrijirea are un caracter continuu. cuprinzând: . fiind orientată asupra individului. să-şi afle calea spre sănătate/recuperare. cu condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face. A. - îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. . fie bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea. în toate unităţile sanitare. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă.DEFINIŢIA NURSINGULUI Definiţia nursingului O. fie acesta bolnav sau sănătos. contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă.S.promovarea sănătăţii.

12. esenţială a fiinţei umane. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a evita pericolele. cu componentele bio-psiho-sociale. 9. de a proteja tegumentele şi mucoasele. „ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. 4. 10. valori. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. în apărarea fizică şi mentală”. de Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. îngrijit. Nevoia de a comunica. 7 a practica religia. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. 11. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. 8. 7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. pentru a-şi asigura starea de bine. 2. 6. culturale şi spirituale ale individului. 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni. . 3. scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri.pentru a menţine şi stimula sănătatea. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. Nevoia de a elimina.

obiceiuri personale şi culturale.13. 14. scopul ideal al profesiunii de a mulţumi. este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Nevoia de a se recrea. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate. După conceptul Virginiei Henderson. starea de sănătate. în funcţie de individ. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. 8 . maturitatea sa.

Ne informează asupra ceea ce este pacientul. Planificarea îngrijirilor ne permite: a. 5. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite. asupra suferinţei. diagnostic de îngrijire) 3. b. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut. 3. 9 . Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) 5. Planificarea îngrijirii (obiective) 4.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. Analiza şi interpretarea datelor (probleme. adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”. 2.ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE 1. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiei). 4. dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic). eventual. obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. Culegerea de date 2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. Evaluarea 1. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. dacă au apărut date noi în evoluţia stării pacientului şi.

20 % din femei prezintă infecţii ulterioare. fie datorită lipsei simptomelor. deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii. boala inflamatorie pelvină este depistată târziu. motiv pentru care nu urmează un tratament. Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată. fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome.NOŢIUNI INTRODUCTIVE Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter. o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală.7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome. în interval de 2 ani. când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată. sau când suferă de durere cronică pelvină. care are efecte pe termen lung. Aceasta este adesea. care au cel mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală. dar nu întotdeauna. Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. Se estimează că 1. 10 . Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte. După un prim episod de boală inflamatorie pelvină. Astfel. uterine şi ovare ). sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină.

lombosacral. Articulaţiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii : . 11 .II. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul.Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice. în care pătrunde capul femural. . o cavitate în formă de cupă. sacrotuberos şi sacrospinos. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul. ischionul şi pubisul.Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace. lateral. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ STRUCTURA PELVISULUI Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene. legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate. iliolombar. Oasele coxale.

Aceştia includ muşchii piriform. 12 .Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni.2. care sunt : . b) Muşchii planşeului pelvin. MUŞCHII PELVIENI cuprind : a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei. . obturator intern şi iliopsoas.Diafragma urogenitală. . alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară.Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal.

rectală medie şi arterele ruşinoase interne. musculatura şi adventicea. Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv. Este ataşat la extremitatea superioară de uter. Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior. Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte : . Este compus din trei straturi : mucoasa.cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin 13 . Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ). colul vezical şi regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii . canalul anal. fibromuscular. posterior şi lateral ). rectul inferior şi fundul de sac posterior. dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. posterior – cu corpul perineal. a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin. numit himen. vaginul este orientat posterior către sacru.STRUCTURILE GENITALE 1. tubular. Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior. În poziţia dorsală de litotomie. peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior. VAGINUL este un organ cavitar. ce se întinde de la vestibulul vulvei până la uter. b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor. chiar deasupra cervixului. Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină. 2.

. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche.peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior. cu dimensiuni între 1. ce reprezintă terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. furnizarea mediului fizic pentru concepţie. Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni. inclusiv contraceptivele orale sau medicaţia de inducere a ovulaţiei. Zona corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. pot stimula sau suprima activitatea ovariană. transportul şi nutriţia ovulului fertilizat. formând seroasa uterină. Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche.5 cm.miometrul – stratul muscular al uterului. Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină. Substanţele exogene. istmul. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm. Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială. Funcţii : preluarea ovulului.5 şi 2. . 14 . Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. ampula şi fimbria. care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine. Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană. care se anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală. alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm. care se anastomozează cu artera uterină.

15 .

oviductele. trompa şi ovarele. COMPLICAŢII Definiţie : Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic.III. ovarele. Cervicita este inflamaţia colului uterin. Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor. Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul. peretele uterin. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE. CARACTERISTICI. Cand inflamaţia cuprinde uterul. se numeşte metroanexită. Inflamaţia poate interesa 16 . Caracteristici: Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine. seroasa uterină şi ligamentele largi. Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul. Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă.

examinarea uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale. Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. intestin ) ce formează un complex palpabil. ovar. În aceste cazuri. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. femeia este predispusă la cervicită şi endometrită. În caz de abces tubo-ovarian. fie plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic. Aceasta reflectă de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri. Mai rar. salpingele şi peritoneul. Tratamentul chirurgical (drenarea 17 . ce include endometrul. streptococi grup A şi pneumococi.oricare segment de-a lungul tractului genital superior. antibioticul cel mai activ şi mai eficient este metronidazolul. Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală. pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină. ca de exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială). agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae. zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare). Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine acute. fie de la capetele terminale ale trompelor uterine.

deoarece majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.abcesului) este rar folosit. 18 .

ETIOLOGIE Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii. În schimb. prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală. dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi chlamidioza. Rar. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Uneori. sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). sau a unui avort spontan. bacteriile inofensive. Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în timpul naşterii.IV. acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului. Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. în urma unei întreruperi de sarcină. 19 . cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior. Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. alte metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. Dar.

CHLAMYDIOZA 20 .

În plus. se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală. survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. oboseală.V. În acest ultim caz. Numeroase femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. cu miros neplăcut menstruaţie neregulată durere în timpul actului sexual . 21 . boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu chlamydia. diaree sau vomitături . Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele normale. constantă şi prin accese ocazionale de febră. poate apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale. în special la câteva zile după un contact sexual.febră. Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi asimptomatică.micţiune dureroasă sau dificilă Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale.durere lombară . Dar dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de prurit). Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE Simptome : durere în abdomenul inferior şi pelvis secreţii vaginale abundente.

contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină.Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai departe. în lipsa unui tratament adecvat. Totodată. Durerea pelvină 22 . organele genitale pot fi grav afectate. întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului. În consecinţă.

Astăzi. În mod tradiţional. Pentru acurateţea diagnosticului. ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat. sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare. La examenul pelvin. nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină. diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană. se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie pelvină. pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a organelor pelviene. însă. dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate. Criterii clinice b. Criterii de laborator a. fie sensibilitate uterină 23 . DIAGNOSTIC POZITIV a. Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici un simptom. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. De asemenea.VI.

simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas. Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25

VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi. Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase. După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant. Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei - odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26

amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice. - administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boală cu transmitere sexuală - stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă - contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar. Opţiuni de medicamente Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

27

de două ori pe zi. timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate. sub forma unei injecţii intramusculare. Metronidazolul.pacientă neinternată. De asemenea se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină Cefoxitina se administrează o singura dată. Unele femei au nevoie de internare pentru 28 . de două ori pe zi. timp de 14 zile. sub formă de tablete. cu sau fără metronidazol. de două ori pe zi.pacientă internată. administrată in priză unică. Levofloxacina se administrează sub formă de tablete. de două ori pe zi.Ceftriaxona se administrează o dată. Ofloxacina se administrează sub forma de tablete. Alta cefalosporină. timp de 14 zile. Metronidazolul este sub formă de tablete. Cefalosporinele se administrează o singură dată. de doua ori pe zi. o data pe zi. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. regimul B.. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicată la gravide. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol. timp de 14 zile. de două ori pe zi. sub forma unei injecţii intramusculare. regimul A: Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. . Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. în momentul injecţiei. precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină. timp de 14 zile. timp de 14 zile. sub forma de injecţie intramusculară. Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina . Probenecid se administreaza sub formă de tablete. - pacientă neinternată.

1. antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore.Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau 29 .tratarea bolii inflamatorii pelvine.pacientă internată. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore.pacientă internată. regim B -clindamicina . Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos. După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos. În spital. tratament care poate fi continuat la domiciliu după externarea din spital. regim A: Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). tratament intravenos. . se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) . Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. apoi sunt administrate pe cale orală. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae .gentamicina Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. tratament intravenos.

Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau .Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau . când semnele clinice sunt severe. când numărul de leucocite a revenit la normal.Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ). Endocervicita cu Chlamydia trachomatis . 2.Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau . mai ales în cazurile cu diagnostic incert.Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau . Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ.Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomandă internarea în spital. iar examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine. sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator. când se suspectează un abces pelvian. sensibilitatea de rebound a dispărut.. Se recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei.Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau . b. Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră.Tratament patogenic şi simptomatic 30 . Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii.

De asemenea. se vor administra antipiretice – la nevoie. se pot folosi şi supozitoare Scobutil. IX. de două ori pe zi. PROGNOSTIC 31 . În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului. deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile. tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular. Se vor administra 1-2 fiole/zi. Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi. Brufen – administrate oral.Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden. De asemenea.

Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică. Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin. este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. se recomandă spitalizarea. sau care nu răspund la tratamentul cu antibiotice orale. pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. apoi pe cale orală. infectate cu HIV. 32 . Tratamentul constă în administrarea de antibiotice intravenos. Cu toate acestea. În cazul pacientelor însărcinate. nu este necesar un tratament de întreţinere. sarcină ectopică şi infertilitate. Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină.

se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de infecţie. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală.) sunt disponibile pentru femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin. Folosirea constantă de prezervativ va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală. care poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină.X. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact sexual. de ex. Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală. 33 . Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative) Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o boală cu transmitere sexuală. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini. Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine Prezervativele feminine (diafragma. odată ce aceasta a apărut.

Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes. Monitorizarea ulterioară.XI. Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului. 34 . este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine).sau dacă persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată. În caz contrar. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin. este foarte bolnavă. infecţia poate să reapară. prezintă vărsături.

XII. endometrioza. antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala inflamatorie pelvină. salpingita. ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene. trompele uterine. În cazul bolii. avortul septic. metroanexita) este o infecţie ce poate implica uterul. sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg. instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi. pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. hemoragiile la nivelul corpului galben. pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli. boala inflamatorie intestinală. 35 . prezenţa bolilor cu transmitere sexuală. trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da această simptomatologie. de asemenea. CONCLUZII – partea teoretică Boala inflamatorie pelvină (anexita. Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita. simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound. metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor. răsucirea anexelor uterine. istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii. sarcina ectopică. care omoară mai mult de un tip de bacterii. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru începerea tratamentului. chistul ovarian. Dacă este administrat adecvat. limfadenita mezenterică. În plus. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii.

Orice infecţie trebuie tratată imediat. partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia). cu sau fără alte simptome. chiar dacă au sau nu simptome. 36 .Uneori este necesară mai mult de o cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină. Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine. Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative. ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. Pentru prevenirea reinfectării.

B. PARTEA PRACTICĂ 37 .

Naşteri 0 . elastică.6 % . dureroasă. Greutate : 42 kg 38 .4 ° C . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % . uter 71/30/50 mm. anexa stângă 20/19 mm. Trombocite 285 000. Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. Echo : vezică urinară în semirepleţie. Leucocite 8 600 . cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului . anexa stângă palpabilă. subfebrilă. mobilitate redusă . anexa dreaptă 4/4 mm. Prenume : I. greţuri. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 14 ani. varsă în cursul nopţii şi dimineaţa are febră 37. VSH: 8 Examen urină : culoare galbenă.50 Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior. acuză stare generală rea. vărsături. se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Nu sunt colecţii în Douglas. sensibil la mobilizare. anexa dreaptă hipoechogenă 30/20 mm. Hb : 11. albumină absent. Examen obstetrical : col de nulipară.2010 are greţuri. Douglas suplu. Hematii 4 190 000 . 2010 ora 18. durata 4 zile.CAZ I Nume : C. uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. cicluri regulate. fără leziuni TV : col închis. dureroasă .05. Înălţime 155 cm. 05. masa ginecopatei fără antecedente şi alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în seara zilei de 26. Vârsta : 20 ani Domiciliu : Coştei 623 Religie : ortodoxă Ocupaţie : studentă la stomatologie Data internării : 27.

Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Manifestări de dependenţă : greţuri. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee) Sursă de dificultate : anxietatea. vărsături Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută 4. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : greţuri. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. IDENTIFICARE PROBLEME 1. vărsături Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală. 2. 39 .6 ° C.T.A. 3. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatură 37.

disconfort. foloseşte un limbaj adecvat. 9. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare . Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. 7. semnificaţia hainelor . 6. emoţiile. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta apreciază calitatea. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. greutăţii şi vârstei sale. dar respectuos . oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Sursă de dificultate : durere. îşi exprimă dorinţele. greţuri. Nevoia de a comunica Pacienta comunică uşor. are deprinderi igienice bine conturate (baie. 10. vărsături. 8.5. îşi alege haine potrivite staturii. duş zilnic). 40 .

13. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară).deficit de cunoştinţe .potenţial deficit de volum lichidian . Probleme : . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţă Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place Sursă de dificultate : spitalizare. 12. respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru pentru propria valoare. Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri Pacienta are propriile principii.alterarea confortului fizic din cauza durerii . 14. durere.11.alterarea vieţii sexuale . cât şi pentru cea a mentorilor săi.risc de complicaţii 41 . pentru a evita o nouă spitalizare.

facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie Clorom 1% ( după izolarea patului de restul salonului). liniştit.îi administrăm antalgice (Algocalmin.6°C .T.informăm asupra evoluţiei şi eventualelor complicaţii care pot apărea .pacienta afirmă o uşoară ameliorare a durerii în ambele fose iliace .deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi ..1 fiolă seara .A.ZIUA I Probleme Disconfort fizic .se montează perfuzie i.acuză stare de bine fizic din punct de vedere al cazării .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea adoptată şi de informaţiile primite .pacienta nu prezintă semne de deshidratare. Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore . . 110/ 60 mmHg . . (pe cateter) cu glucoză 5% 500 ml .se asigură salon bine aerisit. nu prezintă frison sau creşterea temperaturii mai mult de 37.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore noaptea Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor .se administrează antiinflamatoare : Movalis supozitoare i. Seara Evaluare .v.se va administra Diazepam . la indicaţia medicului .cerem sprijinul familiei . i.r.T : 37.starea de anxietate predomină datorită persistenţei simptomelor 42 . curat.menţinem un nivel de comunicare eficient cu familia şi pacienta . în poziţie comodă.somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa şi seara .se face bilanţ ingesta-excreta .6°C Disconfort psihic . relaxantă .durere .asigurăm suport moral .m.pacienta va fi aşezată în repaus fizic. Piafen).v.se administrează i.

4°C .stare generală mult ameliorată nu prezintă semne de deshidratare . VSH.6% Hematii 4 190 000 Leucocite 8 600 VSH 8 Ex. Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale .TS : 37. Hb 11.pacienta îşi însuşeşte informaţia 43 . poziţie comodă în pat.recoltăm probe biologice pentru hemoleucogramă.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore pe timpul nopţii Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor .recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi anunţată să nu-şi facă toaleta intimă în seara precedentă) pentru a treia zi .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . Piafen.administrăm antalgice. urină . Movalis supozitoare) .se administrează i.durerea se ameliorează uşor după administrarea medicaţiei. ex. antiinflamatoare (Algocalmin.asigurarea confortului fizic : lenjerie curată.8°C . antispastice.somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .administrăm Diazepam 1 tb seara Evaluare . Scobutil. însă mai slabă în intensitate .v.menţinem o igienă locală satisfăcătoare (efectuarea toaletei de către pacientă) .Ht 35% .facem bilanţul ingesta-excreta cu evaluare clinică generală . urină : nimic patologic .nu prezintă frison . . dar reapare după trei ore.durere .TD : 36.

supraveghem toleranţa pacientei la alimentele ingerate Evaluare .asigurăm suport moral Pacienta este mult mai liniştită din cauza atenuării simptomelor Familia este implicată activ în susţinerea ei 44 .instituim o alimentatie usor digerabila.pacienta nu prezintă senzaţie de greaţă sau vărsături .nu prezintă simptome de intoleranţă Disconfort psihic .împărţim raţia alimentară în mai multe mese. informând asupra evoluţiei sale . fara condimete si grasimi .hidratăm pacienta cu ceaiuri îndulcite. respectând mesele principale .deficit de informaţii Asigurarea unui confort fizic adecvat .menţinem în continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta .ingera cu placere fructe si mancare pregătită de acasă .respectă indicaţiile şi mănâncă puţin şi des . familie.facilităm legătura dintre medic. pacientă. călduţe .Probleme Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Obiective Alimentare şi hidratare în limite normale Interventii .

durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii . Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .se administrează la cerere o fiolă de Scobutil şi Algocalmin.antispasticele se administrează i.m. vărsături sau meteorism abdominal 45 .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale TD : 36.v. cu ceaiuri îndulcite. cu palpare abdominală a anexelor.se execută tuşeu vaginal.r. fără semne sau simptome ale unor complicaţii Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale . durerea cedează. cu anexe dureroase la mobilizare .Movalis administrat i.administrăm în continuare. la 12 ore .se va menţine o alimentaţie uşor .durerea este mult diminuată . călduţe .7°C TS : 36. rămânând o senzaţie de jenă Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .nu prezintă greaţă. apoi pe valvă se recoltează din col şi endocol secreţie vaginală pentru test Papanicolau . seara .administrăm în continuare i.9°C .dimineaţa pacienta e chemată în sala de tratament .stare generală bună.după examinare prezintă durere în etajul inferior.pacienta mănâncă cu plăcere .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic . la nevoie antalgice .pacienta este condusă în salon şi este aşezată în poziţie comodă Evaluare .pacienta va fi hidratată oral.

cu mese dese .abdomen suplu. având în vedere incidenţa cancerului de col uterin la femei tinere 46 .m.dureros la palpare în zonele anexiale Disconfort psihic .lămurim pacienta că recoltarea frotiului vaginal este un examen de rutină în ginecologie .asigurăm suport moral Pacienta este totuşi neliniştită în privinţa rezultatului.deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi . complex de vitamina B Evaluare . elastic.supraveghem toleranţa la alimentele ingerate .Probleme Obiective Interventii digerabilă.se administrează i.urmărim apariţia eventualelor alterări ale eliminărilor intestinale .

o alimentaţie echilibrată .TS : 36.recomandăm.administrăm la nevoie antalgice .supreveghem toleranţa la alimente şi eventuala apariţie a unor alterări ale eliminărilor intestinale .zone anexiale suple.7°C . scaun de consistenţă normală .palpare abdominală a etajului inferior Evaluare .v.administrăm antiinflamatorii .se indică menţinerea unei igiene intime şi locale satisfăcătoare .se administrează vitamina B1 şi B6.nu mai prezintă decât uşoară jenă la palparea abdomenului .administrăm antispastice 1 fiolă la 12 ore(Scobutil) .monitorizarea funcţiilor vitale.se administrează i. .examen clinic general . afebrilă .pacienta nu prezintă meteorism abdominal.pacienta nu solicită antalgice . cu menţinerea lor în limite normale Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .Movalis 1 supozitor seara .prezintă un bun apetit pentru alimentele consumate (in special fructe) 47 . elastic Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . uşor dureroase. i.stare generală bună.m. greţuri sau vărsături . abdomen suplu. Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore . are tranzit intestinal.8°C .TD : 36. în continuare.nu prezintă frison sau alte semne şi simptome ale unei complicaţii supraadăugate .ZIUA A IV-A Probleme Disconfort fizic .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .

pacienta se linişteşte în urma aflării veştii că va fi externată şi a faptului că rezultatul frotiului vaginal nu a ridicat probleme FV .Candida.îi comunicăm pacientei că va fi externată în următoarea zi. Floră microbiană polimorfă fără celule atipice Disconfort psihic .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta şi familia .la cerere.anxietate Combaterea anxietăţii 48 .Trichomonas Haemophilus absenţi . îi administrăm seara o tabletă de Diazepam Evaluare .asigurăm suport moral în continuare . ca urmare a evoluţiei favorabile .Probleme Obiective Interventii .

expunerea la frig şi umezeala . Pacienta e pusă în poziţie ginecologică . cu examen ginecologic.se face o evaluare clinică generală. . cu zone anexiale nedureroase TD : 36.se indică continuarea ambulator a tratamentului antispastic şi antibiotic .se recomandă un regim alimentar care să prevină constipaţia .se execută TV.se întocmesc documentele de externare.i se va recomanda.antalgice la nevoie . .oral Ampicilină 500mg 1/ 8 ore.1 supozitor Movalis. de asemenea.7°C .va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic temperatura Evaluare . timp de 5 zile .ZIUA A V-A Probleme Disconfort fizic şi psihic Obiective Educaţie sanitară . Scobutil. suplu.la examinare se constată un abdomen elastic. să revină la control peste 7 zile sau în caz de reapariţie a durerii .se indică evitarea ortostatismului prelungit.evitarea relaţiilor sexuale timp de 1 săptămână . cu recomandările aferente .se recomandă acordarea unei atenţii deosebite igienei locale intime .recomandări medicale Intervenţii .pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie de bumbac şi să evite folosirea tampoanelor intravaginale .antiinflamatoare seara .Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicului şi are parte şi de înţelegerea viitorului soţ şi de sprijinul familiei 49 .

dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală). Prenume : I. cicluri regulate.10 Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală. durata 4-5 zile. Pielonefrită acută? Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % . face febră şi frison. Hb : 11. Infecţie urinară. metroragie moderată. motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Vârsta : 25 ani Domiciliu : Bodo 192 Religie : penticostală Ocupaţie : casnică Data internării : 12.6 % . 03. Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultură : Eschericchia coli prezent Test de sarcină : negativ Examen sumar urină : culoare galbenă. dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară. micţiuni dese cu durere . Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni. dureri lombare cu micţiuni dese. 2010 ora 8. M. 50 .4 ° C U. 02. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatură 38. 2010 Istoricul bolii : Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare. Naşteri 3 . Frecvente hematii şi leucocite. 28. hepatita virală A. Greutate : 70 kg T. tata decedat APF : menarha la 12 ani. albumină absent. febră. apendictomie Înălţime 160 cm.A. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară sângerare.CAZ II Nume : F. Avorturi : 0 APP : rujeolă în copilărie.

sensibil la palpare. nisip renal prezent. Rinichi fără ectazii. Fină lamă transonică retrouterin. Douglas liber. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min Sursă de dificultate : stare febrilă. Ex. valve : col întredeschis. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării Manifestări de dependenţă : inapetenţă. lipsa senzaţiei de sete Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 51 . elastic. Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută) Sursă de dificultate : anxietate 2. leucoree moderată Echografie : vezică urinară în semirepleţie uter 72/42/37 mm. pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală. zona anexială dreaptă sensibilă la palpare . anexa stângă nepalpabilă . chist ovarian anexa stângă 29/20 mm. anexa dreaptă 33/26 mm. IDENTIFICARE PROBLEME 2. dureros la palpare în hipogastru şi fosa iliacă dreaptă TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală.Examen obstetrical : abdomen suplu.

Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică.3. 7. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare. somn insuficient Sursă de dificultate : durere. micţiuni dese 6.4°C Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 8. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Probleme : dificultate în mobilizare Manifestări de dependenţă : durere lombară Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. religia. 52 . îşi satisface această nevoie fără dificultate prin duş zilnic. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : febrilă – 38. disconfort Manifestări de dependenţă : oboseală. viaţa ei are alte priorităţi : copiii. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : metroragie redusă Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin 4.

53 . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri.9. religii Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase Sursă de dificultate : spitalizare 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei) 13. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. febră 10. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii. gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează.

Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse eliminări urinare alterate.posibila alterare a ritmului cardiac - 54 .hipertermie .risc de complicaţii . izolare prin apartenenţa religioasă.14. nivel social scăzut. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Probleme : deficit de cunoştinţe Manifestări de dependenţă : neîncredere Sursă de dificultate : anxietate. eliminări menstruale alterate potenţial deficit de volum lichidian .alterarea somnului .

55 .

poziţie antalgică şi căldură în zona lombară .durerea este de aceeaşi intensitate.efectuăm toaleta vulvo-vaginală.administrăm antalgice (Algocalmin). cu aplicarea unui tampon .4°C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min .urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii pe cale vaginală .pacienta prezintă leucoree moderată cu striuri sanguine ( nu sângerează abundent) .etcihetăm eprubeta şi o ducem la laborator T : 38. atât în fosa iliacă. Îi explicăm modul de recoltare a urinii din mijlocul jetului (nu se recoltează prin sondaj.pierde sânge pe cale vaginală în cantitate foarte mică TV : col întredeschis.administrăm Diazepam 1 tb seara .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara . antispastice (Piafen).se recoltează urocultură (după ce instruim pacienta să-şi efectueze toaleta locală).ZIUA I Probleme Confort fizic alterat Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . leucoree moderată .se efectuează tuşeu vaginal şi se recoltează frotiu vaginal Evaluare . sânge în cantitate foarte redusă. antiinflamatoare (Movalis sup.combaterea durerii .) . cât şi la micţiune .asigurăm repaus fizic. deoarece pacienta acuză jenă în timpul micţiunii) .pacienta doarme doar trei ore în cursul nopţii Eliminări menstruale şi urinare alterate Eliminări în limite normale .pacienta îşi însuşeşte cele indicate şi recoltează urina pentru examenul cerut 56 .

57 .

menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta.se recomandă consumul de alimente uşor digerabile . dar şi pentru a favoriza micţiunea . atât ea.prezintă micţiuni dese.pacienta ingeră ceai călduţ .pacienta va fi hidratată parenteral cu Glucoză 5 % 500 ml . pentru urmărirea evoluţiei bolii în condiţii de spital şi nu ambulator 58 . mai ales în perioada febrilă. pentru un răspuns mai bun la conduita terapeutică . supe . cu jenă în timpul lor . copii) să o viziteze în cursul după-amiezii .pacienta este liniştită când îşi vede familia.nu prezintă intoleranţă digestivă la lichide sau alimente .lămurim familia că este bine să fie internată.se face raport ingesta-excreta . şi înţelege. gradul de transpiraţie Evaluare . transpiraţie uşor abundentă în urma administării de Algocalmin Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic adecvat . cat si sotul importanta spitalizării.tegumentele sunt normal colorate.indicăm consum de lichide în cantitate mărită. fructe.îi asigurăm suport moral .menţinem o strânsă legătură între pacientă şi medic.permitem familiei (soţ. elastice . încercând să suplinim prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de cunoştinţe . îi explicăm tot ceea ce ea crede că reprezintă o nelămurire .se urmăreşte aspectul tegumentelor. faciesul.Probleme Potenţial deficit volum lichidian şi alimentaţie necorespunzătoare Obiective Hidratare corespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare Intervenţii .iaurt. carne.

v.se face bilanţ ingesta-excreta .se recoltează probe biologice pentru VSH.se montează acteter venos. hemoleucogramă . scade după 2 ore la 37.pacienta nu prezintă frison sau stare de deshidratare 59 . paracetamol) tablete Evaluare .se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore i. Hb : 11.4 ° C. pe care se administrează o perfuzie cu Glucoză 5 % .combaterea procesului inflamator .Probleme Risc de complicaţii Obiective Prevenirea complicaţiilor . .combaterea infecţiei urinare Intervenţii . în special temperatura şi tensiunea arterială .combaterea hipertermiei .pacienta nu acuză disconfort în timpul administrării lente a antibioticului VSH : 12 Hemoleucogramă : Ht : 34% .6 .8°C .se administrează antipiretice ( algocalmin.se monitorizează funcţiile vitale. Leucocite : 10 000 T : 38.

antalgice antiinflamatoare . pentru a nu murdări lenjeria Evaluare .asigurarea unei poziţii cât mai comode în pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară şi suprasimfizar . Candida Haemophilus.pacienta îşi va administra ovule vaginale (Cervugid) după efectuarea toaletei intime cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV . moderate hematii .nu mai prezintă decât leucoree moderată Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas. în fosa iliacă stângă durerea persistă la examenul local şi abdominal .pacienta va fi condusă în sala de tratamente pentru efectuarea tuşeului vaginal şi a unui examen clinic general.recomandămaplicarea unui tampon zilnic.în cursul nopţii pacienta reuşeşte să se odihnească . C II inflamator.monitorizăm frecvenţa micţiunilor .asigurarea orelor de somn şi odihnă necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazerpam .pacienta nu se poate obişnui cu disconfortul administrării intravaginale a ovulelor . absent.durere în fosa iliacă şi zona lombară .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . după izolarea patului de restul salonului . cu palpare abdominală .1 tabletă seara .somn alterat (oboseală) .admistrăm antispastice.din cauza administrării intravaginale a medicaţiei Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .frecvenţa micţiunilor scade uşor 60 .efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat cu soluţie călduţă Clorom 1%.durerea lombară este uşor ameliorată .micţiuni dese .

se recoltează probe biologice pentru examen sumar de urină .v.se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore i.însoţim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic .Probleme Risc complicaţii . .recomandăm consumul de alimente uşor digerabile şi evitarea condimentelor 61 .îndrumăm pacienta să consume ceai de codiţe de cireşe .deshidratare Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . leucocite şi hematii prezente în sediment.nu prezintă semne de deshidratare Potenţial deficit de volum lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentaţie corespunzătoare . fină lamă transonică retrouterin Rinichi fără ectazii.se administrează antipiretice (paracetamol) .scade la 37.4°C Ecografie : AD : 33/26 mm chist ovarian AS : 29/20 mm endometru 7 mm.examen urină : culoare galben albumină absent.se monitorizează funcţiile vitale şi se urmăreşte menţinerea lor în limite normale . frecvente depozite de oxalaţi de calciu TA : 130/65 mmHg TD : 37.hidratare orală .8°C .3°C TS : 37. nu prezintă intoleranţă digestivă .pacienta consumă fără probleme alimente .renale .test de sarcină negativ .aproximativ 1500 ml/zi . Vezică nelocuită .genitale .urmărim aspectul tegumentelor şi mucoaselor .se face bilanţul lichidelor ingerate Evaluare .tot din prima urină se face test de sarcină .

Probleme Disconfort psihic Obiective Asigurarea unui confort psihic adecvat Intervenţii .informăm familia asupra evoluţiei stării sale de sănătate şi cerem membrilor colaborare şi sprijin moral .familia înţelege şi renunţă la ideea de rugăciune în grup .pacienta citeşte singură rugăciuni 62 . la nivelul ei de înţelegere .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de explicaţiile primite .explicăm familiei că nu putem să le asigurăm un loc de rugăciune pentru mai mulţi credincioşi şi solicităm înţelegere din partea lor Evaluare . explicăm pacientei şi familiei interpretarea acestora .menţinem o comunicare eficientă cu pacienta. cu acordul medicului.aducem la cunoştinţă rezultatele tuturor investigaţiilor şi.

asigurăm orele de somn necesare refacerii organismului Evaluare . urmată de administrarea intravaginală a ovulelor .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .explicăm pacientei necesitatea tratamentului şi eficacitatea acestuia.dureri lombare .pacienta se odihneşte în timpul nopţii . cu cu aplicaţii de comprese calde în zona lombară .v. pentru consult ginecologic şi evaluare .monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi gradul de durere . la nevoie.disurie . prin efectuarea toaletei interne cu bicarbonat de sodiu seara.TV : zone anexiale AS nedureroasă AD uşor sensibilă. cu uşoară jenă la palpare abdominală .se recomandă întreţinerea igienei locale intime.prezintă micţiuni spontane fără acuze de jenă în timpul actului de micţiune 63 .leucorere cu aspect normal. mult diminuată în dimensiuni .conducem pacienta în sala de tratament şi o punem pe masa ginecologică.) . abdomen suplu..asigurăm poziţie comodă în pat. .consult ginecologic Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .administrăm antalgice i. dacă e urmat cum trebuie . elastic .dureri lombare diminuate.m. în cantitate redusă .disconfort în administrarea medicaţiei i. antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare (Movalis sup.

tegumente şi mucoase normal colorate.urmărim gradul de toleranţă al alimentelor şi aspectul mucoaselor şi tegumentelor 64 .urocultură nesterilă cu Escherichia Colli prezent.ginecologice Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . ciocolata şi cafeaua . sensibil la Cefuroxim .raport ingesta .8°C .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore. fără semne de deshidratare .Probleme Risc de complicaţii .micţiuni spontane.hidratare orală .monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa micţiunilor şi încercăm să le menţinem în limite normale Evaluare . nederanjante.pe baza rezultatului uroculturii se stabileşte schema de tratament conform antibiogramei . elastice.excreta . de asemenea. recomandăm evitarea alimentelor care produc constipaţie .leucoree redusă.1500-2000 ml .renale . antispastice şi antiinflamatoare .9°C TS : 36.recomandăm pacientei să consume alimente uşor digerabile şi să evite condimentele.pacienta prezintă apetit normal cu preferinţă pentru fructe (îi plac bananele) Alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare . fără miros supărător . cu frecvenţă normală TA : 120/65 mmHg P : 88b/min TD : 36.

se linişteşte în momentul când familia e reintegrată pentru scurt timp .administrăm antispastice .8°C 65 . . ea are un alt statut Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor TD : 36.urmărim gradul de oboseală (prezent sau absent) cu satisfacerea orelor de somn necesare . pentru care e foarte îngrijorată .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.Disconfort psihic.pacienta nu mai acuză dureri lombare şi nici în zona anexială dreaptă . dat de izolarea de familie şi copii Asigurarea unui confort psihic adecvat .îşi face cu regularitate toaleta locală şi îşi administrează medicaţia intravaginal .Piafen 1 fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis . va fi externată peste două zile . i.6°C TS : 36.administrăm antalgice (Algocalmin) la Nevoie .o facem să conştientizeze că e necesară o mai mare deschidere spre ştiinţă.faptul că sugarul e liniştit şi pune în greutate îi arată că e bine supravegheat şi îngrijit ZIUA A IV-A PROBLEME Disconfort fizic OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .îi sugerăm să ne semnaleze orice disconfort apărut .monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm EVALUARE .încercăm să comunicăm cât mai mult cu pacienta . cu respectul propriei fiinţe .îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia e favorabilă.solicităm ajutorul familiei şi asigurăm vizita copiilor şi a sugarului .încearcă să ne explice că datorită religiei.verificăm dacă pecienta şi-a însuşit obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi continuă tratamentul intravaginal cu ovule .v.

să le menţinem în limite normale .pacienta ne solicită ajutorul şi ne roagă ca la externare să stăm de vorbă cu soţul.urmărim aspectul tegumentelor şi comportamentul pacientei TA : 100/70 mmHg Nu prezintă frison Puls : 78b/min PROBLEME Disconfort psihic . având în antecedente 3 naşteri. organismul fiind obosit EVALUARE .se menţine controlul raportului ingestaexcreta .îi explicăm că trebuie să aibă răbdare. pentru că ei îi este ruşine să-şi susţină punctul de vedere 66 .anxietate OBIECTIVE Combaterea anxietăţii INTERVENŢII .asigurăm pacienta că evoluţia sa e favorabilă şi că în ziua următoare va fi Externată .

67 .

pentru că nu ar mai face faţă fizic . daca apar semne inflamatorii EVALUARE . menţinerea unei igiene intime riguroase. Leucoree normală. mai importantă credem că e mama .ZIUA A V-A PROBLEME Disconfort psihic .anxietate . antalgice şi antispastice la nevoie .se întocmeşte documentaţia de externare cu recomandările aferente . ca aspect şi cantitate Col violaceu.încercăm să explicăm soţului că-i respectăm religia şi valorile după care-şi conduce viaţa.se recomandă continuarea tratamentului ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp de 5 zile. Movalis supozitoare seara. fără a da semne sau o afirmare verbală că este de acord cu ceea ce i s-a spus . recomandăm să o respecte ca om şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă sexuală.recomandări : evitarea frigului. el pune crezul său înainte de familie 68 . cu respectarea tuturor principiilor alimentare. apoi să folosească un mijloc de contracepţie pentru a evita o sarcină. administrarea ovulelor rămase. elastic.recomandăm să vină la control de specialitate peste 7 zile. a umezelii. însă pentru el şi copii.barieră religioasă OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII . sau în orice alt moment. evitarea contactului sexual şi apariţia unei eventuale sarcini purtarea lenjeriei de bumbac .se face evaluare clinică generală .monitorizăm funcţiile vitale .pacienta este condusă în sala de tratament şi urcată pe masa ginecologică pentru examen de specialitate.soţul doar ne ascultă.palpare abdominală : abdomen suplu. fără leziuni Stare generală bună Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicale şi promite că le va respecta în măsura posibilităţilor . combinat cu palpare abdominală . Îi explicăm că soţia sa este mult prea obosită după cele trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt copil. a efortului fizic prelungit şi a ortostatismului prelungit. respectarea orelor de odihnă şi somn.deficit de cunoştinţe . alimentaţie bine echilibrată.

raport nucleu-citoplasmă inversat) Test de sarcină negativ. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 16 ani. subfebrilitate. necăsătorită Data internării : 20. vărsături. constipaţie.6% . Prenume : R. 69 . urât mirositoare. abundente. 02. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% . 02. Vârsta : 36 ani Domiciliu : Făget. Ştie că are o rană pe col. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne. dismenoreice. de circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă. Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi. Str. durere accentuată în etajul abdominal inferior. este subfebrilă – 37. cicluri neregulate.10 Diagnostic internare : Anexită acută stânga Displazie col uterin. urât mirositoare şi de circa 2 luni. ora 5. masa ginecopatei Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaţie : 5. 2010.6°C. Din acest motiv. dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos . durata – 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. Hb 9. Coposu 3 Religie : ortodoxă Ocupaţie : şomeră. 2010 Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea stângă a abdomenului inferior.CAZ III Nume : I. Suspiciune carcinom in situ Motivele internării : stare generală alterată. hipercromatism nuclear. leucoree rozată. A. se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament.

circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee . hiperechogenă. uter de dimensiuni normale. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată. inapetenţă Surse de dificultate : iritaţie peritoneală 70 . greutate 58 kg IDENTIFICARE PROBLEME 1. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37. vărsături. Examen obstetrical : TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă. tahicardie moderată – 90b/min Surse de dificultate : anxietatea 2. de culoare rozată. Rinichi fără ectazii. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării Manifestări de dependenţă : greţuri.6 ° C Înălţime 162 cm. T. friabil . nelocuit.A. pierde pe cale vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne. urât mirositoare.Ecografie : vezica urinară în semirepleţie AS : 33/20mm. Nu sunt colecţii în Douglas.

oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Surse de dificultate : durere. 5.6°C Surse de dificultate : proces inflamator 8. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : leucoree rozată. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. disconfort. 7. 71 . cu aspect de spălătură de carne Surse de dificultate : displazie de col uterin Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : constipaţie Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin 4. anxietate 6. hainele reprezentând pentru ea un atu în societate.3. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei . se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.

72 . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a situaţiei. valori Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios. disperare 13. durere şi sângerare la contact sexual sau consult 10. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă. izolare Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. Nevoia de a se recreea Probleme : anxietatea Manifestări de dependenţă : Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 14.9. 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii Surse de dificultate : durere. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : retragere. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri.

Probleme : .eliminări intestinale şi menstruale alterate . comunicare ineficientă.alterarea confortului fizic : durere.potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie . secreţii vaginale .alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe.risc de complicaţii 73 . anxietate .

74 .

dureroasă şi sensibilă la palpare şi mobilizare . din cauza durerii 75 .administrăm antalgice (Algocalmin) şi antispastice ( Scobutil) i. cu aspect spongios.asigurăm repaus la pat în poziţie comodă care să mai atenueze din disconfort .servim medicul cu pensă port-tampon şi lamă pentru recoltare FCV .servim medicului cu mănuşi sterile. pacienta doarme doar trei ore noaptea. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne .seara administrăm 1 tabletă de Diazepam deoarece a acuzat stare de oboseală EVALUARE .durere în fosa iliacă stângăla examenul cu valve se constată un col cu leziuni.schimbăm lenjeria de pat de câte ori solicită pacienta .însoţim pacienta la grupul sanitar pentru a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie . elastic .însoţim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominale şi pelvine .după administrarea Diazepamului. apoi conducem pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie comodă .durere .ZIUA I PROBLEME Disconfort fizic . valve pentru efectuarea tuşeului vaginal . .TV : anexa stângă mărită în volum.ajutăm medicul în efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne.secreţii vaginale .oboseală OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII . anexa dreaptă nedureroasă Abdomen suplu.efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu soluţie de Clorom 1% .conducem pacienta în sala de tratamente şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examenul ginecologic .m. friabil.

va urma tratamentul prescris .încercăm să o lămurim că până la venirea rezultatelor FCV.îi aducem la cunoştinţăeventualele investigaţii la care ar fi supusă în caz de rezultat nefavorabil .solicităm ajutorul şi sprijinul familiei EVALUARE .asigurăm suport moral şi îi expunem cazuri pozitive . îi explicăm şi răspundem tuturor semnelor de întrebare ridicate .încercăm să comunicăm activ cu pacienta.deficit de cunoştinţe .anxietate OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .comunicare ineficientă .informăm familia asupra stării de sănătate a pacientei .menţinem şi mediem legătura cu familia .PROBLEME Disconfort psihic .ştie că ceva nu este bine şi că a greşit în faptul că nu şi-a tratat displazia de col uterin 76 .pacienta este în continuare neliniştită în legătură cu starea sa de sănătate .

administrăm antiemetice (Metoclopramid) .pe cale vaginală.T 37.hidratăm pacienta parenteral .administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore.A.1500 ml .monitorizăm funcţiile vitale . i.facem raportul ingesta-excreta şi urmărim eventualele semne de deshidratare .pacienta nu prezintă semne de deshidratare .PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII . nu pierde sânge sau cheaguri după tuşeul vaginal . scade la 37..v. aspectul şi cantitatea acestora .recoltăm de urgenţă probe biologice pentru grupa sanguină şi Rh.spre seară acceptă ceai de mentă îndulcit cu lămâie EVALUARE .administrăm antipiretice (paracetamol) . pulsul şi temperatura .pacienta nu ingeră nimic pe cale orală .6°C.în special T.nu mai prezintă greaţă sau vărsături . micţiuni spontane. 1300 ml / 24 ore 77 .urmărim faciesul şi comportamentul .examinăm aspectul tegumentelor şi mucoaselor .1°C .sângerare uşoară la nivelul colului la exercitare de presiune Deficit lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentare corespunzătoare .hidratăm pacienta parenteral deoarece refuză ingerarea orală a lichidelor sau alimentelor . . VSH şi hemoleucogramă .diureză : urină clară.urmărim secreţiile vaginale. prezintă leucoree rozată.suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B .

aleză). o punem în decubit lateral dreapta (avem pregătite canule sterile.hidratare corespunzătoare parenterală cu administrare intrarectală a unui supozitor cu glicerină . o introducem în rect.în urma clismei.igiena e menţinută în limite acceptabile 78 .se pregăteşte o clismă evacuatoare .servim pacienta cu tampoane vaginale . cu blândeţe. mănuşi.asigurăm condiţii optime de menţinere a igienei intime . pacienta elimină fecale de consistenţă pietrificată . irigator. lubrifiem canula şi.PROBLEME Eliminări intestinale şi menstruale inadecvate OBIECTIVE Eliminări în limite normale INTERVENŢII . Strângem materialul folosit şi conducem pacienta la toaletă . conducem pacienta la baie. Administrăm lichidul călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină cât mai mult timp.urmărim aspectul şi cantitatea scurgerilor vaginale EVALUARE .

ZIUA A II-A 79 .

asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie curată de câte ori e nevoie . la nevoie .comunicare ineficientă Asigurarea unui confort psihic adecvat .asigurăm o poziţie comodă în pat cu un climat plăcut în jur .administrăm Diazepam . din cauza unei proaste informări . dar leucoreea îi dă senzaţie de disconfort .asigurăm permanent suport moral .durere .încercăm să stabilim mai mult o relaţie de încredere .PROBLEME Disconfort fizic .leucoree . primind şi tratament .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi 80 . după cele două naşteri. vizitele la medicul ginecolog şi motivul atâtor avorturi la cerere . pentru că s-a simţit bine EVALUARE TD : 36.suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi întreţinerea igienei intime .9°C PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .ultimul consult a fost în urmă cu aproape 2 ani.administrăm antispastice şi antalgice.nu a recurs la alte mijloace de contracepţie.i s-a adus la cunoştinţă despre rana de pe col şi a fost rugată să revină.analizăm informaţiile primite şi ne revizuim atitudinea comportamentală -atenţionăm medicul cu privire la antecedentele ginecologice EVALUARE .bolnava afirmă că nu a făcut tratamentul şi nu s-a prezentat la control. au urmat alte sarcini nedorite şi avortul a fost o soluţie de rezolvare .durerea persistă doar la palpare abdominală . când a şi făcut un avort .somn insuficient OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui număr de ore de somn suficient INTERVENŢII .pacienta îşi menţine igiena intimă fără ajutor.menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta .prin întrebări bine formulate şi gândite.bolnava ne aduce la cunoştinţă că.deficit de cunoştinţe .1 tabletă seara . încercăm să interogăm pacienta în legătură cu viaţa sa de familie.în cursul nopţii se odihneşte Disconfort psihic .

supraveghem toleranţa digestivă la alimentele consumate şi dacă apar unele fenomene digestive .are scaun spontan. iaurt. . supe carne de pui. diureză . fructe.micţiuni spontane 6-7/24 ore . soluţie Clorom 1% şi soluţie Betadine pentru badijonare vaginală TS : 37. brânză de vaci.hidratare orală cu ceai îndulcit. valve.servim medicul cu mănuşi sterile. nemeteorizat . nedureroasă.prezintă tranzit intestinal.interogăm pacienta cu privire la tranzitul intestinal. aspectul tegumentelor şi mucoaselor . tegumente uşor palide. fără semne de deshidratare ZIUA A III-A 81 .hidratare parenterală 1000 ml Glucoză 5% + ser fiziologic 9% . suc natural . anexa stângă dureroasă uşor la mobilizare . etc .evaluăm starea generală.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore.2°C TA : 110/70 mmHg P : 80 b/ min . lactate.seara .recomandăm consumul unor alimente uşor digerabile. vărsături . sâgerare moderată la nivelul colului în timpul tuşeului Alimentare şi hidratare deficitare Alimentare şi hidratare corespunzătoare .v. de consistenţă şi aspect normal . i.stare generală bună. abdomen suplu.conducem bolnava în sala de tratament şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examen de specialitate şi toaleta vulvovaginală efectuată de medic .pacienta consumă cu plăcere alimentele prescrise şi nu acuză stare de greaţă.la tuşeu se constată anexa dreaptă suplă. scaun.

asigurăm un climat plăcut în salon.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore.asigurăm suport moral permanent .8°C P : 78b/min TA : 110/70mmHg . monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .administrăm oxigen pacientei.pacienta acuză doar uşoară jenă în partea stângă .numărul de ore de somn pe noapte este suficient Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . prin cuvinte calde şi atingeri TD : 36.administrăm antalgice şi antispastice .administrăm supozitoare Movalis i. i.căutăm.medicul îi explică că este un cancer de col în fază incipientă. faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei . împreună cu medicul .asigurăm soluţii şi tampoane pentru efectuarea toaletei intime de către pacientă . devine dispneică.r.urmărim cu atenţie comportamentul. stare de şoc psihic .încercăm să pregătim pacienta în vederea aducerii la cunoştinţă a rezultatului nefavorabil al FCV .seara administrăm 1 tabletă de Diazepam EVALUARE .anunţăm vestea neplăcută. depistat din timp . INTERVENŢII .v. cu antibiotice i. schimbăm lenjeria de pat la nevoie .PROBLEME Disconfort fizic . puls 100b/min.pacienta nu poate accepta că are acest diagnostic. seara .după 5 minute de la administrarea oxigenului îşi revine şi încearcă să asimileze ceea ce i se spune .leucoree OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .nu prezintă semne de deshidratare EVALUARE .se administrează în continuare tratament parenteral.sprijinul familiei o ajută foarte mult PROBLEME Disconfort psihic OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat 82 .4°C TS : 36.durere . pentru a favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax .v.

îi explicăm că datorită simptomelor anexitei practic i s-a salvat viaţa. acceptă cu greu realitatea .pacienta refuză micul dejun şi prânzul .asigurăm intimitate familiei.însoţim pacienta la serviciul CT nemâncată .v. deoarece diagnosticul de cancer a fost stabilit în fază incipientă .cerem sprijinul familiei.familia.îi explicăm că în continuare conduita va fi de extirpare a colului (doar la cererea pacientei histerectomie totală). soţul.să uşurăm acceptarea diagnosticului recent . pentru a hotărî ce au de făcut.pacienta vomită (pe fond psihic) 83 . cu EVALUARE . în special al soţului şi încercăm să le comunicăm diagnosticul într-un mod care să-l facă mai acceptabil . cu un procent de vindecare de 80-90% .vor hotărî împreună ce e de făcut PROBLEME Alimentare şi hidratare deficitare OBIECTIVE Alimentare şi hidratare corespunzătoare INTERVENŢII .pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis . respectând indicaţiile medicului .hidratăm pacienta parenteral i.

după administrarea Metoclopramidului.m. mizând pe efectul psihic produs de ei . doar fructe .administrăm Metoclopramid i.seara.spre seară. care practic îi vor motiva existenţa.urmărim apariţia unor eventuale fenomene digestive . recurgem la un tertip : îi aducem cei doi copii.administrăm complex de vitamina B i. vărsăturile încetează ZIUA A IV-A PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE 84 .Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% 500 ml . . .efectul e cel aşteptat : acceptă cina.m.

servim medicul cu mănuşi.se recomandă control de specialitate cu repetarea FCV-ului .se întocmeşte documentaţia de externare cu toate analizele aferente .luăm legătura cu clinica de oncologie şi solicităm ambulanţă pentru transportul pacientei . i.consideră că rezolvarea cât mai rapidă îi va prelungi viaţa . pentru tratement de specialitate .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea şi sprijinul personalului medical .pacienta este consultată şi se efectuează toaleta vulvo-vaginală .promite că va ţine legătura şi va veni la control 85 .Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .se recomandă administrarea în continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore. valve. betadine .pacienta hotărăşte împreună cu familia să se deplaseze cât mai repede la clinica de oncologie. oral şi Movalis supozitoare. soluţie antiseptică. .r.păstrarea unei igiene intime riguroase solicităm suport şi sprijin moral familiei .

Am mai putut observa că şi familia – soţul. religie. CONCLUZII – partea practică Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de vârstă. Restul va depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare trebuie acordat acestuia. cu o evoluţie postoperator favorabilă . putem evita astfel de boli. indiferenţă). cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii. control de specialitate periodic. lehuzie. Am observat că dacă este urmat un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă. însă familia îi este alături. familie. pentru scurt timp. o viaţă echilibrată sexual. psihic mai are momente de depresie. deci. ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată. cu un confort fizic alterat de durere uneori violentă. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară.II. vindecarea este de 100%. Pacienta în prezent e bine. religie sau profesie : cu o igienă riguroasă. evitarea frigului şi a umezelii. totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital. femei de orice vârstă. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi. devin o familie. implicit – joacă un rol destul de important. În unul dintre cazuri. Atenşie. când putem sta cu familia? 86 .

oxicianură de mercur 1:4000. reducerea proceselor inflamatorii.mănuşi de cauciuc .III. soluţie permanganat de potasiu 1:2000.bazinet Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă.pensă porttampon 2.tăviţă renală . Sterile : .canula vaginală . prosop . după ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă. 87 . cearşaf . soluţie cloramină. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin. calmarea durerilor.tampoane de vată . pentru îndepărtarea conţinutului vaginal. traversă.irigator . curent de lichid care. Scop: terapeutic.paravan. Pregătirea psihică şi fizică a pacientei Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării spălăturii vaginale.muşama. De protecţie : . dezinfecţie locală. Materiale necesare : 1. după caz : apă oxigenată.

Pregătirea fizică : Se izolează patul cu un paravan . pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon. introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. După scoaterea bazinetului. Tehnică: Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură . apoi îmbracă mănuşile sterile. Canula va fi pusă în tăviţa renală. 88 . După terminarea spălării. Se spală organele genitale externe cu apă şi săpun. Verifică temperatura soluţiei. Cu blândeţe. acesta va fi trimis la laborator. apoi va îndepărta paravanul. asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală. apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Îngrijiri ulterioare : Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul. apoi scoate aerul din irigator. Scoate canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. la indicaţia medicului. Se adaptează canula la tubul irigatorului. Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus. Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă. patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică.

. Bucureşti. Autor Titirică L. Robert Berkow 6. Editura Viaţa Autor dr. Bucureşti. Berek. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal. Novak .. Editura Carol Davila. Editura medicală Callisto. 2007 Titirică Lucreţia. 2000 4. Autor Românească. Ghid de nursing. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Lemnete I. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali. Bucureşti. Editura Viaţa Medicală Românească. 2005 89 . Ediţia a XVII. 1999 2. Mioara Mincu. Bazele medicinei de familie. Rădulescu I. . Beers. Autor Adrian Restian. 2002 Autori Mark H. Editura medicală Bucureşti. 7. Editura Medicală Bucureşti 5.IV. Autor Johnatan S.Ginecologie. 1975 Autori 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful