CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII IV. ETIOLOGIE V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE VI. DIAGNOSTIC POZITIV a. Criterii clinice b. Criterii de laborator VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL VIII. TRATAMENT a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic IX. PROGNOSTIC X. PROFILAXIE XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1

B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR: -Culegerea informaţiilor - Identificarea problemelor -Plan de îngrijire II. CONCLUZII – Partea Practică III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2

Motto:
Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii.
Bernard de Fontenelle

3

A. PARTEA TEORETICĂ

4

diagnosticate la timp. sau poate cauza complicaţii grave. nu în ultimul rând. În acelaşi timp. mămici. Am ales această temă deoarece. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră. Prin studierea acestor cazuri. tratament şi educaţie sanitară. în timpul stagiului petrecut în spital. am făcut practica pe secţia de ginecologie. deoarece. am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. măsuri profilactice. în prezent. sunt. INTRODUCERE MOTIVAŢIA LUCRĂRII Boala inflamatorie pelvină este considerată. nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la infertilitate.I. Am ajutat şi eu. în acest moment. Unele. întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. una din bolile cele mai frecvente. mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi. prin mica mea contribuţie la îngrijire. 5 . Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină.

fie bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea.prevenirea îmbolnăvirilor.DEFINIŢIA NURSINGULUI Definiţia nursingului O.A. cu condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face. Îngrijirea are un caracter continuu. Nursa aplică diverse metode 6 . a familiei sau a grupului.N. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă.M. fiind orientată asupra individului. cât mai curând posibil”. aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.S. Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul . (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. cuprinzând: . în toate unităţile sanitare. să-şi afle calea spre sănătate/recuperare. - îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii. să ajute individul. . fie acesta bolnav sau sănătos.promovarea sănătăţii. A. contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă.

Nevoia de a comunica. . culturale şi spirituale ale individului. 6. 10. Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a elimina. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. 5. în apărarea fizică şi mentală”. îngrijit. 4.pentru a menţine şi stimula sănătatea. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. Nevoia de a fi curat. esenţială a fiinţei umane. valori. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. 7 a practica religia. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri. 11. 7. pentru a-şi asigura starea de bine. 2. 12. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. 9. „ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. 3. Nevoia de a dormi şi a se odihni. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. de Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. de a proteja tegumentele şi mucoasele. 8. cu componentele bio-psiho-sociale.

este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. După conceptul Virginiei Henderson. obiceiuri personale şi culturale. starea de sănătate. Nevoia de a se recrea. 14. 8 .13. maturitatea sa. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. scopul ideal al profesiunii de a mulţumi. în funcţie de individ.

2. b. Evaluarea 1.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. eventual. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiei). diagnostic de îngrijire) 3. Planificarea îngrijirii (obiective) 4. obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. dacă au apărut date noi în evoluţia stării pacientului şi. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) 5. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. asupra suferinţei. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. Analiza şi interpretarea datelor (probleme. 5. 9 . Planificarea îngrijirilor ne permite: a. 4. adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”. 3. Culegerea de date 2. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut. Ne informează asupra ceea ce este pacientul. dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic).ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE 1.

Aceasta este adesea. motiv pentru care nu urmează un tratament. dar nu întotdeauna.7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală. în interval de 2 ani. 20 % din femei prezintă infecţii ulterioare.NOŢIUNI INTRODUCTIVE Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter. Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome. Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată. Se estimează că 1. fie datorită lipsei simptomelor. sau când suferă de durere cronică pelvină. sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină. fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome. Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte. când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată. Astfel. 10 . Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. După un prim episod de boală inflamatorie pelvină. deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii. care au cel mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală. care are efecte pe termen lung. boala inflamatorie pelvină este depistată târziu. uterine şi ovare ).

. ischionul şi pubisul.Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul. o cavitate în formă de cupă. lateral. sacrotuberos şi sacrospinos. lombosacral. în care pătrunde capul femural. legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate. Oasele coxale. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ STRUCTURA PELVISULUI Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene. Articulaţiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii : .II. 11 .Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul. iliolombar.

b) Muşchii planşeului pelvin. 12 . alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară.Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni.2. Aceştia includ muşchii piriform.Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal.Diafragma urogenitală. care sunt : . obturator intern şi iliopsoas. MUŞCHII PELVIENI cuprind : a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei. . .

chiar deasupra cervixului. b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină. Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra. Este ataşat la extremitatea superioară de uter. 2. vaginul este orientat posterior către sacru. VAGINUL este un organ cavitar.cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin 13 . Este compus din trei straturi : mucoasa. Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ). musculatura şi adventicea. ce se întinde de la vestibulul vulvei până la uter. canalul anal. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin. numit himen. tubular. dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior. posterior şi lateral ). rectală medie şi arterele ruşinoase interne. În poziţia dorsală de litotomie. Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv. colul vezical şi regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii . fibromuscular. rectul inferior şi fundul de sac posterior. posterior – cu corpul perineal. a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte : . Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior.STRUCTURILE GENITALE 1. peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior.

Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene. 14 . Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină.. care se anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală. care se anastomozează cu artera uterină. pot stimula sau suprima activitatea ovariană. istmul. care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. Funcţii : preluarea ovulului. formând seroasa uterină.peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior. inclusiv contraceptivele orale sau medicaţia de inducere a ovulaţiei. Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană. Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. transportul şi nutriţia ovulului fertilizat. Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni. Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială.5 cm. ce reprezintă terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine. Zona corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. cu dimensiuni între 1. furnizarea mediului fizic pentru concepţie. ampula şi fimbria. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm.miometrul – stratul muscular al uterului. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche. Substanţele exogene. . b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche.5 şi 2. alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse.

15 .

CARACTERISTICI. Cand inflamaţia cuprinde uterul. Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul. Cervicita este inflamaţia colului uterin. ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. trompa şi ovarele. ovarele. seroasa uterină şi ligamentele largi.III. peretele uterin. se numeşte metroanexită. COMPLICAŢII Definiţie : Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE. Caracteristici: Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine. oviductele. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic. Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor. Inflamaţia poate interesa 16 . Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul.

Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. ovar. Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri. fie plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic. ce include endometrul. Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale. În caz de abces tubo-ovarian. pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină. intestin ) ce formează un complex palpabil. zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare). Mai rar. fie de la capetele terminale ale trompelor uterine. Tratamentul chirurgical (drenarea 17 . examinarea uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. ca de exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială). antibioticul cel mai activ şi mai eficient este metronidazolul. Aceasta reflectă de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine. În aceste cazuri. agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae. streptococi grup A şi pneumococi. femeia este predispusă la cervicită şi endometrită. Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine acute. salpingele şi peritoneul.oricare segment de-a lungul tractului genital superior.

abcesului) este rar folosit. 18 . deoarece majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.

Folosirea doar a contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. În schimb. cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri. bacteriile inofensive. prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală. Rar. acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului. Uneori. 19 . sau a unui avort spontan. Aproximativ 8% din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.IV. în urma unei întreruperi de sarcină. alte metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior. sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în timpul naşterii. Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. Dar. Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi chlamidioza. ETIOLOGIE Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii. Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet.

CHLAMYDIOZA 20 .

Dar dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de prurit).V. 21 . ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE Simptome : durere în abdomenul inferior şi pelvis secreţii vaginale abundente. Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi asimptomatică.micţiune dureroasă sau dificilă Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale. poate apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale. survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei.febră.durere lombară . se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală. Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele normale. oboseală. boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu chlamydia. constantă şi prin accese ocazionale de febră. Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă. în special la câteva zile după un contact sexual. În acest ultim caz. diaree sau vomitături . Numeroase femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. În plus. cu miros neplăcut menstruaţie neregulată durere în timpul actului sexual .

Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină.Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai departe. organele genitale pot fi grav afectate. contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. în lipsa unui tratament adecvat. În consecinţă. întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului. Totodată. Durerea pelvină 22 .

pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a organelor pelviene. dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate. diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană. nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină. Criterii clinice b. fie sensibilitate uterină 23 . La examenul pelvin. ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat. Pentru acurateţea diagnosticului. se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie pelvină.VI. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. însă. trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare. Criterii de laborator a. DIAGNOSTIC POZITIV a. Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici un simptom. Astăzi. sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. De asemenea. În mod tradiţional.

simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas. Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25

VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi. Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase. După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant. Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei - odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26

amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice. - administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boală cu transmitere sexuală - stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă - contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar. Opţiuni de medicamente Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

27

sub formă de tablete.pacientă neinternată.Ceftriaxona se administrează o dată. de două ori pe zi. de două ori pe zi. Ofloxacina se administrează sub forma de tablete. Metronidazolul este sub formă de tablete. de două ori pe zi. Levofloxacina se administrează sub formă de tablete. de doua ori pe zi. . Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate. sub forma unei injecţii intramusculare. Probenecid se administreaza sub formă de tablete. regimul A: Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. în momentul injecţiei. de două ori pe zi. administrată in priză unică. precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină. timp de 14 zile. - pacientă neinternată. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. timp de 14 zile.. timp de 14 zile. o data pe zi. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol. sub forma unei injecţii intramusculare. timp de 14 zile. De asemenea se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină Cefoxitina se administrează o singura dată. de două ori pe zi. Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina . cu sau fără metronidazol. timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicată la gravide. Cefalosporinele se administrează o singură dată. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Unele femei au nevoie de internare pentru 28 . timp de 14 zile.pacientă internată. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. sub forma de injecţie intramusculară. regimul B. Alta cefalosporină. timp de 14 zile. Metronidazolul.

antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae .gentamicina Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore.pacientă internată. tratament intravenos. apoi sunt administrate pe cale orală. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. 1. tratament care poate fi continuat la domiciliu după externarea din spital. regim A: Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi. Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) . tratament intravenos. regim B -clindamicina . În spital.pacientă internată. . După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos.tratarea bolii inflamatorii pelvine.Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau 29 .

Se recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei.Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau . b. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii.Tratament patogenic şi simptomatic 30 . Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ..Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau .Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomandă internarea în spital. Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră. când numărul de leucocite a revenit la normal.Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau .Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ). mai ales în cazurile cu diagnostic incert. când semnele clinice sunt severe. iar examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine. când se suspectează un abces pelvian. sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator. 2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis .Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau . sensibilitatea de rebound a dispărut.

se pot folosi şi supozitoare Scobutil. În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului. tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular. se vor administra antipiretice – la nevoie. de două ori pe zi. deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile. Brufen – administrate oral.Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden. Se vor administra 1-2 fiole/zi. IX. De asemenea. PROGNOSTIC 31 . De asemenea. Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi.

sau care nu răspund la tratamentul cu antibiotice orale. pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. 32 . sarcină ectopică şi infertilitate.Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică. Cu toate acestea. Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină. În cazul pacientelor însărcinate. Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin. este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. se recomandă spitalizarea. nu este necesar un tratament de întreţinere. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice intravenos. apoi pe cale orală. infectate cu HIV.

Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini. odată ce aceasta a apărut.X. Folosirea constantă de prezervativ va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală. de ex. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact sexual. Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală. se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de infecţie. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei. care poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină. Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine Prezervativele feminine (diafragma.) sunt disponibile pentru femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin. Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative) Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o boală cu transmitere sexuală. 33 .

ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes. prezintă vărsături. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. este foarte bolnavă.sau dacă persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu. În caz contrar.XI. Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine). 34 . Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin. Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului. Monitorizarea ulterioară. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată. infecţia poate să reapară.

ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene. metroanexita) este o infecţie ce poate implica uterul. În cazul bolii. sarcina ectopică. răsucirea anexelor uterine. salpingita. de asemenea. instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi. istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru începerea tratamentului. care omoară mai mult de un tip de bacterii. chistul ovarian. avortul septic. pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli.XII. trompele uterine. Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita. Dacă este administrat adecvat. boala inflamatorie intestinală. prezenţa bolilor cu transmitere sexuală. metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii. În plus. CONCLUZII – partea teoretică Boala inflamatorie pelvină (anexita. endometrioza. antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala inflamatorie pelvină. 35 . limfadenita mezenterică. hemoragiile la nivelul corpului galben. sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg. trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da această simptomatologie. simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound.

Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative.Uneori este necesară mai mult de o cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină. chiar dacă au sau nu simptome. Pentru prevenirea reinfectării. 36 . Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine. Orice infecţie trebuie tratată imediat. cu sau fără alte simptome. partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia).Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

B. PARTEA PRACTICĂ 37 .

Hb : 11. Trombocite 285 000. anexa stângă palpabilă.4 ° C . Prenume : I. Greutate : 42 kg 38 . fără leziuni TV : col închis. VSH: 8 Examen urină : culoare galbenă. dureroasă . Examen obstetrical : col de nulipară. Vârsta : 20 ani Domiciliu : Coştei 623 Religie : ortodoxă Ocupaţie : studentă la stomatologie Data internării : 27. Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. cicluri regulate. albumină absent.6 % . 05. Hematii 4 190 000 . se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Leucocite 8 600 . Înălţime 155 cm. durata 4 zile. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % . Naşteri 0 . vărsături. acuză stare generală rea. anexa dreaptă hipoechogenă 30/20 mm. Nu sunt colecţii în Douglas. masa ginecopatei fără antecedente şi alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în seara zilei de 26. greţuri. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 14 ani. anexa stângă 20/19 mm. uter 71/30/50 mm. 2010 ora 18. cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului . subfebrilă. varsă în cursul nopţii şi dimineaţa are febră 37. uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală.CAZ I Nume : C. Douglas suplu. mobilitate redusă .2010 are greţuri.05. sensibil la mobilizare. dureroasă. elastică.50 Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior. anexa dreaptă 4/4 mm. Echo : vezică urinară în semirepleţie.

Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Manifestări de dependenţă : greţuri. vărsături Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.T. IDENTIFICARE PROBLEME 1. 3. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee) Sursă de dificultate : anxietatea. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : greţuri.6 ° C. vărsături Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală.A. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatură 37. 39 . 2.

greutăţii şi vârstei sale. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta apreciază calitatea. emoţiile. 40 . disconfort. 6.5. 8. 7. îşi alege haine potrivite staturii. vărsături. 9. Nevoia de a comunica Pacienta comunică uşor. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută. dar respectuos . Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. are deprinderi igienice bine conturate (baie. foloseşte un limbaj adecvat. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare . greţuri. 10. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. semnificaţia hainelor . duş zilnic). îşi exprimă dorinţele. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Sursă de dificultate : durere.

alterarea vieţii sexuale .deficit de cunoştinţe . 12. respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru pentru propria valoare. durere. pentru a evita o nouă spitalizare.risc de complicaţii 41 .11. 14. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţă Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place Sursă de dificultate : spitalizare. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară). Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică.alterarea confortului fizic din cauza durerii . 13. cât şi pentru cea a mentorilor săi. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri Pacienta are propriile principii.potenţial deficit de volum lichidian . Probleme : .

somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii . Seara Evaluare .îi administrăm antalgice (Algocalmin. nu prezintă frison sau creşterea temperaturii mai mult de 37.6°C Disconfort psihic . Piafen). în poziţie comodă.1 fiolă seara .se administrează antiinflamatoare : Movalis supozitoare i.se asigură salon bine aerisit.m.pacienta afirmă o uşoară ameliorare a durerii în ambele fose iliace .se montează perfuzie i.se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa şi seara . (pe cateter) cu glucoză 5% 500 ml . i.T : 37.asigurăm suport moral .deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .v.se va administra Diazepam .6°C .pacienta nu prezintă semne de deshidratare. liniştit.se administrează i.menţinem un nivel de comunicare eficient cu familia şi pacienta . relaxantă .starea de anxietate predomină datorită persistenţei simptomelor 42 .A.informăm asupra evoluţiei şi eventualelor complicaţii care pot apărea .pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore noaptea Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor . 110/ 60 mmHg . .ZIUA I Probleme Disconfort fizic . curat.facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie Clorom 1% ( după izolarea patului de restul salonului)..pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea adoptată şi de informaţiile primite .acuză stare de bine fizic din punct de vedere al cazării .T.pacienta va fi aşezată în repaus fizic.v.r.se face bilanţ ingesta-excreta .durere .cerem sprijinul familiei . Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore . . la indicaţia medicului .

nu prezintă frison .stare generală mult ameliorată nu prezintă semne de deshidratare .durere . poziţie comodă în pat. dar reapare după trei ore. antiinflamatoare (Algocalmin.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore pe timpul nopţii Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor . urină .asigurarea confortului fizic : lenjerie curată. VSH. însă mai slabă în intensitate .pacienta îşi însuşeşte informaţia 43 .TD : 36. Piafen.8°C .administrăm Diazepam 1 tb seara Evaluare . Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .6% Hematii 4 190 000 Leucocite 8 600 VSH 8 Ex. Movalis supozitoare) .administrăm antalgice.ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . antispastice.Ht 35% .recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi anunţată să nu-şi facă toaleta intimă în seara precedentă) pentru a treia zi .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale .durerea se ameliorează uşor după administrarea medicaţiei. .recoltăm probe biologice pentru hemoleucogramă.4°C . ex.TS : 37.se administrează i.somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii . urină : nimic patologic . Hb 11.menţinem o igienă locală satisfăcătoare (efectuarea toaletei de către pacientă) .v.facem bilanţul ingesta-excreta cu evaluare clinică generală . Scobutil.

informând asupra evoluţiei sale . familie.asigurăm suport moral Pacienta este mult mai liniştită din cauza atenuării simptomelor Familia este implicată activ în susţinerea ei 44 .Probleme Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Obiective Alimentare şi hidratare în limite normale Interventii . fara condimete si grasimi .deficit de informaţii Asigurarea unui confort fizic adecvat . pacientă.facilităm legătura dintre medic.menţinem în continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta .instituim o alimentatie usor digerabila. călduţe .pacienta nu prezintă senzaţie de greaţă sau vărsături .ingera cu placere fructe si mancare pregătită de acasă .supraveghem toleranţa pacientei la alimentele ingerate Evaluare . respectând mesele principale .hidratăm pacienta cu ceaiuri îndulcite.nu prezintă simptome de intoleranţă Disconfort psihic .împărţim raţia alimentară în mai multe mese.respectă indicaţiile şi mănâncă puţin şi des .

9°C .durerea este mult diminuată . la nevoie antalgice .se administrează la cerere o fiolă de Scobutil şi Algocalmin.după examinare prezintă durere în etajul inferior.7°C TS : 36.pacienta este condusă în salon şi este aşezată în poziţie comodă Evaluare .antispasticele se administrează i. apoi pe valvă se recoltează din col şi endocol secreţie vaginală pentru test Papanicolau . cu palpare abdominală a anexelor. durerea cedează.monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale TD : 36.pacienta va fi hidratată oral.se va menţine o alimentaţie uşor . călduţe .m.se execută tuşeu vaginal.stare generală bună. cu ceaiuri îndulcite. la 12 ore . vărsături sau meteorism abdominal 45 .administrăm în continuare i.v. cu anexe dureroase la mobilizare .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii . rămânând o senzaţie de jenă Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .dimineaţa pacienta e chemată în sala de tratament .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .r.administrăm în continuare. fără semne sau simptome ale unor complicaţii Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .nu prezintă greaţă. Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .pacienta mănâncă cu plăcere .Movalis administrat i. seara .

m.deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .lămurim pacienta că recoltarea frotiului vaginal este un examen de rutină în ginecologie .se administrează i. având în vedere incidenţa cancerului de col uterin la femei tinere 46 .urmărim apariţia eventualelor alterări ale eliminărilor intestinale .abdomen suplu.asigurăm suport moral Pacienta este totuşi neliniştită în privinţa rezultatului. elastic.dureros la palpare în zonele anexiale Disconfort psihic . cu mese dese .Probleme Obiective Interventii digerabilă.supraveghem toleranţa la alimentele ingerate . complex de vitamina B Evaluare .

în continuare.palpare abdominală a etajului inferior Evaluare .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .se administrează vitamina B1 şi B6.nu prezintă frison sau alte semne şi simptome ale unei complicaţii supraadăugate .recomandăm. cu menţinerea lor în limite normale Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .TD : 36.nu mai prezintă decât uşoară jenă la palparea abdomenului .Movalis 1 supozitor seara . abdomen suplu. uşor dureroase.se indică menţinerea unei igiene intime şi locale satisfăcătoare .prezintă un bun apetit pentru alimentele consumate (in special fructe) 47 . scaun de consistenţă normală .administrăm la nevoie antalgice .stare generală bună. elastic Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . are tranzit intestinal.examen clinic general . afebrilă . .pacienta nu solicită antalgice .se administrează i. i.administrăm antiinflamatorii .supreveghem toleranţa la alimente şi eventuala apariţie a unor alterări ale eliminărilor intestinale .monitorizarea funcţiilor vitale.TS : 36. Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore .ZIUA A IV-A Probleme Disconfort fizic .v. o alimentaţie echilibrată .8°C . greţuri sau vărsături .zone anexiale suple.administrăm antispastice 1 fiolă la 12 ore(Scobutil) .pacienta nu prezintă meteorism abdominal.7°C .m.

pacienta se linişteşte în urma aflării veştii că va fi externată şi a faptului că rezultatul frotiului vaginal nu a ridicat probleme FV .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta şi familia .Probleme Obiective Interventii . ca urmare a evoluţiei favorabile .anxietate Combaterea anxietăţii 48 . Floră microbiană polimorfă fără celule atipice Disconfort psihic .la cerere.îi comunicăm pacientei că va fi externată în următoarea zi.asigurăm suport moral în continuare . îi administrăm seara o tabletă de Diazepam Evaluare .Trichomonas Haemophilus absenţi .Candida.

de asemenea.se recomandă acordarea unei atenţii deosebite igienei locale intime . .oral Ampicilină 500mg 1/ 8 ore.antiinflamatoare seara .se indică continuarea ambulator a tratamentului antispastic şi antibiotic .pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie de bumbac şi să evite folosirea tampoanelor intravaginale .recomandări medicale Intervenţii .se întocmesc documentele de externare. să revină la control peste 7 zile sau în caz de reapariţie a durerii . cu zone anexiale nedureroase TD : 36.se execută TV. Pacienta e pusă în poziţie ginecologică . expunerea la frig şi umezeala .7°C .antalgice la nevoie . . cu examen ginecologic.ZIUA A V-A Probleme Disconfort fizic şi psihic Obiective Educaţie sanitară . cu recomandările aferente . suplu.evitarea relaţiilor sexuale timp de 1 săptămână .Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicului şi are parte şi de înţelegerea viitorului soţ şi de sprijinul familiei 49 .la examinare se constată un abdomen elastic.i se va recomanda.se recomandă un regim alimentar care să prevină constipaţia .se indică evitarea ortostatismului prelungit.va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic temperatura Evaluare .1 supozitor Movalis.se face o evaluare clinică generală. timp de 5 zile . Scobutil.

2010 ora 8. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară sângerare. dureri lombare cu micţiuni dese. Avorturi : 0 APP : rujeolă în copilărie. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatură 38. motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. 03. M. face febră şi frison. Vârsta : 25 ani Domiciliu : Bodo 192 Religie : penticostală Ocupaţie : casnică Data internării : 12. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % . metroragie moderată. dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală). 2010 Istoricul bolii : Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare. cicluri regulate. Pielonefrită acută? Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă. 50 . 28. Prenume : I. Hb : 11. micţiuni dese cu durere .6 % . apendictomie Înălţime 160 cm.A.10 Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală. 02. durata 4-5 zile.CAZ II Nume : F. Infecţie urinară. Greutate : 70 kg T.4 ° C U. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni. Naşteri 3 . dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară. Frecvente hematii şi leucocite. albumină absent. febră. hepatita virală A. tata decedat APF : menarha la 12 ani. Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultură : Eschericchia coli prezent Test de sarcină : negativ Examen sumar urină : culoare galbenă.

IDENTIFICARE PROBLEME 2. Rinichi fără ectazii. Douglas liber. pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală. elastic.Examen obstetrical : abdomen suplu. lipsa senzaţiei de sete Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 51 . sensibil la palpare. nisip renal prezent. anexa stângă nepalpabilă . leucoree moderată Echografie : vezică urinară în semirepleţie uter 72/42/37 mm. valve : col întredeschis. chist ovarian anexa stângă 29/20 mm. zona anexială dreaptă sensibilă la palpare . Fină lamă transonică retrouterin. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării Manifestări de dependenţă : inapetenţă. Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută) Sursă de dificultate : anxietate 2. anexa dreaptă 33/26 mm. dureros la palpare în hipogastru şi fosa iliacă dreaptă TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. Ex. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min Sursă de dificultate : stare febrilă.

Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Probleme : dificultate în mobilizare Manifestări de dependenţă : durere lombară Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 5. îşi satisface această nevoie fără dificultate prin duş zilnic.4°C Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică. 7. disconfort Manifestări de dependenţă : oboseală. religia. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : febrilă – 38.3. viaţa ei are alte priorităţi : copiii. 52 . Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : metroragie redusă Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin 4. somn insuficient Sursă de dificultate : durere. micţiuni dese 6. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie.

Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. religii Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase Sursă de dificultate : spitalizare 12. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează. Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. 53 . febră 10. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei) 13.9.

posibila alterare a ritmului cardiac - 54 .alterarea somnului .hipertermie . nivel social scăzut.risc de complicaţii . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Probleme : deficit de cunoştinţe Manifestări de dependenţă : neîncredere Sursă de dificultate : anxietate. Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse eliminări urinare alterate. eliminări menstruale alterate potenţial deficit de volum lichidian .14. izolare prin apartenenţa religioasă.

55 .

durerea este de aceeaşi intensitate.combaterea durerii .se efectuează tuşeu vaginal şi se recoltează frotiu vaginal Evaluare .efectuăm toaleta vulvo-vaginală. poziţie antalgică şi căldură în zona lombară . cât şi la micţiune .etcihetăm eprubeta şi o ducem la laborator T : 38.pacienta îşi însuşeşte cele indicate şi recoltează urina pentru examenul cerut 56 . sânge în cantitate foarte redusă.pacienta prezintă leucoree moderată cu striuri sanguine ( nu sângerează abundent) . atât în fosa iliacă.4°C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min .se recoltează urocultură (după ce instruim pacienta să-şi efectueze toaleta locală).administrăm Diazepam 1 tb seara .ZIUA I Probleme Confort fizic alterat Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . deoarece pacienta acuză jenă în timpul micţiunii) .asigurăm repaus fizic.) . antiinflamatoare (Movalis sup. cu aplicarea unui tampon .pierde sânge pe cale vaginală în cantitate foarte mică TV : col întredeschis.administrăm antalgice (Algocalmin).urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii pe cale vaginală . leucoree moderată . antispastice (Piafen).monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara . Îi explicăm modul de recoltare a urinii din mijlocul jetului (nu se recoltează prin sondaj.pacienta doarme doar trei ore în cursul nopţii Eliminări menstruale şi urinare alterate Eliminări în limite normale .

57 .

lămurim familia că este bine să fie internată.permitem familiei (soţ. dar şi pentru a favoriza micţiunea . mai ales în perioada febrilă.se face raport ingesta-excreta . îi explicăm tot ceea ce ea crede că reprezintă o nelămurire .pacienta este liniştită când îşi vede familia. fructe.tegumentele sunt normal colorate.se recomandă consumul de alimente uşor digerabile . atât ea. pentru un răspuns mai bun la conduita terapeutică .nu prezintă intoleranţă digestivă la lichide sau alimente . cu jenă în timpul lor . şi înţelege.îi asigurăm suport moral . faciesul.indicăm consum de lichide în cantitate mărită.pacienta va fi hidratată parenteral cu Glucoză 5 % 500 ml . copii) să o viziteze în cursul după-amiezii . supe .Probleme Potenţial deficit volum lichidian şi alimentaţie necorespunzătoare Obiective Hidratare corespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare Intervenţii .prezintă micţiuni dese. transpiraţie uşor abundentă în urma administării de Algocalmin Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic adecvat . pentru urmărirea evoluţiei bolii în condiţii de spital şi nu ambulator 58 .pacienta ingeră ceai călduţ .menţinem o strânsă legătură între pacientă şi medic. carne.menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta. gradul de transpiraţie Evaluare .se urmăreşte aspectul tegumentelor. încercând să suplinim prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de cunoştinţe .iaurt. elastice . cat si sotul importanta spitalizării.

hemoleucogramă .v.se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore i.combaterea hipertermiei .se administrează antipiretice ( algocalmin. în special temperatura şi tensiunea arterială .combaterea infecţiei urinare Intervenţii . paracetamol) tablete Evaluare .4 ° C. Leucocite : 10 000 T : 38.se recoltează probe biologice pentru VSH.pacienta nu acuză disconfort în timpul administrării lente a antibioticului VSH : 12 Hemoleucogramă : Ht : 34% .pacienta nu prezintă frison sau stare de deshidratare 59 .8°C . scade după 2 ore la 37. .se montează acteter venos.6 .Probleme Risc de complicaţii Obiective Prevenirea complicaţiilor .se monitorizează funcţiile vitale. pe care se administrează o perfuzie cu Glucoză 5 % .combaterea procesului inflamator . Hb : 11.se face bilanţ ingesta-excreta .

frecvenţa micţiunilor scade uşor 60 .efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat cu soluţie călduţă Clorom 1%. C II inflamator.recomandămaplicarea unui tampon zilnic. cu palpare abdominală .nu mai prezintă decât leucoree moderată Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas.în cursul nopţii pacienta reuşeşte să se odihnească .asigurarea orelor de somn şi odihnă necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazerpam .pacienta nu se poate obişnui cu disconfortul administrării intravaginale a ovulelor .micţiuni dese . moderate hematii .pacienta va fi condusă în sala de tratamente pentru efectuarea tuşeului vaginal şi a unui examen clinic general. după izolarea patului de restul salonului . antalgice antiinflamatoare .pacienta îşi va administra ovule vaginale (Cervugid) după efectuarea toaletei intime cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV . în fosa iliacă stângă durerea persistă la examenul local şi abdominal . Candida Haemophilus.durerea lombară este uşor ameliorată .admistrăm antispastice.ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . pentru a nu murdări lenjeria Evaluare .durere în fosa iliacă şi zona lombară .din cauza administrării intravaginale a medicaţiei Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .monitorizăm frecvenţa micţiunilor . absent.asigurarea unei poziţii cât mai comode în pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară şi suprasimfizar .somn alterat (oboseală) .1 tabletă seara .

frecvente depozite de oxalaţi de calciu TA : 130/65 mmHg TD : 37.v.pacienta consumă fără probleme alimente .îndrumăm pacienta să consume ceai de codiţe de cireşe .3°C TS : 37.urmărim aspectul tegumentelor şi mucoaselor .nu prezintă semne de deshidratare Potenţial deficit de volum lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentaţie corespunzătoare .examen urină : culoare galben albumină absent.Probleme Risc complicaţii .renale .hidratare orală .se administrează antipiretice (paracetamol) .8°C .aproximativ 1500 ml/zi .însoţim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic .test de sarcină negativ .deshidratare Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . Vezică nelocuită . leucocite şi hematii prezente în sediment.se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore i.se face bilanţul lichidelor ingerate Evaluare .se recoltează probe biologice pentru examen sumar de urină .scade la 37.4°C Ecografie : AD : 33/26 mm chist ovarian AS : 29/20 mm endometru 7 mm.tot din prima urină se face test de sarcină . nu prezintă intoleranţă digestivă .se monitorizează funcţiile vitale şi se urmăreşte menţinerea lor în limite normale . .recomandăm consumul de alimente uşor digerabile şi evitarea condimentelor 61 .genitale . fină lamă transonică retrouterin Rinichi fără ectazii.

explicăm pacientei şi familiei interpretarea acestora .pacienta citeşte singură rugăciuni 62 . la nivelul ei de înţelegere . cu acordul medicului.aducem la cunoştinţă rezultatele tuturor investigaţiilor şi.familia înţelege şi renunţă la ideea de rugăciune în grup .menţinem o comunicare eficientă cu pacienta.Probleme Disconfort psihic Obiective Asigurarea unui confort psihic adecvat Intervenţii .explicăm familiei că nu putem să le asigurăm un loc de rugăciune pentru mai mulţi credincioşi şi solicităm înţelegere din partea lor Evaluare .informăm familia asupra evoluţiei stării sale de sănătate şi cerem membrilor colaborare şi sprijin moral .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de explicaţiile primite .

explicăm pacientei necesitatea tratamentului şi eficacitatea acestuia. mult diminuată în dimensiuni . dacă e urmat cum trebuie . cu uşoară jenă la palpare abdominală . . antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare (Movalis sup.consult ginecologic Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . la nevoie.asigurăm orele de somn necesare refacerii organismului Evaluare .monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi gradul de durere . cu cu aplicaţii de comprese calde în zona lombară .dureri lombare . elastic .disurie .administrăm antalgice i.asigurăm poziţie comodă în pat.) . în cantitate redusă .leucorere cu aspect normal.pacienta se odihneşte în timpul nopţii . urmată de administrarea intravaginală a ovulelor . prin efectuarea toaletei interne cu bicarbonat de sodiu seara.v..ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .conducem pacienta în sala de tratament şi o punem pe masa ginecologică.m.se recomandă întreţinerea igienei locale intime. abdomen suplu.dureri lombare diminuate. pentru consult ginecologic şi evaluare .prezintă micţiuni spontane fără acuze de jenă în timpul actului de micţiune 63 .TV : zone anexiale AS nedureroasă AD uşor sensibilă.disconfort în administrarea medicaţiei i.

pe baza rezultatului uroculturii se stabileşte schema de tratament conform antibiogramei .hidratare orală .excreta .urmărim gradul de toleranţă al alimentelor şi aspectul mucoaselor şi tegumentelor 64 . de asemenea.urocultură nesterilă cu Escherichia Colli prezent.ginecologice Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . cu frecvenţă normală TA : 120/65 mmHg P : 88b/min TD : 36.8°C .renale .micţiuni spontane. fără semne de deshidratare .recomandăm pacientei să consume alimente uşor digerabile şi să evite condimentele. elastice.9°C TS : 36.1500-2000 ml . ciocolata şi cafeaua .raport ingesta .pacienta prezintă apetit normal cu preferinţă pentru fructe (îi plac bananele) Alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare .Probleme Risc de complicaţii . sensibil la Cefuroxim .leucoree redusă. recomandăm evitarea alimentelor care produc constipaţie . antispastice şi antiinflamatoare .monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa micţiunilor şi încercăm să le menţinem în limite normale Evaluare .tegumente şi mucoase normal colorate. nederanjante. fără miros supărător .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.

se linişteşte în momentul când familia e reintegrată pentru scurt timp .v. dat de izolarea de familie şi copii Asigurarea unui confort psihic adecvat . pentru care e foarte îngrijorată .8°C 65 .încearcă să ne explice că datorită religiei.administrăm antalgice (Algocalmin) la Nevoie .o facem să conştientizeze că e necesară o mai mare deschidere spre ştiinţă. i. va fi externată peste două zile .urmărim gradul de oboseală (prezent sau absent) cu satisfacerea orelor de somn necesare .monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm EVALUARE .6°C TS : 36.Disconfort psihic.solicităm ajutorul familiei şi asigurăm vizita copiilor şi a sugarului .verificăm dacă pecienta şi-a însuşit obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi continuă tratamentul intravaginal cu ovule .îi sugerăm să ne semnaleze orice disconfort apărut . .faptul că sugarul e liniştit şi pune în greutate îi arată că e bine supravegheat şi îngrijit ZIUA A IV-A PROBLEME Disconfort fizic OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .îşi face cu regularitate toaleta locală şi îşi administrează medicaţia intravaginal .îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia e favorabilă.încercăm să comunicăm cât mai mult cu pacienta .pacienta nu mai acuză dureri lombare şi nici în zona anexială dreaptă . ea are un alt statut Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor TD : 36.administrăm antispastice .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore. cu respectul propriei fiinţe .Piafen 1 fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis .

având în antecedente 3 naşteri.anxietate OBIECTIVE Combaterea anxietăţii INTERVENŢII .se menţine controlul raportului ingestaexcreta .urmărim aspectul tegumentelor şi comportamentul pacientei TA : 100/70 mmHg Nu prezintă frison Puls : 78b/min PROBLEME Disconfort psihic . organismul fiind obosit EVALUARE .îi explicăm că trebuie să aibă răbdare.pacienta ne solicită ajutorul şi ne roagă ca la externare să stăm de vorbă cu soţul.asigurăm pacienta că evoluţia sa e favorabilă şi că în ziua următoare va fi Externată . pentru că ei îi este ruşine să-şi susţină punctul de vedere 66 .să le menţinem în limite normale .

67 .

fără leziuni Stare generală bună Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicale şi promite că le va respecta în măsura posibilităţilor . evitarea contactului sexual şi apariţia unei eventuale sarcini purtarea lenjeriei de bumbac . ca aspect şi cantitate Col violaceu. recomandăm să o respecte ca om şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă sexuală. fără a da semne sau o afirmare verbală că este de acord cu ceea ce i s-a spus .anxietate . mai importantă credem că e mama . administrarea ovulelor rămase.monitorizăm funcţiile vitale .barieră religioasă OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .soţul doar ne ascultă.deficit de cunoştinţe . daca apar semne inflamatorii EVALUARE . cu respectarea tuturor principiilor alimentare. combinat cu palpare abdominală .încercăm să explicăm soţului că-i respectăm religia şi valorile după care-şi conduce viaţa. sau în orice alt moment.se întocmeşte documentaţia de externare cu recomandările aferente . Leucoree normală. pentru că nu ar mai face faţă fizic .pacienta este condusă în sala de tratament şi urcată pe masa ginecologică pentru examen de specialitate. menţinerea unei igiene intime riguroase. el pune crezul său înainte de familie 68 . apoi să folosească un mijloc de contracepţie pentru a evita o sarcină. respectarea orelor de odihnă şi somn. a efortului fizic prelungit şi a ortostatismului prelungit. alimentaţie bine echilibrată. Movalis supozitoare seara. elastic.recomandări : evitarea frigului. antalgice şi antispastice la nevoie .palpare abdominală : abdomen suplu. însă pentru el şi copii.se face evaluare clinică generală . Îi explicăm că soţia sa este mult prea obosită după cele trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt copil.recomandăm să vină la control de specialitate peste 7 zile.ZIUA A V-A PROBLEME Disconfort psihic . a umezelii.se recomandă continuarea tratamentului ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp de 5 zile.

Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne. 69 . Vârsta : 36 ani Domiciliu : Făget. 2010 Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea stângă a abdomenului inferior. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% . dismenoreice. subfebrilitate.6% . necăsătorită Data internării : 20. hipercromatism nuclear. Str. constipaţie. leucoree rozată. urât mirositoare şi de circa 2 luni. durata – 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. Ştie că are o rană pe col.6°C. masa ginecopatei Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaţie : 5. 02. 02. se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. ora 5. A. 2010. de circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă. vărsături. Din acest motiv. Hb 9. dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos . durere accentuată în etajul abdominal inferior.CAZ III Nume : I. abundente. urât mirositoare. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 16 ani. Coposu 3 Religie : ortodoxă Ocupaţie : şomeră. Prenume : R. Suspiciune carcinom in situ Motivele internării : stare generală alterată.10 Diagnostic internare : Anexită acută stânga Displazie col uterin. cicluri neregulate. raport nucleu-citoplasmă inversat) Test de sarcină negativ. este subfebrilă – 37.

vărsături. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată. de culoare rozată. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37. inapetenţă Surse de dificultate : iritaţie peritoneală 70 . Nu sunt colecţii în Douglas. greutate 58 kg IDENTIFICARE PROBLEME 1. urât mirositoare. pierde pe cale vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne. T.Ecografie : vezica urinară în semirepleţie AS : 33/20mm. hiperechogenă. Rinichi fără ectazii. tahicardie moderată – 90b/min Surse de dificultate : anxietatea 2.6 ° C Înălţime 162 cm. Examen obstetrical : TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă. nelocuit. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării Manifestări de dependenţă : greţuri.A. circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee . uter de dimensiuni normale. friabil .

hainele reprezentând pentru ea un atu în societate. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă. 71 . oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Surse de dificultate : durere. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei . cu aspect de spălătură de carne Surse de dificultate : displazie de col uterin Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : constipaţie Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin 4. 5. anxietate 6. disconfort. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37. se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi. 7. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : leucoree rozată.3. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.6°C Surse de dificultate : proces inflamator 8.

izolare Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. 12. disperare 13. 72 . Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : retragere. valori Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă. durere şi sângerare la contact sexual sau consult 10.9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a situaţiei. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii Surse de dificultate : durere. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a se recreea Probleme : anxietatea Manifestări de dependenţă : Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 14.

eliminări intestinale şi menstruale alterate .alterarea confortului fizic : durere.Probleme : .alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe.potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie . comunicare ineficientă. anxietate .risc de complicaţii 73 . secreţii vaginale .

74 .

însoţim pacienta la grupul sanitar pentru a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie .m.schimbăm lenjeria de pat de câte ori solicită pacienta . . din cauza durerii 75 .asigurăm repaus la pat în poziţie comodă care să mai atenueze din disconfort . friabil.TV : anexa stângă mărită în volum. valve pentru efectuarea tuşeului vaginal .servim medicului cu mănuşi sterile.oboseală OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .însoţim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominale şi pelvine .ajutăm medicul în efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne.durere .durere în fosa iliacă stângăla examenul cu valve se constată un col cu leziuni. apoi conducem pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie comodă . anexa dreaptă nedureroasă Abdomen suplu.secreţii vaginale .administrăm antalgice (Algocalmin) şi antispastice ( Scobutil) i.seara administrăm 1 tabletă de Diazepam deoarece a acuzat stare de oboseală EVALUARE . dureroasă şi sensibilă la palpare şi mobilizare .după administrarea Diazepamului. cu aspect spongios.efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu soluţie de Clorom 1% . elastic .servim medicul cu pensă port-tampon şi lamă pentru recoltare FCV .conducem pacienta în sala de tratamente şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examenul ginecologic . pacienta doarme doar trei ore noaptea.ZIUA I PROBLEME Disconfort fizic . leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne .

asigurăm suport moral şi îi expunem cazuri pozitive .îi aducem la cunoştinţăeventualele investigaţii la care ar fi supusă în caz de rezultat nefavorabil .deficit de cunoştinţe . va urma tratamentul prescris .PROBLEME Disconfort psihic .pacienta este în continuare neliniştită în legătură cu starea sa de sănătate .încercăm să comunicăm activ cu pacienta. îi explicăm şi răspundem tuturor semnelor de întrebare ridicate .informăm familia asupra stării de sănătate a pacientei .anxietate OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .solicităm ajutorul şi sprijinul familiei EVALUARE .comunicare ineficientă .încercăm să o lămurim că până la venirea rezultatelor FCV.menţinem şi mediem legătura cu familia .ştie că ceva nu este bine şi că a greşit în faptul că nu şi-a tratat displazia de col uterin 76 .

urmărim faciesul şi comportamentul .sângerare uşoară la nivelul colului la exercitare de presiune Deficit lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentare corespunzătoare . VSH şi hemoleucogramă .monitorizăm funcţiile vitale . . pulsul şi temperatura .6°C.pacienta nu prezintă semne de deshidratare .. scade la 37.pe cale vaginală. prezintă leucoree rozată.suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B .1°C .administrăm antipiretice (paracetamol) . nu pierde sânge sau cheaguri după tuşeul vaginal .v.A.nu mai prezintă greaţă sau vărsături .administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore.administrăm antiemetice (Metoclopramid) .1500 ml .hidratăm pacienta parenteral deoarece refuză ingerarea orală a lichidelor sau alimentelor .diureză : urină clară.T 37.urmărim secreţiile vaginale. aspectul şi cantitatea acestora . i.hidratăm pacienta parenteral .facem raportul ingesta-excreta şi urmărim eventualele semne de deshidratare .spre seară acceptă ceai de mentă îndulcit cu lămâie EVALUARE .examinăm aspectul tegumentelor şi mucoaselor .PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII . 1300 ml / 24 ore 77 .în special T.recoltăm de urgenţă probe biologice pentru grupa sanguină şi Rh. micţiuni spontane.pacienta nu ingeră nimic pe cale orală .

o introducem în rect. aleză).PROBLEME Eliminări intestinale şi menstruale inadecvate OBIECTIVE Eliminări în limite normale INTERVENŢII . Administrăm lichidul călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină cât mai mult timp. cu blândeţe. irigator. pacienta elimină fecale de consistenţă pietrificată .urmărim aspectul şi cantitatea scurgerilor vaginale EVALUARE .asigurăm condiţii optime de menţinere a igienei intime .igiena e menţinută în limite acceptabile 78 . conducem pacienta la baie. mănuşi.servim pacienta cu tampoane vaginale .se pregăteşte o clismă evacuatoare . lubrifiem canula şi. Strângem materialul folosit şi conducem pacienta la toaletă . o punem în decubit lateral dreapta (avem pregătite canule sterile.hidratare corespunzătoare parenterală cu administrare intrarectală a unui supozitor cu glicerină .în urma clismei.

ZIUA A II-A 79 .

pentru că s-a simţit bine EVALUARE TD : 36.în cursul nopţii se odihneşte Disconfort psihic .analizăm informaţiile primite şi ne revizuim atitudinea comportamentală -atenţionăm medicul cu privire la antecedentele ginecologice EVALUARE . când a şi făcut un avort .9°C PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII . dar leucoreea îi dă senzaţie de disconfort .încercăm să stabilim mai mult o relaţie de încredere .bolnava afirmă că nu a făcut tratamentul şi nu s-a prezentat la control. după cele două naşteri.administrăm Diazepam .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi 80 .durere .asigurăm permanent suport moral .bolnava ne aduce la cunoştinţă că.prin întrebări bine formulate şi gândite. încercăm să interogăm pacienta în legătură cu viaţa sa de familie.deficit de cunoştinţe .comunicare ineficientă Asigurarea unui confort psihic adecvat .asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie curată de câte ori e nevoie .suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi întreţinerea igienei intime .leucoree . au urmat alte sarcini nedorite şi avortul a fost o soluţie de rezolvare .administrăm antispastice şi antalgice.nu a recurs la alte mijloace de contracepţie. primind şi tratament .i s-a adus la cunoştinţă despre rana de pe col şi a fost rugată să revină. la nevoie .1 tabletă seara . din cauza unei proaste informări .ultimul consult a fost în urmă cu aproape 2 ani.PROBLEME Disconfort fizic .durerea persistă doar la palpare abdominală .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta .asigurăm o poziţie comodă în pat cu un climat plăcut în jur . vizitele la medicul ginecolog şi motivul atâtor avorturi la cerere .somn insuficient OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui număr de ore de somn suficient INTERVENŢII .pacienta îşi menţine igiena intimă fără ajutor.

pacienta consumă cu plăcere alimentele prescrise şi nu acuză stare de greaţă.hidratare orală cu ceai îndulcit. fără semne de deshidratare ZIUA A III-A 81 . anexa stângă dureroasă uşor la mobilizare . diureză . abdomen suplu.are scaun spontan. aspectul tegumentelor şi mucoaselor .recomandăm consumul unor alimente uşor digerabile. sâgerare moderată la nivelul colului în timpul tuşeului Alimentare şi hidratare deficitare Alimentare şi hidratare corespunzătoare .seara . brânză de vaci. iaurt.servim medicul cu mănuşi sterile. scaun.prezintă tranzit intestinal. tegumente uşor palide.la tuşeu se constată anexa dreaptă suplă. . fructe.micţiuni spontane 6-7/24 ore .interogăm pacienta cu privire la tranzitul intestinal.evaluăm starea generală. vărsături .stare generală bună. valve.v. de consistenţă şi aspect normal . soluţie Clorom 1% şi soluţie Betadine pentru badijonare vaginală TS : 37. lactate.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore. nemeteorizat . supe carne de pui. i. suc natural .conducem bolnava în sala de tratament şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examen de specialitate şi toaleta vulvovaginală efectuată de medic . nedureroasă.supraveghem toleranţa digestivă la alimentele consumate şi dacă apar unele fenomene digestive .2°C TA : 110/70 mmHg P : 80 b/ min .hidratare parenterală 1000 ml Glucoză 5% + ser fiziologic 9% . etc .

pacienta acuză doar uşoară jenă în partea stângă .administrăm oxigen pacientei. pentru a favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax . i.leucoree OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .asigurăm un climat plăcut în salon.durere .administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore.căutăm. împreună cu medicul . puls 100b/min.v.8°C P : 78b/min TA : 110/70mmHg .administrăm antalgice şi antispastice . stare de şoc psihic .urmărim cu atenţie comportamentul. depistat din timp .v.după 5 minute de la administrarea oxigenului îşi revine şi încearcă să asimileze ceea ce i se spune .nu prezintă semne de deshidratare EVALUARE .asigurăm suport moral permanent .pacienta nu poate accepta că are acest diagnostic. schimbăm lenjeria de pat la nevoie .asigurăm soluţii şi tampoane pentru efectuarea toaletei intime de către pacientă . INTERVENŢII . seara .PROBLEME Disconfort fizic .se administrează în continuare tratament parenteral.4°C TS : 36.numărul de ore de somn pe noapte este suficient Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .seara administrăm 1 tabletă de Diazepam EVALUARE .sprijinul familiei o ajută foarte mult PROBLEME Disconfort psihic OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat 82 . monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .r. devine dispneică.anunţăm vestea neplăcută.medicul îi explică că este un cancer de col în fază incipientă. cu antibiotice i.administrăm supozitoare Movalis i.încercăm să pregătim pacienta în vederea aducerii la cunoştinţă a rezultatului nefavorabil al FCV . prin cuvinte calde şi atingeri TD : 36. faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei .

cu EVALUARE .pacienta refuză micul dejun şi prânzul .familia. cu un procent de vindecare de 80-90% .să uşurăm acceptarea diagnosticului recent .cerem sprijinul familiei.pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis . respectând indicaţiile medicului .v.îi explicăm că în continuare conduita va fi de extirpare a colului (doar la cererea pacientei histerectomie totală). soţul.asigurăm intimitate familiei.pacienta vomită (pe fond psihic) 83 .însoţim pacienta la serviciul CT nemâncată . deoarece diagnosticul de cancer a fost stabilit în fază incipientă .îi explicăm că datorită simptomelor anexitei practic i s-a salvat viaţa.hidratăm pacienta parenteral i. în special al soţului şi încercăm să le comunicăm diagnosticul într-un mod care să-l facă mai acceptabil . pentru a hotărî ce au de făcut. acceptă cu greu realitatea .vor hotărî împreună ce e de făcut PROBLEME Alimentare şi hidratare deficitare OBIECTIVE Alimentare şi hidratare corespunzătoare INTERVENŢII .

urmărim apariţia unor eventuale fenomene digestive . după administrarea Metoclopramidului.m.administrăm complex de vitamina B i.m.efectul e cel aşteptat : acceptă cina. care practic îi vor motiva existenţa. vărsăturile încetează ZIUA A IV-A PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE 84 . mizând pe efectul psihic produs de ei .Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% 500 ml .administrăm Metoclopramid i. . doar fructe . .seara. recurgem la un tertip : îi aducem cei doi copii.spre seară.

pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea şi sprijinul personalului medical .r.pacienta hotărăşte împreună cu familia să se deplaseze cât mai repede la clinica de oncologie. i. oral şi Movalis supozitoare.servim medicul cu mănuşi. valve.Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . .se întocmeşte documentaţia de externare cu toate analizele aferente . pentru tratement de specialitate .promite că va ţine legătura şi va veni la control 85 .se recomandă control de specialitate cu repetarea FCV-ului .se recomandă administrarea în continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore.pacienta este consultată şi se efectuează toaleta vulvo-vaginală .luăm legătura cu clinica de oncologie şi solicităm ambulanţă pentru transportul pacientei . betadine .păstrarea unei igiene intime riguroase solicităm suport şi sprijin moral familiei . soluţie antiseptică.consideră că rezolvarea cât mai rapidă îi va prelungi viaţa .

II. control de specialitate periodic. putem evita astfel de boli. cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii. cu o evoluţie postoperator favorabilă . însă familia îi este alături. indiferenţă). religie. Pacienta în prezent e bine. Am observat că dacă este urmat un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă. CONCLUZII – partea practică Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de vârstă. femei de orice vârstă. Restul va depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare trebuie acordat acestuia. Am mai putut observa că şi familia – soţul. cu un confort fizic alterat de durere uneori violentă. o viaţă echilibrată sexual. evitarea frigului şi a umezelii. devin o familie. pentru scurt timp. psihic mai are momente de depresie. când putem sta cu familia? 86 . Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital. În unul dintre cazuri. implicit – joacă un rol destul de important. deci. Atenşie. religie sau profesie : cu o igienă riguroasă. vindecarea este de 100%. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi. lehuzie. ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată. totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. familie. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară.

Materiale necesare : 1.III. calmarea durerilor.bazinet Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă. soluţie cloramină. Scop: terapeutic. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin. după caz : apă oxigenată. oxicianură de mercur 1:4000. soluţie permanganat de potasiu 1:2000.irigator . curent de lichid care. cearşaf .pensă porttampon 2. traversă. după ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă. dezinfecţie locală. Sterile : . reducerea proceselor inflamatorii. De protecţie : .muşama. Pregătirea psihică şi fizică a pacientei Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării spălăturii vaginale.paravan. prosop .canula vaginală .tăviţă renală . pentru îndepărtarea conţinutului vaginal.tampoane de vată .mănuşi de cauciuc . 87 .

Tehnică: Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. apoi îmbracă mănuşile sterile. asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură . acesta va fi trimis la laborator. Scoate canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală. Se spală organele genitale externe cu apă şi săpun. Canula va fi pusă în tăviţa renală. Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură. Îngrijiri ulterioare : Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul. După terminarea spălării. apoi scoate aerul din irigator. 88 . După scoaterea bazinetului. asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală. apoi i se introduce bazinetul sub bazin. apoi va îndepărta paravanul. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon. Cu blândeţe. Se adaptează canula la tubul irigatorului. Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică. patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă. introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului.Pregătirea fizică : Se izolează patul cu un paravan . la indicaţia medicului. Verifică temperatura soluţiei.

Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 2005 89 .IV. Bucureşti. Novak . Mioara Mincu. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal. Robert Berkow 6. Berek.. Editura Carol Davila. Editura Viaţa Medicală Românească. Editura medicală Bucureşti. 2007 Titirică Lucreţia. Bazele medicinei de familie. 1975 Autori 3. Ghid de nursing. Editura medicală Callisto. Ediţia a XVII. 2002 Autori Mark H. Editura Medicală Bucureşti 5. 7. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Lemnete I. Autor Titirică L. 1999 2. Autor Adrian Restian.. 2000 4. Beers. Bucureşti. Rădulescu I. Autor Johnatan S. Autor Românească. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament. Editura Viaţa Autor dr.Ginecologie. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful