CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII IV. ETIOLOGIE V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE VI. DIAGNOSTIC POZITIV a. Criterii clinice b. Criterii de laborator VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL VIII. TRATAMENT a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic IX. PROGNOSTIC X. PROFILAXIE XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1

B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR: -Culegerea informaţiilor - Identificarea problemelor -Plan de îngrijire II. CONCLUZII – Partea Practică III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2

Motto:
Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii.
Bernard de Fontenelle

3

A. PARTEA TEORETICĂ

4

nu în ultimul rând. una din bolile cele mai frecvente.I. întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. Am ales această temă deoarece. am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. tratament şi educaţie sanitară. diagnosticate la timp. nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la infertilitate. în acest moment. în timpul stagiului petrecut în spital. Unele. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră. mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi. prin mica mea contribuţie la îngrijire. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină. În acelaşi timp. sau poate cauza complicaţii grave. mămici. măsuri profilactice. sunt. am făcut practica pe secţia de ginecologie. Prin studierea acestor cazuri. Am ajutat şi eu. în prezent. INTRODUCERE MOTIVAŢIA LUCRĂRII Boala inflamatorie pelvină este considerată. deoarece. 5 .

Îngrijirea are un caracter continuu. fie acesta bolnav sau sănătos. să-şi afle calea spre sănătate/recuperare. A. să ajute individul.N. aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială. a familiei sau a grupului. cuprinzând: .S.A.prevenirea îmbolnăvirilor. în toate unităţile sanitare. contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii.DEFINIŢIA NURSINGULUI Definiţia nursingului O. - îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. cu condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face. fiind orientată asupra individului.promovarea sănătăţii. . Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul . fie bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă. Nursa aplică diverse metode 6 . cât mai curând posibil”.M.

cu componentele bio-psiho-sociale. 10. 5. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. 7. culturale şi spirituale ale individului. în apărarea fizică şi mentală”. pentru a-şi asigura starea de bine. Nevoia de a comunica. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. îngrijit. esenţială a fiinţei umane. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a elimina. „ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. 2. 3. 8. . de a proteja tegumentele şi mucoasele. 6. valori. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nevoia de a evita pericolele. 9.pentru a menţine şi stimula sănătatea. 7 a practica religia. de Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri. Nevoia de a dormi şi a se odihni. 11. 4. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. 12. Nevoia de a fi curat.

13. maturitatea sa. în funcţie de individ. scopul ideal al profesiunii de a mulţumi. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. obiceiuri personale şi culturale. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate. După conceptul Virginiei Henderson. 8 . starea de sănătate. Nevoia de a se recrea. 14. este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite. obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. diagnostic de îngrijire) 3.ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE 1. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) 5. dacă au apărut date noi în evoluţia stării pacientului şi. Evaluarea 1. Planificarea îngrijirii (obiective) 4. adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”. dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic). Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. 4. 2. 3. Culegerea de date 2. b. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiei). Planificarea îngrijirilor ne permite: a. Analiza şi interpretarea datelor (probleme. Ne informează asupra ceea ce este pacientul. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut. 5.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. 9 . eventual. asupra suferinţei. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă. sau când suferă de durere cronică pelvină. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată. fie datorită lipsei simptomelor. boala inflamatorie pelvină este depistată târziu. dar nu întotdeauna. După un prim episod de boală inflamatorie pelvină. când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată. Se estimează că 1. Aceasta este adesea. 10 . care are efecte pe termen lung. Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte. fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome. motiv pentru care nu urmează un tratament. 20 % din femei prezintă infecţii ulterioare. care au cel mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală. Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome. uterine şi ovare ). deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii. în interval de 2 ani.7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală.NOŢIUNI INTRODUCTIVE Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter. sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină. Astfel.

Prin unirea acestor componente se formează acetabulul.Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace. ischionul şi pubisul. iliolombar. lombosacral. o cavitate în formă de cupă. .II. legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ STRUCTURA PELVISULUI Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene. Oasele coxale. 11 . Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul.Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice. sacrotuberos şi sacrospinos. Articulaţiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii : . în care pătrunde capul femural. lateral.

Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal.Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni. alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară. care sunt : . b) Muşchii planşeului pelvin. MUŞCHII PELVIENI cuprind : a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei. . 12 .Diafragma urogenitală. Aceştia includ muşchii piriform. .2. obturator intern şi iliopsoas.

cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin 13 . vaginul este orientat posterior către sacru. ce se întinde de la vestibulul vulvei până la uter. Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra. Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior. 2. Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ). Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte : . chiar deasupra cervixului. Este ataşat la extremitatea superioară de uter. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin. Este compus din trei straturi : mucoasa. canalul anal. VAGINUL este un organ cavitar.STRUCTURILE GENITALE 1. În poziţia dorsală de litotomie. Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv. a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). rectul inferior şi fundul de sac posterior. dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. posterior şi lateral ). colul vezical şi regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii . Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior. b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină. posterior – cu corpul perineal. rectală medie şi arterele ruşinoase interne. peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior. musculatura şi adventicea. tubular. numit himen. fibromuscular.

peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior. inclusiv contraceptivele orale sau medicaţia de inducere a ovulaţiei. ce reprezintă terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni.miometrul – stratul muscular al uterului. Funcţii : preluarea ovulului. alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse. care se anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală. pot stimula sau suprima activitatea ovariană. furnizarea mediului fizic pentru concepţie.5 şi 2.5 cm. 14 . Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. ampula şi fimbria. Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm. Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm.. transportul şi nutriţia ovulului fertilizat. care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine. Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială. Zona corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. istmul. Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană. . cu dimensiuni între 1. formând seroasa uterină. care se anastomozează cu artera uterină. Substanţele exogene.

15 .

III. Inflamaţia poate interesa 16 . ovarele. Cand inflamaţia cuprinde uterul. se numeşte metroanexită. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE. Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor. Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul. peretele uterin. Caracteristici: Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine. oviductele. Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul. ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. trompa şi ovarele. CARACTERISTICI. seroasa uterină şi ligamentele largi. Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. COMPLICAŢII Definiţie : Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe. Cervicita este inflamaţia colului uterin.

examinarea uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine acute. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri.oricare segment de-a lungul tractului genital superior. Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare). Mai rar. ce include endometrul. intestin ) ce formează un complex palpabil. Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale. În caz de abces tubo-ovarian. streptococi grup A şi pneumococi. salpingele şi peritoneul. agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae. fie plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic. ovar. femeia este predispusă la cervicită şi endometrită. fie de la capetele terminale ale trompelor uterine. antibioticul cel mai activ şi mai eficient este metronidazolul. pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. ca de exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială). În aceste cazuri. Tratamentul chirurgical (drenarea 17 . Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală. Aceasta reflectă de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine.

abcesului) este rar folosit. 18 . deoarece majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.

cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri. Uneori. bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în timpul naşterii. sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi chlamidioza. astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior. 19 . Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. Dar. Aproximativ 8% din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală. în urma unei întreruperi de sarcină. În schimb. acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului. Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet.IV. bacteriile inofensive. ETIOLOGIE Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii. sau a unui avort spontan. alte metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. Rar.

CHLAMYDIOZA 20 .

Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele normale. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE Simptome : durere în abdomenul inferior şi pelvis secreţii vaginale abundente. Dar dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de prurit).febră. poate apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale.micţiune dureroasă sau dificilă Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale. oboseală.V. survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi asimptomatică. în special la câteva zile după un contact sexual. cu miros neplăcut menstruaţie neregulată durere în timpul actului sexual . 21 . Numeroase femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu chlamydia. În acest ultim caz.durere lombară . constantă şi prin accese ocazionale de febră. se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală. În plus. Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă. diaree sau vomitături .

Totodată. Durerea pelvină 22 . în lipsa unui tratament adecvat.Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai departe. organele genitale pot fi grav afectate. contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină. În consecinţă. întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului.

nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare. dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate. sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. Pentru acurateţea diagnosticului. De asemenea. însă. ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat. diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană. fie sensibilitate uterină 23 . La examenul pelvin. În mod tradiţional.VI. se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie pelvină. Criterii de laborator a. pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a organelor pelviene. Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici un simptom. Astăzi. Criterii clinice b. DIAGNOSTIC POZITIV a.

simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas. Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25

VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi. Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase. După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant. Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei - odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26

amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice. - administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boală cu transmitere sexuală - stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă - contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar. Opţiuni de medicamente Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

27

timp de 14 zile. de doua ori pe zi. regimul B. timp de 14 zile. Ofloxacina se administrează sub forma de tablete. Metronidazolul este sub formă de tablete. de două ori pe zi.pacientă internată. timp de 14 zile. de două ori pe zi. de două ori pe zi. regimul A: Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Doxiciclina este contraindicată la gravide. De asemenea se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină Cefoxitina se administrează o singura dată. sub forma unei injecţii intramusculare. Alta cefalosporină.pacientă neinternată.Ceftriaxona se administrează o dată. timp de 14 zile. precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină. o data pe zi. în momentul injecţiei. administrată in priză unică. sub forma de injecţie intramusculară. de două ori pe zi. Levofloxacina se administrează sub formă de tablete. timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate. Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina . Cefalosporinele se administrează o singură dată. cu sau fără metronidazol. de două ori pe zi. timp de 14 zile. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Probenecid se administreaza sub formă de tablete. sub forma unei injecţii intramusculare. timp de 14 zile. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. - pacientă neinternată. Unele femei au nevoie de internare pentru 28 .. Metronidazolul. sub formă de tablete. .

tratament intravenos.Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau 29 . regim A: Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. . antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore. regim B -clindamicina .pacientă internată. apoi sunt administrate pe cale orală. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos. Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. tratament care poate fi continuat la domiciliu după externarea din spital.gentamicina Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. În spital. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae . tratament intravenos. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) . 1.tratarea bolii inflamatorii pelvine. După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos.pacientă internată.

Endocervicita cu Chlamydia trachomatis . când semnele clinice sunt severe.Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau . când numărul de leucocite a revenit la normal. 2. Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră. Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ.Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau . sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator.Tratament patogenic şi simptomatic 30 . b.Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau .Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau . iar examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine.Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ).Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomandă internarea în spital. Se recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei. când se suspectează un abces pelvian.. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii. sensibilitatea de rebound a dispărut. mai ales în cazurile cu diagnostic incert.

se pot folosi şi supozitoare Scobutil. fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile. deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. De asemenea. Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi. tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular. IX. PROGNOSTIC 31 . se vor administra antipiretice – la nevoie. În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului. De asemenea. Se vor administra 1-2 fiole/zi.Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden. de două ori pe zi. Brufen – administrate oral.

este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. infectate cu HIV. Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin. nu este necesar un tratament de întreţinere. se recomandă spitalizarea.Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică. Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice intravenos. sarcină ectopică şi infertilitate. 32 . Cu toate acestea. apoi pe cale orală. sau care nu răspund la tratamentul cu antibiotice orale. pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. În cazul pacientelor însărcinate.

care poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină.X. Folosirea constantă de prezervativ va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact sexual. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală. Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative) Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o boală cu transmitere sexuală. de ex. Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine Prezervativele feminine (diafragma. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini.) sunt disponibile pentru femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin. 33 . odată ce aceasta a apărut. se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de infecţie. Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală.

ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. 34 . ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes. Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului. este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine). În caz contrar.sau dacă persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu. infecţia poate să reapară. este foarte bolnavă. Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. prezintă vărsături.XI. Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată. Monitorizarea ulterioară.

avortul septic. chistul ovarian. În cazul bolii. 35 . pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli. ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene. pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. hemoragiile la nivelul corpului galben. instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii. simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound. sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. Dacă este administrat adecvat. Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg.XII. antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala inflamatorie pelvină. limfadenita mezenterică. boala inflamatorie intestinală. trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da această simptomatologie. sarcina ectopică. răsucirea anexelor uterine. metroanexita) este o infecţie ce poate implica uterul. trompele uterine. salpingita. Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita. metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor. prezenţa bolilor cu transmitere sexuală. CONCLUZII – partea teoretică Boala inflamatorie pelvină (anexita. istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru începerea tratamentului. endometrioza. de asemenea. În plus. care omoară mai mult de un tip de bacterii.

Uneori este necesară mai mult de o cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină. Orice infecţie trebuie tratată imediat. Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative. Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine. 36 . cu sau fără alte simptome. Pentru prevenirea reinfectării. chiar dacă au sau nu simptome. partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia).Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

PARTEA PRACTICĂ 37 .B.

CAZ I Nume : C. uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. Leucocite 8 600 . Douglas suplu. anexa stângă palpabilă. subfebrilă. elastică. 2010 ora 18. Prenume : I. 05. cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului .2010 are greţuri. anexa stângă 20/19 mm. fără leziuni TV : col închis. anexa dreaptă 4/4 mm. Hematii 4 190 000 . albumină absent. uter 71/30/50 mm. varsă în cursul nopţii şi dimineaţa are febră 37. dureroasă. Hb : 11. Echo : vezică urinară în semirepleţie. mobilitate redusă . anexa dreaptă hipoechogenă 30/20 mm.50 Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior.4 ° C . durata 4 zile. Naşteri 0 . Greutate : 42 kg 38 . greţuri. VSH: 8 Examen urină : culoare galbenă. vărsături. Nu sunt colecţii în Douglas. Trombocite 285 000. masa ginecopatei fără antecedente şi alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în seara zilei de 26. dureroasă . se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. sensibil la mobilizare. Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. cicluri regulate. Examen obstetrical : col de nulipară. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 14 ani.05.6 % . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % . acuză stare generală rea. Vârsta : 20 ani Domiciliu : Coştei 623 Religie : ortodoxă Ocupaţie : studentă la stomatologie Data internării : 27. Înălţime 155 cm.

Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Manifestări de dependenţă : greţuri. 2. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : greţuri. vărsături Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută 4. vărsături Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală.T. 3.A.6 ° C. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatură 37. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. IDENTIFICARE PROBLEME 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee) Sursă de dificultate : anxietatea. 39 .

40 . are deprinderi igienice bine conturate (baie. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. 10. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta apreciază calitatea. 8. greutăţii şi vârstei sale. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută. îşi exprimă dorinţele. dar respectuos . îşi alege haine potrivite staturii. 9. foloseşte un limbaj adecvat. 6. duş zilnic). vărsături. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare . 7. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Sursă de dificultate : durere. disconfort. greţuri. Nevoia de a comunica Pacienta comunică uşor. emoţiile.5. semnificaţia hainelor .

risc de complicaţii 41 .alterarea vieţii sexuale . Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţă Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place Sursă de dificultate : spitalizare. respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru pentru propria valoare. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară). Probleme : .11.alterarea confortului fizic din cauza durerii . pentru a evita o nouă spitalizare. 14. 13.potenţial deficit de volum lichidian . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri Pacienta are propriile principii. 12.deficit de cunoştinţe . cât şi pentru cea a mentorilor săi. durere.

starea de anxietate predomină datorită persistenţei simptomelor 42 .asigurăm suport moral .facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie Clorom 1% ( după izolarea patului de restul salonului).T : 37.T.. Seara Evaluare .6°C .deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .informăm asupra evoluţiei şi eventualelor complicaţii care pot apărea . nu prezintă frison sau creşterea temperaturii mai mult de 37. Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore .somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .m. i.pacienta nu prezintă semne de deshidratare.se administrează antiinflamatoare : Movalis supozitoare i.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea adoptată şi de informaţiile primite .se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa şi seara .pacienta va fi aşezată în repaus fizic. curat.se face bilanţ ingesta-excreta . în poziţie comodă. la indicaţia medicului .A.se va administra Diazepam .1 fiolă seara .îi administrăm antalgice (Algocalmin.se asigură salon bine aerisit.ZIUA I Probleme Disconfort fizic .pacienta afirmă o uşoară ameliorare a durerii în ambele fose iliace .r.v.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore noaptea Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor .acuză stare de bine fizic din punct de vedere al cazării . . liniştit.durere . 110/ 60 mmHg . Piafen).v.se montează perfuzie i.menţinem un nivel de comunicare eficient cu familia şi pacienta . (pe cateter) cu glucoză 5% 500 ml .se administrează i. relaxantă .6°C Disconfort psihic .cerem sprijinul familiei . .

Movalis supozitoare) . VSH. Piafen.administrăm Diazepam 1 tb seara Evaluare .durerea se ameliorează uşor după administrarea medicaţiei. urină : nimic patologic .administrăm antalgice.durere .v. antiinflamatoare (Algocalmin.recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi anunţată să nu-şi facă toaleta intimă în seara precedentă) pentru a treia zi . însă mai slabă în intensitate .TS : 37. ex.Ht 35% .facem bilanţul ingesta-excreta cu evaluare clinică generală .pacienta îşi însuşeşte informaţia 43 .6% Hematii 4 190 000 Leucocite 8 600 VSH 8 Ex.somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .menţinem o igienă locală satisfăcătoare (efectuarea toaletei de către pacientă) .asigurarea confortului fizic : lenjerie curată.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore pe timpul nopţii Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor .recoltăm probe biologice pentru hemoleucogramă. antispastice. Hb 11. Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore . Scobutil.8°C .stare generală mult ameliorată nu prezintă semne de deshidratare .4°C . dar reapare după trei ore.TD : 36.se administrează i. .nu prezintă frison .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . urină .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale . poziţie comodă în pat.

familie. pacientă.instituim o alimentatie usor digerabila.facilităm legătura dintre medic. călduţe . informând asupra evoluţiei sale .asigurăm suport moral Pacienta este mult mai liniştită din cauza atenuării simptomelor Familia este implicată activ în susţinerea ei 44 . fara condimete si grasimi .pacienta nu prezintă senzaţie de greaţă sau vărsături .supraveghem toleranţa pacientei la alimentele ingerate Evaluare .hidratăm pacienta cu ceaiuri îndulcite.respectă indicaţiile şi mănâncă puţin şi des .menţinem în continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta .deficit de informaţii Asigurarea unui confort fizic adecvat .împărţim raţia alimentară în mai multe mese. respectând mesele principale .Probleme Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Obiective Alimentare şi hidratare în limite normale Interventii .nu prezintă simptome de intoleranţă Disconfort psihic .ingera cu placere fructe si mancare pregătită de acasă .

fără semne sau simptome ale unor complicaţii Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .se execută tuşeu vaginal. cu palpare abdominală a anexelor.durerea este mult diminuată .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .m.pacienta mănâncă cu plăcere . rămânând o senzaţie de jenă Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .se va menţine o alimentaţie uşor .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale TD : 36.v.Movalis administrat i. călduţe .9°C .7°C TS : 36.administrăm în continuare i.antispasticele se administrează i. la nevoie antalgice . vărsături sau meteorism abdominal 45 . seara . apoi pe valvă se recoltează din col şi endocol secreţie vaginală pentru test Papanicolau .pacienta este condusă în salon şi este aşezată în poziţie comodă Evaluare .pacienta va fi hidratată oral. la 12 ore .stare generală bună.dimineaţa pacienta e chemată în sala de tratament .nu prezintă greaţă. cu ceaiuri îndulcite. durerea cedează.administrăm în continuare. cu anexe dureroase la mobilizare .r.după examinare prezintă durere în etajul inferior. Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .se administrează la cerere o fiolă de Scobutil şi Algocalmin.

urmărim apariţia eventualelor alterări ale eliminărilor intestinale .deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi . având în vedere incidenţa cancerului de col uterin la femei tinere 46 .Probleme Obiective Interventii digerabilă.dureros la palpare în zonele anexiale Disconfort psihic .asigurăm suport moral Pacienta este totuşi neliniştită în privinţa rezultatului. cu mese dese . complex de vitamina B Evaluare .m.lămurim pacienta că recoltarea frotiului vaginal este un examen de rutină în ginecologie .abdomen suplu. elastic.supraveghem toleranţa la alimentele ingerate .se administrează i.

nu prezintă frison sau alte semne şi simptome ale unei complicaţii supraadăugate .se administrează i.nu mai prezintă decât uşoară jenă la palparea abdomenului . greţuri sau vărsături . afebrilă .administrăm antiinflamatorii .se indică menţinerea unei igiene intime şi locale satisfăcătoare . . are tranzit intestinal.examen clinic general . elastic Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .TS : 36. o alimentaţie echilibrată . Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore .8°C .v.Movalis 1 supozitor seara .administrăm la nevoie antalgice .pacienta nu prezintă meteorism abdominal. scaun de consistenţă normală .TD : 36. în continuare.se administrează vitamina B1 şi B6.stare generală bună.m. cu menţinerea lor în limite normale Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .supreveghem toleranţa la alimente şi eventuala apariţie a unor alterări ale eliminărilor intestinale .7°C . uşor dureroase.prezintă un bun apetit pentru alimentele consumate (in special fructe) 47 . i.recomandăm.palpare abdominală a etajului inferior Evaluare .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .monitorizarea funcţiilor vitale.ZIUA A IV-A Probleme Disconfort fizic .zone anexiale suple.administrăm antispastice 1 fiolă la 12 ore(Scobutil) . abdomen suplu.pacienta nu solicită antalgice .

pacienta se linişteşte în urma aflării veştii că va fi externată şi a faptului că rezultatul frotiului vaginal nu a ridicat probleme FV .anxietate Combaterea anxietăţii 48 .Probleme Obiective Interventii .îi comunicăm pacientei că va fi externată în următoarea zi. ca urmare a evoluţiei favorabile . îi administrăm seara o tabletă de Diazepam Evaluare .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta şi familia .Trichomonas Haemophilus absenţi .Candida.asigurăm suport moral în continuare .la cerere. Floră microbiană polimorfă fără celule atipice Disconfort psihic .

i se va recomanda. cu zone anexiale nedureroase TD : 36.se face o evaluare clinică generală.evitarea relaţiilor sexuale timp de 1 săptămână . de asemenea.se indică continuarea ambulator a tratamentului antispastic şi antibiotic .recomandări medicale Intervenţii .1 supozitor Movalis. Scobutil.se întocmesc documentele de externare. expunerea la frig şi umezeala . . cu recomandările aferente .oral Ampicilină 500mg 1/ 8 ore.antiinflamatoare seara .pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie de bumbac şi să evite folosirea tampoanelor intravaginale . . suplu.la examinare se constată un abdomen elastic. cu examen ginecologic. Pacienta e pusă în poziţie ginecologică .se recomandă acordarea unei atenţii deosebite igienei locale intime .ZIUA A V-A Probleme Disconfort fizic şi psihic Obiective Educaţie sanitară . să revină la control peste 7 zile sau în caz de reapariţie a durerii .se execută TV.Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicului şi are parte şi de înţelegerea viitorului soţ şi de sprijinul familiei 49 .7°C .antalgice la nevoie . timp de 5 zile .se indică evitarea ortostatismului prelungit.se recomandă un regim alimentar care să prevină constipaţia .va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic temperatura Evaluare .

Naşteri 3 . 28. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatură 38. 02.10 Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală. 50 . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % . 03. motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni. metroragie moderată. Vârsta : 25 ani Domiciliu : Bodo 192 Religie : penticostală Ocupaţie : casnică Data internării : 12. febră. dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală). dureri lombare cu micţiuni dese.6 % . micţiuni dese cu durere . dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară. Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultură : Eschericchia coli prezent Test de sarcină : negativ Examen sumar urină : culoare galbenă. Infecţie urinară. face febră şi frison. Frecvente hematii şi leucocite. M. Pielonefrită acută? Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă. Avorturi : 0 APP : rujeolă în copilărie. 2010 Istoricul bolii : Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare. 2010 ora 8.CAZ II Nume : F.A. hepatita virală A. tata decedat APF : menarha la 12 ani. Prenume : I. apendictomie Înălţime 160 cm. Greutate : 70 kg T.4 ° C U. Hb : 11. durata 4-5 zile. albumină absent. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară sângerare. cicluri regulate.

anexa stângă nepalpabilă . Fină lamă transonică retrouterin. valve : col întredeschis. chist ovarian anexa stângă 29/20 mm. Rinichi fără ectazii. anexa dreaptă 33/26 mm. nisip renal prezent. IDENTIFICARE PROBLEME 2. elastic. lipsa senzaţiei de sete Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 51 . sensibil la palpare. leucoree moderată Echografie : vezică urinară în semirepleţie uter 72/42/37 mm. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării Manifestări de dependenţă : inapetenţă. pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală. Douglas liber. zona anexială dreaptă sensibilă la palpare . dureros la palpare în hipogastru şi fosa iliacă dreaptă TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min Sursă de dificultate : stare febrilă.Examen obstetrical : abdomen suplu. Ex. Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută) Sursă de dificultate : anxietate 2.

viaţa ei are alte priorităţi : copiii. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare.4°C Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 8. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Probleme : dificultate în mobilizare Manifestări de dependenţă : durere lombară Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 5. disconfort Manifestări de dependenţă : oboseală. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică. religia. micţiuni dese 6. îşi satisface această nevoie fără dificultate prin duş zilnic. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. somn insuficient Sursă de dificultate : durere. 52 . Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : febrilă – 38. 7. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : metroragie redusă Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin 4.3.

febră 10. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează. 53 . Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei) 13.9. religii Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase Sursă de dificultate : spitalizare 12.

alterarea somnului . izolare prin apartenenţa religioasă. nivel social scăzut.posibila alterare a ritmului cardiac - 54 .hipertermie . Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse eliminări urinare alterate. eliminări menstruale alterate potenţial deficit de volum lichidian .14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Probleme : deficit de cunoştinţe Manifestări de dependenţă : neîncredere Sursă de dificultate : anxietate.risc de complicaţii .

55 .

se recoltează urocultură (după ce instruim pacienta să-şi efectueze toaleta locală).asigurăm repaus fizic. atât în fosa iliacă. antispastice (Piafen).efectuăm toaleta vulvo-vaginală.pierde sânge pe cale vaginală în cantitate foarte mică TV : col întredeschis.) .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .administrăm antalgice (Algocalmin).etcihetăm eprubeta şi o ducem la laborator T : 38. leucoree moderată .pacienta doarme doar trei ore în cursul nopţii Eliminări menstruale şi urinare alterate Eliminări în limite normale . sânge în cantitate foarte redusă. cu aplicarea unui tampon .ZIUA I Probleme Confort fizic alterat Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . Îi explicăm modul de recoltare a urinii din mijlocul jetului (nu se recoltează prin sondaj.se efectuează tuşeu vaginal şi se recoltează frotiu vaginal Evaluare . antiinflamatoare (Movalis sup.4°C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min .durerea este de aceeaşi intensitate.pacienta îşi însuşeşte cele indicate şi recoltează urina pentru examenul cerut 56 .administrăm Diazepam 1 tb seara . poziţie antalgică şi căldură în zona lombară .combaterea durerii .pacienta prezintă leucoree moderată cu striuri sanguine ( nu sângerează abundent) . deoarece pacienta acuză jenă în timpul micţiunii) .urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii pe cale vaginală . cât şi la micţiune .

57 .

iaurt. copii) să o viziteze în cursul după-amiezii . pentru urmărirea evoluţiei bolii în condiţii de spital şi nu ambulator 58 . cat si sotul importanta spitalizării.nu prezintă intoleranţă digestivă la lichide sau alimente . cu jenă în timpul lor .Probleme Potenţial deficit volum lichidian şi alimentaţie necorespunzătoare Obiective Hidratare corespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare Intervenţii .se face raport ingesta-excreta . gradul de transpiraţie Evaluare .menţinem o strânsă legătură între pacientă şi medic. carne. şi înţelege.permitem familiei (soţ. elastice . îi explicăm tot ceea ce ea crede că reprezintă o nelămurire .indicăm consum de lichide în cantitate mărită.prezintă micţiuni dese. încercând să suplinim prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de cunoştinţe .se urmăreşte aspectul tegumentelor.se recomandă consumul de alimente uşor digerabile .lămurim familia că este bine să fie internată. atât ea.pacienta va fi hidratată parenteral cu Glucoză 5 % 500 ml . dar şi pentru a favoriza micţiunea . pentru un răspuns mai bun la conduita terapeutică . fructe.tegumentele sunt normal colorate. transpiraţie uşor abundentă în urma administării de Algocalmin Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic adecvat . mai ales în perioada febrilă.menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta.îi asigurăm suport moral . supe .pacienta este liniştită când îşi vede familia. faciesul.pacienta ingeră ceai călduţ .

se montează acteter venos.Probleme Risc de complicaţii Obiective Prevenirea complicaţiilor .combaterea hipertermiei .se face bilanţ ingesta-excreta . paracetamol) tablete Evaluare . hemoleucogramă .combaterea infecţiei urinare Intervenţii .se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore i.combaterea procesului inflamator .8°C . . Hb : 11.pacienta nu prezintă frison sau stare de deshidratare 59 .se recoltează probe biologice pentru VSH.se monitorizează funcţiile vitale. în special temperatura şi tensiunea arterială .6 .pacienta nu acuză disconfort în timpul administrării lente a antibioticului VSH : 12 Hemoleucogramă : Ht : 34% . scade după 2 ore la 37.v. Leucocite : 10 000 T : 38.4 ° C.se administrează antipiretice ( algocalmin. pe care se administrează o perfuzie cu Glucoză 5 % .

în fosa iliacă stângă durerea persistă la examenul local şi abdominal .frecvenţa micţiunilor scade uşor 60 .pacienta va fi condusă în sala de tratamente pentru efectuarea tuşeului vaginal şi a unui examen clinic general.admistrăm antispastice.somn alterat (oboseală) . Candida Haemophilus.pacienta nu se poate obişnui cu disconfortul administrării intravaginale a ovulelor .din cauza administrării intravaginale a medicaţiei Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .durerea lombară este uşor ameliorată .durere în fosa iliacă şi zona lombară .micţiuni dese . absent. C II inflamator.asigurarea unei poziţii cât mai comode în pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară şi suprasimfizar . cu palpare abdominală .1 tabletă seara . antalgice antiinflamatoare .asigurarea orelor de somn şi odihnă necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazerpam .recomandămaplicarea unui tampon zilnic. moderate hematii . pentru a nu murdări lenjeria Evaluare . după izolarea patului de restul salonului .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic .nu mai prezintă decât leucoree moderată Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas.în cursul nopţii pacienta reuşeşte să se odihnească .pacienta îşi va administra ovule vaginale (Cervugid) după efectuarea toaletei intime cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV .monitorizăm frecvenţa micţiunilor .efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat cu soluţie călduţă Clorom 1%.

scade la 37. frecvente depozite de oxalaţi de calciu TA : 130/65 mmHg TD : 37.test de sarcină negativ .urmărim aspectul tegumentelor şi mucoaselor .8°C .aproximativ 1500 ml/zi .se monitorizează funcţiile vitale şi se urmăreşte menţinerea lor în limite normale .deshidratare Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . fină lamă transonică retrouterin Rinichi fără ectazii.se recoltează probe biologice pentru examen sumar de urină .se administrează antipiretice (paracetamol) .pacienta consumă fără probleme alimente . .Probleme Risc complicaţii .îndrumăm pacienta să consume ceai de codiţe de cireşe .genitale .v.se face bilanţul lichidelor ingerate Evaluare .examen urină : culoare galben albumină absent. leucocite şi hematii prezente în sediment.se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore i.însoţim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic . nu prezintă intoleranţă digestivă .renale .nu prezintă semne de deshidratare Potenţial deficit de volum lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentaţie corespunzătoare .recomandăm consumul de alimente uşor digerabile şi evitarea condimentelor 61 .4°C Ecografie : AD : 33/26 mm chist ovarian AS : 29/20 mm endometru 7 mm.tot din prima urină se face test de sarcină .3°C TS : 37. Vezică nelocuită .hidratare orală .

explicăm familiei că nu putem să le asigurăm un loc de rugăciune pentru mai mulţi credincioşi şi solicităm înţelegere din partea lor Evaluare .Probleme Disconfort psihic Obiective Asigurarea unui confort psihic adecvat Intervenţii .menţinem o comunicare eficientă cu pacienta.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de explicaţiile primite . explicăm pacientei şi familiei interpretarea acestora . la nivelul ei de înţelegere .pacienta citeşte singură rugăciuni 62 .aducem la cunoştinţă rezultatele tuturor investigaţiilor şi. cu acordul medicului.familia înţelege şi renunţă la ideea de rugăciune în grup .informăm familia asupra evoluţiei stării sale de sănătate şi cerem membrilor colaborare şi sprijin moral .

mult diminuată în dimensiuni . prin efectuarea toaletei interne cu bicarbonat de sodiu seara..TV : zone anexiale AS nedureroasă AD uşor sensibilă. abdomen suplu. cu uşoară jenă la palpare abdominală .asigurăm orele de somn necesare refacerii organismului Evaluare .conducem pacienta în sala de tratament şi o punem pe masa ginecologică.explicăm pacientei necesitatea tratamentului şi eficacitatea acestuia.asigurăm poziţie comodă în pat.) . urmată de administrarea intravaginală a ovulelor .leucorere cu aspect normal. cu cu aplicaţii de comprese calde în zona lombară . .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .pacienta se odihneşte în timpul nopţii . pentru consult ginecologic şi evaluare .disconfort în administrarea medicaţiei i.se recomandă întreţinerea igienei locale intime.administrăm antalgice i.consult ginecologic Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . dacă e urmat cum trebuie .disurie . elastic .dureri lombare . la nevoie.monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi gradul de durere . antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare (Movalis sup.m.prezintă micţiuni spontane fără acuze de jenă în timpul actului de micţiune 63 .v. în cantitate redusă .dureri lombare diminuate.

nederanjante. cu frecvenţă normală TA : 120/65 mmHg P : 88b/min TD : 36. sensibil la Cefuroxim .hidratare orală .ginecologice Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii .excreta . de asemenea.pe baza rezultatului uroculturii se stabileşte schema de tratament conform antibiogramei .8°C . fără semne de deshidratare . antispastice şi antiinflamatoare . recomandăm evitarea alimentelor care produc constipaţie .leucoree redusă.administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.tegumente şi mucoase normal colorate.urocultură nesterilă cu Escherichia Colli prezent. ciocolata şi cafeaua . fără miros supărător .micţiuni spontane. elastice.renale .1500-2000 ml .9°C TS : 36.Probleme Risc de complicaţii .recomandăm pacientei să consume alimente uşor digerabile şi să evite condimentele.urmărim gradul de toleranţă al alimentelor şi aspectul mucoaselor şi tegumentelor 64 .raport ingesta .monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa micţiunilor şi încercăm să le menţinem în limite normale Evaluare .pacienta prezintă apetit normal cu preferinţă pentru fructe (îi plac bananele) Alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare .

îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia e favorabilă. .faptul că sugarul e liniştit şi pune în greutate îi arată că e bine supravegheat şi îngrijit ZIUA A IV-A PROBLEME Disconfort fizic OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .îşi face cu regularitate toaleta locală şi îşi administrează medicaţia intravaginal .o facem să conştientizeze că e necesară o mai mare deschidere spre ştiinţă.Piafen 1 fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis .administrăm antalgice (Algocalmin) la Nevoie .pacienta nu mai acuză dureri lombare şi nici în zona anexială dreaptă .verificăm dacă pecienta şi-a însuşit obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi continuă tratamentul intravaginal cu ovule . pentru care e foarte îngrijorată .Disconfort psihic.se linişteşte în momentul când familia e reintegrată pentru scurt timp .îi sugerăm să ne semnaleze orice disconfort apărut . dat de izolarea de familie şi copii Asigurarea unui confort psihic adecvat .monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm EVALUARE .urmărim gradul de oboseală (prezent sau absent) cu satisfacerea orelor de somn necesare . ea are un alt statut Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor TD : 36.solicităm ajutorul familiei şi asigurăm vizita copiilor şi a sugarului .6°C TS : 36. va fi externată peste două zile .încercăm să comunicăm cât mai mult cu pacienta .v.administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.8°C 65 . cu respectul propriei fiinţe .administrăm antispastice . i.încearcă să ne explice că datorită religiei.

pacienta ne solicită ajutorul şi ne roagă ca la externare să stăm de vorbă cu soţul. având în antecedente 3 naşteri.anxietate OBIECTIVE Combaterea anxietăţii INTERVENŢII .îi explicăm că trebuie să aibă răbdare.să le menţinem în limite normale . pentru că ei îi este ruşine să-şi susţină punctul de vedere 66 .urmărim aspectul tegumentelor şi comportamentul pacientei TA : 100/70 mmHg Nu prezintă frison Puls : 78b/min PROBLEME Disconfort psihic .asigurăm pacienta că evoluţia sa e favorabilă şi că în ziua următoare va fi Externată .se menţine controlul raportului ingestaexcreta . organismul fiind obosit EVALUARE .

67 .

apoi să folosească un mijloc de contracepţie pentru a evita o sarcină. ca aspect şi cantitate Col violaceu. evitarea contactului sexual şi apariţia unei eventuale sarcini purtarea lenjeriei de bumbac .încercăm să explicăm soţului că-i respectăm religia şi valorile după care-şi conduce viaţa.soţul doar ne ascultă.anxietate . Îi explicăm că soţia sa este mult prea obosită după cele trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt copil. fără a da semne sau o afirmare verbală că este de acord cu ceea ce i s-a spus .recomandăm să vină la control de specialitate peste 7 zile. menţinerea unei igiene intime riguroase. el pune crezul său înainte de familie 68 .se face evaluare clinică generală . a efortului fizic prelungit şi a ortostatismului prelungit. daca apar semne inflamatorii EVALUARE . însă pentru el şi copii. administrarea ovulelor rămase.palpare abdominală : abdomen suplu.deficit de cunoştinţe . fără leziuni Stare generală bună Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicale şi promite că le va respecta în măsura posibilităţilor . pentru că nu ar mai face faţă fizic . mai importantă credem că e mama . cu respectarea tuturor principiilor alimentare. antalgice şi antispastice la nevoie .barieră religioasă OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .pacienta este condusă în sala de tratament şi urcată pe masa ginecologică pentru examen de specialitate. alimentaţie bine echilibrată.monitorizăm funcţiile vitale .ZIUA A V-A PROBLEME Disconfort psihic . sau în orice alt moment. recomandăm să o respecte ca om şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă sexuală. respectarea orelor de odihnă şi somn.se recomandă continuarea tratamentului ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp de 5 zile. a umezelii. combinat cu palpare abdominală . Movalis supozitoare seara.se întocmeşte documentaţia de externare cu recomandările aferente . elastic.recomandări : evitarea frigului. Leucoree normală.

Vârsta : 36 ani Domiciliu : Făget. 69 . de circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă. durere accentuată în etajul abdominal inferior. 2010 Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea stângă a abdomenului inferior.10 Diagnostic internare : Anexită acută stânga Displazie col uterin. dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos . subfebrilitate. Prenume : R. Din acest motiv. raport nucleu-citoplasmă inversat) Test de sarcină negativ. A. se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. cicluri neregulate. leucoree rozată.CAZ III Nume : I. hipercromatism nuclear. 2010. ora 5. urât mirositoare. dismenoreice. Ştie că are o rană pe col. durata – 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. 02. Coposu 3 Religie : ortodoxă Ocupaţie : şomeră. urât mirositoare şi de circa 2 luni. Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi. Suspiciune carcinom in situ Motivele internării : stare generală alterată.6% . 02. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne. Str. constipaţie.6°C. este subfebrilă – 37. Hb 9. necăsătorită Data internării : 20. abundente. masa ginecopatei Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaţie : 5. vărsături. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 16 ani. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% .

greutate 58 kg IDENTIFICARE PROBLEME 1.6 ° C Înălţime 162 cm. Examen obstetrical : TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă. pierde pe cale vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne. circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee . nelocuit. hiperechogenă. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37. tahicardie moderată – 90b/min Surse de dificultate : anxietatea 2. inapetenţă Surse de dificultate : iritaţie peritoneală 70 . friabil . Nu sunt colecţii în Douglas.Ecografie : vezica urinară în semirepleţie AS : 33/20mm. urât mirositoare.A. uter de dimensiuni normale. Rinichi fără ectazii. vărsături. T. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată. de culoare rozată. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării Manifestări de dependenţă : greţuri.

hainele reprezentând pentru ea un atu în societate. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : leucoree rozată. disconfort. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37.3. anxietate 6. cu aspect de spălătură de carne Surse de dificultate : displazie de col uterin Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : constipaţie Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin 4. 5. 7. 71 .6°C Surse de dificultate : proces inflamator 8. se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Surse de dificultate : durere. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei . Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie.

izolare Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. Nevoia de a se recreea Probleme : anxietatea Manifestări de dependenţă : Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 14. 72 . 12. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă. valori Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios. durere şi sângerare la contact sexual sau consult 10. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : retragere. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii Surse de dificultate : durere. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a situaţiei.9. disperare 13. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri.

eliminări intestinale şi menstruale alterate . anxietate .alterarea confortului fizic : durere.risc de complicaţii 73 . secreţii vaginale . comunicare ineficientă.Probleme : .alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe.potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie .

74 .

durere în fosa iliacă stângăla examenul cu valve se constată un col cu leziuni. anexa dreaptă nedureroasă Abdomen suplu. friabil.schimbăm lenjeria de pat de câte ori solicită pacienta . dureroasă şi sensibilă la palpare şi mobilizare .ZIUA I PROBLEME Disconfort fizic .TV : anexa stângă mărită în volum.conducem pacienta în sala de tratamente şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examenul ginecologic .însoţim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominale şi pelvine .însoţim pacienta la grupul sanitar pentru a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie .administrăm antalgice (Algocalmin) şi antispastice ( Scobutil) i.servim medicului cu mănuşi sterile.ajutăm medicul în efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne. cu aspect spongios.oboseală OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu soluţie de Clorom 1% .secreţii vaginale .servim medicul cu pensă port-tampon şi lamă pentru recoltare FCV .seara administrăm 1 tabletă de Diazepam deoarece a acuzat stare de oboseală EVALUARE . din cauza durerii 75 . elastic .asigurăm repaus la pat în poziţie comodă care să mai atenueze din disconfort . .după administrarea Diazepamului. valve pentru efectuarea tuşeului vaginal .durere . apoi conducem pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie comodă . pacienta doarme doar trei ore noaptea. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne .m.

îi explicăm şi răspundem tuturor semnelor de întrebare ridicate .pacienta este în continuare neliniştită în legătură cu starea sa de sănătate .menţinem şi mediem legătura cu familia .încercăm să o lămurim că până la venirea rezultatelor FCV.solicităm ajutorul şi sprijinul familiei EVALUARE .anxietate OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .îi aducem la cunoştinţăeventualele investigaţii la care ar fi supusă în caz de rezultat nefavorabil .asigurăm suport moral şi îi expunem cazuri pozitive .ştie că ceva nu este bine şi că a greşit în faptul că nu şi-a tratat displazia de col uterin 76 .informăm familia asupra stării de sănătate a pacientei . va urma tratamentul prescris .PROBLEME Disconfort psihic .încercăm să comunicăm activ cu pacienta.deficit de cunoştinţe .comunicare ineficientă .

administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore.pe cale vaginală.PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B ..recoltăm de urgenţă probe biologice pentru grupa sanguină şi Rh. . aspectul şi cantitatea acestora .6°C.diureză : urină clară.monitorizăm funcţiile vitale .urmărim secreţiile vaginale. scade la 37.examinăm aspectul tegumentelor şi mucoaselor .A. VSH şi hemoleucogramă .sângerare uşoară la nivelul colului la exercitare de presiune Deficit lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentare corespunzătoare .v. 1300 ml / 24 ore 77 .1°C . nu pierde sânge sau cheaguri după tuşeul vaginal . i.facem raportul ingesta-excreta şi urmărim eventualele semne de deshidratare .spre seară acceptă ceai de mentă îndulcit cu lămâie EVALUARE .1500 ml . prezintă leucoree rozată.nu mai prezintă greaţă sau vărsături .pacienta nu prezintă semne de deshidratare .pacienta nu ingeră nimic pe cale orală . pulsul şi temperatura .T 37.în special T.hidratăm pacienta parenteral . micţiuni spontane.administrăm antipiretice (paracetamol) .administrăm antiemetice (Metoclopramid) .urmărim faciesul şi comportamentul .hidratăm pacienta parenteral deoarece refuză ingerarea orală a lichidelor sau alimentelor .

mănuşi. o punem în decubit lateral dreapta (avem pregătite canule sterile. lubrifiem canula şi. cu blândeţe.în urma clismei. conducem pacienta la baie.hidratare corespunzătoare parenterală cu administrare intrarectală a unui supozitor cu glicerină .se pregăteşte o clismă evacuatoare .PROBLEME Eliminări intestinale şi menstruale inadecvate OBIECTIVE Eliminări în limite normale INTERVENŢII . Administrăm lichidul călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină cât mai mult timp. aleză).servim pacienta cu tampoane vaginale .igiena e menţinută în limite acceptabile 78 . Strângem materialul folosit şi conducem pacienta la toaletă . o introducem în rect. irigator.asigurăm condiţii optime de menţinere a igienei intime .urmărim aspectul şi cantitatea scurgerilor vaginale EVALUARE . pacienta elimină fecale de consistenţă pietrificată .

ZIUA A II-A 79 .

după cele două naşteri.monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi 80 .comunicare ineficientă Asigurarea unui confort psihic adecvat .asigurăm permanent suport moral .asigurăm o poziţie comodă în pat cu un climat plăcut în jur .administrăm Diazepam . când a şi făcut un avort .PROBLEME Disconfort fizic .9°C PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .în cursul nopţii se odihneşte Disconfort psihic .bolnava afirmă că nu a făcut tratamentul şi nu s-a prezentat la control. din cauza unei proaste informări .pacienta îşi menţine igiena intimă fără ajutor.deficit de cunoştinţe .nu a recurs la alte mijloace de contracepţie.administrăm antispastice şi antalgice.bolnava ne aduce la cunoştinţă că. încercăm să interogăm pacienta în legătură cu viaţa sa de familie.prin întrebări bine formulate şi gândite.menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta .suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi întreţinerea igienei intime .leucoree .încercăm să stabilim mai mult o relaţie de încredere . au urmat alte sarcini nedorite şi avortul a fost o soluţie de rezolvare .i s-a adus la cunoştinţă despre rana de pe col şi a fost rugată să revină. vizitele la medicul ginecolog şi motivul atâtor avorturi la cerere .analizăm informaţiile primite şi ne revizuim atitudinea comportamentală -atenţionăm medicul cu privire la antecedentele ginecologice EVALUARE . dar leucoreea îi dă senzaţie de disconfort . la nevoie .somn insuficient OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui număr de ore de somn suficient INTERVENŢII .durere .asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie curată de câte ori e nevoie .ultimul consult a fost în urmă cu aproape 2 ani.durerea persistă doar la palpare abdominală . pentru că s-a simţit bine EVALUARE TD : 36. primind şi tratament .1 tabletă seara .

evaluăm starea generală. sâgerare moderată la nivelul colului în timpul tuşeului Alimentare şi hidratare deficitare Alimentare şi hidratare corespunzătoare . de consistenţă şi aspect normal .interogăm pacienta cu privire la tranzitul intestinal.prezintă tranzit intestinal. lactate. anexa stângă dureroasă uşor la mobilizare . fructe.seara .2°C TA : 110/70 mmHg P : 80 b/ min . soluţie Clorom 1% şi soluţie Betadine pentru badijonare vaginală TS : 37.v. suc natural .recomandăm consumul unor alimente uşor digerabile. brânză de vaci. abdomen suplu. supe carne de pui.pacienta consumă cu plăcere alimentele prescrise şi nu acuză stare de greaţă. . i. etc . tegumente uşor palide. scaun. nemeteorizat .la tuşeu se constată anexa dreaptă suplă.micţiuni spontane 6-7/24 ore .hidratare orală cu ceai îndulcit. iaurt. vărsături .are scaun spontan.conducem bolnava în sala de tratament şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examen de specialitate şi toaleta vulvovaginală efectuată de medic . aspectul tegumentelor şi mucoaselor . valve.supraveghem toleranţa digestivă la alimentele consumate şi dacă apar unele fenomene digestive .stare generală bună.hidratare parenterală 1000 ml Glucoză 5% + ser fiziologic 9% .servim medicul cu mănuşi sterile.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore. fără semne de deshidratare ZIUA A III-A 81 . diureză . nedureroasă.

după 5 minute de la administrarea oxigenului îşi revine şi încearcă să asimileze ceea ce i se spune .urmărim cu atenţie comportamentul.v.asigurăm un climat plăcut în salon.medicul îi explică că este un cancer de col în fază incipientă.4°C TS : 36.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore. împreună cu medicul . depistat din timp . schimbăm lenjeria de pat la nevoie .asigurăm suport moral permanent .pacienta acuză doar uşoară jenă în partea stângă .durere .anunţăm vestea neplăcută.asigurăm soluţii şi tampoane pentru efectuarea toaletei intime de către pacientă . devine dispneică.r. INTERVENŢII . i.administrăm supozitoare Movalis i.încercăm să pregătim pacienta în vederea aducerii la cunoştinţă a rezultatului nefavorabil al FCV .v.8°C P : 78b/min TA : 110/70mmHg .nu prezintă semne de deshidratare EVALUARE . monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .administrăm oxigen pacientei. prin cuvinte calde şi atingeri TD : 36.seara administrăm 1 tabletă de Diazepam EVALUARE . faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei . pentru a favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax .căutăm.administrăm antalgice şi antispastice .sprijinul familiei o ajută foarte mult PROBLEME Disconfort psihic OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat 82 . stare de şoc psihic . seara .pacienta nu poate accepta că are acest diagnostic.se administrează în continuare tratament parenteral.PROBLEME Disconfort fizic .numărul de ore de somn pe noapte este suficient Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . puls 100b/min. cu antibiotice i.leucoree OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .

să uşurăm acceptarea diagnosticului recent . soţul.v. acceptă cu greu realitatea . cu un procent de vindecare de 80-90% . cu EVALUARE .pacienta refuză micul dejun şi prânzul .familia. deoarece diagnosticul de cancer a fost stabilit în fază incipientă .pacienta vomită (pe fond psihic) 83 .pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis .vor hotărî împreună ce e de făcut PROBLEME Alimentare şi hidratare deficitare OBIECTIVE Alimentare şi hidratare corespunzătoare INTERVENŢII . în special al soţului şi încercăm să le comunicăm diagnosticul într-un mod care să-l facă mai acceptabil .însoţim pacienta la serviciul CT nemâncată .hidratăm pacienta parenteral i.asigurăm intimitate familiei.cerem sprijinul familiei.îi explicăm că datorită simptomelor anexitei practic i s-a salvat viaţa. pentru a hotărî ce au de făcut. respectând indicaţiile medicului .îi explicăm că în continuare conduita va fi de extirpare a colului (doar la cererea pacientei histerectomie totală).

m. mizând pe efectul psihic produs de ei . care practic îi vor motiva existenţa.administrăm complex de vitamina B i.efectul e cel aşteptat : acceptă cina.m. vărsăturile încetează ZIUA A IV-A PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE 84 . .spre seară. doar fructe .urmărim apariţia unor eventuale fenomene digestive . recurgem la un tertip : îi aducem cei doi copii. după administrarea Metoclopramidului.seara. .Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% 500 ml .administrăm Metoclopramid i.

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . oral şi Movalis supozitoare.r. soluţie antiseptică. valve.se recomandă control de specialitate cu repetarea FCV-ului .pacienta este consultată şi se efectuează toaleta vulvo-vaginală .consideră că rezolvarea cât mai rapidă îi va prelungi viaţa .promite că va ţine legătura şi va veni la control 85 .pacienta hotărăşte împreună cu familia să se deplaseze cât mai repede la clinica de oncologie.servim medicul cu mănuşi. i. betadine .se recomandă administrarea în continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea şi sprijinul personalului medical .luăm legătura cu clinica de oncologie şi solicităm ambulanţă pentru transportul pacientei .se întocmeşte documentaţia de externare cu toate analizele aferente . pentru tratement de specialitate .păstrarea unei igiene intime riguroase solicităm suport şi sprijin moral familiei . .

În unul dintre cazuri. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital. Pacienta în prezent e bine. Atenşie. evitarea frigului şi a umezelii. lehuzie. cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii. implicit – joacă un rol destul de important. când putem sta cu familia? 86 . vindecarea este de 100%. Am observat că dacă este urmat un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi. devin o familie. cu un confort fizic alterat de durere uneori violentă. ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată. Am mai putut observa că şi familia – soţul. totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară. indiferenţă). femei de orice vârstă. însă familia îi este alături. Restul va depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare trebuie acordat acestuia.II. familie. o viaţă echilibrată sexual. religie sau profesie : cu o igienă riguroasă. deci. CONCLUZII – partea practică Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de vârstă. psihic mai are momente de depresie. pentru scurt timp. control de specialitate periodic. cu o evoluţie postoperator favorabilă . religie. putem evita astfel de boli.

irigator .III. reducerea proceselor inflamatorii.canula vaginală . 87 . prosop . Sterile : . calmarea durerilor. oxicianură de mercur 1:4000. Pregătirea psihică şi fizică a pacientei Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării spălăturii vaginale.paravan. curent de lichid care. dezinfecţie locală. Scop: terapeutic.muşama.tampoane de vată .mănuşi de cauciuc .pensă porttampon 2. pentru îndepărtarea conţinutului vaginal. De protecţie : . soluţie cloramină.bazinet Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă.tăviţă renală . după ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă. Materiale necesare : 1. după caz : apă oxigenată. cearşaf . traversă. soluţie permanganat de potasiu 1:2000. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin.

la indicaţia medicului. Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon. Verifică temperatura soluţiei. patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus. După scoaterea bazinetului. Cu blândeţe.Pregătirea fizică : Se izolează patul cu un paravan . apoi scoate aerul din irigator. acesta va fi trimis la laborator. 88 . pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală. Canula va fi pusă în tăviţa renală. Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă. apoi îmbracă mănuşile sterile. După terminarea spălării. apoi va îndepărta paravanul. introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură . Îngrijiri ulterioare : Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul. asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală. apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică. Tehnică: Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. Se adaptează canula la tubul irigatorului. Se spală organele genitale externe cu apă şi săpun. Scoate canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului.

Autor Adrian Restian. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Mioara Mincu. Bucureşti. 1999 2. Bucureşti. Editura Carol Davila. . Ediţia a XVII.. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali. Editura Viaţa Medicală Românească. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal. 2007 Titirică Lucreţia.IV.Ginecologie. Ghid de nursing. Rădulescu I. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Lemnete I. Novak . Bucureşti. Editura Viaţa Autor dr. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament. Editura medicală Bucureşti. Autor Românească. Autor Titirică L. 1975 Autori 3. Bazele medicinei de familie.. Berek. 2005 89 . Autor Johnatan S. Robert Berkow 6. Editura medicală Callisto. 2002 Autori Mark H. Beers. 7. 2000 4. Editura Medicală Bucureşti 5.