CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII IV. ETIOLOGIE V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE VI. DIAGNOSTIC POZITIV a. Criterii clinice b. Criterii de laborator VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL VIII. TRATAMENT a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic IX. PROGNOSTIC X. PROFILAXIE XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1

B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR: -Culegerea informaţiilor - Identificarea problemelor -Plan de îngrijire II. CONCLUZII – Partea Practică III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2

Motto:
Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii.
Bernard de Fontenelle

3

A. PARTEA TEORETICĂ

4

mămici. am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. în acest moment. măsuri profilactice. deoarece. una din bolile cele mai frecvente. mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră. în prezent. nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la infertilitate. Am ajutat şi eu. Am ales această temă deoarece. întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. tratament şi educaţie sanitară. am făcut practica pe secţia de ginecologie. INTRODUCERE MOTIVAŢIA LUCRĂRII Boala inflamatorie pelvină este considerată. Prin studierea acestor cazuri. sunt. Unele. 5 . diagnosticate la timp. În acelaşi timp. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină.I. în timpul stagiului petrecut în spital. sau poate cauza complicaţii grave. prin mica mea contribuţie la îngrijire. nu în ultimul rând.

cât mai curând posibil”. fie bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea. contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă. fiind orientată asupra individului.S. să ajute individul.DEFINIŢIA NURSINGULUI Definiţia nursingului O.N. - îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele.A. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii. fie acesta bolnav sau sănătos. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. Nursa aplică diverse metode 6 . şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă. .prevenirea îmbolnăvirilor. Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul .M. să-şi afle calea spre sănătate/recuperare. aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială. Îngrijirea are un caracter continuu.promovarea sănătăţii. în toate unităţile sanitare. cuprinzând: . cu condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face. a familiei sau a grupului. A.

Nevoia de a fi curat. 9. 6. 2. esenţială a fiinţei umane. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. valori. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. pentru a-şi asigura starea de bine. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. 10. 4. 11. cu componentele bio-psiho-sociale. 7. Nevoia de a dormi şi a se odihni. 8. 7 a practica religia. 3.pentru a menţine şi stimula sănătatea. . Nevoia de a evita pericolele. în apărarea fizică şi mentală”. 5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nevoia de a elimina. 12. de a proteja tegumentele şi mucoasele. „ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. Nevoia de a comunica. culturale şi spirituale ale individului. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. de Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. îngrijit. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri.

scopul ideal al profesiunii de a mulţumi. Nevoia de a se recrea. maturitatea sa. obiceiuri personale şi culturale.13. 8 . este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. După conceptul Virginiei Henderson. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. starea de sănătate. în funcţie de individ. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate. 14.

Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. Planificarea îngrijirii (obiective) 4. eventual. 9 .ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE 1. obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut. asupra suferinţei. Planificarea îngrijirilor ne permite: a. dacă au apărut date noi în evoluţia stării pacientului şi. Culegerea de date 2. dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic). 4. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. diagnostic de îngrijire) 3. Analiza şi interpretarea datelor (probleme. Evaluarea 1. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiei). determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite. Ne informează asupra ceea ce este pacientul. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) 5. adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”. 3. 2. b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. 5.

Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă. fie datorită lipsei simptomelor. care au cel mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală. în interval de 2 ani. 20 % din femei prezintă infecţii ulterioare. care are efecte pe termen lung.NOŢIUNI INTRODUCTIVE Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter. După un prim episod de boală inflamatorie pelvină. sau când suferă de durere cronică pelvină. uterine şi ovare ). Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome. sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină. Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte. motiv pentru care nu urmează un tratament. o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală. Astfel. boala inflamatorie pelvină este depistată târziu. Se estimează că 1.7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată. Aceasta este adesea. când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată. Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. dar nu întotdeauna. fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome. deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii. 10 .

II. Oasele coxale. ischionul şi pubisul. Articulaţiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii : . lateral. sacrotuberos şi sacrospinos. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ STRUCTURA PELVISULUI Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene.Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace. 11 . . iliolombar. o cavitate în formă de cupă. lombosacral.Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul. legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate. în care pătrunde capul femural. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul.

2. obturator intern şi iliopsoas. .Diafragma urogenitală. 12 . . MUŞCHII PELVIENI cuprind : a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei.Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni. care sunt : . alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară. Aceştia includ muşchii piriform. b) Muşchii planşeului pelvin.Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal.

vaginul este orientat posterior către sacru. rectul inferior şi fundul de sac posterior. Este compus din trei straturi : mucoasa. posterior – cu corpul perineal. chiar deasupra cervixului. posterior şi lateral ). colul vezical şi regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii . canalul anal. tubular.cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin 13 . rectală medie şi arterele ruşinoase interne. Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv. VAGINUL este un organ cavitar. Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior. fibromuscular. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin. ce se întinde de la vestibulul vulvei până la uter. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină. 2. În poziţia dorsală de litotomie. b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor. Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ). a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra.STRUCTURILE GENITALE 1. peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior. Este ataşat la extremitatea superioară de uter. dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte : . Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior. numit himen. musculatura şi adventicea.

5 cm. inclusiv contraceptivele orale sau medicaţia de inducere a ovulaţiei. Funcţii : preluarea ovulului. Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche.5 şi 2. furnizarea mediului fizic pentru concepţie. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse.. 14 . . Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni. cu dimensiuni între 1. care se anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm. care se anastomozează cu artera uterină. Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană.miometrul – stratul muscular al uterului. Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. ce reprezintă terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. formând seroasa uterină. pot stimula sau suprima activitatea ovariană. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm. Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine.peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior. transportul şi nutriţia ovulului fertilizat. Substanţele exogene. istmul. Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială. Zona corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual. ampula şi fimbria.

15 .

Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor.III. Cervicita este inflamaţia colului uterin. Inflamaţia poate interesa 16 . COMPLICAŢII Definiţie : Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE. trompa şi ovarele. ovarele. Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul. oviductele. Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul. Cand inflamaţia cuprinde uterul. CARACTERISTICI. Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. se numeşte metroanexită. seroasa uterină şi ligamentele largi. peretele uterin. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic. Caracteristici: Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine.

intestin ) ce formează un complex palpabil. Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine acute. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri. Aceasta reflectă de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine. fie de la capetele terminale ale trompelor uterine. ce include endometrul. streptococi grup A şi pneumococi. fie plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic. Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale. Mai rar. pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină. Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală. Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. În caz de abces tubo-ovarian.oricare segment de-a lungul tractului genital superior. salpingele şi peritoneul. zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare). examinarea uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. femeia este predispusă la cervicită şi endometrită. Tratamentul chirurgical (drenarea 17 . În aceste cazuri. ovar. antibioticul cel mai activ şi mai eficient este metronidazolul. ca de exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială).

abcesului) este rar folosit. deoarece majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic. 18 .

Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri. Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. Dar. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. 19 . sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în timpul naşterii. Rar. alte metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. Uneori. dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi chlamidioza. Aproximativ 8% din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior. În schimb. în urma unei întreruperi de sarcină. Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. sau a unui avort spontan. prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală. bacteriile inofensive.IV. acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului. ETIOLOGIE Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii.

CHLAMYDIOZA 20 .

poate apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale. Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi asimptomatică. oboseală. diaree sau vomitături .V. Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă. În acest ultim caz. În plus. cu miros neplăcut menstruaţie neregulată durere în timpul actului sexual . constantă şi prin accese ocazionale de febră. survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. în special la câteva zile după un contact sexual. Dar dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de prurit). 21 .febră.micţiune dureroasă sau dificilă Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE Simptome : durere în abdomenul inferior şi pelvis secreţii vaginale abundente. boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu chlamydia. se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală. Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele normale.durere lombară . Numeroase femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală.

Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină. Totodată. organele genitale pot fi grav afectate. Durerea pelvină 22 . întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului. contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. în lipsa unui tratament adecvat.Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai departe. În consecinţă.

fie sensibilitate uterină 23 . DIAGNOSTIC POZITIV a. sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare. nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină.VI. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. La examenul pelvin. ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat. dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate. Pentru acurateţea diagnosticului. pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a organelor pelviene. În mod tradiţional. Astăzi. Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici un simptom. diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană. De asemenea. Criterii de laborator a. însă. se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie pelvină. Criterii clinice b.

simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas. Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25

VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi. Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase. După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant. Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei - odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26

amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice. - administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boală cu transmitere sexuală - stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă - contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar. Opţiuni de medicamente Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

27

timp de 14 zile. Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina .pacientă internată. - pacientă neinternată. regimul B. sub forma unei injecţii intramusculare. administrată in priză unică. timp de 14 zile. timp de 14 zile. timp de 14 zile. de două ori pe zi.. cu sau fără metronidazol. de două ori pe zi. Doxiciclina este contraindicată la gravide. regimul A: Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. De asemenea se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină Cefoxitina se administrează o singura dată. timp de 14 zile. de două ori pe zi. Unele femei au nevoie de internare pentru 28 . sub forma de injecţie intramusculară. de două ori pe zi. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol. sub forma unei injecţii intramusculare. timp de 14 zile. Metronidazolul. de doua ori pe zi.pacientă neinternată. sub formă de tablete. Metronidazolul este sub formă de tablete. în momentul injecţiei. precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină. . Cefalosporinele se administrează o singură dată. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate. timp de 14 zile. Probenecid se administreaza sub formă de tablete. o data pe zi. Levofloxacina se administrează sub formă de tablete. de două ori pe zi. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Alta cefalosporină.Ceftriaxona se administrează o dată. Ofloxacina se administrează sub forma de tablete. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete.

Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. În spital. 1. apoi sunt administrate pe cale orală. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos.pacientă internată.Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau 29 .tratarea bolii inflamatorii pelvine. .pacientă internată. tratament intravenos.gentamicina Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. regim B -clindamicina . se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) . După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos. regim A: Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. tratament care poate fi continuat la domiciliu după externarea din spital. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). tratament intravenos. antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae . Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.

când semnele clinice sunt severe. sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator. mai ales în cazurile cu diagnostic incert. când se suspectează un abces pelvian. b.Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau . Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră. Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis .Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau . Se recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei.Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomandă internarea în spital. iar examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii.Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau .. sensibilitatea de rebound a dispărut.Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau . când numărul de leucocite a revenit la normal.Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ). 2.Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Tratament patogenic şi simptomatic 30 .

se vor administra antipiretice – la nevoie.Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden. De asemenea. de două ori pe zi. De asemenea. În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului. deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută. IX. Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi. PROGNOSTIC 31 . fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile. Brufen – administrate oral. Se vor administra 1-2 fiole/zi. se pot folosi şi supozitoare Scobutil. tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular.

este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. 32 . Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin.Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică. sarcină ectopică şi infertilitate. sau care nu răspund la tratamentul cu antibiotice orale. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice intravenos. Cu toate acestea. apoi pe cale orală. În cazul pacientelor însărcinate. Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină. nu este necesar un tratament de întreţinere. pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. infectate cu HIV. se recomandă spitalizarea.

Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine Prezervativele feminine (diafragma. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei. odată ce aceasta a apărut. Folosirea constantă de prezervativ va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact sexual.) sunt disponibile pentru femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini. Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative) Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o boală cu transmitere sexuală. se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de infecţie. 33 .X. de ex. care poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină. Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală.

Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului. este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine). 34 . infecţia poate să reapară. Monitorizarea ulterioară. În caz contrar. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. prezintă vărsături. ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes. este foarte bolnavă.sau dacă persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu. Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin.XI.

trompele uterine. simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound. În plus. prezenţa bolilor cu transmitere sexuală. limfadenita mezenterică. metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor. endometrioza. CONCLUZII – partea teoretică Boala inflamatorie pelvină (anexita. instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi. Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg. sarcina ectopică. răsucirea anexelor uterine. boala inflamatorie intestinală. avortul septic. chistul ovarian.XII. 35 . pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita. sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii. pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli. hemoragiile la nivelul corpului galben. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru începerea tratamentului. de asemenea. În cazul bolii. salpingita. trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da această simptomatologie. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii. care omoară mai mult de un tip de bacterii. ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene. antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala inflamatorie pelvină. metroanexita) este o infecţie ce poate implica uterul. Dacă este administrat adecvat.

Orice infecţie trebuie tratată imediat. 36 .Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. chiar dacă au sau nu simptome. Pentru prevenirea reinfectării. partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia). cu sau fără alte simptome. Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine. ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.Uneori este necesară mai mult de o cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină. Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative.

PARTEA PRACTICĂ 37 .B.

05. anexa dreaptă hipoechogenă 30/20 mm.4 ° C . Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei.CAZ I Nume : C. sensibil la mobilizare. durata 4 zile. acuză stare generală rea. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 14 ani. masa ginecopatei fără antecedente şi alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în seara zilei de 26. Examen obstetrical : col de nulipară. Hb : 11. elastică.6 % . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % . Înălţime 155 cm. Trombocite 285 000. 05. Vârsta : 20 ani Domiciliu : Coştei 623 Religie : ortodoxă Ocupaţie : studentă la stomatologie Data internării : 27.2010 are greţuri. cicluri regulate. Douglas suplu. dureroasă . dureroasă.50 Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior. cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului . se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. uter 71/30/50 mm. Greutate : 42 kg 38 . anexa stângă palpabilă. Prenume : I. fără leziuni TV : col închis. Hematii 4 190 000 . Echo : vezică urinară în semirepleţie. vărsături. Nu sunt colecţii în Douglas. anexa stângă 20/19 mm. Naşteri 0 . greţuri. Leucocite 8 600 . albumină absent. mobilitate redusă . VSH: 8 Examen urină : culoare galbenă. anexa dreaptă 4/4 mm. uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. varsă în cursul nopţii şi dimineaţa are febră 37. 2010 ora 18. subfebrilă.

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee) Sursă de dificultate : anxietatea.A. 3. 39 . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. vărsături Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută 4. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : greţuri.6 ° C. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Manifestări de dependenţă : greţuri. vărsături Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală. IDENTIFICARE PROBLEME 1.T. 2. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatură 37.

foloseşte un limbaj adecvat. îşi exprimă dorinţele. vărsături. greutăţii şi vârstei sale. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare . dar respectuos . 40 . are deprinderi igienice bine conturate (baie. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta apreciază calitatea.5. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. disconfort. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută. 9. greţuri. semnificaţia hainelor . duş zilnic). 8. 7. Nevoia de a comunica Pacienta comunică uşor. îşi alege haine potrivite staturii. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Sursă de dificultate : durere. 6. emoţiile. 10.

risc de complicaţii 41 . Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică. pentru a evita o nouă spitalizare. cât şi pentru cea a mentorilor săi.deficit de cunoştinţe . 12. respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru pentru propria valoare. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţă Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place Sursă de dificultate : spitalizare. durere.alterarea confortului fizic din cauza durerii . 13.alterarea vieţii sexuale . 14.11.potenţial deficit de volum lichidian . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară). Probleme : . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri Pacienta are propriile principii.

.m.starea de anxietate predomină datorită persistenţei simptomelor 42 .se administrează antiinflamatoare : Movalis supozitoare i. .somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .se administrează i.v.se va administra Diazepam .pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore noaptea Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor .asigurăm suport moral .pacienta va fi aşezată în repaus fizic.r.1 fiolă seara .se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa şi seara .pacienta afirmă o uşoară ameliorare a durerii în ambele fose iliace . Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore . nu prezintă frison sau creşterea temperaturii mai mult de 37. la indicaţia medicului .se montează perfuzie i.A.pacienta nu prezintă semne de deshidratare.v.informăm asupra evoluţiei şi eventualelor complicaţii care pot apărea . curat.îi administrăm antalgice (Algocalmin.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea adoptată şi de informaţiile primite .ZIUA I Probleme Disconfort fizic . Seara Evaluare . liniştit.acuză stare de bine fizic din punct de vedere al cazării . i.cerem sprijinul familiei .se asigură salon bine aerisit. în poziţie comodă. Piafen).deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .T : 37..6°C .se face bilanţ ingesta-excreta . (pe cateter) cu glucoză 5% 500 ml .T.6°C Disconfort psihic .menţinem un nivel de comunicare eficient cu familia şi pacienta .facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie Clorom 1% ( după izolarea patului de restul salonului). 110/ 60 mmHg .durere . relaxantă .

facem bilanţul ingesta-excreta cu evaluare clinică generală .administrăm Diazepam 1 tb seara Evaluare .durerea se ameliorează uşor după administrarea medicaţiei.stare generală mult ameliorată nu prezintă semne de deshidratare . Piafen. antispastice. ex.8°C .nu prezintă frison . Hb 11.somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii . .recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi anunţată să nu-şi facă toaleta intimă în seara precedentă) pentru a treia zi . VSH.durere .menţinem o igienă locală satisfăcătoare (efectuarea toaletei de către pacientă) .administrăm antalgice. dar reapare după trei ore. Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .TD : 36.Ht 35% .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . Movalis supozitoare) . însă mai slabă în intensitate .v.recoltăm probe biologice pentru hemoleucogramă.TS : 37. antiinflamatoare (Algocalmin.pacienta îşi însuşeşte informaţia 43 . poziţie comodă în pat.6% Hematii 4 190 000 Leucocite 8 600 VSH 8 Ex. urină .pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore pe timpul nopţii Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor . urină : nimic patologic .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale .asigurarea confortului fizic : lenjerie curată.4°C .se administrează i. Scobutil.

instituim o alimentatie usor digerabila. familie. respectând mesele principale .respectă indicaţiile şi mănâncă puţin şi des .ingera cu placere fructe si mancare pregătită de acasă .Probleme Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Obiective Alimentare şi hidratare în limite normale Interventii .pacienta nu prezintă senzaţie de greaţă sau vărsături . informând asupra evoluţiei sale . pacientă. călduţe .asigurăm suport moral Pacienta este mult mai liniştită din cauza atenuării simptomelor Familia este implicată activ în susţinerea ei 44 .menţinem în continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta .hidratăm pacienta cu ceaiuri îndulcite.deficit de informaţii Asigurarea unui confort fizic adecvat . fara condimete si grasimi .supraveghem toleranţa pacientei la alimentele ingerate Evaluare .împărţim raţia alimentară în mai multe mese.nu prezintă simptome de intoleranţă Disconfort psihic .facilităm legătura dintre medic.

administrăm în continuare. vărsături sau meteorism abdominal 45 . seara .Movalis administrat i. fără semne sau simptome ale unor complicaţii Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .administrăm în continuare i.monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale TD : 36.pacienta mănâncă cu plăcere .antispasticele se administrează i.se va menţine o alimentaţie uşor .9°C . cu anexe dureroase la mobilizare .7°C TS : 36.pacienta este condusă în salon şi este aşezată în poziţie comodă Evaluare . la 12 ore . la nevoie antalgice .m.pacienta va fi hidratată oral.r. durerea cedează. cu palpare abdominală a anexelor.ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .durerea este mult diminuată . apoi pe valvă se recoltează din col şi endocol secreţie vaginală pentru test Papanicolau . călduţe . cu ceaiuri îndulcite.nu prezintă greaţă.dimineaţa pacienta e chemată în sala de tratament .după examinare prezintă durere în etajul inferior.stare generală bună. Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore . rămânând o senzaţie de jenă Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .se execută tuşeu vaginal.v.se administrează la cerere o fiolă de Scobutil şi Algocalmin.

deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .dureros la palpare în zonele anexiale Disconfort psihic .urmărim apariţia eventualelor alterări ale eliminărilor intestinale . având în vedere incidenţa cancerului de col uterin la femei tinere 46 .lămurim pacienta că recoltarea frotiului vaginal este un examen de rutină în ginecologie .Probleme Obiective Interventii digerabilă. cu mese dese .m.asigurăm suport moral Pacienta este totuşi neliniştită în privinţa rezultatului.supraveghem toleranţa la alimentele ingerate . elastic. complex de vitamina B Evaluare .se administrează i.abdomen suplu.

administrăm antiinflamatorii .TS : 36. abdomen suplu.se administrează i.recomandăm. afebrilă .examen clinic general .8°C .7°C .nu mai prezintă decât uşoară jenă la palparea abdomenului . greţuri sau vărsături . .Movalis 1 supozitor seara .pacienta nu prezintă meteorism abdominal. i.supreveghem toleranţa la alimente şi eventuala apariţie a unor alterări ale eliminărilor intestinale .v. scaun de consistenţă normală .TD : 36. cu menţinerea lor în limite normale Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .pacienta nu solicită antalgice .zone anexiale suple.prezintă un bun apetit pentru alimentele consumate (in special fructe) 47 . are tranzit intestinal.ZIUA A IV-A Probleme Disconfort fizic .nu prezintă frison sau alte semne şi simptome ale unei complicaţii supraadăugate . în continuare.administrăm la nevoie antalgice .monitorizarea funcţiilor vitale.stare generală bună.m.se administrează vitamina B1 şi B6.se indică menţinerea unei igiene intime şi locale satisfăcătoare . uşor dureroase.durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii . elastic Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .administrăm antispastice 1 fiolă la 12 ore(Scobutil) .palpare abdominală a etajului inferior Evaluare . Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore . o alimentaţie echilibrată .

pacienta se linişteşte în urma aflării veştii că va fi externată şi a faptului că rezultatul frotiului vaginal nu a ridicat probleme FV . ca urmare a evoluţiei favorabile .Candida.Trichomonas Haemophilus absenţi .îi comunicăm pacientei că va fi externată în următoarea zi.la cerere. Floră microbiană polimorfă fără celule atipice Disconfort psihic .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta şi familia .asigurăm suport moral în continuare .anxietate Combaterea anxietăţii 48 . îi administrăm seara o tabletă de Diazepam Evaluare .Probleme Obiective Interventii .

se indică continuarea ambulator a tratamentului antispastic şi antibiotic . Pacienta e pusă în poziţie ginecologică .recomandări medicale Intervenţii .se indică evitarea ortostatismului prelungit.se execută TV.oral Ampicilină 500mg 1/ 8 ore. .se recomandă un regim alimentar care să prevină constipaţia .va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic temperatura Evaluare . cu examen ginecologic.1 supozitor Movalis.se face o evaluare clinică generală.antalgice la nevoie . . cu recomandările aferente . Scobutil.la examinare se constată un abdomen elastic. timp de 5 zile .pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie de bumbac şi să evite folosirea tampoanelor intravaginale .ZIUA A V-A Probleme Disconfort fizic şi psihic Obiective Educaţie sanitară .i se va recomanda.antiinflamatoare seara . cu zone anexiale nedureroase TD : 36. suplu.evitarea relaţiilor sexuale timp de 1 săptămână .se întocmesc documentele de externare. să revină la control peste 7 zile sau în caz de reapariţie a durerii .7°C . expunerea la frig şi umezeala .se recomandă acordarea unei atenţii deosebite igienei locale intime .Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicului şi are parte şi de înţelegerea viitorului soţ şi de sprijinul familiei 49 . de asemenea.

2010 Istoricul bolii : Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatură 38. 03. Prenume : I. apendictomie Înălţime 160 cm. Greutate : 70 kg T.A. Pielonefrită acută? Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă. Avorturi : 0 APP : rujeolă în copilărie. Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultură : Eschericchia coli prezent Test de sarcină : negativ Examen sumar urină : culoare galbenă.CAZ II Nume : F. micţiuni dese cu durere . cicluri regulate. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară sângerare. febră. Naşteri 3 .6 % . hepatita virală A. motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Vârsta : 25 ani Domiciliu : Bodo 192 Religie : penticostală Ocupaţie : casnică Data internării : 12. Hb : 11. 02. M. dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală). durata 4-5 zile.4 ° C U. dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară. metroragie moderată. 50 . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % . albumină absent. tata decedat APF : menarha la 12 ani. dureri lombare cu micţiuni dese. Infecţie urinară. 2010 ora 8. Frecvente hematii şi leucocite.10 Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală. face febră şi frison. 28. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni.

Examen obstetrical : abdomen suplu. nisip renal prezent. anexa dreaptă 33/26 mm. lipsa senzaţiei de sete Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 51 . Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută) Sursă de dificultate : anxietate 2. IDENTIFICARE PROBLEME 2. leucoree moderată Echografie : vezică urinară în semirepleţie uter 72/42/37 mm. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării Manifestări de dependenţă : inapetenţă. dureros la palpare în hipogastru şi fosa iliacă dreaptă TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. Ex. Rinichi fără ectazii. sensibil la palpare. valve : col întredeschis. pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală. Douglas liber. zona anexială dreaptă sensibilă la palpare . anexa stângă nepalpabilă . chist ovarian anexa stângă 29/20 mm. Fină lamă transonică retrouterin. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min Sursă de dificultate : stare febrilă. elastic.

Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică. somn insuficient Sursă de dificultate : durere. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare.4°C Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 8. 7. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Probleme : dificultate în mobilizare Manifestări de dependenţă : durere lombară Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 5. 52 . viaţa ei are alte priorităţi : copiii.3. disconfort Manifestări de dependenţă : oboseală. micţiuni dese 6. îşi satisface această nevoie fără dificultate prin duş zilnic. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : febrilă – 38. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : metroragie redusă Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin 4. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. religia.

Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează. 53 . Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii. febră 10. religii Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase Sursă de dificultate : spitalizare 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei) 13. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri.9.

izolare prin apartenenţa religioasă. eliminări menstruale alterate potenţial deficit de volum lichidian .risc de complicaţii . Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse eliminări urinare alterate.alterarea somnului .hipertermie . nivel social scăzut.posibila alterare a ritmului cardiac - 54 .14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Probleme : deficit de cunoştinţe Manifestări de dependenţă : neîncredere Sursă de dificultate : anxietate.

55 .

urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii pe cale vaginală .pacienta prezintă leucoree moderată cu striuri sanguine ( nu sângerează abundent) . cât şi la micţiune .4°C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min . cu aplicarea unui tampon .asigurăm repaus fizic.efectuăm toaleta vulvo-vaginală.durerea este de aceeaşi intensitate.administrăm Diazepam 1 tb seara .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara . antiinflamatoare (Movalis sup. atât în fosa iliacă.se recoltează urocultură (după ce instruim pacienta să-şi efectueze toaleta locală). poziţie antalgică şi căldură în zona lombară . Îi explicăm modul de recoltare a urinii din mijlocul jetului (nu se recoltează prin sondaj.pacienta îşi însuşeşte cele indicate şi recoltează urina pentru examenul cerut 56 . sânge în cantitate foarte redusă.ZIUA I Probleme Confort fizic alterat Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . antispastice (Piafen).combaterea durerii .) .se efectuează tuşeu vaginal şi se recoltează frotiu vaginal Evaluare .administrăm antalgice (Algocalmin).etcihetăm eprubeta şi o ducem la laborator T : 38.pierde sânge pe cale vaginală în cantitate foarte mică TV : col întredeschis. leucoree moderată .pacienta doarme doar trei ore în cursul nopţii Eliminări menstruale şi urinare alterate Eliminări în limite normale . deoarece pacienta acuză jenă în timpul micţiunii) .

57 .

indicăm consum de lichide în cantitate mărită. cu jenă în timpul lor .tegumentele sunt normal colorate. îi explicăm tot ceea ce ea crede că reprezintă o nelămurire . şi înţelege.nu prezintă intoleranţă digestivă la lichide sau alimente . fructe. atât ea. pentru urmărirea evoluţiei bolii în condiţii de spital şi nu ambulator 58 .prezintă micţiuni dese. dar şi pentru a favoriza micţiunea . mai ales în perioada febrilă.pacienta ingeră ceai călduţ .lămurim familia că este bine să fie internată. faciesul.îi asigurăm suport moral .se recomandă consumul de alimente uşor digerabile .Probleme Potenţial deficit volum lichidian şi alimentaţie necorespunzătoare Obiective Hidratare corespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare Intervenţii .se face raport ingesta-excreta . pentru un răspuns mai bun la conduita terapeutică . elastice .permitem familiei (soţ.iaurt.pacienta va fi hidratată parenteral cu Glucoză 5 % 500 ml . copii) să o viziteze în cursul după-amiezii . încercând să suplinim prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de cunoştinţe . transpiraţie uşor abundentă în urma administării de Algocalmin Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic adecvat .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta. supe .se urmăreşte aspectul tegumentelor. gradul de transpiraţie Evaluare . cat si sotul importanta spitalizării.menţinem o strânsă legătură între pacientă şi medic.pacienta este liniştită când îşi vede familia. carne.

6 .se face bilanţ ingesta-excreta . scade după 2 ore la 37.se monitorizează funcţiile vitale. în special temperatura şi tensiunea arterială .pacienta nu acuză disconfort în timpul administrării lente a antibioticului VSH : 12 Hemoleucogramă : Ht : 34% .4 ° C.combaterea infecţiei urinare Intervenţii . Hb : 11. paracetamol) tablete Evaluare .v.se administrează antipiretice ( algocalmin. Leucocite : 10 000 T : 38.se recoltează probe biologice pentru VSH.se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore i.se montează acteter venos. hemoleucogramă .Probleme Risc de complicaţii Obiective Prevenirea complicaţiilor .pacienta nu prezintă frison sau stare de deshidratare 59 . . pe care se administrează o perfuzie cu Glucoză 5 % .combaterea procesului inflamator .8°C .combaterea hipertermiei .

pacienta nu se poate obişnui cu disconfortul administrării intravaginale a ovulelor . în fosa iliacă stângă durerea persistă la examenul local şi abdominal .asigurarea orelor de somn şi odihnă necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazerpam .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic . C II inflamator. cu palpare abdominală .somn alterat (oboseală) . moderate hematii .durerea lombară este uşor ameliorată . antalgice antiinflamatoare .efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat cu soluţie călduţă Clorom 1%.micţiuni dese .din cauza administrării intravaginale a medicaţiei Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . pentru a nu murdări lenjeria Evaluare . după izolarea patului de restul salonului . Candida Haemophilus.admistrăm antispastice.pacienta va fi condusă în sala de tratamente pentru efectuarea tuşeului vaginal şi a unui examen clinic general.frecvenţa micţiunilor scade uşor 60 .nu mai prezintă decât leucoree moderată Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas.în cursul nopţii pacienta reuşeşte să se odihnească .pacienta îşi va administra ovule vaginale (Cervugid) după efectuarea toaletei intime cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV .asigurarea unei poziţii cât mai comode în pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară şi suprasimfizar .1 tabletă seara .durere în fosa iliacă şi zona lombară .recomandămaplicarea unui tampon zilnic.monitorizăm frecvenţa micţiunilor . absent.

nu prezintă semne de deshidratare Potenţial deficit de volum lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentaţie corespunzătoare .examen urină : culoare galben albumină absent.îndrumăm pacienta să consume ceai de codiţe de cireşe .se recoltează probe biologice pentru examen sumar de urină .recomandăm consumul de alimente uşor digerabile şi evitarea condimentelor 61 .se face bilanţul lichidelor ingerate Evaluare .hidratare orală . nu prezintă intoleranţă digestivă . frecvente depozite de oxalaţi de calciu TA : 130/65 mmHg TD : 37. leucocite şi hematii prezente în sediment.pacienta consumă fără probleme alimente .tot din prima urină se face test de sarcină .se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore i.3°C TS : 37.Probleme Risc complicaţii .aproximativ 1500 ml/zi .test de sarcină negativ .urmărim aspectul tegumentelor şi mucoaselor .4°C Ecografie : AD : 33/26 mm chist ovarian AS : 29/20 mm endometru 7 mm.v.renale .8°C . fină lamă transonică retrouterin Rinichi fără ectazii. Vezică nelocuită .se administrează antipiretice (paracetamol) .deshidratare Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii .însoţim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic .scade la 37. .genitale .se monitorizează funcţiile vitale şi se urmăreşte menţinerea lor în limite normale .

Probleme Disconfort psihic Obiective Asigurarea unui confort psihic adecvat Intervenţii .pacienta citeşte singură rugăciuni 62 . la nivelul ei de înţelegere .familia înţelege şi renunţă la ideea de rugăciune în grup .menţinem o comunicare eficientă cu pacienta.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de explicaţiile primite .informăm familia asupra evoluţiei stării sale de sănătate şi cerem membrilor colaborare şi sprijin moral . explicăm pacientei şi familiei interpretarea acestora .aducem la cunoştinţă rezultatele tuturor investigaţiilor şi. cu acordul medicului.explicăm familiei că nu putem să le asigurăm un loc de rugăciune pentru mai mulţi credincioşi şi solicităm înţelegere din partea lor Evaluare .

pentru consult ginecologic şi evaluare .se recomandă întreţinerea igienei locale intime. în cantitate redusă . la nevoie. .disconfort în administrarea medicaţiei i. antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare (Movalis sup.ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .administrăm antalgice i.prezintă micţiuni spontane fără acuze de jenă în timpul actului de micţiune 63 .dureri lombare diminuate.conducem pacienta în sala de tratament şi o punem pe masa ginecologică.) . cu uşoară jenă la palpare abdominală .monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi gradul de durere . dacă e urmat cum trebuie .m.consult ginecologic Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . abdomen suplu.asigurăm orele de somn necesare refacerii organismului Evaluare . prin efectuarea toaletei interne cu bicarbonat de sodiu seara. cu cu aplicaţii de comprese calde în zona lombară .explicăm pacientei necesitatea tratamentului şi eficacitatea acestuia.dureri lombare .pacienta se odihneşte în timpul nopţii .asigurăm poziţie comodă în pat. mult diminuată în dimensiuni .leucorere cu aspect normal. elastic .v.TV : zone anexiale AS nedureroasă AD uşor sensibilă.. urmată de administrarea intravaginală a ovulelor .disurie .

tegumente şi mucoase normal colorate. de asemenea.Probleme Risc de complicaţii .recomandăm pacientei să consume alimente uşor digerabile şi să evite condimentele. fără miros supărător . antispastice şi antiinflamatoare .1500-2000 ml . elastice.ginecologice Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . cu frecvenţă normală TA : 120/65 mmHg P : 88b/min TD : 36.micţiuni spontane.pe baza rezultatului uroculturii se stabileşte schema de tratament conform antibiogramei .hidratare orală . recomandăm evitarea alimentelor care produc constipaţie . fără semne de deshidratare .leucoree redusă.administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore. ciocolata şi cafeaua .excreta .urocultură nesterilă cu Escherichia Colli prezent.8°C . nederanjante.urmărim gradul de toleranţă al alimentelor şi aspectul mucoaselor şi tegumentelor 64 .renale .monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa micţiunilor şi încercăm să le menţinem în limite normale Evaluare .raport ingesta . sensibil la Cefuroxim .pacienta prezintă apetit normal cu preferinţă pentru fructe (îi plac bananele) Alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare .9°C TS : 36.

va fi externată peste două zile .administrăm antalgice (Algocalmin) la Nevoie .îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia e favorabilă. i. ea are un alt statut Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor TD : 36.faptul că sugarul e liniştit şi pune în greutate îi arată că e bine supravegheat şi îngrijit ZIUA A IV-A PROBLEME Disconfort fizic OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .verificăm dacă pecienta şi-a însuşit obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi continuă tratamentul intravaginal cu ovule .Disconfort psihic.administrăm antispastice . pentru care e foarte îngrijorată .încearcă să ne explice că datorită religiei.îi sugerăm să ne semnaleze orice disconfort apărut . dat de izolarea de familie şi copii Asigurarea unui confort psihic adecvat .pacienta nu mai acuză dureri lombare şi nici în zona anexială dreaptă . .se linişteşte în momentul când familia e reintegrată pentru scurt timp .solicităm ajutorul familiei şi asigurăm vizita copiilor şi a sugarului .îşi face cu regularitate toaleta locală şi îşi administrează medicaţia intravaginal .monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm EVALUARE .6°C TS : 36.v.8°C 65 .încercăm să comunicăm cât mai mult cu pacienta . cu respectul propriei fiinţe .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.o facem să conştientizeze că e necesară o mai mare deschidere spre ştiinţă.Piafen 1 fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis .urmărim gradul de oboseală (prezent sau absent) cu satisfacerea orelor de somn necesare .

îi explicăm că trebuie să aibă răbdare.anxietate OBIECTIVE Combaterea anxietăţii INTERVENŢII .se menţine controlul raportului ingestaexcreta . organismul fiind obosit EVALUARE .asigurăm pacienta că evoluţia sa e favorabilă şi că în ziua următoare va fi Externată .pacienta ne solicită ajutorul şi ne roagă ca la externare să stăm de vorbă cu soţul. având în antecedente 3 naşteri.urmărim aspectul tegumentelor şi comportamentul pacientei TA : 100/70 mmHg Nu prezintă frison Puls : 78b/min PROBLEME Disconfort psihic . pentru că ei îi este ruşine să-şi susţină punctul de vedere 66 .să le menţinem în limite normale .

67 .

fără a da semne sau o afirmare verbală că este de acord cu ceea ce i s-a spus . combinat cu palpare abdominală . sau în orice alt moment.deficit de cunoştinţe . a umezelii. fără leziuni Stare generală bună Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicale şi promite că le va respecta în măsura posibilităţilor .ZIUA A V-A PROBLEME Disconfort psihic . a efortului fizic prelungit şi a ortostatismului prelungit.soţul doar ne ascultă.încercăm să explicăm soţului că-i respectăm religia şi valorile după care-şi conduce viaţa.barieră religioasă OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .monitorizăm funcţiile vitale . cu respectarea tuturor principiilor alimentare. respectarea orelor de odihnă şi somn. însă pentru el şi copii. Îi explicăm că soţia sa este mult prea obosită după cele trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt copil.recomandări : evitarea frigului. elastic. pentru că nu ar mai face faţă fizic . mai importantă credem că e mama .pacienta este condusă în sala de tratament şi urcată pe masa ginecologică pentru examen de specialitate. ca aspect şi cantitate Col violaceu. antalgice şi antispastice la nevoie . evitarea contactului sexual şi apariţia unei eventuale sarcini purtarea lenjeriei de bumbac .se face evaluare clinică generală .anxietate .se întocmeşte documentaţia de externare cu recomandările aferente .se recomandă continuarea tratamentului ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp de 5 zile.recomandăm să vină la control de specialitate peste 7 zile. administrarea ovulelor rămase. menţinerea unei igiene intime riguroase. alimentaţie bine echilibrată. daca apar semne inflamatorii EVALUARE . apoi să folosească un mijloc de contracepţie pentru a evita o sarcină. el pune crezul său înainte de familie 68 .palpare abdominală : abdomen suplu. Leucoree normală. Movalis supozitoare seara. recomandăm să o respecte ca om şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă sexuală.

constipaţie. A. leucoree rozată. cicluri neregulate. este subfebrilă – 37. raport nucleu-citoplasmă inversat) Test de sarcină negativ. vărsături. Suspiciune carcinom in situ Motivele internării : stare generală alterată. Din acest motiv. Str. 2010. durere accentuată în etajul abdominal inferior. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne. Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi. 02. dismenoreice. Coposu 3 Religie : ortodoxă Ocupaţie : şomeră. ora 5. urât mirositoare şi de circa 2 luni. dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos . de circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă. 69 .CAZ III Nume : I. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 16 ani. se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. urât mirositoare. necăsătorită Data internării : 20. Vârsta : 36 ani Domiciliu : Făget. Ştie că are o rană pe col. hipercromatism nuclear. Hb 9.6% . Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% .10 Diagnostic internare : Anexită acută stânga Displazie col uterin. durata – 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. masa ginecopatei Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaţie : 5. abundente. 2010 Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea stângă a abdomenului inferior. 02.6°C. subfebrilitate. Prenume : R.

pierde pe cale vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne.Ecografie : vezica urinară în semirepleţie AS : 33/20mm. inapetenţă Surse de dificultate : iritaţie peritoneală 70 . uter de dimensiuni normale. T. Rinichi fără ectazii. vărsături. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării Manifestări de dependenţă : greţuri. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată. circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee . urât mirositoare. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37. friabil . Nu sunt colecţii în Douglas.6 ° C Înălţime 162 cm. hiperechogenă. nelocuit. tahicardie moderată – 90b/min Surse de dificultate : anxietatea 2.A. Examen obstetrical : TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă. greutate 58 kg IDENTIFICARE PROBLEME 1. de culoare rozată.

disconfort. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Surse de dificultate : durere. 7. 71 . Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : leucoree rozată. se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.6°C Surse de dificultate : proces inflamator 8.3. hainele reprezentând pentru ea un atu în societate. 5. anxietate 6. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37. cu aspect de spălătură de carne Surse de dificultate : displazie de col uterin Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : constipaţie Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin 4. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei .

12. 72 . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a se recreea Probleme : anxietatea Manifestări de dependenţă : Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 14. valori Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios.9. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă. durere şi sângerare la contact sexual sau consult 10. disperare 13. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a situaţiei. izolare Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii Surse de dificultate : durere. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : retragere.

comunicare ineficientă. anxietate .alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe. secreţii vaginale .Probleme : .potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie .eliminări intestinale şi menstruale alterate .alterarea confortului fizic : durere.risc de complicaţii 73 .

74 .

. cu aspect spongios.ZIUA I PROBLEME Disconfort fizic .însoţim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominale şi pelvine .schimbăm lenjeria de pat de câte ori solicită pacienta . apoi conducem pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie comodă .după administrarea Diazepamului.conducem pacienta în sala de tratamente şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examenul ginecologic .ajutăm medicul în efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne . anexa dreaptă nedureroasă Abdomen suplu. friabil.însoţim pacienta la grupul sanitar pentru a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie .servim medicului cu mănuşi sterile.TV : anexa stângă mărită în volum.efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu soluţie de Clorom 1% .m.servim medicul cu pensă port-tampon şi lamă pentru recoltare FCV .administrăm antalgice (Algocalmin) şi antispastice ( Scobutil) i.durere în fosa iliacă stângăla examenul cu valve se constată un col cu leziuni.seara administrăm 1 tabletă de Diazepam deoarece a acuzat stare de oboseală EVALUARE .durere . dureroasă şi sensibilă la palpare şi mobilizare .asigurăm repaus la pat în poziţie comodă care să mai atenueze din disconfort . elastic .secreţii vaginale . pacienta doarme doar trei ore noaptea.oboseală OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII . valve pentru efectuarea tuşeului vaginal . din cauza durerii 75 .

îi aducem la cunoştinţăeventualele investigaţii la care ar fi supusă în caz de rezultat nefavorabil .informăm familia asupra stării de sănătate a pacientei .deficit de cunoştinţe .menţinem şi mediem legătura cu familia . va urma tratamentul prescris .solicităm ajutorul şi sprijinul familiei EVALUARE .încercăm să o lămurim că până la venirea rezultatelor FCV.anxietate OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .încercăm să comunicăm activ cu pacienta.asigurăm suport moral şi îi expunem cazuri pozitive .ştie că ceva nu este bine şi că a greşit în faptul că nu şi-a tratat displazia de col uterin 76 .pacienta este în continuare neliniştită în legătură cu starea sa de sănătate .PROBLEME Disconfort psihic .comunicare ineficientă . îi explicăm şi răspundem tuturor semnelor de întrebare ridicate .

micţiuni spontane.PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .6°C.pacienta nu prezintă semne de deshidratare .hidratăm pacienta parenteral . VSH şi hemoleucogramă . pulsul şi temperatura .spre seară acceptă ceai de mentă îndulcit cu lămâie EVALUARE .T 37. aspectul şi cantitatea acestora . scade la 37.1°C .nu mai prezintă greaţă sau vărsături .recoltăm de urgenţă probe biologice pentru grupa sanguină şi Rh.facem raportul ingesta-excreta şi urmărim eventualele semne de deshidratare .hidratăm pacienta parenteral deoarece refuză ingerarea orală a lichidelor sau alimentelor .urmărim secreţiile vaginale.pacienta nu ingeră nimic pe cale orală . prezintă leucoree rozată.1500 ml .administrăm antipiretice (paracetamol) .A..pe cale vaginală.sângerare uşoară la nivelul colului la exercitare de presiune Deficit lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentare corespunzătoare .diureză : urină clară.administrăm antiemetice (Metoclopramid) . nu pierde sânge sau cheaguri după tuşeul vaginal .suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B . 1300 ml / 24 ore 77 . i.urmărim faciesul şi comportamentul . .administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore.în special T.monitorizăm funcţiile vitale .examinăm aspectul tegumentelor şi mucoaselor .v.

se pregăteşte o clismă evacuatoare . lubrifiem canula şi. Strângem materialul folosit şi conducem pacienta la toaletă .PROBLEME Eliminări intestinale şi menstruale inadecvate OBIECTIVE Eliminări în limite normale INTERVENŢII .în urma clismei.hidratare corespunzătoare parenterală cu administrare intrarectală a unui supozitor cu glicerină . Administrăm lichidul călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină cât mai mult timp.servim pacienta cu tampoane vaginale . cu blândeţe. conducem pacienta la baie. o punem în decubit lateral dreapta (avem pregătite canule sterile. irigator.urmărim aspectul şi cantitatea scurgerilor vaginale EVALUARE . mănuşi. pacienta elimină fecale de consistenţă pietrificată .igiena e menţinută în limite acceptabile 78 . aleză).asigurăm condiţii optime de menţinere a igienei intime . o introducem în rect.

ZIUA A II-A 79 .

menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta .bolnava afirmă că nu a făcut tratamentul şi nu s-a prezentat la control.deficit de cunoştinţe .nu a recurs la alte mijloace de contracepţie. la nevoie .durerea persistă doar la palpare abdominală .administrăm Diazepam .9°C PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi întreţinerea igienei intime .asigurăm o poziţie comodă în pat cu un climat plăcut în jur .asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie curată de câte ori e nevoie .durere .pacienta îşi menţine igiena intimă fără ajutor.somn insuficient OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui număr de ore de somn suficient INTERVENŢII .leucoree .ultimul consult a fost în urmă cu aproape 2 ani. din cauza unei proaste informări .în cursul nopţii se odihneşte Disconfort psihic . pentru că s-a simţit bine EVALUARE TD : 36.i s-a adus la cunoştinţă despre rana de pe col şi a fost rugată să revină.asigurăm permanent suport moral .comunicare ineficientă Asigurarea unui confort psihic adecvat .încercăm să stabilim mai mult o relaţie de încredere . când a şi făcut un avort . încercăm să interogăm pacienta în legătură cu viaţa sa de familie.analizăm informaţiile primite şi ne revizuim atitudinea comportamentală -atenţionăm medicul cu privire la antecedentele ginecologice EVALUARE .administrăm antispastice şi antalgice. vizitele la medicul ginecolog şi motivul atâtor avorturi la cerere .1 tabletă seara . după cele două naşteri.PROBLEME Disconfort fizic .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi 80 .prin întrebări bine formulate şi gândite. dar leucoreea îi dă senzaţie de disconfort .bolnava ne aduce la cunoştinţă că. primind şi tratament . au urmat alte sarcini nedorite şi avortul a fost o soluţie de rezolvare .

prezintă tranzit intestinal.hidratare orală cu ceai îndulcit. anexa stângă dureroasă uşor la mobilizare .stare generală bună. de consistenţă şi aspect normal .la tuşeu se constată anexa dreaptă suplă. diureză .evaluăm starea generală. nedureroasă.v. i.servim medicul cu mănuşi sterile. fructe. abdomen suplu. lactate.hidratare parenterală 1000 ml Glucoză 5% + ser fiziologic 9% .pacienta consumă cu plăcere alimentele prescrise şi nu acuză stare de greaţă. etc . valve.recomandăm consumul unor alimente uşor digerabile. fără semne de deshidratare ZIUA A III-A 81 . sâgerare moderată la nivelul colului în timpul tuşeului Alimentare şi hidratare deficitare Alimentare şi hidratare corespunzătoare .supraveghem toleranţa digestivă la alimentele consumate şi dacă apar unele fenomene digestive .are scaun spontan. tegumente uşor palide.seara .conducem bolnava în sala de tratament şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examen de specialitate şi toaleta vulvovaginală efectuată de medic . scaun. iaurt. nemeteorizat .interogăm pacienta cu privire la tranzitul intestinal.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore. . vărsături . soluţie Clorom 1% şi soluţie Betadine pentru badijonare vaginală TS : 37. supe carne de pui. brânză de vaci.micţiuni spontane 6-7/24 ore . suc natural . aspectul tegumentelor şi mucoaselor .2°C TA : 110/70 mmHg P : 80 b/ min .

puls 100b/min.v.urmărim cu atenţie comportamentul. devine dispneică.numărul de ore de somn pe noapte este suficient Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .8°C P : 78b/min TA : 110/70mmHg . faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei . monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .căutăm.încercăm să pregătim pacienta în vederea aducerii la cunoştinţă a rezultatului nefavorabil al FCV .4°C TS : 36.anunţăm vestea neplăcută.medicul îi explică că este un cancer de col în fază incipientă.administrăm supozitoare Movalis i.seara administrăm 1 tabletă de Diazepam EVALUARE . seara .asigurăm un climat plăcut în salon.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore.după 5 minute de la administrarea oxigenului îşi revine şi încearcă să asimileze ceea ce i se spune .nu prezintă semne de deshidratare EVALUARE .administrăm antalgice şi antispastice . INTERVENŢII .asigurăm soluţii şi tampoane pentru efectuarea toaletei intime de către pacientă .durere . pentru a favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax . împreună cu medicul . cu antibiotice i.administrăm oxigen pacientei.sprijinul familiei o ajută foarte mult PROBLEME Disconfort psihic OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat 82 .pacienta nu poate accepta că are acest diagnostic.pacienta acuză doar uşoară jenă în partea stângă . i.leucoree OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII . stare de şoc psihic .asigurăm suport moral permanent .r.se administrează în continuare tratament parenteral.v. depistat din timp . prin cuvinte calde şi atingeri TD : 36. schimbăm lenjeria de pat la nevoie .PROBLEME Disconfort fizic .

cerem sprijinul familiei.hidratăm pacienta parenteral i. soţul.însoţim pacienta la serviciul CT nemâncată .pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis .familia. în special al soţului şi încercăm să le comunicăm diagnosticul într-un mod care să-l facă mai acceptabil .v. respectând indicaţiile medicului .pacienta refuză micul dejun şi prânzul . cu EVALUARE .pacienta vomită (pe fond psihic) 83 .să uşurăm acceptarea diagnosticului recent .îi explicăm că datorită simptomelor anexitei practic i s-a salvat viaţa. cu un procent de vindecare de 80-90% . deoarece diagnosticul de cancer a fost stabilit în fază incipientă .asigurăm intimitate familiei. pentru a hotărî ce au de făcut.vor hotărî împreună ce e de făcut PROBLEME Alimentare şi hidratare deficitare OBIECTIVE Alimentare şi hidratare corespunzătoare INTERVENŢII .îi explicăm că în continuare conduita va fi de extirpare a colului (doar la cererea pacientei histerectomie totală). acceptă cu greu realitatea .

administrăm Metoclopramid i. după administrarea Metoclopramidului. vărsăturile încetează ZIUA A IV-A PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE 84 .urmărim apariţia unor eventuale fenomene digestive . care practic îi vor motiva existenţa.Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% 500 ml . recurgem la un tertip : îi aducem cei doi copii.spre seară.m.efectul e cel aşteptat : acceptă cina. . doar fructe . mizând pe efectul psihic produs de ei .m.seara.administrăm complex de vitamina B i. .

r. soluţie antiseptică.se recomandă administrarea în continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore.se întocmeşte documentaţia de externare cu toate analizele aferente .pacienta este consultată şi se efectuează toaleta vulvo-vaginală .păstrarea unei igiene intime riguroase solicităm suport şi sprijin moral familiei .consideră că rezolvarea cât mai rapidă îi va prelungi viaţa . betadine .promite că va ţine legătura şi va veni la control 85 . valve.se recomandă control de specialitate cu repetarea FCV-ului . oral şi Movalis supozitoare.pacienta hotărăşte împreună cu familia să se deplaseze cât mai repede la clinica de oncologie.Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor . .servim medicul cu mănuşi.luăm legătura cu clinica de oncologie şi solicităm ambulanţă pentru transportul pacientei . pentru tratement de specialitate . i.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea şi sprijinul personalului medical .

religie sau profesie : cu o igienă riguroasă. familie. implicit – joacă un rol destul de important. evitarea frigului şi a umezelii. Am observat că dacă este urmat un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă. cu o evoluţie postoperator favorabilă . deci. În unul dintre cazuri. însă familia îi este alături. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital. ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată. Pacienta în prezent e bine. pentru scurt timp.II. totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. cu un confort fizic alterat de durere uneori violentă. devin o familie. Restul va depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare trebuie acordat acestuia. o viaţă echilibrată sexual. Atenşie. putem evita astfel de boli. indiferenţă). CONCLUZII – partea practică Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de vârstă. control de specialitate periodic. când putem sta cu familia? 86 . lehuzie. cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii. religie. psihic mai are momente de depresie. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară. Am mai putut observa că şi familia – soţul. vindecarea este de 100%. femei de orice vârstă.

traversă. prosop .canula vaginală . soluţie permanganat de potasiu 1:2000.mănuşi de cauciuc . Scop: terapeutic.muşama. curent de lichid care. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin.III. după ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă. oxicianură de mercur 1:4000. soluţie cloramină. după caz : apă oxigenată. reducerea proceselor inflamatorii.irigator .tăviţă renală . dezinfecţie locală.pensă porttampon 2. Pregătirea psihică şi fizică a pacientei Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării spălăturii vaginale. Sterile : .bazinet Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă. De protecţie : .paravan. Materiale necesare : 1. cearşaf .tampoane de vată . 87 . calmarea durerilor. pentru îndepărtarea conţinutului vaginal.

Cu blândeţe. 88 . pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon. După terminarea spălării. apoi îmbracă mănuşile sterile. asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură . Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus. acesta va fi trimis la laborator. Verifică temperatura soluţiei. Scoate canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. apoi i se introduce bazinetul sub bazin.Pregătirea fizică : Se izolează patul cu un paravan . Tehnică: Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. Se spală organele genitale externe cu apă şi săpun. asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală. Se adaptează canula la tubul irigatorului. la indicaţia medicului. apoi scoate aerul din irigator. apoi va îndepărta paravanul. Canula va fi pusă în tăviţa renală. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică. patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă. Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură. După scoaterea bazinetului. introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. Îngrijiri ulterioare : Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul.

Autor Johnatan S. Editura Viaţa Medicală Românească. Autor Adrian Restian. Novak . Rădulescu I.. Berek.Ginecologie. 2000 4. Autor Titirică L. Robert Berkow 6. Editura Carol Davila. Editura medicală Bucureşti. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali. Bucureşti. Editura medicală Callisto. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament. Ediţia a XVII. Beers. Bazele medicinei de familie. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Mioara Mincu. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal. 2007 Titirică Lucreţia.IV. 1975 Autori 3. 7. Editura Medicală Bucureşti 5. 2002 Autori Mark H. Ghid de nursing. 2005 89 . Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Lemnete I. Autor Românească.. Bucureşti. 1999 2. Bucureşti. . Editura Viaţa Autor dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful