CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ
I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII IV. ETIOLOGIE V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE VI. DIAGNOSTIC POZITIV a. Criterii clinice b. Criterii de laborator VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL VIII. TRATAMENT a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic IX. PROGNOSTIC X. PROFILAXIE XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1

B. PARTEA PRACTICĂ
I.PREZENTAREA CAZURILOR: -Culegerea informaţiilor - Identificarea problemelor -Plan de îngrijire II. CONCLUZII – Partea Practică III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2

Motto:
Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii.
Bernard de Fontenelle

3

A. PARTEA TEORETICĂ

4

în acest moment. În acelaşi timp.I. în timpul stagiului petrecut în spital. nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la infertilitate. INTRODUCERE MOTIVAŢIA LUCRĂRII Boala inflamatorie pelvină este considerată. întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. 5 . măsuri profilactice. deoarece. am ajuns la un anumit nivel de înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. am făcut practica pe secţia de ginecologie. tratament şi educaţie sanitară. Am ales această temă deoarece. una din bolile cele mai frecvente. nu în ultimul rând. mămici. mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de îngrijire şi. diagnosticate la timp. Unele. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră. prin mica mea contribuţie la îngrijire. sunt. Prin studierea acestor cazuri. sau poate cauza complicaţii grave. Am avut timp să observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie pelvină. Am ajutat şi eu. în prezent.

să-şi afle calea spre sănătate/recuperare. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii.N. cuprinzând: . . (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. - îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele.A.promovarea sănătăţii. Îngrijirea are un caracter continuu. cât mai curând posibil”. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă. să ajute individul.S. aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială. fie acesta bolnav sau sănătos. Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi individul .M. contribuind astfel la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă.prevenirea îmbolnăvirilor. A. fiind orientată asupra individului. fie bolnav/sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea.DEFINIŢIA NURSINGULUI Definiţia nursingului O. a familiei sau a grupului. Nursa aplică diverse metode 6 . cu condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face. în toate unităţile sanitare.

Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nevoia de a elimina. 3. cu componentele bio-psiho-sociale. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. 12. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. Nevoia de a fi curat. „ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. 8. 7 a practica religia. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. culturale şi spirituale ale individului. 7. 10. Nevoia de a comunica. 6. scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/diverse grupuri. 11. Nevoia de a dormi şi a se odihni. de Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. pentru a-şi asigura starea de bine. esenţială a fiinţei umane. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. .pentru a menţine şi stimula sănătatea. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. 2. în apărarea fizică şi mentală”. valori. îngrijit. 9. 4. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. 5. Nevoia de a evita pericolele. de a proteja tegumentele şi mucoasele. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie.

maturitatea sa. Nevoia de a se recrea. scopul ideal al profesiunii de a mulţumi. 14. 8 . în funcţie de individ. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate. starea de sănătate.13. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. După conceptul Virginiei Henderson. obiceiuri personale şi culturale.

Ne informează asupra ceea ce este pacientul. obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale. adică elaborarea „diagnosticului de îngrijire”. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) 5. b. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiei). Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut. eventual. 9 . 5. 2.ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE 1. 4. Analiza şi interpretarea datelor (probleme. 3. dacă au apărut date noi în evoluţia stării pacientului şi. Planificarea îngrijirilor ne permite: a.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa. diagnostic de îngrijire) 3. Planificarea îngrijirii (obiective) 4. dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiectivelor (proces ciclic). stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite. Evaluarea 1. asupra suferinţei. Culegerea de date 2.

sunt consideraţi un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină. o complicaţie a unei boli cu transmitere sexuală. care are efecte pe termen lung. fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome. Astfel. uterine şi ovare ). 20 % din femei prezintă infecţii ulterioare. care au cel mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată.NOŢIUNI INTRODUCTIVE Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter. fie datorită lipsei simptomelor. boala inflamatorie pelvină este depistată târziu. motiv pentru care nu urmează un tratament. dar nu întotdeauna. deoarece majoritatea femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii.7 % din femei suferă de boală inflamatorie pelvină. 10 . când femeia are dificultăţi în a rămâne însărcinată. Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne şi simptome. Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate serioasă. Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. Se estimează că 1. Aceasta este adesea. sau când suferă de durere cronică pelvină. Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte. în interval de 2 ani. După un prim episod de boală inflamatorie pelvină.

legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate. Articulaţiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii : . lombosacral. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ STRUCTURA PELVISULUI Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre coccigiene. iliolombar. Oasele coxale.Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate anterior şi posterior de ligamente puternice.Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace. ischionul şi pubisul. o cavitate în formă de cupă. Prin unirea acestor componente se formează acetabulul.II. în care pătrunde capul femural. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente : ilionul. sacrotuberos şi sacrospinos. 11 . lateral. .

Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni. obturator intern şi iliopsoas.Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător anal. Aceştia includ muşchii piriform. . care sunt : . 12 . alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară. MUŞCHII PELVIENI cuprind : a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei.2. .Diafragma urogenitală. b) Muşchii planşeului pelvin.

vaginul este orientat posterior către sacru. VAGINUL este un organ cavitar. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din artera uterină. posterior – cu corpul perineal.STRUCTURILE GENITALE 1. colul vezical şi regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii . numit himen. Este compus din trei straturi : mucoasa. tubular. a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt decât anterior.cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei corpului uterin 13 . peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung decât cel anterior. Este ataşat la extremitatea superioară de uter. musculatura şi adventicea. dar axul său este aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. chiar deasupra cervixului. posterior şi lateral ). Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni distincte : . rectul inferior şi fundul de sac posterior. Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra. Spaţiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior. În poziţia dorsală de litotomie. rectală medie şi arterele ruşinoase interne. Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ). Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv. ce se întinde de la vestibulul vulvei până la uter. fibromuscular. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin. 2. canalul anal. b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul hormonal şi al naşterilor.

care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu menstrual.peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi cervixul posterior. Funcţii : preluarea ovulului. .miometrul – stratul muscular al uterului. furnizarea mediului fizic pentru concepţie. ce reprezintă terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche. formând seroasa uterină. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche.. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine. Lungimea lor variază de la 7 la 12 cm. transportul şi nutriţia ovulului fertilizat. Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei endogene de hormoni. cu dimensiuni între 1. Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană. Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială. Substanţele exogene. Zona corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în diferite stadii de evoluţie. alcătuit din fibre musculare netede întrepătrunse. care se anastomozează cu artera uterină. inclusiv contraceptivele orale sau medicaţia de inducere a ovulaţiei. ampula şi fimbria. Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. istmul. care se anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală. Variază în dimensiuni până la 5x3x3 cm.5 cm. 14 .5 şi 2. Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi ovariene. pot stimula sau suprima activitatea ovariană. Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină.

15 .

Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul. Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor. se numeşte metroanexită. Cervicita este inflamaţia colului uterin. Inflamaţia poate interesa 16 . CARACTERISTICI. trompa şi ovarele. Cand inflamaţia cuprinde uterul. seroasa uterină şi ligamentele largi. peretele uterin. COMPLICAŢII Definiţie : Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe. ovarele. ce implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul.III. Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic. oviductele. Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a ambelor. Caracteristici: Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ : DEFINIŢIE.

Mai rar. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. ca de exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrială). zgârierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare). pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala inflamatorie pelvină. fie de la capetele terminale ale trompelor uterine. streptococi grup A şi pneumococi. agenţi patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae. Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală. Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri. fie plecând de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic. Aceasta reflectă de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine. examinarea uterului sau a trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul avorturilor. antibioticul cel mai activ şi mai eficient este metronidazolul. ovar. Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii inflamatorii pelvine acute. În aceste cazuri. femeia este predispusă la cervicită şi endometrită. intestin ) ce formează un complex palpabil. Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis.oricare segment de-a lungul tractului genital superior. Complicaţii: Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe abdominale. Tratamentul chirurgical (drenarea 17 . ce include endometrul. salpingele şi peritoneul. În caz de abces tubo-ovarian.

abcesului) este rar folosit. 18 . deoarece majoritatea cazurilor răspund tratamentului antibiotic.

sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). prezente în mod normal în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală. acestea oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul că determină ingroşarea cervixului. ETIOLOGIE Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de bacterii. Dar. Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină. dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi chlamidioza. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. sau a unui avort spontan. cauza infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se crede că în aceste cazuri.IV. Rar. Aproximativ 8% din femeile cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung în tractul genital în timpul naşterii. în urma unei întreruperi de sarcină. bacteriile inofensive. Uneori. Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabilă pentru circa 14% din cazuri. În schimb. 19 . alte metode contraceptive precum prezervativul şi diafragma reduc acest risc. astfel încât bacteriile nu pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior.

CHLAMYDIOZA 20 .

Numeroase femei prezintă secreţii vaginale care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore sau poate fi asimptomatică. diaree sau vomitături . poate apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale. Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală surdă. se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală. 21 . oboseală. cu miros neplăcut menstruaţie neregulată durere în timpul actului sexual .micţiune dureroasă sau dificilă Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale. Dar dacă se observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare sau este însoţită de prurit). în special la câteva zile după un contact sexual. constantă şi prin accese ocazionale de febră. boala se datorează în mod frecvent unei infecţii cu chlamydia. survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de zile în cazul chlamidiei. În acest ultim caz. În plus.V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE Simptome : durere în abdomenul inferior şi pelvis secreţii vaginale abundente.febră. Dacă infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele normale.durere lombară .

contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. Totodată. organele genitale pot fi grav afectate. Durerea pelvină 22 .Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să transmită chlamydia mai departe. În consecinţă. Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvină. în lipsa unui tratament adecvat. întârzierea stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului.

Astăzi. se ştie că există o largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală inflamatorie pelvină. însă. Pentru acurateţea diagnosticului. nu există un test unic care să poată detecta boala inflamatorie pelvină. sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. De asemenea. Criterii clinice b.VI. Criterii de laborator a. La examenul pelvin. În mod tradiţional. ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie dificil de diagnosticat. diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană. Criterii clinice Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind datorate altor condiţii medicale. pacientele cu boală inflamatorie pelvină prezintă sensibilitate a organelor pelviene. dar şi suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt infectate. DIAGNOSTIC POZITIV a. fie sensibilitate uterină 23 . trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare. Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvină fără să prezinte nici un simptom.

simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de rebound.

b. Criterii de laborator
Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă. Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi : - biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei - ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene - laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei. - nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24

VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică, avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală, ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas. Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină, coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25

VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi şi streptococi. Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase. După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant. Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei - odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26

amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a activităţilor zilnice. - administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boală cu transmitere sexuală - stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la 4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă - contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar. Opţiuni de medicamente Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

27

Levofloxacina se administrează sub formă de tablete. de două ori pe zi. sub forma de injecţie intramusculară. Metronidazolul. Doxiciclina este contraindicată la gravide. administrată in priză unică. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate.pacientă neinternată. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. de două ori pe zi. timp de 14 zile. timp de 14 zile. De asemenea se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină Cefoxitina se administrează o singura dată. . sub formă de tablete.pacientă internată. Ofloxacina se administrează sub forma de tablete. precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină. Metronidazolul este sub formă de tablete. timp de 14 zile. regimul B. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de metronidazol. sub forma unei injecţii intramusculare.. timp de 14 zile. o data pe zi. cu sau fără metronidazol. de două ori pe zi. de două ori pe zi. Cefalosporinele se administrează o singură dată. în momentul injecţiei. sub forma unei injecţii intramusculare. - pacientă neinternată. regimul A: Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. de două ori pe zi. Alta cefalosporină. de doua ori pe zi. timp de 14 zile. timp de 14 zile. timp de 14 zile. Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina . Probenecid se administreaza sub formă de tablete. Doxiciclina se administrează sub formă de tablete. Unele femei au nevoie de internare pentru 28 .Ceftriaxona se administrează o dată.

Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae . În spital. . apoi sunt administrate pe cale orală. tratament care poate fi continuat la domiciliu după externarea din spital. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos. Doxiciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. regim A: Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. regim B -clindamicina . După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos.pacientă internată. 1.Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau 29 .gentamicina Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. tratament intravenos.tratarea bolii inflamatorii pelvine. tratament intravenos. Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.pacientă internată. se administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) . antibioticele sunt iniţial administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore.

Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ).Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau . iar examinările repetate indică o ameliorare marcată a sensibilităţii organelor pelvine.Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomandă internarea în spital. când se suspectează un abces pelvian.Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau . Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii. b. sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul urmat ambulator. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis .Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau . Se recomandă oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei..Tratament patogenic şi simptomatic 30 . sensibilitatea de rebound a dispărut. 2. Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ.Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau .Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau . Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă febră.Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau . când semnele clinice sunt severe. mai ales în cazurile cu diagnostic incert. când numărul de leucocite a revenit la normal.

de două ori pe zi. În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări corecte a antibioticului. Se vor administra 1-2 fiole/zi. IX. Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi.Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden. De asemenea. fiole sau supozitoare în caz de vărsături incoercibile. De asemenea. se pot folosi şi supozitoare Scobutil. tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos sau intramuscular. Brufen – administrate oral. se vor administra antipiretice – la nevoie. PROGNOSTIC 31 . deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din intestin şi are eficacitate scăzută.

se recomandă spitalizarea.Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică. sarcină ectopică şi infertilitate. 32 . Tratamentul constă în administrarea de antibiotice intravenos. pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. În cazul pacientelor însărcinate. apoi pe cale orală. nu este necesar un tratament de întreţinere. Cu toate acestea. sau care nu răspund la tratamentul cu antibiotice orale. Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de boala inflamatorie pelvină. Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv intrauterin. infectate cu HIV.

Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine Prezervativele feminine (diafragma. 33 . Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală. de ex. care poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină. Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative) Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau de infectare cu o boală cu transmitere sexuală.) sunt disponibile pentru femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ masculin. odată ce aceasta a apărut. se recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de infecţie. Abstinenţa de la contactul sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu transmitere sexuală. Folosirea constantă de prezervativ va reduce semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală.X. Prezervativele trebuie puse înainte de începerea oricărui contact sexual. Chiar dacă se foloseşte o altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII PELVINE Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât tratarea infecţiei.

Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2 săptămâni. Monitorizarea ulterioară. 34 . ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că tratamentul a avut succes. infecţia poate să reapară. În caz contrar. este foarte bolnavă. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia este insarcinată. Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii pelvine. Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea tratamentului.sau dacă persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu. este necesară o intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine). prezintă vărsături.XI.

chistul ovarian. În plus. prezenţa bolilor cu transmitere sexuală. antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala inflamatorie pelvină. hemoragiile la nivelul corpului galben. În cazul bolii. trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da această simptomatologie. salpingita. istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii. de asemenea. metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor. Îndeplinirea acestor criterii majore este suficientă pentru începerea tratamentului. limfadenita mezenterică. care omoară mai mult de un tip de bacterii. trompele uterine. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii. ovarele şi cavitatea pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene. Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu spectru larg. Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita. instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi. pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. răsucirea anexelor uterine. sarcina ectopică.XII. boala inflamatorie intestinală. endometrioza. 35 . Dacă este administrat adecvat. avortul septic. pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali multipli. CONCLUZII – partea teoretică Boala inflamatorie pelvină (anexita. sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul anexelor uterine. simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound. metroanexita) este o infecţie ce poate implica uterul.

Tratamentul este început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine. partenerii sexuali trebuie să fie de asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia). Pentru prevenirea reinfectării. 36 .Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative. chiar dacă au sau nu simptome. ca protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. cu sau fără alte simptome.Uneori este necesară mai mult de o cură de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină. Orice infecţie trebuie tratată imediat.

B. PARTEA PRACTICĂ 37 .

albumină absent. Greutate : 42 kg 38 . masa ginecopatei fără antecedente şi alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în seara zilei de 26. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % . Examen obstetrical : col de nulipară. fără leziuni TV : col închis.05. Trombocite 285 000. Echo : vezică urinară în semirepleţie. subfebrilă. Leucocite 8 600 . Hb : 11. acuză stare generală rea. cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului . 2010 ora 18.2010 are greţuri. uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală.CAZ I Nume : C. durata 4 zile. Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei. anexa stângă 20/19 mm. 05. anexa dreaptă 4/4 mm. mobilitate redusă . anexa dreaptă hipoechogenă 30/20 mm. elastică. vărsături. anexa stângă palpabilă. se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament.6 % .4 ° C . VSH: 8 Examen urină : culoare galbenă. Vârsta : 20 ani Domiciliu : Coştei 623 Religie : ortodoxă Ocupaţie : studentă la stomatologie Data internării : 27. greţuri. cicluri regulate. Nu sunt colecţii în Douglas. Înălţime 155 cm. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 14 ani. dureroasă . uter 71/30/50 mm. Hematii 4 190 000 . Douglas suplu. Prenume : I. dureroasă. varsă în cursul nopţii şi dimineaţa are febră 37. sensibil la mobilizare. Naşteri 0 .50 Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior.

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.T. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee) Sursă de dificultate : anxietatea.A.6 ° C. 2. 39 . 3. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : greţuri. IDENTIFICARE PROBLEME 1. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatură 37. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Manifestări de dependenţă : greţuri. vărsături Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală. vărsături Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută 4.

Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare . greutăţii şi vârstei sale. are deprinderi igienice bine conturate (baie. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută. disconfort. 9. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. foloseşte un limbaj adecvat. duş zilnic). dar respectuos . 8. greţuri. îşi alege haine potrivite staturii. 6. îşi exprimă dorinţele. 10. 40 . emoţiile. Nevoia de a comunica Pacienta comunică uşor. 7. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Sursă de dificultate : durere. vărsături. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie.5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta apreciază calitatea. semnificaţia hainelor .

risc de complicaţii 41 . durere. 13. Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri Pacienta are propriile principii. 12. pentru a evita o nouă spitalizare. cât şi pentru cea a mentorilor săi. Probleme : . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţă Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place Sursă de dificultate : spitalizare. respectă tradiţia şi religia şi are un cult personal atât pentru pentru propria valoare.deficit de cunoştinţe .11.alterarea confortului fizic din cauza durerii . 14.alterarea vieţii sexuale .potenţial deficit de volum lichidian . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară).

starea de anxietate predomină datorită persistenţei simptomelor 42 .v.v.informăm asupra evoluţiei şi eventualelor complicaţii care pot apărea .6°C Disconfort psihic .se administrează i.6°C .T.m.durere . la indicaţia medicului . liniştit. . Seara Evaluare . relaxantă .acuză stare de bine fizic din punct de vedere al cazării .facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie Clorom 1% ( după izolarea patului de restul salonului).r.asigurăm suport moral .se administrează antiinflamatoare : Movalis supozitoare i. curat. 110/ 60 mmHg .se face bilanţ ingesta-excreta . i. Piafen).pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore noaptea Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor ..se va administra Diazepam .pacienta afirmă o uşoară ameliorare a durerii în ambele fose iliace . Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 80 mg / 8 ore .se montează perfuzie i.se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa şi seara .cerem sprijinul familiei . în poziţie comodă.T : 37.pacienta nu prezintă semne de deshidratare.menţinem un nivel de comunicare eficient cu familia şi pacienta . .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea adoptată şi de informaţiile primite .ZIUA I Probleme Disconfort fizic .somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii .pacienta va fi aşezată în repaus fizic.deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .îi administrăm antalgice (Algocalmin.1 fiolă seara .A. nu prezintă frison sau creşterea temperaturii mai mult de 37.se asigură salon bine aerisit. (pe cateter) cu glucoză 5% 500 ml .

asigurarea confortului fizic : lenjerie curată. urină . Ampicilină 1 gr/ 6ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .facem bilanţul ingesta-excreta cu evaluare clinică generală . poziţie comodă în pat.administrăm antalgice.pacienta reuşeşte să doarmă 6 ore pe timpul nopţii Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor . antispastice.durerea se ameliorează uşor după administrarea medicaţiei.pacienta îşi însuşeşte informaţia 43 .recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi anunţată să nu-şi facă toaleta intimă în seara precedentă) pentru a treia zi .TS : 37. Hb 11.nu prezintă frison . Scobutil. .administrăm Diazepam 1 tb seara Evaluare . Piafen.stare generală mult ameliorată nu prezintă semne de deshidratare .se administrează i.v. Movalis supozitoare) . VSH.8°C .menţinem o igienă locală satisfăcătoare (efectuarea toaletei de către pacientă) .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale . ex.6% Hematii 4 190 000 Leucocite 8 600 VSH 8 Ex.recoltăm probe biologice pentru hemoleucogramă. antiinflamatoare (Algocalmin.Ht 35% . dar reapare după trei ore.TD : 36.durere .4°C . urină : nimic patologic .somn alterat Obiective Combaterea durerii şi asigurarea unui somn suficient Intervenţii . însă mai slabă în intensitate .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic .

nu prezintă simptome de intoleranţă Disconfort psihic .hidratăm pacienta cu ceaiuri îndulcite. fara condimete si grasimi .Probleme Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Obiective Alimentare şi hidratare în limite normale Interventii . informând asupra evoluţiei sale .supraveghem toleranţa pacientei la alimentele ingerate Evaluare . pacientă. respectând mesele principale .pacienta nu prezintă senzaţie de greaţă sau vărsături .facilităm legătura dintre medic.instituim o alimentatie usor digerabila. familie.respectă indicaţiile şi mănâncă puţin şi des . călduţe .asigurăm suport moral Pacienta este mult mai liniştită din cauza atenuării simptomelor Familia este implicată activ în susţinerea ei 44 .împărţim raţia alimentară în mai multe mese.ingera cu placere fructe si mancare pregătită de acasă .menţinem în continuare un nivel eficient de comunicare cu pacienta .deficit de informaţii Asigurarea unui confort fizic adecvat .

se va menţine o alimentaţie uşor . Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore .9°C . vărsături sau meteorism abdominal 45 . fără semne sau simptome ale unor complicaţii Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi menţinem temperatura corpului în limite normale TD : 36.Movalis administrat i.7°C TS : 36.antispasticele se administrează i.pacienta va fi hidratată oral. apoi pe valvă se recoltează din col şi endocol secreţie vaginală pentru test Papanicolau .se administrează la cerere o fiolă de Scobutil şi Algocalmin.pacienta mănâncă cu plăcere . la nevoie antalgice .nu prezintă greaţă. seara .v. cu ceaiuri îndulcite. rămânând o senzaţie de jenă Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .administrăm în continuare i.se execută tuşeu vaginal. durerea cedează.după examinare prezintă durere în etajul inferior.durerea este mult diminuată .stare generală bună.m.dimineaţa pacienta e chemată în sala de tratament .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii .administrăm în continuare. la 12 ore . cu palpare abdominală a anexelor. călduţe . cu anexe dureroase la mobilizare .pacienta este condusă în salon şi este aşezată în poziţie comodă Evaluare .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic .r.

deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi .supraveghem toleranţa la alimentele ingerate .lămurim pacienta că recoltarea frotiului vaginal este un examen de rutină în ginecologie . cu mese dese .Probleme Obiective Interventii digerabilă. elastic.se administrează i. având în vedere incidenţa cancerului de col uterin la femei tinere 46 .abdomen suplu.dureros la palpare în zonele anexiale Disconfort psihic .asigurăm suport moral Pacienta este totuşi neliniştită în privinţa rezultatului.m. complex de vitamina B Evaluare .urmărim apariţia eventualelor alterări ale eliminărilor intestinale .

recomandăm. elastic Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .prezintă un bun apetit pentru alimentele consumate (in special fructe) 47 .v.nu prezintă frison sau alte semne şi simptome ale unei complicaţii supraadăugate .palpare abdominală a etajului inferior Evaluare .ZIUA A IV-A Probleme Disconfort fizic .TD : 36. scaun de consistenţă normală .supreveghem toleranţa la alimente şi eventuala apariţie a unor alterări ale eliminărilor intestinale . Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore .pacienta nu prezintă meteorism abdominal. afebrilă .administrăm antiinflamatorii . cu menţinerea lor în limite normale Alimentare şi hidratare necorespunzătoare Alimentare şi hidratare în limite normale .Movalis 1 supozitor seara .administrăm la nevoie antalgice . abdomen suplu.se indică menţinerea unei igiene intime şi locale satisfăcătoare .8°C .zone anexiale suple.examen clinic general .TS : 36. greţuri sau vărsături . .monitorizarea funcţiilor vitale.administrăm antispastice 1 fiolă la 12 ore(Scobutil) .durere Obiective Combaterea durerii Intervenţii . are tranzit intestinal.stare generală bună.se administrează i.se administrează vitamina B1 şi B6.7°C . în continuare.pacienta nu solicită antalgice . uşor dureroase.nu mai prezintă decât uşoară jenă la palparea abdomenului . i.m. o alimentaţie echilibrată .

îi comunicăm pacientei că va fi externată în următoarea zi.pacienta se linişteşte în urma aflării veştii că va fi externată şi a faptului că rezultatul frotiului vaginal nu a ridicat probleme FV . Floră microbiană polimorfă fără celule atipice Disconfort psihic .Probleme Obiective Interventii .Candida.Trichomonas Haemophilus absenţi .la cerere. îi administrăm seara o tabletă de Diazepam Evaluare . ca urmare a evoluţiei favorabile .asigurăm suport moral în continuare .anxietate Combaterea anxietăţii 48 .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta şi familia .

i se va recomanda. de asemenea. . cu examen ginecologic. să revină la control peste 7 zile sau în caz de reapariţie a durerii .se indică continuarea ambulator a tratamentului antispastic şi antibiotic . Scobutil.se face o evaluare clinică generală.Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicului şi are parte şi de înţelegerea viitorului soţ şi de sprijinul familiei 49 .la examinare se constată un abdomen elastic.se indică evitarea ortostatismului prelungit. .se întocmesc documentele de externare. expunerea la frig şi umezeala .1 supozitor Movalis. timp de 5 zile .se recomandă acordarea unei atenţii deosebite igienei locale intime .se execută TV. cu zone anexiale nedureroase TD : 36.7°C .pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie de bumbac şi să evite folosirea tampoanelor intravaginale .antiinflamatoare seara .evitarea relaţiilor sexuale timp de 1 săptămână .oral Ampicilină 500mg 1/ 8 ore.recomandări medicale Intervenţii . Pacienta e pusă în poziţie ginecologică . cu recomandările aferente .se recomandă un regim alimentar care să prevină constipaţia .antalgice la nevoie .ZIUA A V-A Probleme Disconfort fizic şi psihic Obiective Educaţie sanitară . suplu.va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic temperatura Evaluare .

50 . 2010 Istoricul bolii : Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare. albumină absent.6 % . Avorturi : 0 APP : rujeolă în copilărie. motiv pentru care se prezintă la un consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. 28. Hb : 11. Vârsta : 25 ani Domiciliu : Bodo 192 Religie : penticostală Ocupaţie : casnică Data internării : 12. Greutate : 70 kg T. metroragie moderată. Naşteri 3 . face febră şi frison.4 ° C U. M. hepatita virală A. Pielonefrită acută? Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă. 03. dureri lombare cu micţiuni dese. Infecţie urinară.A. 2010 ora 8. Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultură : Eschericchia coli prezent Test de sarcină : negativ Examen sumar urină : culoare galbenă. Ne atrage atenţia că a născut în urmă cu trei luni.10 Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală. dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală). În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa iliacă dreaptă şi uşoară sângerare. febră. 02. cicluri regulate. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatură 38. Frecvente hematii şi leucocite. tata decedat APF : menarha la 12 ani. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % . Prenume : I. dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară. durata 4-5 zile.CAZ II Nume : F. apendictomie Înălţime 160 cm. micţiuni dese cu durere .

sensibil la palpare. pierde sânge în cantitate redusă pe cale vaginală. Douglas liber. Rinichi fără ectazii. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min Sursă de dificultate : stare febrilă. valve : col întredeschis. lipsa senzaţiei de sete Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 51 . Ex. nisip renal prezent. elastic. zona anexială dreaptă sensibilă la palpare .Examen obstetrical : abdomen suplu. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării Manifestări de dependenţă : inapetenţă. IDENTIFICARE PROBLEME 2. chist ovarian anexa stângă 29/20 mm. Fină lamă transonică retrouterin. anexa stângă nepalpabilă . Probleme : circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută) Sursă de dificultate : anxietate 2. dureros la palpare în hipogastru şi fosa iliacă dreaptă TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală. leucoree moderată Echografie : vezică urinară în semirepleţie uter 72/42/37 mm. anexa dreaptă 33/26 mm.

3. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică. religia. micţiuni dese 6. îşi satisface această nevoie fără dificultate prin duş zilnic. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Probleme : dificultate în mobilizare Manifestări de dependenţă : durere lombară Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 5. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : febrilă – 38. 7. viaţa ei are alte priorităţi : copiii. Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : metroragie redusă Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin 4. disconfort Manifestări de dependenţă : oboseală. somn insuficient Sursă de dificultate : durere. 52 . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare.4°C Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară 8. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie.

Nevoia de a se recreea Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii. religii Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase Sursă de dificultate : spitalizare 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt realizările ei) 13.9. gospodăria – pentru ea a creşte copii şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează. febră 10. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Sursă de dificultate : durere. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe 11. 53 .

Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Probleme : deficit de cunoştinţe Manifestări de dependenţă : neîncredere Sursă de dificultate : anxietate.14.posibila alterare a ritmului cardiac - 54 . nivel social scăzut. izolare prin apartenenţa religioasă.risc de complicaţii . eliminări menstruale alterate potenţial deficit de volum lichidian .alterarea somnului . Probleme : alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse eliminări urinare alterate.hipertermie .

55 .

antiinflamatoare (Movalis sup.pacienta prezintă leucoree moderată cu striuri sanguine ( nu sângerează abundent) .administrăm antalgice (Algocalmin). Îi explicăm modul de recoltare a urinii din mijlocul jetului (nu se recoltează prin sondaj.pacienta îşi însuşeşte cele indicate şi recoltează urina pentru examenul cerut 56 .se recoltează urocultură (după ce instruim pacienta să-şi efectueze toaleta locală).combaterea durerii .asigurăm repaus fizic.pierde sânge pe cale vaginală în cantitate foarte mică TV : col întredeschis.monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara .efectuăm toaleta vulvo-vaginală. cât şi la micţiune .4°C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min .ZIUA I Probleme Confort fizic alterat Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .administrăm Diazepam 1 tb seara . antispastice (Piafen).durerea este de aceeaşi intensitate. atât în fosa iliacă. cu aplicarea unui tampon .) .se efectuează tuşeu vaginal şi se recoltează frotiu vaginal Evaluare .urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii pe cale vaginală .pacienta doarme doar trei ore în cursul nopţii Eliminări menstruale şi urinare alterate Eliminări în limite normale . sânge în cantitate foarte redusă. leucoree moderată . poziţie antalgică şi căldură în zona lombară . deoarece pacienta acuză jenă în timpul micţiunii) .etcihetăm eprubeta şi o ducem la laborator T : 38.

57 .

iaurt. dar şi pentru a favoriza micţiunea . fructe. atât ea.permitem familiei (soţ. încercând să suplinim prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de cunoştinţe .se urmăreşte aspectul tegumentelor.se recomandă consumul de alimente uşor digerabile .tegumentele sunt normal colorate. pentru un răspuns mai bun la conduita terapeutică . carne. transpiraţie uşor abundentă în urma administării de Algocalmin Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic adecvat . copii) să o viziteze în cursul după-amiezii .indicăm consum de lichide în cantitate mărită. îi explicăm tot ceea ce ea crede că reprezintă o nelămurire . cu jenă în timpul lor . elastice .Probleme Potenţial deficit volum lichidian şi alimentaţie necorespunzătoare Obiective Hidratare corespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare Intervenţii .pacienta ingeră ceai călduţ . gradul de transpiraţie Evaluare .îi asigurăm suport moral .se face raport ingesta-excreta . şi înţelege.nu prezintă intoleranţă digestivă la lichide sau alimente .lămurim familia că este bine să fie internată.prezintă micţiuni dese. mai ales în perioada febrilă.pacienta este liniştită când îşi vede familia.menţinem o strânsă legătură între pacientă şi medic. faciesul.menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta. cat si sotul importanta spitalizării. supe . pentru urmărirea evoluţiei bolii în condiţii de spital şi nu ambulator 58 .pacienta va fi hidratată parenteral cu Glucoză 5 % 500 ml .

Probleme Risc de complicaţii Obiective Prevenirea complicaţiilor .combaterea procesului inflamator . hemoleucogramă .se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore i. scade după 2 ore la 37.8°C . în special temperatura şi tensiunea arterială . Leucocite : 10 000 T : 38.pacienta nu acuză disconfort în timpul administrării lente a antibioticului VSH : 12 Hemoleucogramă : Ht : 34% . . paracetamol) tablete Evaluare .se administrează antipiretice ( algocalmin. Hb : 11.4 ° C.se monitorizează funcţiile vitale.se montează acteter venos.v.6 .combaterea infecţiei urinare Intervenţii .se face bilanţ ingesta-excreta . pe care se administrează o perfuzie cu Glucoză 5 % .se recoltează probe biologice pentru VSH.combaterea hipertermiei .pacienta nu prezintă frison sau stare de deshidratare 59 .

admistrăm antispastice.efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat cu soluţie călduţă Clorom 1%.frecvenţa micţiunilor scade uşor 60 . antalgice antiinflamatoare .monitorizăm frecvenţa micţiunilor .asigurarea orelor de somn şi odihnă necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazerpam . pentru a nu murdări lenjeria Evaluare . C II inflamator.somn alterat (oboseală) .asigurarea unei poziţii cât mai comode în pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară şi suprasimfizar . moderate hematii .pacienta nu se poate obişnui cu disconfortul administrării intravaginale a ovulelor .recomandămaplicarea unui tampon zilnic.în cursul nopţii pacienta reuşeşte să se odihnească .nu mai prezintă decât leucoree moderată Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas.durere în fosa iliacă şi zona lombară . în fosa iliacă stângă durerea persistă la examenul local şi abdominal .pacienta va fi condusă în sala de tratamente pentru efectuarea tuşeului vaginal şi a unui examen clinic general. după izolarea patului de restul salonului .din cauza administrării intravaginale a medicaţiei Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii . Candida Haemophilus.durerea lombară este uşor ameliorată . absent. cu palpare abdominală .ZIUA A II-A Probleme Disconfort fizic .micţiuni dese .1 tabletă seara .pacienta îşi va administra ovule vaginale (Cervugid) după efectuarea toaletei intime cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV .

frecvente depozite de oxalaţi de calciu TA : 130/65 mmHg TD : 37.scade la 37.genitale .tot din prima urină se face test de sarcină .recomandăm consumul de alimente uşor digerabile şi evitarea condimentelor 61 .8°C .Probleme Risc complicaţii .3°C TS : 37.se administrează antipiretice (paracetamol) .4°C Ecografie : AD : 33/26 mm chist ovarian AS : 29/20 mm endometru 7 mm.se monitorizează funcţiile vitale şi se urmăreşte menţinerea lor în limite normale . Vezică nelocuită .se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore i.nu prezintă semne de deshidratare Potenţial deficit de volum lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentaţie corespunzătoare .aproximativ 1500 ml/zi .îndrumăm pacienta să consume ceai de codiţe de cireşe . leucocite şi hematii prezente în sediment.urmărim aspectul tegumentelor şi mucoaselor . nu prezintă intoleranţă digestivă .pacienta consumă fără probleme alimente .test de sarcină negativ . .se face bilanţul lichidelor ingerate Evaluare .examen urină : culoare galben albumină absent. fină lamă transonică retrouterin Rinichi fără ectazii.deshidratare Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii .v.însoţim pacienta la serviciul radiologie pentru efectuarea examenului ecografic .renale .hidratare orală .se recoltează probe biologice pentru examen sumar de urină .

familia înţelege şi renunţă la ideea de rugăciune în grup . explicăm pacientei şi familiei interpretarea acestora .explicăm familiei că nu putem să le asigurăm un loc de rugăciune pentru mai mulţi credincioşi şi solicităm înţelegere din partea lor Evaluare .menţinem o comunicare eficientă cu pacienta.pacienta şi familia sunt mulţumiţi de explicaţiile primite . la nivelul ei de înţelegere .aducem la cunoştinţă rezultatele tuturor investigaţiilor şi. cu acordul medicului.informăm familia asupra evoluţiei stării sale de sănătate şi cerem membrilor colaborare şi sprijin moral .pacienta citeşte singură rugăciuni 62 .Probleme Disconfort psihic Obiective Asigurarea unui confort psihic adecvat Intervenţii .

urmată de administrarea intravaginală a ovulelor .consult ginecologic Obiective Asigurarea unui confort fizic adecvat Intervenţii .dureri lombare diminuate. mult diminuată în dimensiuni .TV : zone anexiale AS nedureroasă AD uşor sensibilă. pentru consult ginecologic şi evaluare . la nevoie. . cu uşoară jenă la palpare abdominală . abdomen suplu.monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi gradul de durere .disconfort în administrarea medicaţiei i.disurie .administrăm antalgice i.leucorere cu aspect normal.prezintă micţiuni spontane fără acuze de jenă în timpul actului de micţiune 63 ..m. în cantitate redusă .ZIUA A III-A Probleme Disconfort fizic . dacă e urmat cum trebuie .se recomandă întreţinerea igienei locale intime. antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi antiinflamatoare (Movalis sup. prin efectuarea toaletei interne cu bicarbonat de sodiu seara.v.asigurăm poziţie comodă în pat. cu cu aplicaţii de comprese calde în zona lombară .dureri lombare .pacienta se odihneşte în timpul nopţii . elastic .) .explicăm pacientei necesitatea tratamentului şi eficacitatea acestuia.conducem pacienta în sala de tratament şi o punem pe masa ginecologică.asigurăm orele de somn necesare refacerii organismului Evaluare .

ginecologice Obiective Prevenirea complicaţiilor Intervenţii . cu frecvenţă normală TA : 120/65 mmHg P : 88b/min TD : 36. elastice.renale .excreta .pe baza rezultatului uroculturii se stabileşte schema de tratament conform antibiogramei .tegumente şi mucoase normal colorate.hidratare orală .9°C TS : 36.urmărim gradul de toleranţă al alimentelor şi aspectul mucoaselor şi tegumentelor 64 .monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa micţiunilor şi încercăm să le menţinem în limite normale Evaluare .1500-2000 ml . de asemenea.micţiuni spontane.leucoree redusă. antispastice şi antiinflamatoare . fără semne de deshidratare .pacienta prezintă apetit normal cu preferinţă pentru fructe (îi plac bananele) Alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare Alimentaţie şi hidratare corespunzătoare .urocultură nesterilă cu Escherichia Colli prezent.Probleme Risc de complicaţii . recomandăm evitarea alimentelor care produc constipaţie . sensibil la Cefuroxim .raport ingesta . nederanjante.8°C .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.recomandăm pacientei să consume alimente uşor digerabile şi să evite condimentele. fără miros supărător . ciocolata şi cafeaua .

v.8°C 65 .6°C TS : 36. dat de izolarea de familie şi copii Asigurarea unui confort psihic adecvat .o facem să conştientizeze că e necesară o mai mare deschidere spre ştiinţă.Disconfort psihic.îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia e favorabilă. . va fi externată peste două zile . ea are un alt statut Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor TD : 36. i.încearcă să ne explice că datorită religiei.îi sugerăm să ne semnaleze orice disconfort apărut .încercăm să comunicăm cât mai mult cu pacienta . pentru care e foarte îngrijorată .urmărim gradul de oboseală (prezent sau absent) cu satisfacerea orelor de somn necesare .solicităm ajutorul familiei şi asigurăm vizita copiilor şi a sugarului .administrăm antispastice .pacienta nu mai acuză dureri lombare şi nici în zona anexială dreaptă .îşi face cu regularitate toaleta locală şi îşi administrează medicaţia intravaginal .administrăm antalgice (Algocalmin) la Nevoie .Piafen 1 fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis .faptul că sugarul e liniştit şi pune în greutate îi arată că e bine supravegheat şi îngrijit ZIUA A IV-A PROBLEME Disconfort fizic OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm EVALUARE . cu respectul propriei fiinţe .administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore.se linişteşte în momentul când familia e reintegrată pentru scurt timp .verificăm dacă pecienta şi-a însuşit obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi continuă tratamentul intravaginal cu ovule .

pentru că ei îi este ruşine să-şi susţină punctul de vedere 66 . având în antecedente 3 naşteri.asigurăm pacienta că evoluţia sa e favorabilă şi că în ziua următoare va fi Externată . organismul fiind obosit EVALUARE .îi explicăm că trebuie să aibă răbdare.să le menţinem în limite normale .urmărim aspectul tegumentelor şi comportamentul pacientei TA : 100/70 mmHg Nu prezintă frison Puls : 78b/min PROBLEME Disconfort psihic .anxietate OBIECTIVE Combaterea anxietăţii INTERVENŢII .se menţine controlul raportului ingestaexcreta .pacienta ne solicită ajutorul şi ne roagă ca la externare să stăm de vorbă cu soţul.

67 .

alimentaţie bine echilibrată.anxietate . daca apar semne inflamatorii EVALUARE . Movalis supozitoare seara. fără leziuni Stare generală bună Pacienta îşi însuşeşte recomandările medicale şi promite că le va respecta în măsura posibilităţilor .barieră religioasă OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII . administrarea ovulelor rămase. sau în orice alt moment. combinat cu palpare abdominală .deficit de cunoştinţe .se întocmeşte documentaţia de externare cu recomandările aferente . elastic.se recomandă continuarea tratamentului ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp de 5 zile.încercăm să explicăm soţului că-i respectăm religia şi valorile după care-şi conduce viaţa.recomandăm să vină la control de specialitate peste 7 zile. Îi explicăm că soţia sa este mult prea obosită după cele trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt copil. respectarea orelor de odihnă şi somn.ZIUA A V-A PROBLEME Disconfort psihic .soţul doar ne ascultă. mai importantă credem că e mama .palpare abdominală : abdomen suplu. antalgice şi antispastice la nevoie . a efortului fizic prelungit şi a ortostatismului prelungit.pacienta este condusă în sala de tratament şi urcată pe masa ginecologică pentru examen de specialitate. pentru că nu ar mai face faţă fizic . menţinerea unei igiene intime riguroase. evitarea contactului sexual şi apariţia unei eventuale sarcini purtarea lenjeriei de bumbac . apoi să folosească un mijloc de contracepţie pentru a evita o sarcină. însă pentru el şi copii. recomandăm să o respecte ca om şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă sexuală. el pune crezul său înainte de familie 68 .se face evaluare clinică generală . Leucoree normală. a umezelii.monitorizăm funcţiile vitale . ca aspect şi cantitate Col violaceu.recomandări : evitarea frigului. cu respectarea tuturor principiilor alimentare. fără a da semne sau o afirmare verbală că este de acord cu ceea ce i s-a spus .

abundente. leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne. 02. 69 . ora 5. constipaţie. de circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă. se prezintă la un consult de specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. durere accentuată în etajul abdominal inferior.6% . A. Vârsta : 36 ani Domiciliu : Făget. Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică APF : menarha la 16 ani. masa ginecopatei Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere Ultima menstruaţie : 5. dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos . Leucocite 9800 VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi. urât mirositoare şi de circa 2 luni. subfebrilitate. Din acest motiv. Coposu 3 Religie : ortodoxă Ocupaţie : şomeră. leucoree rozată. vărsături. 2010. necăsătorită Data internării : 20.10 Diagnostic internare : Anexită acută stânga Displazie col uterin. urât mirositoare.6°C. hipercromatism nuclear. dismenoreice. Str. raport nucleu-citoplasmă inversat) Test de sarcină negativ. 2010 Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în partea stângă a abdomenului inferior. Suspiciune carcinom in situ Motivele internării : stare generală alterată. 02. Hb 9. cicluri neregulate. este subfebrilă – 37. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% . Ştie că are o rană pe col. Prenume : R.CAZ III Nume : I. durata – 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei.

Nu sunt colecţii în Douglas. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Probleme : respiraţie inadecvată.Ecografie : vezica urinară în semirepleţie AS : 33/20mm.6 ° C Înălţime 162 cm. uter de dimensiuni normale. urât mirositoare.A. vărsături. nelocuit. pierde pe cale vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne. Nevoia de a bea şi a mânca Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării Manifestări de dependenţă : greţuri. inapetenţă Surse de dificultate : iritaţie peritoneală 70 . greutate 58 kg IDENTIFICARE PROBLEME 1. hiperechogenă. Rinichi fără ectazii. tahicardie moderată – 90b/min Surse de dificultate : anxietatea 2. Examen obstetrical : TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă. friabil . circulaţie inadecvată Manifestări de dependenţă : dispnee . T. de culoare rozată. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37.

Nevoia de a elimina Probleme : eliminări menstruale alterate Manifestări de dependenţă : leucoree rozată. hainele reprezentând pentru ea un atu în societate.3. 5. anxietate 6. 7. cu aspect de spălătură de carne Surse de dificultate : displazie de col uterin Probleme : eliminări intestinale alterate Manifestări de dependenţă : constipaţie Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin 4. oboseală Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ Surse de dificultate : durere. Nevoia de a dormi şi a se odihni Probleme : insomnie. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Probleme : hipertermie Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi. 71 . se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.6°C Surse de dificultate : proces inflamator 8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii leucoreei . disconfort.

72 . durere şi sângerare la contact sexual sau consult 10. Nevoia de a comunica Probleme : comunicare ineficientă Manifestări de dependenţă : retragere. disperare 13. Nevoia de a evita pericolele Probleme : alterarea integrităţii fizice Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă. valori Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios. Nevoia de a se recreea Probleme : anxietatea Manifestări de dependenţă : Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 14.9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi favorabilă a situaţiei. 12. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Probleme : neputinţa Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii Surse de dificultate : durere. izolare Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe 11.

alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe.Probleme : .potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie . secreţii vaginale .risc de complicaţii 73 .eliminări intestinale şi menstruale alterate . anxietate .alterarea confortului fizic : durere. comunicare ineficientă.

74 .

friabil.schimbăm lenjeria de pat de câte ori solicită pacienta .m. apoi conducem pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie comodă .asigurăm repaus la pat în poziţie comodă care să mai atenueze din disconfort .TV : anexa stângă mărită în volum.seara administrăm 1 tabletă de Diazepam deoarece a acuzat stare de oboseală EVALUARE .conducem pacienta în sala de tratamente şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examenul ginecologic .ajutăm medicul în efectuarea toaletei vulvo-vaginale interne. anexa dreaptă nedureroasă Abdomen suplu. elastic . . dureroasă şi sensibilă la palpare şi mobilizare . leucoree rozată cu aspect de spălătură de carne .după administrarea Diazepamului.servim medicul cu pensă port-tampon şi lamă pentru recoltare FCV . pacienta doarme doar trei ore noaptea.durere în fosa iliacă stângăla examenul cu valve se constată un col cu leziuni.secreţii vaginale .durere .administrăm antalgice (Algocalmin) şi antispastice ( Scobutil) i.ZIUA I PROBLEME Disconfort fizic . din cauza durerii 75 .servim medicului cu mănuşi sterile.efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu soluţie de Clorom 1% . cu aspect spongios.oboseală OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .însoţim pacienta la serviciul de radiologie pentru efectuarea ecografiei abdominale şi pelvine .însoţim pacienta la grupul sanitar pentru a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie . valve pentru efectuarea tuşeului vaginal .

anxietate OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat INTERVENŢII .comunicare ineficientă .asigurăm suport moral şi îi expunem cazuri pozitive .îi aducem la cunoştinţăeventualele investigaţii la care ar fi supusă în caz de rezultat nefavorabil .pacienta este în continuare neliniştită în legătură cu starea sa de sănătate .încercăm să comunicăm activ cu pacienta.informăm familia asupra stării de sănătate a pacientei .încercăm să o lămurim că până la venirea rezultatelor FCV.menţinem şi mediem legătura cu familia .deficit de cunoştinţe . îi explicăm şi răspundem tuturor semnelor de întrebare ridicate .ştie că ceva nu este bine şi că a greşit în faptul că nu şi-a tratat displazia de col uterin 76 .PROBLEME Disconfort psihic . va urma tratamentul prescris .solicităm ajutorul şi sprijinul familiei EVALUARE .

micţiuni spontane. prezintă leucoree rozată. VSH şi hemoleucogramă .1500 ml . nu pierde sânge sau cheaguri după tuşeul vaginal . aspectul şi cantitatea acestora .administrăm antipiretice (paracetamol) .T 37.facem raportul ingesta-excreta şi urmărim eventualele semne de deshidratare .pacienta nu ingeră nimic pe cale orală .PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .1°C .sângerare uşoară la nivelul colului la exercitare de presiune Deficit lichidian şi alimentar Hidratare şi alimentare corespunzătoare .pe cale vaginală.v. pulsul şi temperatura . 1300 ml / 24 ore 77 .pacienta nu prezintă semne de deshidratare .hidratăm pacienta parenteral deoarece refuză ingerarea orală a lichidelor sau alimentelor ..în special T.monitorizăm funcţiile vitale .administrăm antiemetice (Metoclopramid) .hidratăm pacienta parenteral .A. i.recoltăm de urgenţă probe biologice pentru grupa sanguină şi Rh. scade la 37. .suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B .examinăm aspectul tegumentelor şi mucoaselor .spre seară acceptă ceai de mentă îndulcit cu lămâie EVALUARE .diureză : urină clară.urmărim faciesul şi comportamentul .6°C.administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină 1 f/ 8 ore.nu mai prezintă greaţă sau vărsături .urmărim secreţiile vaginale.

igiena e menţinută în limite acceptabile 78 . irigator. Administrăm lichidul călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină cât mai mult timp.asigurăm condiţii optime de menţinere a igienei intime . cu blândeţe.se pregăteşte o clismă evacuatoare . o introducem în rect. o punem în decubit lateral dreapta (avem pregătite canule sterile. lubrifiem canula şi.urmărim aspectul şi cantitatea scurgerilor vaginale EVALUARE . Strângem materialul folosit şi conducem pacienta la toaletă .servim pacienta cu tampoane vaginale . aleză). conducem pacienta la baie.PROBLEME Eliminări intestinale şi menstruale inadecvate OBIECTIVE Eliminări în limite normale INTERVENŢII .hidratare corespunzătoare parenterală cu administrare intrarectală a unui supozitor cu glicerină . pacienta elimină fecale de consistenţă pietrificată .în urma clismei. mănuşi.

ZIUA A II-A 79 .

în cursul nopţii se odihneşte Disconfort psihic .prin întrebări bine formulate şi gândite.monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi 80 .pacienta îşi menţine igiena intimă fără ajutor. din cauza unei proaste informări .asigurăm permanent suport moral . au urmat alte sarcini nedorite şi avortul a fost o soluţie de rezolvare . pentru că s-a simţit bine EVALUARE TD : 36.asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie curată de câte ori e nevoie .durerea persistă doar la palpare abdominală .nu a recurs la alte mijloace de contracepţie.bolnava ne aduce la cunoştinţă că. când a şi făcut un avort .leucoree .1 tabletă seara . primind şi tratament . după cele două naşteri.asigurăm o poziţie comodă în pat cu un climat plăcut în jur . la nevoie .durere .menţinem un nivel de comunicare eficient cu pacienta .i s-a adus la cunoştinţă despre rana de pe col şi a fost rugată să revină.somn insuficient OBIECTIVE Combaterea durerii şi asigurarea unui număr de ore de somn suficient INTERVENŢII . dar leucoreea îi dă senzaţie de disconfort .suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi întreţinerea igienei intime .administrăm Diazepam . încercăm să interogăm pacienta în legătură cu viaţa sa de familie.analizăm informaţiile primite şi ne revizuim atitudinea comportamentală -atenţionăm medicul cu privire la antecedentele ginecologice EVALUARE .ultimul consult a fost în urmă cu aproape 2 ani.comunicare ineficientă Asigurarea unui confort psihic adecvat .PROBLEME Disconfort fizic . vizitele la medicul ginecolog şi motivul atâtor avorturi la cerere .deficit de cunoştinţe .9°C PROBLEME Risc de complicaţii OBIECTIVE Prevenirea complicaţiilor INTERVENŢII .încercăm să stabilim mai mult o relaţie de încredere .administrăm antispastice şi antalgice.bolnava afirmă că nu a făcut tratamentul şi nu s-a prezentat la control.

i. tegumente uşor palide.recomandăm consumul unor alimente uşor digerabile.hidratare orală cu ceai îndulcit.evaluăm starea generală. anexa stângă dureroasă uşor la mobilizare .micţiuni spontane 6-7/24 ore . fructe.prezintă tranzit intestinal.2°C TA : 110/70 mmHg P : 80 b/ min .seara . valve. suc natural . nemeteorizat . scaun.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8ore. nedureroasă. lactate.v. vărsături .servim medicul cu mănuşi sterile. diureză . fără semne de deshidratare ZIUA A III-A 81 .hidratare parenterală 1000 ml Glucoză 5% + ser fiziologic 9% . .la tuşeu se constată anexa dreaptă suplă.interogăm pacienta cu privire la tranzitul intestinal. iaurt. etc . de consistenţă şi aspect normal . aspectul tegumentelor şi mucoaselor . supe carne de pui.supraveghem toleranţa digestivă la alimentele consumate şi dacă apar unele fenomene digestive . abdomen suplu.are scaun spontan.stare generală bună. soluţie Clorom 1% şi soluţie Betadine pentru badijonare vaginală TS : 37.pacienta consumă cu plăcere alimentele prescrise şi nu acuză stare de greaţă. sâgerare moderată la nivelul colului în timpul tuşeului Alimentare şi hidratare deficitare Alimentare şi hidratare corespunzătoare .conducem bolnava în sala de tratament şi o urcăm pe masa ginecologică pentru examen de specialitate şi toaleta vulvovaginală efectuată de medic . brânză de vaci.

după 5 minute de la administrarea oxigenului îşi revine şi încearcă să asimileze ceea ce i se spune .nu prezintă semne de deshidratare EVALUARE . INTERVENŢII .8°C P : 78b/min TA : 110/70mmHg .pacienta acuză doar uşoară jenă în partea stângă .leucoree OBIECTIVE Asigurarea unui confort fizic adecvat INTERVENŢII .administrăm oxigen pacientei.r.asigurăm un climat plăcut în salon.pacienta nu poate accepta că are acest diagnostic. monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi seara . depistat din timp .4°C TS : 36.administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi Gentamicină 1 fiolă/8 ore.numărul de ore de somn pe noapte este suficient Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .se administrează în continuare tratament parenteral. i.administrăm antalgice şi antispastice .v. pentru a favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax .v.durere .seara administrăm 1 tabletă de Diazepam EVALUARE .anunţăm vestea neplăcută.administrăm supozitoare Movalis i. împreună cu medicul .asigurăm suport moral permanent .asigurăm soluţii şi tampoane pentru efectuarea toaletei intime de către pacientă . puls 100b/min. prin cuvinte calde şi atingeri TD : 36.medicul îi explică că este un cancer de col în fază incipientă. stare de şoc psihic .urmărim cu atenţie comportamentul.căutăm. schimbăm lenjeria de pat la nevoie .sprijinul familiei o ajută foarte mult PROBLEME Disconfort psihic OBIECTIVE Asigurarea unui confort psihic adecvat 82 .încercăm să pregătim pacienta în vederea aducerii la cunoştinţă a rezultatului nefavorabil al FCV . devine dispneică. faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei . cu antibiotice i.PROBLEME Disconfort fizic . seara .

însoţim pacienta la serviciul CT nemâncată .îi explicăm că datorită simptomelor anexitei practic i s-a salvat viaţa.îi explicăm că în continuare conduita va fi de extirpare a colului (doar la cererea pacientei histerectomie totală).familia.cerem sprijinul familiei. acceptă cu greu realitatea .asigurăm intimitate familiei. cu EVALUARE .pentru efectuarea tomografiei abdomen-pelvis . cu un procent de vindecare de 80-90% .vor hotărî împreună ce e de făcut PROBLEME Alimentare şi hidratare deficitare OBIECTIVE Alimentare şi hidratare corespunzătoare INTERVENŢII .să uşurăm acceptarea diagnosticului recent .pacienta vomită (pe fond psihic) 83 . soţul. respectând indicaţiile medicului .v. în special al soţului şi încercăm să le comunicăm diagnosticul într-un mod care să-l facă mai acceptabil . deoarece diagnosticul de cancer a fost stabilit în fază incipientă . pentru a hotărî ce au de făcut.hidratăm pacienta parenteral i.pacienta refuză micul dejun şi prânzul .

m. vărsăturile încetează ZIUA A IV-A PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE 84 . care practic îi vor motiva existenţa.efectul e cel aşteptat : acceptă cina.seara.administrăm complex de vitamina B i. .Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% 500 ml . doar fructe . după administrarea Metoclopramidului.urmărim apariţia unor eventuale fenomene digestive .administrăm Metoclopramid i.spre seară. mizând pe efectul psihic produs de ei . . recurgem la un tertip : îi aducem cei doi copii.m.

păstrarea unei igiene intime riguroase solicităm suport şi sprijin moral familiei . i.consideră că rezolvarea cât mai rapidă îi va prelungi viaţa .se întocmeşte documentaţia de externare cu toate analizele aferente . pentru tratement de specialitate .se recomandă control de specialitate cu repetarea FCV-ului .promite că va ţine legătura şi va veni la control 85 . betadine .pacienta hotărăşte împreună cu familia să se deplaseze cât mai repede la clinica de oncologie.r.luăm legătura cu clinica de oncologie şi solicităm ambulanţă pentru transportul pacientei .servim medicul cu mănuşi. soluţie antiseptică. valve.Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor .pacienta şi familia sunt mulţumiţi de atitudinea şi sprijinul personalului medical . .pacienta este consultată şi se efectuează toaleta vulvo-vaginală .se recomandă administrarea în continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore. oral şi Movalis supozitoare.

cu o evoluţie postoperator favorabilă . religie. vindecarea este de 100%. o viaţă echilibrată sexual.II. Din cauze mai mult sau mai puţin importante (igienă intimă precară. Atenşie. Este destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital. lehuzie. totuşi diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. control de specialitate periodic. religie sau profesie : cu o igienă riguroasă. psihic mai are momente de depresie. Am observat că dacă este urmat un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă. Restul va depinde doar de felul în care fiecare femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare trebuie acordat acestuia. implicit – joacă un rol destul de important. însă familia îi este alături. evitarea frigului şi a umezelii. devin o familie. ea aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată. familie. deci. când putem sta cu familia? 86 . indiferenţă). cu un confort fizic alterat de durere uneori violentă. În unul dintre cazuri. Am ţinut legătura cu ea pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în parte şi. Pacienta în prezent e bine. femei de orice vârstă. putem evita astfel de boli. pentru scurt timp. Am mai putut observa că şi familia – soţul. CONCLUZII – partea practică Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale feminine nu ţine cont de vârstă. cu toate că simptomele anexitei au adus femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii.

tampoane de vată . oxicianură de mercur 1:4000.irigator . Materiale necesare : 1. curent de lichid care. cearşaf . după caz : apă oxigenată. De protecţie : . soluţie permanganat de potasiu 1:2000. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid (apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin.III. dezinfecţie locală.muşama. pentru îndepărtarea conţinutului vaginal. reducerea proceselor inflamatorii. Pregătirea psihică şi fizică a pacientei Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a necesităţii efectuării spălăturii vaginale. după ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă.bazinet Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă.canula vaginală .pensă porttampon 2. Sterile : . prosop . Scop: terapeutic.paravan. calmarea durerilor. 87 .tăviţă renală . traversă.mănuşi de cauciuc . soluţie cloramină.

88 . introduce canula în vagin şi deschide robinetul irigatorului. Scoate canula înainte ca irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon. După terminarea spălării. la indicaţia medicului. acesta va fi trimis la laborator. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică. Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie comodă. patul va fi protejat cu muşama şi traversă. Îngrijiri ulterioare : Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul. apoi va îndepărta paravanul. Cu blândeţe. pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală. Tehnică: Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de spălătură. apoi îmbracă mănuşile sterile. După scoaterea bazinetului. Canula va fi pusă în tăviţa renală. apoi scoate aerul din irigator. Se spală organele genitale externe cu apă şi săpun. apoi i se introduce bazinetul sub bazin. asistenta scoate bazinetul şi examinează lichidul de spălătură . Se adaptează canula la tubul irigatorului.Pregătirea fizică : Se izolează patul cu un paravan . Verifică temperatura soluţiei. asistenta va usca regiunea genitală şi cea anală. Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubiană spre anus.

Autor Johnatan S. Robert Berkow 6. Novak . Mioara Mincu. Beers. Editura Viaţa Autor dr. Ghid de nursing. Editura medicală Callisto. Bucureşti.IV. Editura Viaţa Medicală Românească. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal. Editura Carol Davila. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Lemnete I. Autor Titirică L. Rădulescu I. Editura medicală Bucureşti. 7. 2002 Autori Mark H. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic şi tratament. . Autor Românească. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.. Autor Adrian Restian.Ginecologie. Berek. 2007 Titirică Lucreţia. Bazele medicinei de familie. Editura Medicală Bucureşti 5. 1999 2. 2000 4. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali. Bucureşti. 2005 89 . Bucureşti. Ediţia a XVII. 1975 Autori 3..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful