Sunteți pe pagina 1din 108

CUPRINS

2
Cap. I PARTEA TEORETICĂ
I.1 Nevoile fundamentale – Prezentare generală………………………pag. 7
I.2.Nevoia de a elimina…………………………………………...……pag.
I.2.1. Independenţa în satisfacerea nevoii………………...……………pag.
I.2.2. Factori care influenţează satisfacerea nevoii……….……………pag.
I.2.3. Manifestări de independenţă…………………………………..…pag.
I.2.4. Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei în satisfacerea
nevoii…………………………………………………………...………pag.

I.2.5. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a elimina….………………pag.


I.2.6. Surse de dificultate………………………………………….……pag.
I.3. Incontinenţa de urină şi materii fecale……………..………………pag.
I.3.1. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ………………………….. pag.
A.Incontinenţa de urină - coma……………………………..………pag.
- epilepsiile……………………..…………pag.
- enurezis…………………….……………pag.
- accident vascular cerebral….……………pag.
-diverse accidente care necesită intervenţii
chirurgicale………………………………………………………..……pag.
B. Incontinenţa de materii fecale - encoprezis………………………pag.
- iritarea tegumentelor regiunii
anale…………………………………………………………………….pag.
I.3.2. Îngrijirea pacienţilor cu incontinenţă urinară şi de materii
fecale……………………………………………………………………pag.

3
I.3.3. Tratarea pacienţilor care prezintă incontinenţă de materii fecale şi/sau
urină…………………………………………………………………pag.
I.4. Educaţia pentru sănătate……………………………...…………pag.

Cap. II PARTEA PRACTICĂ


Prezentarea cazurilor:caz - I …………………………………pag.
caz - II………………………...………pag.
caz - III……………………….………pag.
Cap. III FIŞE TEHNOLOGICE……………...………pag.
CONCLUZII FINALE……………………………………...…pag.

BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV

4
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei
umane pentru a-şi asigura starea de bine în apărarea fizică şi mentală.
Problemele pe care le ridică nesatisfacerea unei nevoi sunt din cele
mai variate şi uneori de o mare complexitate. Pentru recunoaşterea lor este
necesară o bună pregătire medicală atât teoretică cât şi practică.
Datorită stagiului practic efectuat în spital am putut veni în contact
cu mulţi pacienţi cu diagnostic de nursing incontinenţă de urină.
Acest sindrom este frecvent întâlnit atât la copii cât şi la adulţi sau
vârstnici; iar contactul cu pacientul mi-a permis să-mi însuşesc trăsături
pozitive de caracter care trebuie să desăvârşească personalitatea unui bun
asistent.
Pentru ca individul să poată duce o viaţă echilibrată, fiecare funcţie
trebuie să se menţină la parametri optimi.
Ca orice altă nevoie (hrană, aer), nevoia de a elimina normal este de
o mare importanţă.

5
CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICĂ

I.1.NEVOI FUNDAMENTALE – PREZENTARE


GENERALĂ

6
Îngrijirea bolnavului se pierde în negura timpurilor , în trecutul
îndepărtat şi mai aproape de noi în 1860, dată când începe istoria profesiunii
noastre de îngrijire a bolnavului (soră-nursă-asistentă medicală) odată cu
înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale.
Astăzi, cu toată vechimea pe care o are, misiunea sa socială nu este
totdeauna clară. Pentru unii, asistenta ajută medicul. Pentru alţii, ea practică
o profesiune autonomă. Între aceste două extreme, rolul asistentei medicale
este perceput şi descris divers. Timp îndelungat ea nu s-a simţit obligată să
se definească. Însă, rolul celor ce îngrijesc bolnavul a continuat şi continuă
să evolueze.
NURSA
Definiţii ale nursei:
 Nursa definită de I.C.N. (Consiliul Internaţional al nurselor), este o
persoană care:
- a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de
Consiliul Asistenţilor Medicali;
- a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistenţilor
Medicali;
- este autorizată să practice această profesie aşa cum este definită de
Consiliul Asistenţilor Medicali;
- este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt
impuse de îngrijirea sănătăţii în orice situaţii s-ar afla, dar să nu facă o
procedură pentru care nu este calificată.
Asistentele medicale răspund de propria lor activitate, de practica lor ;
supraveghează îngrijirile auxiliare şi pregătirea elevilor.

7
Deci asistenta răspunde nu numai pentru ce face dar şi pentru
categoriile auxiliare.

 Nursa este pregătită printr-un program de studiu incluzând :


- promovarea sănătăţii ;
- prevenirea îmbolnăvirilor ;
- îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu
deficienţe ,indiferent de vârstă şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie
la nivel de comunitate.

 Nursa generalistă presupune :


- pregătire pluridisciplinară –socială, tehnică, practică ;
- însuşirea competenţelor de bază şi nu numai cunoştinţele ;
- să aibă cunoştinţe de psihologie (să ştie să încurajeze ) ;
- să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa ;
- să aibă preocuparea de a înţelege ceea ce simt ceilalţi (capacitate de
empatie ) ;
Asistenta este ca o mamă ce acţionează conform nevoilor copilului şi
trebuie deseori să îndeplinească sarcini cât mai diverse. De aceea asistenta
medicală a fost denumită “mamă profesionistă “.

Fără îndoială, există multe nevoi fundamentale comune tuturor


fiinţelor umane, care trabuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de
bunăstare.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea


celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale si
spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a independenţei în
satisfacerea nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală.

8
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta
trebuie să ştie că : nevoia fundamentală este o necesitate vitală, esenţială, a
fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine , în apărarea fizică şi
mentală.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1. A respira si a avea o buna circulaţie


2. A bea si a mânca
3. A elimina
4. A se mişca şi a avea o bună postură
5. A dormi şi a se odihni
6. A se îmbrăca si dezbrăca
7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale
8. A fi curat ,îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. A evita pericolele
10.A comunica
11.A acţiona conform propriilor convingeri şi valori ,de a practica
religia
12.A fi preocupat în vederea realizării
13.A se recreea
14.A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

CLASIFICAREA NEVOILOR DUPA TEORIA LUI MASLOW

9
Abraham Maslow, psiholog şi umanist american afirma ca sunt 5
categorii de nevoi umane ,ierarhizate, în ordinea priorităţilor astfel:

1. Nevoi fiziologice
2. Nevoia de siguranţă
3. Nevoia de apartenenţă
4. Nevoia de recunoaştere socială
5. Nevoia de realizare (depăşire)
După aceasta teorie trebuie să fie satisfăcute întâi nevoile de baza –
fiziologice şi de securitate – pentru ca persoana să poată tinde spre
satisfacerea nevoilor de ordin superior –apartenenţa ,stima realizarea
(depăşirea).

I.2. NEVOIA DE A ELIMINA

Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie


şi cutanată, în anumite situaţii: orificiile (traheostomie, colostomie) servind
căilor de eliminare. Aspectul biofizic este în acelaşi timp mecanic, chimic,
hormonal, nervos şi variază mult cu vârsta şi starea de sănătate a persoanei.
Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile
agreabile şi dezagreabile influenţează frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea
scaunelor, transpiraţia şi expiraţia de CO 2. atitudinea părinţilor faţă de
curăţenie, exigenţele curăţeniei – provin în mod egal din moştenirea socio-
culturală.
Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de
substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează
prin procesul de homeostazie. Toate schimbările volumului extracelular

10
antrenează modificări în compoziţia lichidelor celulare de unde rezultă
importanţa menţinerii constante a compoziţiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei menţin compoziţia
chimică a lichidelor din organism la un nivel normal, menţin echilibrul
hidric, hidroelectrolitic şi acido-bazic al mediului intern şi debarasează
organismul de produsele toxice rezultate din metabolism.
Substanţele folositoare organismului (sodiul şi apa) sunt absorbite
prin osmoză.
Prin rolul său de excepţie, pielea completează eliminarea renală.
Un rol important îl au plămânii, care controlează CO2 şi O2.
Organismul trebuie de asemenea să se debaraseze de deşeurile
rezultate în urma digestiei (fibre celulozice, pigmenţi biliari, celule
descuamate de la nivelul tubului digestiv, etc.).
Şi alte substanţe nefolositoare trebuie eliminate; spre exemplu, la
femei, de la pubertate la menopauză, se elimină o secreţie sanguină
menstruală, ce se produce la sfârşitul fiecărui ciclu menstrual, dacă ovulul nu
a fost fecundat.

I.2.1. INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII


URINA: soluţie apoasă, prin care sunt eliminate substanţele rezultate
din metabolismul intermediar protidic, inutile şi toxice pentru organism.
Generalităţi: Prin urină se elimină din organism substanţele toxice.
Eliminarea acestor substanţe se face în soluţie apoasă împreună cu săruri
minerale şi alte substanţe de dezasimilaţie care nu sunt necesare
organismului.

11
În mecanismul de eliminare intervin, alături de rinichi şi tubul digestiv,
ficatul, glandele cu secreţie internă, starea funcţională a aparatului circulator
– toate fiind influenţate de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interacţiunea între nevoia de a elimina şi celelalte nevoi
fundamentale.
Terminologie:
- micţiune = emisiune de urină, act fiziologic conştient de
eliminare
- diureză = cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 h
SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecaţiei
Scaunul este alcătuit din:
- reziduurile rămase în urma digestiei alimentelor
- celulele descuamate de pe suprafaţa tubului digestiv şi a
glandelor digestive
- produsele de excreţie a tubului digestiv şi a glandelor anexe
- număr mare de microbi
Terminologie: - defecaţie = eliminarea materiilor fecale prin anus

I.2.2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ


SATISFACEREA NEVOII
Factori biologici:
- Alimentaţia – cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate de individ
influenţează satisfacerea nevoii de eliminare.
- O bună hidratare şi o alimentaţie bogată în reziduuri (legume, fructe,
cereale) facilitează eliminarea intestinală şi vezicală
- Mesele luate la ore fixe favorizează ritmul eliminărilor

12
- Exerciţiile – activitatea fizică ameliorează randamentul muscular
- Fortifică musculatura abdominală şi pelvină, care au un rol important
în eliminarea intestinală
- Vârsta – are rol important în satisfacerea nevoii dacă ţinem seama de
controlul sfincterelor
- La copii, controlul se obţine în 2-3 ani
- La persoanele vârstnice, diminuarea tonusului musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminării
- La bărbaţi, hipertrofia prostatei determină tulburări de micţiune
- Programul de eliminare intestinală – regularitatea programului de
eliminare este un factor ce influenţează satisfacerea acestei nevoi
- Momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul
Factori psihologici
- Stresul
- Anxietatea
- Emoţiile puternice – pot modifica frecvenţa, cantitatea şi calitatea
eliminării urinare şi intestinale
Factori sociologici
- Normele sociale – fiecare societate îşi stabileşte măsuri de igienă,
astfel încât indivizii să respecte salubritatea locurilor publice
- Educaţia
- Cultura

I.2.3. MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ

1. URINA

13
Cantitatea
variază în funcţie de vârstă:
- nou-născut 30-300 ml/24 h
- copii 500-1200 ml/24 h
- adult 1200-1400 ml/24 h... 180 ml/24 h
Frecvenţa micţiunilor
- nou-născut – micţiuni frecvente
- copil 4-5/zi
- adult 5-6/zi
- vârstnic 6-8/zi
Ritmul micţiunilor
- 2/3 din numărul micţiunilor în timpul zilei, 1/3 noaptea
Culoarea micţiunilor
 Galben deschis până la galben închis. Cu cât urina va fi mai diluată
cu atât va fi mai deschisă şi invers (până la galben-închis spre brun).
 Modificare în funcţie de alimente:
- culoarea închisă = în regim bogat de carne
- culoarea deschisă = în regim vegetarian
 Medicamentele schimbă culoarea astfel:
- roz, roşu-cărămiziu = tratament cu piramidon
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
- cafeniu-roşu sau brun-negru = tratament cu chinină sau acid
salicilic

Mirosul urinei
- de bulion = urină proaspătă
- amoniacal = după un timp din cauza fermentaţiei alcaline

14
Reacţia urinei
- normal = reacţie acidă = pH-ul între 4,5-7
Reacţia urinei în funcţie de alimentaţie:
- regimul bogat în carne – acidifică urina
- regimul vegetarian – scade aciditatea urinei
Aspectul urinei
- normal = clar, transparentă la început. După un timp ea poate
deveni tulbure în mod normal – datorită coagulării mucinei şi a
celulelor epiteliale antrenate din căile urinare şi a mucusului din
organele genitale.
Densitatea urinei
- se determină imediat după emisie, pentru că prin răcire se
schimbă densitatea
- normal 1010-1025 – la regim mixt; la temperatura de 15˚C
(temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea)

2. SCAUNUL
Frecvenţa
- normal la adult – 1-2 pe zi sau unul la două zile
- 1-2 scaune pe zi la nou-născut
Orarul
- ritmic, la aceeaşi oră a zilei, dimineaţa după trezire
Cantitatea
- zilnic 150-200 g materii fecale
Consistenţa
- păstoasă, omogenă
Forma

15
- cilindrică, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabilă
Culoarea
- brună, la adult, dată de stercobilină
În funcţie de alimentaţie:- deschis-galben = regim lactat
- brun închis = regim carnat
- negru = preparate care conţin sânge
- verde = legume verzi
- culoare caracteristică alimentului = mure, ciocolată, afine
Modificarea culorii în funcţie de medicamente:
- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- alb = bariu
- negru mat = cărbune
Miros
- fecaloid – diferă de la un individ la altul

I.2.4. INTERVENŢIILE ASISTENTEI PENTRU MENŢINEREA


INDEPENDENŢEI ÎN SATISFACEREA NEVOII
- cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului;
- planifică programul de eliminare, ţinând cont de activităţile sale;
- planifică exerciţii fizice;
- îl învaţă tehnici de relaxare
- cercetează deprinderile alimentare ale pacientului;
- recomandă consumarea alimentelor şi a lichidelor ce favorizează
eliminarea.
I.2.5. DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII
DE A ELIMINA

16
În condiţii patologice, există mari pierderi de lichide prin:
poliurie, diaree, vărsături, drenaj, diaforeză, expectoraţie abundentă, stomii .

I.2.6.Surse de dificultate
Sursele de dificultate care determină nesatisfacerea nevoii pot fi
următoarele:
1.Surse de ordin fizic:

-alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipaţie )

-diminuarea peristaltismului intestinal (constipaţie )

-slăbirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenţă )

-lipsa de control a sfincterelor (incontinenţă )

-alterarea centrilor nervoşi (incontinenţă )

-accidente cerebro-vasculare (incontinenţă )

-spasme vezicale (retenţie urinară )

-anomalii ale căilor urinare (retenţie urinară, eliminare urinară inadecvată )

-alterarea căilor urinare (eliminare inadecvată )

-alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvată )

-tumori (constipaţie )

-intoxicaţii alimentare şi medicamentoase (drog ) (diaree, retenţie urinară )

-dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic (eliminare urinară


inadecvată, diaforeză )

-durere (eliminare urinară inadecvată )

2.Surse de ordin psihologic:

17
-anxietate (diaree, constipaţie)

-stres (diaree, constipaţie )

-situaţie de criză (eliminare urinară inadecvată, diaforeză, constipaţie )

-tulburări de gândire (incontinenţă urinară şi fecale )

3.Surse de ordin sociologic:

-poluarea apei (diaree)

-alimente alterate (diaree)

-schimbarea modului de viaţă (constipaţie)

-program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii

-insalubritatea mediului (eliminare urinară inadecvată)

-temperatura ambiantă prea ridicată (diaforeză)

4.Lipsa cunoaşterii:
-lipsa de cunoaştere
-insuficientă cunoaştere a sinelui, a celorlalţi, a mediului înconjurător

Problemele de dependenţă care survin când nevoia de a elimina nu este


satisfăcută sunt:
1 - Eliminare urinară inadecvată calitativ şi cantitativ
2 - Retenţie urinară
3 - Incontinenţă de urină şi materii fecale
4 - Diaree
5 - Constipaţie
6 - Vărsături
7 - Eliminare menstruală inadecvată
8 - Diaforeză

18
9 - Expectoraţie
10 - Deshidratare.

I.3.INCONTINENŢA DE URINĂ ŞI MATERII FECALE

Definiţie
Incontinenţa reprezintă incapacitatea de a controla emisiunea de urină şi
materii fecale.

CAUZELE INCONTINENŢEI DE URINĂ ŞI MATERII FECALE

Incontinenţa urinară (emisie involuntară de urină) poate să fie din


cauza unei tulburări nervoase (tulburări în reglarea nervoasă a sfincterelor)
sau a unei tulburări urinare (traumatism al sfincterului urinar extern).
Tulburările nervoase sunt mai des comele şi paraplegiile (leziuni ale
măduvei spinării). Leziunile căilor urinare necesită de obicei tratament
chirurgical.
Incontinenţa de fecale este fie din cauza unei afecţiuni nervoase, fie din
cauza unei leziuni locale cum ar fi insuficienţa funcţională a sfincterului
anal.
Copii şi persoanele în vârstă sunt predispuse la incontinenţă fie prin
lipsa de control a sfincterelor, fie prin procesul de îmbolnăvire.
O formă particulară de incontinenţă urinară la copii este reprezentată de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesită îngrijiri complexe şi o
formă particulară de incontinenţă de materii fecale la copii este reprezentată
de encoprezis, care se defineşte astfel: pierderi involuntare de materii fecale
la o vârstă la care continenţa ar fi trebuit să fie instalată (în marea majoritate

19
a cazurilor, vârsta este de 4 ani). Aproximativ 1,5% dintre copiii de 7 ani au
encoprezis.

I.3.1.MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

A. INCONTINENŢA DE URINĂ
- emisiuni urinare involuntare şi inconştiente
Apare în:
 leziuni medulare
 sfârşitul accesului de epilepsie
 afecţiuni neurologice
 slăbirea funcţiunii sfincterului
 traumatisme

Coma: Este o suferinţă gravă a creierului, caracterizată prin


pierderea completă sau parţială a cunoştinţei şi absenţa reacţiei la stimuli
externi (vizuali, auditivi, olfactivi, tactili etc.) dar cu conservarea parţială a
funcţiilor vegetative (circulaţie, respiraţie, diverse metabolisme etc.).
Paraplegia: paralizia ambelor membre inferioare.
Paraplegia produsă din cauza unei leziuni a nervilor periferici
(polinevrite, poliomielite, poliradiculonevrite) este paralizia flască;
paraplegia centrală (produsă prin leziune a neuronilor căii piramidale) este
spastică.

Epilepsiile:
Faza clonică se caracterizează prin apariţia de contracţii musculare
bruşte, generalizate, sincrone . Acestea sunt la început dese, iar apoi se răresc

20
. Respiraţia reapare, fiind neregulată, sacadată, zgomotoasă .Bolnavul
prezintă incontinenţă de urină şi fecale . Faza clonică durează 1 – 2 minute .
Faza rezolutivă corespunde unei come profunde cu rezoluţie
musculară generalizată, respiraţie stertoroasă, spumă sanguinolentă la nivelul
buzelor. Faţa este palidă, pupilele miotice . Reflexele tendinoase sunt uneori
abolite, iar, în 80% a cazurilor, semnul lui Babinski este prezent. Faza
durează 3 – 5 minute, fiind urmată de un somn profund mai mult sau mai
puţin prelungit,din care bolnavul poate fi trezit . La trezire, bolnavul acuză
oboseală, mialgii, cefalee şi are amnezia crizei . Uneori coma este urmată de
o stare confuzională, când bolnavul poate comite acte antisociale de care nu
este conştient .
Crizele generalizate atipice se disting de criza tonico–clonică
( grand mal ) prin absenţa fazei tonice (criza clonică) sau a fazei clonice
(criza tonică) sau a oricărui fenomen onvulsuv, cum este cazul crizelor
generalizate manifestate printr-o pierdere bruscă a mişcărilor cu sau fără
pierderea cunoştinţelor (crize akinetice . Criza epileptică atonică se însoţeşte
de o mare hipotonie musculară .
Diagnosticul unei crize de epilepsie generalizată se face de obicei
retrospectiv. Diagnosticul diferenţial se face cu sincopă, în care pierderea
conştiinţei este scurtă, fiind precedată de o senzaţie de slăbiciune şi survine
pe un teren de distonie neurovegetativă . Ea este declansată de o emoţie,
durere, un acces de tuse , trecerea la poziţie verticală .
Criza isterică se manifestă, în general, printr-o cădere progresivă ,
ce nu antrenează traumatisme . Pierderea cunoştinţei este incompletă, iar
agitaşia motorie nu are caracterele crizei tonico-clonice. Bolnavul nu
prezintp somnolenţă postparoxistică şi nu se constată modificări EEG . De

21
menţionat că şi epilepticii pot prezenta crize isterice, dificil de deosebit de
cele epileptice (istero-epilepsie) .
Absenta tipică (petit mal) şi criza mioclonică sunt alte aspecte ale
epilepsiei generalizate, ce pot fi întâlnite izolat sau asociate între ele,
alternând sau nu cu crize tonico-clonice . În general, acestea din urma
urmează primelor la vârsta adultă .
Coma postepileptică, caracterizată prin incontinenţă de urină, semne
de muşcare a limbii, convulsii tonico-clonice.

Enurezis:
Definit prin pierderi involuntare şi repetate de urină noaptea şi/sau
în cursul zilei la o vârstă la care continenţa sfincteriană s-a instalat la
majoritatea copiilor, enurezisul reprezintă una din cele mai frecvente şi
problematice afecţiuni.
Prevalenţa bolii este de 7% pentru băieţi şi de 3% pentru fete la
vârsta de 5 ani, respectiv 3% şi 2% la 10 ani şi de 1% pentru sexul masculin
şi extrem de rar pentru sexul feminin la vârsta de 18 ani.
Clasificare
a) Primar (persistent)/secundar (regresiv)
(1) Primar: copilul cu enurezis nu a fost niciodată continent pentru o
perioadă de timp de cel puţin 3-6 luni.
(2) Secundar: copilul a avut perioade lungi de control sfincterian
după care redevine enuretic.
b) Nocturn/diurn
(1) Nocturn: enurezisul apare numai noaptea, situaţie care afectează
85% dintre copiii enuretici.

22
(2) Diurn: enurezisul apare numai în cursul zilei, afectează 5% din
copiii cu enurezis.
(3) Mixt: diurn şi nocturn notat la 10% dintre copiii cu enurezis.
Etiologie
Enurezisul este un simptom în care sunt implicate o serie de cauze
subiacente.
a) Maturaţia. Studii recente sugerează că enurezisul reflectă
aspecte
legate de maturaţia în dezvoltare a vezicii urinare, care ar avea o capacitate
mai redusă în aceste cazuri, din cauza unei educaţii micţionale inadecvate
sau unei predispoziţii genetice la care se asociază factori din mediu
generatori de stres.
b) Tulburările de somn. Mulţi copii sunt incontinenţi în fazele 3 şi
patru ale primului ciclu al somnului, sugerând că enurezisul nu este o
disomie legată de mişcarea rapidă a ochilor (non-REM) cum ar fi pavorul
nocturn paroxistic.
c) Genetica, în 70 % din familiile cu un copil enuretic ,acest
simptom apare la cel puţin un alt membru al familiei.
d) Anumite cauze organice sunt responsabile de incontinenţa
urinară dar sunt implicate în numai 1-5% din cazurile de enurezis, infecţiile
de tract urinar, obstrucţiile de tract urinar, afecţiuni lombosacrate care
afectează inervaţia vezicii (mielomeningocel), diabetul zaharat, diabetul
insipid, drepanocitoza, ca şi retenţia cronică de fecale.
e) Factorii psihici sunt menţionaţi în unele cazuri de enurezis.
Enurezisul poate fi precipitat de o serie de evenimente generatoare
de stres, cum ar fi: mutarea într-o nouă locuinţă, conflicte familiale, naşterea
unui frate sau un deces în familie.

23
Copilul cu enurezis diurn necesită o evaluare clinică mai atentă.
Enurezisul nocturn este involuntar, în timp ce enurezisul diurn este
frecvent voluntar. În cazul în care ambele forme sunt prezente, va fi tratat în
primul rând enurezisul primar.
Diverse accidente care necesită de obicei intervenţii chirurgicale.
Incontinenţa de efort – pierderea involuntară când uretra este
sănătoasă – se rezolvă de obicei printr-o intervenţie chirurgicală. Pentru
unele incontinenţe de efort se pot pune sfinctere artificiale.

B. INCONTINENŢA DE FECALE
- pierderi de materii fecale involuntar şi inconştient
Encoprezis
Se defineşte prin pierderi involuntare de materii fecale la o
vârstă la carecontinenţa ar fi trebuit să fie instalată (în marea majoritate a
cazurilor, vârsta este de 4 ani). Aproximativ 1,5% dintre copiii de 7 ani au
encoprezis.
Clasificare:
a) Encoprezis primar/secundar
(1) Encoprezisul primar se descrie la copiii care nu au fost niciodată
continenţi pentru materii fecale.
(2) Encoprezisul secundar denumeşte encoprezisul apărut după 3-6
luni de continenţă fecală normală.
b) Encoprezis de retenţie/necontrolabil
(1) Majoritatea copiilor suferă de retenţie cronică de fecale, având
drept consecinţă incontinenţa prin „prea plin”.
(2) Este cazul copiilor cu sfinctere neurogene sau cu boli psihice
severe.

24
Etiologie
Factori de dezvoltare şi comportamentali: tranzit intestinal lent,
hiperactivitate, lipsa condiţiilor igienice adecvate la şcoală, educaţie
sfincteriană dificilă, abuz sexual, gastroenterite în antecedente.
Factori anatomici: boala Hirschsprung, stenoza anală, fisuri anale.
Factori metabolici: hipotiroidism, neoplasme endocrine,
medicamente care pot cauza constipaţie cronică (opiacee, fenotiazine).
Evaluarea clinică a copilului cu encoprezis
Istoricul detaliat al bolii incluzând vârsta la care copilul a început să
folosească oliţa, istoricul constipaţiei, descrierea scaunelor etc.
Existenţa unor manifestări asemănătoare în cadrul familiei.
Examenul fizic va aprecia evoluţia creşterii şi va cuprinde examenul
abdomenului, examen neurologic complet şi tuşeu rectal.
Investigaţii de laborator şi radiologice:
- teste tiroidiene dacă examenul fizic este sugestiv;
- radiografie abdominală fără substanţă de contrast pentru a
determina eventuala prezenţă a materiilor fecale în intestin;
- monometrie anală sau biopsie rectală dacă se suspectează boala
Hirschsprung.
Tratament
Se recomandă iniţial clisme şi laxative uşoare pentru eliminarea
materiilor fecale; aceste măsuri nu vor fi utilizate cronic.
Tratamentul de întreţinere constă în:
- administrarea judicioasă de uleiuri minerale; doza va fi progresiv
scăzută şi tratamentul stopat după 4-6 luni.

25
- disciplina tranzitului intestinal prin aşezarea pe toaletă timp de
10-15 minute după fiecare masă, pentru formarea reflexului
gastrocolic.
- regimul alimentar va cuprinde: lichide în cantitate mare şi
alimente conţinând substanţă fibroasă în cantitate crescută, cu
lapte şi preparate din lapte în cantitate mai redusă.

Iritarea tegumentelor regiunii anale


Supuraţiile perianale: sunt acute şi cronice.
Supuraţii perianale acute: abcesul submucos, abcesul subcutanat,
abcesul ischio-rectal şi abcesul pelvi-rectal.
Supuraţii cronice: fistule perianale.

SUPURAŢIILE PERIANALE ACUTE


EXAMENUL CLINIC
Anamneza va preciza cauzele care pot produce supuraţii perianale:
hemoroizi, fisură, infecţii, traumatisme etc.
SIMPTOME SUBIECTIVE
a) locale: dureri în regiunea perianală exacerbate la şederea pe
scaun, defecaţie şi apăsare; tenesme; constipaţie voluntară;
disurie.
b) Semne generale de infecţie: frison, febră, alterarea stării
generale.
EXAMENUL OBIECTIV
Semnele obiective variază în funcţie de localizarea supuraţiei.
1) abcesul submucos – este complicaţia unei fisuri, tromboze
hemoroidale sau a unui hemoroid infectat.

26
INSPECŢIA: abcesul submucos apare ca o tumoretă situată la
joncţiunea muco-cutanată, de mărimea unei cireşe sau nuci, cu tegumentele
şi mucoasa anală roşie-violacee.
PALPAREA: tumoretă foarte dureroasă, bine delimitată, cu edem
de vecinătate.
În practică abcesul submucos este văzut după fistulizare; fistula este
radiară şi prin ea se scurge puroi galben-verzui, mirositor.
2) abcesul ischio-rectal – originea este la nivelul criptelor sau
glandelor Hermann-Delffoss.
Infecţia se propagă la ţesutul grăsos al fosei ischio-rectale şi se
dezvoltă lent, manifestându-se prin:
a) subiectiv: durere vie pulsatilă, pararectală, iradiată în pelvis;
febră, alterarea stării generale.
b) Inspecţie: bombarea bazei fosei ischio-rectale, cu tegumentele de
coloraţie roşie-violacee.
c) Tuşeul rectal determină o durere vie la pătrunderea degetului în
canalul anal; peretele canalului anal bombează în lumenul
rectului; împăstare sau fluctuenţă în fosa ischio-rectală.
3) abcesul pelvi-rectal – are tablou clinic asemănător cu al abcesului
ischio-rectal; semnul de diferenţiere în constituie întinderea în
înălţime a abcesului pelvi-rectal.

SUPURAŢIILE PERIANALE CRONICE


FISTULELE PERIANALE

27
Sunt traiecte patologice perianale, cu caracter inflamator cronic,
constituite din ţesut de granulaţie.
Fistulele sunt urmarea abceselor perianale deschise spontan sau
chirurgical, sau de cauză tuberculoasă, actinomicotică, în cadrul bolii
Nicolas Favre, în maladia Crohn.
Fistulele se clasifică în raport cu aparatul sfincterian în:
- fistule superficiale sau intrasfincteriene;
- fistule transsfincteriene – traversează sfincterul la nivele diferite;
- fistule extrasfincteriene: orificiul extern este la nivelul
tegumentelor perianale, la distanţă de orificiul anal, iar orificiul
este totdeauna plasat suprasfincterian, plasat deasupra sau
dedesubtul muşchiului ridicător anal.
EXAMENUL CLINIC
SIMPTOME SUBIECTIVE
- dureri perianale exacerbate la şederea pe scaun şi defecaţie;
- prurit perianal;
- scurgeri purulente perianale, care pătează lenjeria intimă.
EXAMENUL OBIECTIV
INSPECŢIA regiunii perianale (bolnavul în poziţie genu-pectorală):
orificiul extern al fistulei apare pe ulceraţie crateriformă, cu margini
neregulate, prin care se scurge puroi.
Uneori orificiul fistulos extern este ascuns într-un pliu radiar al
anusului, necesitând deplisarea feselor pentru a fi pus în evidenţă.

28
I.3.2. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INCONTINENŢĂ URINARĂ
ŞI DE MATERII FECALE

Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre şi curate


- schimbă lenjeria de pat şi de corp după fiecare eliminare
- dacă este posibil, recomandă purtarea chiloţilor cu căptuşeli care
absorb urina şi nu produc miros neplăcut şi iritaţia tegumentelor
- asigură igiena locală riguroasă, după fiecare eliminare
- aplică cremă protectoare
- cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului
- instalează sondă vezicală, la indicaţia medicului

Pacientul să-şi recapete controlul sfincterelor


- asigură aport lichidian adecvat, în funcţie de bilanţul hidric (mai
mare în prima jumătate a zilei)
- stabileşte un orar al eliminărilor
- formează deprinderi de eliminare la ore fixe (la început, la un
interval mai scurt, iar pe măsură ce se obţine controlul
sfincterelor, intervalul se măreşte)
- trezeşte pacientul din somn pentru a urina
- învaţă pacientul poziţia adecvată, care favorizează golirea
completă a vezicii
- urmăreşte creşterea presiunii prin masajul vezicii sau prin poziţia
aşezat şi aplecat
înainte, care contribuie la declanşarea micţiunii şi la eliminarea
urinei rămase
- învaţă pacientul exerciţii de întărire a musculaturii perineale

29
- contracţia muşchilor posteriori ai planşeului pelvin, ca şi pentru a
împiedica defecarea
- contracţii ale muşchilor anteriori ai planşeului pelvin, ca şi pentru
a opri micţiunea
- contracţia muşchilor se face înainte şi după micţiune, timp de 4
secunde, apoi, relaxarea lor se repetă de 10 ori
- de 4 ori pe zi, sau mai des, dacă este util
- oprirea jetului urinar în timpul micţiunii şi reluarea eliminării de
mai multe ori
- creşterea capacităţii vezicii urinare prin aşteptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzaţia de micţiune până în
momentul eliminării

Pacientul să fie echilibrat psihic


- asistenta asigură o ambianţă în care să fie respectată intimitatea
pacientului
- încurajează bolnavul să spună ceea ce simte în legătură cu această
problemă
- arată simpatie, toleranţă, răbdare, răspunde plină de solicitudine
- administrează medicaţie simptomatică la indicaţia medicului

I.3.4. TRATAREA PACIENŢILOR CARE PREZINTĂ


INCONTINENŢĂ URINARĂ ŞI/SAU

30
MATERII FECALE

Aspectul psihologic
Persoanele suferind de tulburări urinare sunt foarte bulversate,
simptomele le sunt dezagreabile, incomode. În cazul incontinenţei,
sentimentul de jenă şi dezgust creşte.
Pacientul poate deveni depresiv, anxios, iritabil, punându-şi
întrebări asupra dependenţei sale, asupra tratamentului şi asupra viitorului.
Este preocupat de complicaţiile posibile; îi este teamă că nu-şi va putea
permite unele activităţi (distracţii).
Adesea, ezită să vorbească despre problema lui urinară – comunică
greu cu echipa de îngrijire.
De aceea, este important ca evaluarea problemelor de dependenţă a
pacientului să se facă într-un loc liniştit, în cadru intim, pentru a-i micşora
acestuia sentimentele penibile pe care le încearcă.
Evaluarea eliminării urinare
Asistenta va întreprinde o evaluare a funcţiei vezicii urinare –
eliminării urinare – precum şi asupra tuturor modificărilor stării normale a
pacientului.
Ea va face constatările, în funcţie de vârsta pacientului, de
alimentaţie, de lichidele ingerate etc.
De asemenea, va ţine cont şi de sănătatea mintală a pacientului
(dacă este confuz? gradul de conştienţă etc.) folosind toate sursele de
informaţie (inclusiv diagnosticul medical); observaţiile subiective ale
pacientului şi observaţiile obiective, proprii.
Este important să se urmărească:
„Calendarul micţional”

31
- orarul micţiunilor şi abundenţa lor;
- orarul „urgenţelor” şi circumstanţele declanşării;
- orarul scurgerilor, precizând abundenţa şi circumstanţele;
- timpul scurs între nevoia de a micţiona şi scurgere sau micţiune;
- persistenţa sau nu a nevoii de a micţiona după scurgere;
- orarul, cantitatea şi tipul băuturilor ingerate.

Cauze ale micţiunii involuntare


Micţiunea involuntară la adult se poate produce:
- în urma unei pierderi a conştienţei;
- în urma unor răni la nervii rahidieni care reglează activitatea
vezicii;
- în urma unei iritaţii, datorită prezenţei componentelor anormale
în urină;
- datorită unei incapacităţi a muşchiului vezical de a se destinde;
- din cauza unei tensiuni emoţionale;
- din cauza unui traumatism al sfincterului urinar extern;
- datorită unor afecţiuni neurologice apărute (A.V.C.; traumatism
medular; polinevritele toxice; polinevritele infecţioase; tumori
medulare etc.);
- micţiuni imperioase cauzate de infecţii (cistite acute; cistite
cronice; corpi străini intravezicali etc.).
Incontinenţa de efort
Se poate produce:
- dintr-o slăbiciune a funcţiunii sfincterelor;
- creşterea presiunii intraabdominale (apare mai ales la femei);
- leziuni obstetricale (cistococel, cistorectocel);

32
- leziuni de col vezical;
- tulburări ale muşchiului vezical etc.
Problemele actuale sau potenţiale ale pacientului
Implicaţiile incontinenţei urinare asupra vieţii persoanei implicaţii
medicale:
 infecţii urinare recurente;
 tulburări trofice cutanate;
- implicaţii psihologice:
 pierderea stimei de sine;
 depresie;
 tulburări sexuale;
 insecuritate – dependenţă;
- implicaţii sociale:
 perturbarea relaţiilor familiale;
 reducerea activităţii sociale;
 izolare;
 reacţii negative faţă de cei din jur;
 predispoziţie pentru instituţionalizare (cămine, case de
bătrâni...).
Obiective
Obiectivele vizând pacientul şi obiectivele de îngrijire:
1. dispariţia sau diminuarea incontinenţei (prin controlul
sfincterului vezical);
2. să nu se producă infecţii intercurente (evitarea complicaţiilor);
3. să nu se producă tulburări trofice cutanate;
4. pacientul să se obişnuiască să urineze în bazinet (sau urinar) la
pat sau la toaletă;

33
5. să-şi câştige respectul de sine, încrederea şi liniştea.
Intervenţii
Intervenţiile pot fi:
- unele autonome (rolul propriu al asistentei);
- altele, cu rol delegat (respectarea indicaţiilor medicului).
Se va insista în deosebi pe rolul propriu al asistentei.
Există cazuri de incontinenţă urinară iremediabilă (ex. în
paraplegie), dar o mare parte a cazurilor de incontinenţă (ex. datorită lipsei
controlului sficterului vezical) se pot rezolva prin reeducare vezicală şi prin
exerciţii de reîntărire a muşchilor perineali.
Reeducarea vezicală
„Secretul” reeducării vezicale este:
- aportul lichidian adecvat (în funcţie de bilanţul hidric);
- stabilirea unui orar al micţiunilor.
Aplicarea intervenţiilor:
 Planific cu pacientul un program de reeducare vezicală zilnic.
 Ajut pacientul să aplice programul de reeducare stabilit.
 Fixez obiceiuri de eliminare la ore fixe:
- orar precis – când pacientul trebuie să încerce să-şi golească
vezica. La început intervalul este scurt între micţionări (1,5-2
ore – în funcţie de calendarul micţional menţionat mai sus). Pe
măsură ce capacitatea vezicală creşte, intervalul se măreşte.
Cum procedez?
- ofer urinarul pacientului la ... ore
- conduc pacientul la toaletă la ... ore (în funcţie de momentele de
eliminare identificate)
- trezesc pacientul de ... ori noaptea pentru a-l face să urineze

34
- se sugerează pacientului să bea o oarecare cantitate de lichid tot
la 2 ore (100-200 ml) – dacă nu există contraindicaţii
- după ce a băut, pacientul aşteaptă 10 minute (după unii 30
minute) şi apoi încearcă să urineze.
Intervalele se măresc treptat.
- Este preferabil să i se dea pacientului o mai mare cantitate de
lichid în timpul zilei şi să diminueze după ora 17.
- Pacientul trebuie să-şi reţină urina pe timpul intervalului indicat
– după orarul stabilit.
- Trebuie sfătuit să-şi scrie orarul micţiunilor. Aceasta îi
furnizează o evidenţă completă asupra orelor şi cantităţii fiecărei
micţiuni.
Trebuie să existe o relaţie între a bea, a mânca, a face exerciţii fizice
şi a urina în aşa fel încât pacientul, cu timpul, să-şi poată stabili propriul său
orar de ingestie de lichide (să evite: cafeaua, ceaiul, alcoolul).
Pacientul trebuie să accepte programul şi să aibă dorinţa sinceră să-
şi recâştige controlul sfincterului.
Acest program poate să dureze mai multe săptămâni, de aceea
asistenta şi pacientul trebuie să aibă răbdare şi perseverenţă.
Este important a semnala cel mai mic progres şi a încuraja pacientul
să continue efortul spre autonomie.
Uşurarea micţiunii
Pentru a uşura micţiunea şi golirea completă a vezicii:
- O bună evacuare a vezicii se realizează printr-o poziţie corectă a
pacientului: bine aşezat pe scaunul W.C.-ului, cu picioarele
sprijinite pe duşumea (când fluxul urinar s-a oprit, aplecaţi-vă
înainte pentru a elimina urina rămasă).

35
- Pentru bărbaţi (dacă este posibil) se vor crea condiţii să stea în
picioare.
- Creşterea presiunii prin masajul vezicii sau printr-o poziţie
aşezat şi, de asemenea, aplecat înainte contribuie la declanşarea
micţiunii şi la a elimina urina rămasă.
Stimularea evacuării
Stimulez evacuarea vezicală (la ore fixe):
- turnând apă caldă pe perineu;
- lăsând să curgă robinetul;
- punându-i mâinile în apă caldă.
Igiena
Echipament de protecţie şi îngrijiri igienice:
- chiloţi de incontinenţă (la nevoie) se recomandă (dacă există);
- chiloţi cu căptuşeală – căptuşeală care absoarbe urina şi nu
produce miros neplăcut sau iritaţia pielii (se indică femeilor);
- chiloţi – având o pungă – are avantajul că ţin plasticul îndepărtat
de piele;
- pungă picurătoare pentru bărbaţii cu scurgeri mici după micţiune
- chiloţii cu căptuşeală impermeabilă nu sunt indicaţi ;
 Curăţ regiunea pubiană după fiecare incontinenţă.
 Schimbă lenjeria şi îmbrăcămintea umedă cât mai repede.
 Aplic o cremă protectoare pe pielea bine curăţată.
 Asigur un mediu înconjurător care-i respectă intimitatea
 Încurajez persoana sa-şi exprime ceea ce simte în privinţa
acestei dependenţe. Îi explic că incontinenţa este o consecinţă
a problemei sale de sănătate şi să nu se simtă complexat. Se va

36
sublinia această necesitate mereu (necesitatea de a comunica
este una din problemele prioritare).
 Simpatia, toleranţa şi răbdarea asistentei sunt indispensabile.
 Asigur pacientul să nu aibă reţineri şi să mă solicite ori de câte
ori are nevoie.
 Răspund prompt ori de câte ori sunt chemată.
Exerciţii de întărire a musculaturii perineale
Incontinenţa de efort (pierderea tonusului muscular)
Explic pacientului cum să-şi întărească muşchii perineali (pelvini):
- prin contracţia muşchilor posteriori ai planşeului pelvin, ca şi
pentru a împiedica defecarea şi
- prin contracţia muşchilor anteriori ai planşeului pelvin, ca şi
pentru a opri micţiunea.
Contracţia muşchilor se face (înainte şi după micţiune) timp de 4
secunde – apoi relaxarea lor – a se repeta de 10 ori – de 4 ori pe zi (se poate
merge până la a repeta de 4 ori pe oră dacă se consideră util).
Alte exerciţii pentru controlul incontinenţei:
 recomand pacientului să urineze ori de câte ori urmează să facă
un efort
 învăţarea pacientului când ridică greutăţi să-şi îndoaie genunchii
şi să-şi contracte muşchii pelvini înainte de a ridica ceva greu.
 Sugerez însă persoanei (pe cât este posibil) să evite să ducă
obiecte grele.
 Recomand ca în momentul micţiunilor să încerce să-şi oprească
jetul urinar şi de a reîncepe în mai multe reprize (exerciţiu
pentru controlul incontinenţei).
Exerciţii pentru antrenamentul vezicii:

37
 Sugerez persoanei să încerce să-şi crească capacitatea vezicii
sale, aşteptând un pic de fiecare dată pentru a urina (după unii –
cinci minute de aşteptare, prelungind progresiv intervalul de la
senzaţia de a urina până la momentul eliminării urinei).
Explic persoanei că adesea dorinţa de a urina este rezultatul
obişnuinţei. Să încerce să lupte contra obişnuinţei.

Evaluare
 Urmăresc şi verific înţelegerea celor învăţate (programul de
reeducare vezicală etc.) şi rezultatele obţinute.
 Informez medicul.
1. O formă particulară de incontinenţă este reprezentată de
enurezisul nocturn cu cauze multiple şi îngrijiri complexe:
- reducerea consumului de lichide, în a II-a jumătate a zilei;
- evitarea excitantelor (cacao, ciocolată);
- evitarea stărilor conflictuale şi atmosfera familială rigidă;
- micţiuni la ore fixe;
- va fi trezit după 1-2 ore de somn pentru a urina;
- liniştea psihică a copilului şi a familiei;
- îndeplinirea indicaţiilor şi aplicarea terapeutică medicamentoasă.
2. În cazul unui pacient în vârstă şi confuz, asistenta urmăreşte
(identifică) momentul când pacientul este incontinent, pentru a-l
duce la toaletă înainte ca micţiunea involuntară să se producă.
Sunt necesare:
- Un W.C. la înălţime potrivită;
- W.C. comod, mai ridicat;

38
- Amenajarea unei balustrade pentru a se deplasa mai uşor în
vederea micţiunii;
- Scaune cu oliţe (ca la copii).
 Utilizarea unui ceas deşteptător, reglat la intervale regulate în
timpul zilei şi uneori în timpul nopţii sau un mijloc de a-i aduce
aminte pacientului să urineze;
 Îmbrăcăminte potrivită pentru a o putea îndepărta uşor în
vederea micţiunii.
 Pacientul trebuie să poarte propria îmbrăcăminte pentru că
aceasta contribuie la creşterea stimei de sine şi a demnităţii şi
previne un comportament regresiv.
Utilizarea scutecelor nu este recomandată tot timpul căci ele
antrenează un efect psihologic regresiv mai de grabă decât progresiv.
 Asistenta încearcă să-i asigure un mediu social, crescând
numărul contactelor sociale ale acestuia (în spaţiul în care el se
află între cei patru pereţi ai camerei).
 În cazul incontinenţei cauzată printr-o problemă nervoasă
(paraplegie) ea poate fi permanentă.
 Incontinenţa de efort – pierderea involuntară când uretra este
sănătoasă – se rezolvă de obicei printr-o intervenţie chirurgicală
 Pentru unele incontinenţe de efort se pot pune sfinctere
artificiale.

I.4.EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

39
Educaţia sanitară a bolnavilor spitalizaţi şi mai ales a copiilor
presupune o muncă continuă, serioasă şi uneori dificilă din partea
personalului medical în scopul obţinerii colaborării bolnavului pentru
vindecarea lor cât mai rapidă.
Ea trebuie efectuată în acelaşi timp pentru prevenirea contaminării
de la un bolnav la altul sau a personalului muncitor care îngrijesc bolnavii.
Succesul educaţiei sanitare depinde în foarte mare măsură de
educaţia anterioară a bolnavului, de gradul său de cultură, precum şi de
calitatea asistenţei medicale, de competenţa sa profesională şi
comportamentul la locul de muncă, de interesul pe care îl arată bolnavul
privind îngrijirile şi tot ceea ce întreprinde pentru vindecarea acestuia.
Asistenta medicală trebuie să urmărească o serie de obiective în
realizarea instruirii bolnavului:
- respectarea de către bolnav a igienei personale
- asistenta instruieşte bolnavul cum trebuie să ţină lenjeria de corp,
de pat, obiecte personale
- respectarea de către bolnav a circuitelor unităţii, nu părăseşte
salonul, secţia decât la indicaţia sau cu avizul asistentei sau a
medicului, nu intră în contact cu bolnavii altor secţii, cu
persoanele străine, de obiectele acestora, cu personalul medical
şi personalul de îngrijire decât în limitele impuse de regulament
- respectarea de către bolnav a tratamentului prescris de medic,
explică bolnavului importanţa fiecărui medicament, orarul de
administrare şi efectul lui, instruieşte bolnavul despre doza ce i
se administrează, explicând riscul nerespectării acesteia
- respectarea de către bolnav a regimului alimentar; informează
bolnavul despre regimul alimentar pe care trebuie să-l urmeze,

40
de ce trebuie să respecte regimul prescris, care sunt alimentele
admise şi interzise, riscul consumării alimentelor interzise
- colaborarea cu bolnavul pentru recoltarea produselor biologice,
patologice şi efectuarea diferitelor investigaţii care trebuie
efectuate, importanţa lor şi caută să înlăture frica bolnavului
- colaborarea bolnavului privind aprecierea evoluţiei sale clinice,
explică bolnavului importanţa informării de către acesta, asupra
modificărilor care apar în intensitatea simptomelor bolii pentru
care a fost internat, simptomele de însănătoşire
- înţelegerea de către bolnav a măsurilor de profilaxie pe care
trebuie să le respecte pentru prevenirea recidivelor şi/sau
complicaţiilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
unităţii
Munca asistentei medicale în acest caz, pe lângă o foarte bună
pregătire profesională, cere foarte multă dăruire şi dragoste mai ales în cazul
copiilor.

41
CAPITOLUL II

PARTEA PRACTICĂ

Prezentarea cazurilor I – AVC


II – Epilepsie
III – Enurezis

CAZUL I

42
Spitalul – Judeţean Argeş
Secţia – Neurologie

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

NUME – M
PRENUME – D
VÂRSTA – 56 ani
SEX - F
DATA NAŞTERII – 1.11.1950
NAŢIONALITATE – român
DOMICILIUL – Bascov, Argeş
SITUAŢIE FAMILIALĂ - bună
RELIGIE – ortodoxă
OCUPAŢIE – pensionară
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ– bune, nu fumează, nu bea
cafea, nu bea alcool.
DATA INTERNĂRII – 14.11.2006
DATA EXTERNĂRII– 20.11.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE – AVC
MOTIVELE INTERNĂRII – hemiplegie, afazie, H.T.A.
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE – fără importanţă,
o fiică sănătoasă

ANTECEDENTE PERSONALE:

43
Patologice
- bolile copilăriei
- nu prezintă alergii alimentare, medicamentoase sau
animale
Fiziologice
- menstră la 13 ani, naşteri = 1, avorturi = 1
Medicul care îngrijeşte: Dr. Pripici Valeria
Impresii de la spitalizările anterioare – nu a mai fost internată
Probleme financiare cauzate de îmbolnăvire – nu sunt

INFORMAŢII FIZICE:
Înălţime – 1,64 m
Greutate – 82 kg

CAPUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – palide
Aspectul părului – curat
Aspectul limbii – normal
Aspectul gurii – normal
Aspectul nasului – normal
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă

TRUNCHIUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – palide
Semne particulare – nu prezintă

44
Aparat respirator – sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular fiziologic, torace normal conformat
Aparatul cardio-vascular – zgomote cardiace bine
bătute P = 99 bătăi/min.; TA = 230/90 mmHg, şoc apexian în spaţiul V
intercostal
Aparat digestiv – ficat şi splină în limite normale, tranzit intestinal
redus, abdomen normal conformat
Aparat uro-genital – normal, lojile renale în limite normale
Sistem ganglionar limfatic – nepalpabil
Sistem osteo-articular – integru
Sistem muscular – bine reprezentat

MEMBRE
Aspectul şi culoarea tegumentelor – palide
Semne particulare – nu prezintă
Mobilitatea articulaţiilor – redusă
Se ridică – ajutată
Probleme în legătură cu mersul – imobilitate

OBIŞNUINŢE PRIVIND ALIMENTAŢIA


Alimente pe care nu le poate consuma – nu sunt
Număr de mese – 3 / zi
Alimente preferate – legume, lactate, fructe, carne
Serveşte masa – ajutată
Regim – hipocaloric, hiposodat, lactate, făinoase, ou fiert, compot,
ceaiuri, carne fiartă sau friptă (de pasăre sau de vită), supă de pasăre
Regimul a fost – înţeles şi urmat

45
OBISNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE
Scaun, ploscă aspect – normal, 1/zi
Urină, ploscă aspect – 3-4 micţiuni /zi, cu incontinenţă urinară
Cantitatea – 200-300 ml/micţiune
Sediment – 5 mg % - epitelii plate frecvente
- hematii rare
- leucocite 9900/mm3
- albumină absentă
- pH 5 acid

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ INDIVIDUALĂ


- toaleta o efectuează ajutată
- îşi spală dinţii ajutată
- se îmbracă ajutată
- se piaptănă ajutată

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA


- probleme privind somnul – somn agitat
- activitate fizică – redusă
- modul de a petrece timpul – citeşte ziare şi reviste

COMPORTAMENTUL
Sistem nervos central – orientată temporo-spaţial
Îi place să fie în compania altora – da
Posibilităţi de a se exprima – oral, cu dificultate.

46
Atitudinea persoanei în timpul culegerii informaţiilor – nu este
foarte cooperantă şi comunicativă
Atitudinea personalului – înţelegătoare

INFORMAŢII MEDICALE
Tratament ambulatoriu – da: captopril, enalapril.
Tratament actual: Sermion
Pentoxifilin Retard
Perfuzie endovenoasă cu:
- glucoză 10%
- manitol 20%
Driptane
Oxybral
Piracetam
Tanakan
Complexul de vitamine: B1, B6, B12,f
Calmepam
Xanax
Captopril
Enalapril

Examene de laborator - Hematocrit 45 %


- HLG 15 g %
- VSH 5 mm/1 h
- Glicemie 0,80 g ‰
- Colesterolemie 2 g ‰
- Timol 4 u.M.L.

47
Examen neurologic - fără semne de iritare meningeală
- nervi cranieni integri
- reflexe osteo-tendinoase (ROT) stânga
dreapta
- Babinski în stânga +, în dreapta -
- limbaj cu dificultate
- fund de ochi apar modificări arterosclerotice,
presiunea oftalmică = 85 mmHg ce este simetrică
- angiografie carotidiană relevă instalarea unei
hemiplegii drepte

48
DIAGNOSTIC DE NURSING

1) Alterarea mobilităţii fizice cauzate de deficitul motor şi senzorial


manifestată prin incapacitatea de mişcare voluntară, lipsa coordonării
mişcării şi diminuarea forţei musculare.
2) Alterarea eliminării intestinale cauzată de perturbarea sfincteriană
manifestată prin emisie involuntară de urină
3) Alterarea comunicării verbale cauzată de lipsa de cunoaştere a
mijloacelor de a se adapta la limitele sale manifestată prin dificultatea
de a vorbi, bâlbâială.
4) Alterarea nutriţiei în deficit cauzată de tulburările de deglutiţie
manifestată prin dificultate de a înghiţi de a mesteca şi incapacitatea
de a folosi ustensilele pentru a se alimenta.
5) Alterarea imaginii de sine cauzată de hemiplegie, dificultatea în
vorbire manifestată prin anxietate, refuzul de a fi ajutată de soţ, lipsa
încrederii de sine, nelinişte.
6) Alterarea stării de confort cauzată de lipsa de cunoaştere a mijloacelor
ajutătoare manifestată prin agitaţie, anticiparea evenimentelor
negative, temeri.
7) Alterarea funcţiei circulatorii cauzată de anxietate şi situaţia gravă în
care se află manifestată prin creşterea tensiunii arteriale peste valorile
normale, tahicardie
8) Lipsa de cunoştinţe faţă de sănătate cauzată de boală şi mediu
necunoscute, manifestată prin insuficienta cunoaştere a bolii, a
tratamentului medical, a satisfacerii nevoilor sale.

49
50
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR I
Nr. Diagnostic Intervenţii
Nevoia Problema Obiectiv Evaluare
Crt. de nursing Rol autonom Rol delegat
1. Nevoia de Imobilitate Alterarea Pacienta M.D - Asigur o poziţie Administrez În data de
a se mişca mobilităţii să efectueze fiziologică a membrelor medicamentele 16.11.2006
şi a avea o fizice cauzate mişcări active pacientului cu braţele pe recomandate pacienta M.D.
bună de deficitul cu membrul lângă corp de medic: efectuează
postură motor şi inferior şi - Aşez membrele Sermion 30 mg mişcări uşoare
senzorial superior drept inferioare uşor depărtate D.T.=1cp ale membrului
manifestată în termen de unul de celălalt D .U.= 1 cp inferior şi
prin patru zile. - schimb poziţia Cale: per os superior drept în
incapacitatea Pacienta să pacientului la fiecare Pentoxifilin data de
de mişcare se deplaseze două ore din decubit Retard 17.11.2006
voluntară, cu ajutor în dorsal în decubit lateral D.U.= 1 cp pacienta se
lipsa termen de drept şi stâng D.T.= 2 CP ridică în poziţie
coordonării patru zile - solicit cooperarea Cale: per os semişezând
mişcării şi pacientei la schimbările Perfuzie În 18.11.2005
diminuarea de poziţie. endovenoasă pacienta stă în
forţei - efectuez mişcări pasive cu: poziţie şezând la
musculare ale membrelor: de flexie, - glucoză 10% marginea patului
extensie şi rotire - manitol 20% În 19.11.2005
dimineaţa şi la prânz Ritm 40 pacienta se
câte cinci minute pic/min. deplasează cu
- învăţ pacienta să-ţi La indicaţia ajutor câţiva paşi
mobilizeze mâna dreaptă medicului În 19.11.2006

50
cu ajutorul mâinii stângi. pacienta pacienta G. A. se
- ajut pacienta să se efectuează: poate deplasa cu
ridice la marginea - activităţi de ajutor prin salon.
patului, progresiv, de la kinetoterapie
câteva secunde la câteva şi fizioterapie.
minute; apoi o sprijin în
efectuarea câtorva paşi
- felicit pacienta pentru
orice progres efectuat .
2. Nevoia de Incontinen Alterarea Pacienta - Schimb lenjeria de pat Administrez la În data de:
a elimina ţă de eliminării M.D. să şi corp după fiecare indicaţia -14.11.2006
urină. intestinale prezinte eliminare. medicului: Pacienta M.D.
cauzată de diminuarea - îi explic pacientei care Driptane prezintă
perturbarea episoadelor este cauza incontinenţei D.T.= 2 cp. incontinenţă
sfincteriană de urină în şi că este o situaţie D.U. = 1 cp. urinară.
manifestată termen de remediabilă. Cale = per os - 15.11.2006
prin emisie două zile. - asigur igiena locală Piracetam pacientei i se
involuntară Pacienta să riguroasă,după D.T. = 2f efectuează
de urină redobândeasc eliminare,aplic o cremă D.U. = 1f sondaj vezical.
ă protectoare. Cale = im. -19.11.2006 este
parţial - asistenta medicală scoasă sonda
continenţa efectuează la indicaţia vezicală iar
urinară în medicului sondaj vezical pacienta
termen de - spun pacientei să mă prezintă episoade
şapte zile cheme când are de incontinenţă
nevoie,fără jenă. mai rare şi

51
- după scoaterea respectă
sondei,stabilesc cu programul
pacienta un program de stabilit pe
eliminare din două în perioada
două ore la început apoi spitalizării.
cresc progresiv
intervalul la indicaţia
medicului.
- stabilesc cu pacienta şi
cu soţul ei să o trezească
din somn pentru a urina.
- educ pacienta să
aştepte timp de 5 min. de
la senzaţia de micţiune
până la momentul
eliminării.
- urmăresc diureza
zilnică
3. Nevoia de Comunica Alterarea Pacienta - - cercetez posibilităţile Administrez la
a re comunicării M.D. să poată de comunicare ale indicaţia În data de
comunica ineficace verbale utiliza pacientei . medicului: 14,15.11.2006
la nivel cauzată de mijloace de - formulez întrebări Oxybral Pacienta M.D.
senzorial lipsa de comunicare simple, la care poate să- D.T. = 1 cp prezintă
cunoaştere a adecvate mi răspundă cu da sau nu D.U.= 1 cp dificultate în
mijloacelor stării sale pe - - evaluez capacitatea Cale : per os vorbire şi
de a se adapta perioada pacientei de a citi, vorbi Tanakan bâlbâială.

52
la limitele spitalizării. şi scrie. D.T. : 1 cp Din data de
sale Pacienta să-şi- - vorbesc lent cu D.U. :1 cp 16.11.2006
manifestată poată pacienta Cale: per os pacienta
prin exprima - - încurajez pacienta să Ritm: D .şi S. prezintă mijloace
dificultatea nevoile vorbească ori de câte ori eficiente de
de a vorbi, utilizând este nevoie, o laud comunicare
bâlbâială. comunicarea pentru eforturile depuse.
prin - - informez şi educ
gesturi,scris familia privind alterarea
cu mâna comunicării verbale cu
stângă în pacienta .
termen de 2
zile.
4. Nevoia de Incapacita Alterarea Pacienta - evaluez capacitatea de Administrez la Pacienta M.D. în
a bea şi a te de a se nutriţiei în M.D. să fie deglutiţie înainte de a indicaţia data de 15. 11.
mânca alimenta şi deficit alimentată şi începe alimentaţia per os medicului: 2006 nu prezintă
hidrata cauzată de hidratată - ridic capul pacientei şi Perfuzie ev. semne de
tulburările de corespunzător asigur rotaţia pe partea cu : deshidratare.
deglutiţie cantitativ şi stângă, în timp ce el - glucoză 10% În data de 16. 11.
manifestată calitativ în mănâncă. - ser 2006 pacienta se
prin termen de 3 - administrez alimente glucozat33% alimentează cu
dificultate de zile . lichide cu paiul (ceai, Ritm :60 ajutorul paiului.
a înghiţi de a lapte, suc de fructe ), în pic/min Din data de 17.
mesteca şi cantităţi mici şi la - Complexul de 11. 2006
incapacitatea intervale de 20 min. vitamine: pacienta este
de a folosi - manifest răbdare în B1, B6, B12,f hidratată

53
ustensilele alimentaţia pacientei. D.T.= 1 f corespunzător pe
pentru a se - pregătesc materialul şi D.U. : 1 f perioada
alimenta. instrumentarul necesar spitalizării.
instituirii unei perfuzii
zilnice.
- educ pacienta să
folosească mâna stângă
pentru susţinerea mâinii
drepte în alimentaţie.
- efectuez bilanţul intrări
ieşiri.
5. Nevoia de Perturbare Alterarea Pacienta M.D - ajut pacienta printr-o Psihoterapie În data de
a evita a imaginii imaginii de să accepte comunicare permanentă 14,15.11.2006
pericolele de sine sine cauzată modificarea să se adapteze la noua Pacienta
de imaginii situaţie, convingând-o că M.D.este
hemiplegie, corporale pe este tranzitorie. neliniştită ,refuză
dificultatea în perioada - ajut pacienta să se pună să accepte
vorbire spitalizării. în valoare prin aspectul ajutorul soţului
manifestată ei: îmbrăcăminte care îi şi nu acceptă
prin stă bine, machiaj. modificările
anxietate, - explic pacientei că survenite
refuzul de a fi foarte mult contează imaginii ei
ajutată de soţ, voinţa ei de a se face corporale.
lipsa bine, pentru a depăşi Din data de
încrederii de această perioadă. 16.11.2006
sine, - sfătuiesc familia să nu Având în vedere

54
nelinişte. plângă în preajma ei, evoluţia
deoarece efectul poate fi favorabilă,
negativ pentru ea. pacienta este mai
- pun la dispoziţia liniştită, mai
pacientei exemple de încrezătoare şi
pacienţi cu evoluţie speră că
favorabilă îndelungată. modificările
survenite în
limbaj şi în
imaginea ei
fizică sunt
temporare.
6. Nevoia de Anxietate Alterarea Pacientei - preiau pacienta la Administrez la În data de
a evita stării de M.D. să i se internare şi mă prezint indicaţia 14,15.11.2006
pericolele confort amelioreze cu funcţia numele şi medicului : Pacienta M.D.
cauzată de starea de rolul meu în echipa de Calmepam Prezintă
lipsa de anxietate în îngrijire . D.T.: 1 tb anxietate
cunoaştere a termen de 24 - realizez un climat cald D.U.: 1 tb moderată.
mijloacelor de ore. şi confortabil asigurând Cale : per os În data de
ajutătoare Pacienta să pacienta de Ritm : la 16.11.2006
manifestată demonstreze disponibilitatea mea pe nevoie starea de
prin agitaţie, absenţa toată perioada de Xanax anxietate s-a
anticiparea semnelor de spitalizare. D.T. =1 tb/zi ameliorat, în
evenimentelo anxietate în - ajut pacienta să-şi D.U. =1 tb /zi urma discuţiilor
r negative, termen de 3 recunoască anxietatea Cale: per os cu personalul
temeri. zile. - port discuţii Ritm = seara medical.

55
încurajatoare cu pacienta Din data de
- îi sugerez să gândească 17.11.2006
pozitiv pentru a influenţa pacienta în urma
în bine evoluţia bolii evoluţiei
- sfătuiesc aparţinătorii favorabile şi a
să o susţină moral pe susţinerii
perioada bolii. familiei(soţul în
- supraveghez special) prezintă
comportamentul o stare de bine
pacientei pe perioada psihică
spitalizării
- măsor şi notez în foaia
de temperatură funcţiile
vitale .
7. Nevoia de H.T.A. Alterarea Pacienta - asigur repaus fizic şi Administrez la În data de
a avea o funcţiei M.D. să psihic indicaţia 14.11.2006 ora
bună circulatorii prezinte - măsor şi notez în F.T. medicului: 9.00 pacienta
circulaţie cauzată de diminuarea valorile funcţiilor - captopril M.D. prezintă
anxietate şi valorilor vitale(T.A.,P.,R.,T.) din D.T. = 2 tb/zi H.T.A. şi
situaţia gravă tensiunii 20 în 20 de min. D.U. = 1 tb/zi tahicardie
în care se află arteriale şi - învăţ pacienta să aibă o Cale:per os T.A.230/ 90
manifestată a pulsului în alimentaţie bogată în Ritm: D .şi S. mmHg
prin creşterea termen de 24 fructe şi ceaiuri. - Enalapril P = 99 p/min
tensiunii de ore. - educ pacienta şi 10mg La ora 9:20
arteriale peste Pacienta să aparţinătorii să reducă D.T. = 2 tb/zi T.A.= 200/90
valorile prezinte sarea din alimentaţie. D.T.= 1 tb/zi mmHg

56
normale, valori - aplic tehnici de Cale: per os P = 88p/min
tahicardie normale ale favorizare a circulaţiei Ritm: D. şi S. În data de
T.A. şi - pregătesc materialul şi - Sermion 30 15,16.11.2006
pulsului pe instrumentarul necesar mg Pacienta
perioada administrării medicaţiei D.T.= 1 tb/zi prezintă
spitalizării. - urmăresc efectul D.U. = 1 tb/zi diminuarea
Pacienta să medicamentelor . Cale: per os valorilor T.A. şi
prezinte o - pregătesc pacienta normalizarea
circulaţie pentru investigaţiile de P- lui
adecvată pe laborator şi de T.A. = 180 /80
durata specialitate . mmHg
spitalizării. P. = 75 p/min
Din 17.11.2006
pacienta în urma
respectării
regimului
alimentar, a
repausului fizic
şi psihic prezintă
o circulaţie
adecvată.
8. Nevoia de Insuficienţ Lipsa de Pacientei - susţin motivarea Administrează 14.11.2006
a învăţa, a a cunoştinţe M.D. să i se pacientei faţă de medicaţia - obiectiv neatins
descoperi cunoştinţe faţă de explice cunoştinţele care prescrisă de în primele 24 de
-lor faţă sănătate tehnicile urmează să le medic. ore.
de cauzată de folosite dobândească Psihoterapie. 15.11.2006

57
sănătate boală, şi pentru - stimulez dorinţa de - pacienta
mediu îngrijiri, cunoaştere cooperează cu
necunoscut, precum şi - discută cu pacienta personalul
manifestată normele - educaţia sanitară a medical.
prin privind pacientei: convorbiri, - din 16.11.2006
insuficienta educaţia cursuri, demonstraţii - pacienta M.D. a
cunoaştere a despre practice înţeles şi
bolii, a sănătate pe - prezintă materiale cu urmează educaţia
tratamentului perioada subiecte interesante, pentru sănătate.
medical, a spitalizării. atractive cu mijloace şi
satisfacerii procedee adecvate
nevoilor sale. nivelului de cultură şi
gradului de înţelegere a
pacientei.
- să îşi refacă periodic
analizele
- să urmeze tratamentul
indicat

58
DIALOG LA EXTERNARE:

Data externării: 20.11.2006


Luat de familie: pacienta M.D. este luată de fiică şi soţ
Destinaţia la externare: com. Boscov , judeţ Argeş
Mijloc de transport: automobilul fiicei sale
Situaţia de acasă: bună
Capacitatea de a se îngriji: pacienta nu se poate îngriji singură
Recomandări la externare:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea efortului;
- prezentare la control periodic;
- pastrarea unui regim hiposodat, normocaloric.
S-a discutat cu familia: am purtat discuţie cu fiica şi soţul pacientei .
Impresia pacientei despre spitalizare: satisfăcătoare
Au fost atinse scopurile: da.

59
EVALUAREA CAZULUI

Pacienta M.D. în vârstă de 56 de ani cu domiciliul în Bascov, Jud.


Argeş, este adusă de soţ şi fiică la data de 14.11.2006 în secţia neurologie
din următoarele motive:
-imobilitate,afazie, astenie fizică marcată, anxietate, hipertensiune.
Pe baza examenului clinic şi de specialitate se hotărăşte internarea
pacientei în secţia de neurologie sub îngrijirea dr. Pripici Valeria.
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: analize de sânge,
urină; examen neurologic,iar în urma lor s-a stabilit diagnosticul de
accident vascular cerebral.
Pe perioada spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pacientului cu privire la regimul alimentar
şi de viaţă
Pe perioada internării pacienta M.D. a urmat tratament cu alfa
blocante, stimulante ale sistemului circulator, hipotensoare, calmante,
antidepresive, vitamine.
Pacienta s-a externat după 6 zile cu stare generală îmbunătăţită şi cu
următoarele recomandări:
- evitarea efortului fizic şi psihic
- prezentarea la control periodic
- urmarea tratamentului prescris de medic şi a regimului

60
CAZUL II
Spitalul – Pediatrie
Secţia – N.P.I.

CULEGEREA INFORMAŢIILOR
NUME – C.
PRENUME – A.A.
VÂRSTA – 4 ani
SEX - M
DATA NAŞTERII – 23.02.2003
NAŢIONALITATE – român
DOMICILIUL – Merişani, Argeş
SITUAŢIA FAMILIALĂ – familie organizată, locuinţă stabilă
RELIGIE – ortodoxă
OCUPAŢIE – preşcolar
Loc de muncă – al părinţilor: - mama C. V. 28 ani - casnică
- tata C. A . 30 ani - instalator
ASIGURAT – CNAS Argeş
DATA INTERNĂRII – 19.04.2007
DATA EXTERNĂRII – 27.04.2007
DIAGNOSTIC LA INTERNARE – enurezis nocturn primar
MOTIVELE INTERNĂRII – tic nervos, enurezis nocturn
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE – neagă TBC, lues
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ŞI
PATOLOGICE:
Greutatea la naştere – G = 2700 g

61
Sarcină – cu evoluţie normală, naştere normală la 9 luni, în
prezentaţie craniană. Nu a ţipat şi nu a respirat imediat, a necesitat
reanimare. A ţinut capul la 2 luni, a stat în şezut la ~ 6 luni, a rostit primele
cuvinte la 7 luni, a vorbit în propoziţie la ~ 1 an şi 2 luni, control sfincterian
neinstalat.
Impresii de la spitalizările anterioare – bune
Probleme financiare cauzate de îmbolnăvire – nu prezintă

INFORMAŢII FIZICE :
Înălţime – 1,11 m
Greutate – 18 kg

CAPUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normale
Aspectul părului – curat, îngrijit
Aspectul limbii – normal
Aspectul gurii – normal
Aspectul nasului – normal
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă

TRUNCHIUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal
Semne particulare – nu prezintă
Aparat respirator – sonoritate pulmonară prezentă, murmur
vezicular prezent, fără raluri, torace normal conformat
Aparatul cardio-vascular - matitate cardiacă în limite normale

62
- zgomote cardiace ritmice, nu se percep sufluri
Aparat digestiv – abdomen mobil cu ficat la rebordul costal, tranzit
intestinal prezent, splină nepalpabilă, ficat şi splină în limite normale
Aparat uro-genital – rinichi nepalpabil de dimensiuni şi formă
normală fixaţi în lojile renale; loje renale libere, nedureroase la palpare,
micţiuni involuntare în cursul somnului de noapte
Sistem ganglionar limfatic – nepalpabil la locurile de elecţie,
nedureros
Sistem osteo-articular – integru anatomic, articulaţii mobile
Sistem muscular adipos – normal reprezentat, normoton,
normosimetric

MEMBRE
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normale
Semne particulare – nu prezintă
Mobilitatea articulaţiilor – normală, reflexe osteo-tendinoase
egale, normale, bilaterale
Probleme în legătură cu mersul – nu prezintă

OBIŞNUINŢE PRIVIND ALIMENTAŢIA


Alimente pe care nu le poate consuma – nu prezintă
Număr de mese – 3 / zi
Alimente preferate – carne, dulciuri
Serveşte masa – singur

63
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE
Scaun, W.C. - 1 scaune/zi
- aspect normal
Urină, W.C. - 3-4 micţiuni /zi
- aspect normal
- diureză: 1200-1500 ml/zi
Incontinenţă urinară – prezintă micţiuni involuntare survenite în
cursul somnului cu o frecvenţă variabilă (2-3 ori/noapte)

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ INDIVIDUALĂ

- toaleta o efectuează singur


- îşi spală dinţii singur
- se îmbracă singur
- se piaptănă singur

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL


- probleme privind somnul – somn liniştit, normal calitativ şi
cantitativ
- activitate fizică – normală
- modul de a petrece timpul – joacă şi grădiniţă

COMPORTAMENTUL
Sistem nervos central – integru, orientat temporo-spaţial
Îi place să fie în compania altora – da
Posibilităţi de a se exprima – oral, scris
Atitudinea personalului – înţelegătoare, atentă

64
INFORMAŢII MEDICALE
Tratament ambulatoriu – da, Piritinol dr. 100 mg
Tioridazin dr. 5 mg
Tratament actual:
- regim comun
- Piritinol dr. 100 mg per os
- Tioridazin dr. 5 mg per os
- Impramină cpr. per os
- Bepanthen unguent
- Vitamina A soluţie
Examene de laborator - Calcemie 10 mg %
- HLG 14 g la 100 ml
- Creatinină 0,8 mg %
- Glicemie 0,70 g ‰
- TGO 6 ui la litru
- TGP 4 ui la litru

Examen neurologic - ortostaţiunea şi mersul posibil normal


- forţa spontan musculară normală
- reflexe osteo-tendinoase (ROT) prezente
egale normale bilaterale
- reflex cutanat-plantar (RCP) prezent normal
- nervi cranieni în relaţii normale
- sensibilitate obiectiv normală

65
DIAGNOSTIC DE NURSING

1) Enurezis nocturn primar cauzat de lipsă de control al


sfincterului, manifestat prin scurgerea involuntară a urinei,
enurezis..
2) Alterarea tegumentelor şi mucoaselor cauzată de incontinenţă
urinară, manifestată prin pustule şi roşeaţă în regiunea anală şi
perianală. .
3) Dificultatea de a se odihni cauzată de mediul neadecvat şi lipsa
de cunoaştere a mijloacelor de destindere şi de repaus,
manifestată prin cantitate necorespunzătoare de odihnă, ore de
repaus insuficiente.
4) Lipsa de cunoştinţe faţă de sănătate cauzată de boală, anturaj şi
mediu necunoscute, manifestată prin insuficienta cunoaştere a
bolii, a tratamentului medical, a satisfacerii nevoilor sale.
5) Lipsa de uşurinţă de a se simţi folositor, cauzată de dependenţă
la nivelul nevoilor, lipsă de încredere în sine, manifestată prin
sentiment de inutilitate, incapacitate de a-şi termina proiectele.
6) Lipsa de uşurinţă de a se amuza prin acţiuni distractive cauzată
de neadaptarea la boală, lipsă de activităţi distractive în jur,
manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate
favorizantă.

66
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR II
Nr. Nevoia Problema Diagnostic de Obiectiv Intervenţii Evaluare
Crt. nursing Rol autonom Rol delegat
1. Nevoia Incontinenţă Enurezis nocturn Pacientul - îi explic pacientului - administrez 19.04.2007
de a de urină primar cauzat de C.A.A: care este cauza medicaţia - inconti-
elimina lipsă de control al - să prezinte incontinenţei sale simptomatică la nenţa
sfincterului, diminuarea - explic pacientului şi indicaţia medicului urinară
manifestat prin episoadelor de părinţilor că această Impramina cpr. persistă
scurgerea incontinenţă problemă este de D.T. = 25 mg/zi 21.04.2007
involuntară a - să dobân- moment D.U. = 25 mg/zi - numărul
urinei, enurezis. dească parţial - îi pun în contact atât seara la culcare micţiunilor
continenţa pe pacient cât şi pe per os pe noapte a
urinară. părinţi cu alţi copii care fost
-mijloace
au trecut cu bine peste micşorat
nonfarmaco-
această problemă . 22.04.2007
- schimb lenjeria de logice: va fi - numărul
corp după fiecare stopată orice episoadelor
eliminare ingestie de lichide de inconti-
- învăţ pacientul cu 2 ore înainte de nenţă a fost
exerciţii de întărire a culcare, alarme redus,
musculaturii perineale (deşteptătoare), intervalul
- urmăresc şi notez în trezirea copilului liber
foaia de observaţie la o oră şi ajungând la
diureza zilnică jumătate după 5-6 nopţi.
- efectuez educaţia debutul somnului.
sanitară precum şi

67
programul eliminărilor.
- supraveghez pacientul
2. Nevoia Imposibilitat Alterarea Pacientul - asigur igiena - administrează 19.04.2007
de a fi ea de a-şi tegumentelor şi C.A.A. să corporală, generală şi medicaţia prescrisă: - obiectiv
curat, păstra mucoaselor aibă tegumente locală zilnic pe regiuni Bepanthen unguent nerealizat
îngrijit şi tegumentele cauzată de curate şi să nu - insist asupra pliurilor Pudră de talc la 24 de ore
a-şi curate. incontinenţă dezvolte - efectuez toaleta pe - psihoterapie. 24.04.2007
proteja urinară, escare pe regiuni în ordinea - pacientul
tegumen- manifestată prin perioada următoare: spăl, nu a
tele şi pustule şi roşeaţă spitalizării. clătesc, usuc. dezvoltat
mucoa- în regiunea anală - şterg cu prosop curat escare
sele şi perianală. tegumentele ori de câte 26.04.2007
ori este necesar - pacientul
- aerisesc salonul după prezintă
efectuarea toaletei. stare
- pudrez, masez generală de
regiunile predispuse la bine.
escare
3. Nevoia Dificultatea Dificultatea de a Pacientul - aerisesc încăperea Administrez 20.04.2006
de a de a se se odihni cauzată C.A.A. să înaintea somnului medicaţia prescrisă - obiectiv
dormi şi odihni de mediul prezinte somn nocturn de medic nerealizat,
a se neadecvat şi lipsa cantitativ şi - educ pacientul să bea Impramina cpr. 23.04.2007
odihni de cunoaştere a calitativ o ceaşcă de lapte cald Dt = 25 mg/zi - pacientul
mijloacelor de conform înainte da culcare să Du = 25 mg/zi este epuizat
destindere şi de vârstei sale pe facă o baie caldă, apoi seara la culcare din cauza
repaus, perioada să urineze . per os trezirilor
manifestată prin spitalizării. - asigur un somn nocturne
cantitate liniştit, odihnitor pe 26.04.2007

68
necorespunzătoare perioada internării - pacientul
de odihnă, ore de - asigur se simte
repaus liniştea nocturnă şi parţial
insuficiente. condiţii de confort odihnit.
termic.
4. Nevoia Insuficienţa Lipsa de Pacientului - discut cu pacientul Administrează 20.04.2007
de a cunoştinţelor cunoştinţe faţă de C.A.A.să i se - fac educaţia sanitară medicaţia prescrisă - obiectiv
învăţa, a faţă de sănătate cauzată explice a pacientului: de medic. neatins în
desco- sănătate de boală, anturaj tehnicile convorbiri, cursuri, Psihoterapie. primele 24
peri şi mediu folosite pentru demonstraţii practice de ore.
necunoscute, îngrijiri, - prezint materiale cu 23.04.2007
manifestată prin precum şi subiecte interesante, - pacientul
insuficienta normele atractive cu mijloace şi cooperează
cunoaştere a bolii, privind procedee adecvate cu
a tratamentului educaţia nivelului de cultură şi personalul
medical, a despre sănătate gradului de înţelegere a medical.
satisfacerii pe durata pacientului. 26.04.2007
nevoilor sale. spitalizării.. - educ pacientul şi - pacientul
părinţii să: a înţeles şi
- respecte regimul urmează
igieno-dietetic regimul
- să se prezinte la igieno-
control periodic dietetic.
- să îşi refacă periodic
analizele
- să urmeze tratamentul
indicat

69
5. Nevoia Dificultate Lipsa de uşurinţă Pacientul - încurajez pacientul să Psihoterapie 21.04.2007
de a se de a se de a se simţi C.A.A.să se depăşească problemele - discuţii - obiectivul
ocupa cu realiza. folositor, cauzată adapteze psiho-sociale, să nu îndelungate pe tema nu va fi
ceva în de dependenţă la psiho-sociale privească episoadele de bolii sale atât cu atins pe
scopul nivelul nevoilor, după incontinenţă ca pe o pacientul, cât şi cu perioada
de a se lipsă de încredere externare. catastrofă, ci ca pe un părinţii. spitalizării.
realiza în sine, eveniment care poate fi 26.04.2007
manifestată prin rezolvat în timp. - şedinţele
sentiment de - ajut pacientul în de psihote-
inutilitate, găsirea unui concept de rapie vor
incapacitate de a- sine pozitiv continua
şi termina - îl învăţ autoîngrijiri după
proiectele. adaptate lui externare
- îl încurajez să afirme până când
„eu pot „ problemele
bolnavului
vor
dispărea.
6. Nevoia Incapacitate Lipsa de uşurinţă Pacientul - asigur condiţii de Psihoterapie. Având în
de a se de a de a se amuza prin C.A.A. să confort termic în salon vedere
recrea desfăşura acţiuni distractive poată participa - ajut pacientul prin evoluţia
activităţi cauzată de nestingherit la comunicare favorabilă,
recreative. neadaptarea la activităţi şi permanentă să se pacientul
boală, lipsă de jocuri adapteze la situaţie, este mai
activităţi recreative convingându-l ca liniştit, mai
distractive în jur, alături de alţi aceasta este tranzitorie, încrezător
manifestată prin copii pe insistând asupra şi
incapacitatea de a perioada probabilităţii optimism,

70
îndeplini o spitalizării. reversibilităţii totale a încearcă să
activitate fenomenelor se adapteze
favorizantă. - explic pacientului că noilor
foarte mult contează probleme
voinţa lui de a se face pe perioada
bine, pentru a depăşi spitalizării.
această fază grea
- sfătuiesc aparţinătorii
să manifeste înţelegere.

71
DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 27.04.2007


Luat de familie: pacientul C.A.A. este luat de părinţi acasă
Destinaţia la externare: domiciliul – Merişani, Jud. Argeş
Mijloc de transport: automobilul părinţilor
Situaţia de acasă: bună
Capacitatea de a se îngriji: pacientul se poate îngriji singur
Recomandări la externare:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea efortului;
- va fi stopată orice ingestie de lichide cu două ore înainte de
culcare
- prezentare la control periodic;
- păstrarea unui regim hiposodat, normocaloric.
S-a discutat cu familia: am purtat discuţie cu părinţii pacientului să nu fie
pedepsit, să nu i se adreseze reproşuri, să fie permanent încurajat şi va primi
mici recompense pentru fiecare noapte „uscată”
Impresia pacientului despre spitalizare: buna
Au fost atinse scopurile: da.

72
EVALUAREA CAZULUI

Pacientul C.A.A. în vârstă de 4 de ani cu domiciliul în Merişani,


Jud. Argeş, spitalizat la data de 19.04.2007 până la 27.04.2007 se internează
în secţia pediatrie din următoarele motive:
- micţiuni involuntare nocturne
pe baza - examenului clinic: stare generală bună, stare de nutriţie bună
- examenului de laborator: - Calcemie 10 mg %
- HLG 14 g la 100 ml
- Creatinină 0,8 mg %
- Glicemie 0,70 g ‰
- TGO 6 ui la litru
- TGP 4 ui la litru
S-a stabilit diagnosticul de nursing – enurezis nocturn primar.
Pe perioada spitalizării pacientului i s-au acordat următoarele
îngrijiri:
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pentru sănătate precum şi educaţia privind
regimul alimentar şi de viaţă
Pe perioada internării pacientul C.A.A. a urmat tratament cu:
- regim comun
- Piritinol dr. 100 mg per os
- Tioridazin dr. 5 mg per os

73
- Impramină cpr. per os
Pacientul s-a externat după 8 zile cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:
- tratament cu Driptane (doză individualizată în funcţie de
răspunsul clinic);
- recomandări legate de educaţia sanitară:
- va fi stopată orice ingestie de lichide cu două ore
înainte de culcare
- nu va fi pedepsit, nu i se vor adresa reproşuri
- copilul va fi trezit la o jumătate de oră după
debutul somnului
- va fi permanent încurajat şi va primi mici
recompense pentru fiecare noapte „uscată”
- îi va fi sporită încrederea în propria persoană,
scopul fiind înlăturarea culpabilităţii;

74
CAZUL III
Spitalul – Judeţean Argeş
Secţia – Neurologie

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

NUME – C.
PRENUME – A.
VÂRSTA – 47 ani
SEX - M
DATA NAŞTERII – 20.03.1960
NAŢIONALITATE – român
DOMICILIUL – Oarja, Argeş
SITUAŢIE FAMILIALĂ – căsătorit
RELIGIE – ortodoxă
OCUPAŢIE – salariat
LOC DE MUNCĂ – S.C. Suintest Oarja S.A.
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ – bune, fumează, nu bea
cafea, nu bea alcool.
DATA INTERNĂRII – 14.12.2006
DATA EXTERNĂRII – 18.12.2006
DIAGNOSTIC LA INTERNARE – epilepsie
MOTIVELE INTERNĂRII – bolnavul C. A. cu antecedentele sus
menţionate se internează pe creşterea frecvenţei crizelor epileptice fiind sub
tratament ambulatoriu cu Depakine 600 mg/zi şi Finlepsin 400 mg/zi
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE – fără importanţă

75
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- T.C.C.
- Crize Grand Mal din 1997 sub tratament cu
Depakine 600 mg/zi (2 X 1/zi) şi Finlepsin 400
mg/zi (2 X 1/zi)
Medicul care îngrijeşte: Dr. Stanciu Marian
Impresii de la spitalizările anterioare – bune
Probleme financiare cauzate de îmbolnăvire – nu prezintă

INFORMAŢII FIZICE
Înălţime – 1,78 m
Greutate – 80 kg

CAPUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normale
Aspectul părului – curat, îngrijit
Aspectul limbii – normal
Aspectul gurii – normal
Aspectul nasului – normal
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă

TRUNCHIUL
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal
Semne particulare – operaţie apendicită
Aparat respirator – sonoritate pulmonară prezentă, murmur
vezicular prezent, torace normal conformat

76
Aparatul cardio-vascular - suflu sistolic în focarul mitralei;
- aria ventriculară 80 ritmic, vase
pulsatile;
- TA = 150/90 mmHg, P = 72 p/min;
- aria matităţii în limite normale;
Aparat digestiv – abdomen mobil cu ficat la rebordul costal, tranzit
intestinal prezent, splină nepalpabilă
Aparat uro-genital – rinichi nepalpabil de dimensiuni şi formă
normală fixaţi în lojile renale; loje renale libere, nedureroase la palpare
Sistem ganglionar limfatic – nepalpabil la locurile de elecţie
Sistem osteo-articular – integru anatomic
Sistem muscular adipos – integru

MEMBRE
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normale
Semne particulare – nu prezintă
Mobilitatea articulaţiilor – normală, reflexe osteo-tendinoase
prezente egal
Se ridică - neajutat
Probleme în legătură cu mersul – nu prezintă

OBIŞNUINŢE PRIVIND ALIMENTAŢIA


Alimente pe care nu le poate consuma – nu prezintă
Număr de mese – 3 / zi
Alimente preferate – lactate, carne
Serveşte masa – neajutat

77
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE
Scaun, W.C. - 1-2 scaune/zi
- aspect normal
Urină, W.C. - 3-4 micţiuni /zi
- aspect normal
- diureză: 1200-1500 ml/zi
Incontinenţă urinară – numai în perioada crizelor Grand-Mal

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ INDIVIDUALĂ


- toaleta o efectuează singur
- îşi spală dinţii singur
- se îmbracă singur
- se rade singur
- se piaptănă singur

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA


- probleme privind somnul – somn liniştit, normal calitativ şi
cantitativ
- activitate fizică – normală
- modul de a petrece timpul – citeşte

COMPORTAMENTUL
Sistem nervos central – integru, orientat temporo-spaţial
Îi place să fie în compania altora – da
Posibilităţi de a se exprima – oral, scris
Atitudinea persoanei în timpul culegerii informaţiilor – după
ieşirea din criză, pacientul cooperează

78
Atitudinea personalului – înţelegătoare, atentă

INFORMAŢII MEDICALE
Tratament ambulatoriu – da, Depakine 600 mg/zi (2 X 1/zi) şi
Finlepsin 400 mg/zi (2 X 1/zi)
Tratament actual:
- Fenobarbital 1 f. 1 X 1/zi IM per os
- Finlepsin 200 mg 3 X 1/zi per os
- Depakine 300 mg 3 X 1/zi per os
- Diazepam 1-2/zi per os
- Sulfat de Magneziu f. 1 f. X 1/zi IV
- Vitamina B6 f. 1 f. X 1/zi IV
- Gluconolactat de Calciu 10% f. 1 f. X 1/zi IV
- Glucoză 10% 1000 ml/zi, 1 fl. X 2/zi IV
Examene de laborator - Hematocrit 43 %
- HLG 14 g %
- VSH 5 mm/1 h
- Glicemie 0,70 g ‰
- Timol 4 u.M.L.
- EEG traseu iritativ difuz

Examen neurologic - fără semne obiective de iritaţie meningeală


- nervi cranieni integri
- reflexe osteo-tendinoase (ROT) prezente
egale
- reflex cutanat-plantar (RCP) în flexie
- limbaj normal, conştient

79
- sensibilitate obiectiv normală
- fund de ochi pupile optice cu contur net

Diagnostic de nursing

1) Anxietate datorată stării depresive, tulburări ale gândirii ,


manifestată prin agitaţie, anticiparea evenimentelor negative,
teamă, facies crispat, voce tremurătoare.
2) Incontinenţă urinară legată de perturbarea sfincteriană ,
manifestată prin emisie involuntară de urină prelungite, după
încetarea convulsiilor, din starea de inconştienţă, bolnavii trec
într-un somn în aparenţă normal.
3) Alterarea tegumentelor şi mucoaselor cauzate de inconştienţă,
incontinenţă urinară, nervozitate, manifestată prin roşeaţă, răni.
4) Imposibilitatea de a bea şi a mânca cauzată de lipsa
cunoştinţelor, necunoaşterea măsurilor terapeutice manifestată
prin tulburări hidroelectrolitice metabolice.
5) Deficit motor cauzat de diminuarea forţei musculare, manifestat
prin rigiditatea membrelor, deficit motor.
6) Epuizarea cauzată de evenimente ameninţătoare , surmenaj,
neadaptarea la rolul de bolnav manifestată prin slăbiciune,
oboseală, nelinişte, reacţii psihosomatice.
7) Accelerare a ritmului cardiac cauzat de anxietate, intoleranţă la
efort manifestat prin teamă, nelinişte, facies crispat, palpitaţii.

80
8) Lipsa de cunoştinţe faţă de sănătate cauzată de boală, anturaj şi
mediu necunoscute, manifestată prin insuficienta cunoaştere a bolii, a
tratamentului medical, a satisfacerii nevoilor sale.
9) Deficit în a se realiza , cauzată de dependenţă la nivelul nevoilor,
lipsă de încredere în sine, manifestată prin sentiment de inutilitate,
incapacitate de a-şi termina proiectele.

81
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR III
Nr. Nevoia Problema Diagnostic Obiectiv Intervenţii Evaluare
Crt. de nursing Rol autonom Rol delegat
1. Nevoia de Surexcitarea Anxietate Pacientul C. A. - Pacientul va fi Administreaz 14.12.2006
a evita sistemului cauzată de să aibă o stare aşezat într-un loc medicaţia - sistemul
pericolele nervos central şi stare de confort fizic,confortabil, se vor prescrisă de nervos
pierderea depresivă, psihic şi să îndepărta persoanele medic: central a fost
conştiinţei nelinişte faţă cunoască din jur sau - Finlepsin protejat
de diagnostic, regimul de viaţă aparţinătorii. 200 mg tb. 16.12.2006
tratament pe care trebuie - Va fi ferit de orice Dt = 600 mg/zi - bolnavul
neacceptat, să-l respecte. excitaţie pentru că Du=1 tb X 3/zi urmează
manifestată Să-şi diminueze poate agrava per os tratamentul
prin agitaţie, anxietatea la un convulsiile. - Depakine pentru
anticiparea nivel uşor sau - Va fi amplasat 200 mg cpr. prevenirea
evenimentelor moderat în într-un loc lipsit de Dt = 600 mg/zi noilor crize.
negative, termen de 4 zile.zgomot şi lumină Du = 1 cpr. X 18.12.2005
teamă, puternică. 3/zi per os tratamentul a
nelinişte - Port conversaţii - Diazepam fost înţeles
îndelungate cu 10 mg cpr. iar pacientul
bolnavul şi acord Dt = 20 mg/zi prezintă
înţelegere faţă de Du = 2 cpr. X ostare de
problemele sale. 2/zi per os bine.
2. Nevoia de Incontinenţa de Incontinenţă Pacientul C.A. - schimb lenjeria de - instalează 14.12.2006
a elimina urină urinară legată - să comunice cu corp şi pat după sondă vezicală - pacientul C.
de perturbarea echipa de fiecare eliminare la indicaţia A. prezintă
sfincteriană îngrijire şi cu - dacă este posibil medicului incontinenţă

82
(lipsa familia pentru a- recomand purtarea - administrează urinară pe
controlului şi exprima chiloţilor cu medicaţia perioada
nervos), nevoile căptuşeală care simptomatică la crizelor
manifestată - să prezinte absorb urina şi nu indicaţia Grand-Mal
prin emisie tegumente şi produc miros medicului 16.12.2006
involuntară de mucoase integre neplăcut şi iritaţia - după ieşirea
urină şi curate tegumentelor din criză
- să re- - asigur igiena locală pacientul îşi
dobândească riguroasă după recapătă
parţial fiecare eliminare controlul
continenţa - aplic cremă sfincterian
urinară în decurs protectoare 18.12.2006
de 1 săptămână - îi explic pacientului - respectă
– 10 zile care este cauza programul
- să prezinte incontinenţei sale şi stabilit în
diminuarea că este o situaţie vederea
episoadelor de remediabilă restabilirii
incontinenţă - învăţ pacientul complete a
- să-şi câştige exerciţii de întărire a continenţei
respectul de musculaturii
sine, încrederea perineale
şi liniştea. - învăţ pacientul
poziţia adecvată care
favorizează golirea
completă a vezicii
- urmăresc şi notez
diureza zilnică
- încurajez pacientul

83
să exprime ceea ce
simte în legătură cu
această problemă

Nevoia de a Dificultate în Alterarea Pacientul - schimbarea lenjeriei Administrarea 14.12.2006


3. fi curat, a-şi acorda tegumentelor C. A. să de pat şi de corp şi medicaţiei - pacientul
îngrijit şi a- îngrijiri. şi mucoaselor menţină igiena aerisirea salonului ori prescrise de prezintă
şi proteja cauzate de corporală pe de câte ori este medic în incontinenţă
tegumentel inconştienţă, perioada nevoie vederea în timpul
e şi incontinenţă spitalizării. - identific împreună reducerii crizelor
mucoasele urinară, Minimalizarea cu pacientul cauzele deficitului motor 16.12.2006
nervozitate, tranzitului motorşi motivaţia post paroxistic: - igiena este
manifestată post paroxistic. preocupării pentru Fenobarbital menţinută
prin roşeaţă, aspectul fizic şi 200 mg f. 2 ml 18.12.2006
răni. îngrijirile igienice Dt = 600 mg/zi - bolnavul
- efectuez toaleta pe Du=200 mg/zi 1 prezintă
regiuni dar în special f. X 3/zi IM tegumente şi
a regiunii anale şi mucoase
perianale. îngrijite.
4. Nevoia de a Dificultate în a Imposibilitatea Pacientul - asigur regimul - administrează 15.12.2006
bea şi a urma dieta şi de a bea şi a C. A. să alimentar necesar medicaţia - aportul
mânca regimul de viaţă mânca cauzată beneficieze de - administrarea prescrisă de caloric este
de lipsa un aport caloric regimului hidric, medic asigurat
cunoştinţelor, şi a regim stimularea apetitului - vitamino- 17.12.2006
necunoaşterea corespunzător în - servesc pacientul cu terapie: regimul şi
măsurilor termen de 24 h. alimente la o Sulfat de dieta au fost
terapeutice Regimul şi dieta temperatură moderată Magneziu f. înţelese şi
manifestată vor fi - exploarez gusturile Dt = 3 f./zi urmate de

84
prin tulburări diversificate în şi obiceiurile Du = 1 f. X 3/zi pacientul
hidroelectroliti limitele impuse alimentare ale IV lent. C. A. M. pe
ce metabolice. de boală pe pacientului Vitamina B6 f. perioada
perioada - interzic consumul Dt = 1 f./zi spitalizării
spitalizării. de cafea, alcool, Du = 1 f. X 1/zi
tutun, dulciuri, IV lent.
restricţie de sare Gluconolactat
- educ pacientul şi de Calciu10% f.
aparţinătorii să evite Dt = 1 f./zi
stările tensionale Du = 1 f. X 1/zi
IV lent.
Glucoză 10%
Dt = 1000 ml/zi
Du = 1 fl.X 2/zi
5. Nevoia de a Alterarea Deficit motor Pacientul - voi stabili un - Va administra 15.12.2006
se mişca şi mobilităţii fizice cauzat de C. A. să atingă program în care să medicaţia - pacientul
a menţine o diminuarea o autonomie alternez perioada de prescrisă de efectuează
postură forţei maximă în odihnă şi activitate. medic. mişcări
corectă musculare, deplasare în - planifica exerciţii - însoţeşte pasive
manifestată termen de 48 h. pentru pacient pacientul la 16.12.2005
prin rigiditatea Normalizarea - îl voi încuraja şi voi şedinţele de - mobilita-tea
membrelor, musculaturii manifesta multă gimnastică s-a instalat
deficit pacientului înţelegere şi răbdare. urmând progresiv
motor,crampe C.A. în termen - pregătesc psihic programul 17.12.2006
musculare. de 48 h . pacientul în vederea prescris: - pacientul
tehnicilor de îngrijire. dimineaţa ½ h îşi reia
seara ½ h activitatea în
totalitate.

85
6. Nevoia de a Epuizare, mare Epuizarea Pacientul - ajut pacientul să-şi - administrează 14.12.2006
dormi şi a slăbiciune fizică cauzată de C. A. să fie planifice activităţile medicaţia - pacientul
se odihni şi psihologică. evenimente odihnit cu cotidiene indicată de prezintă stare
ameninţătoare tonusul fizic şi - observ dacă medic de epuizare
(spitalizare, psihic bun în perioadele de odihnă - observă efectul fizică şi
boală, decurs de 3 zile. corespund acesteia psihică în
tratament), necesităţilor - observă şi urma crizelor
surmenaj, organismului notează funcţiile Grand-Mal
neadaptarea la - stimulez încrederea vitale şi 15.12.2006
rolul de bolnav pacientului în forţele vegetative, - starea de
manifestată proprii şi în cei care-l perioada somn- epuizare este
prin îngrijesc odihnă, ameliorată
slăbiciune, - învăţ pacientul cum comportamentul 17.12.2006
oboseală, să execute tehnici de pacientului - somnul
nelinişte, relaxare pacientului
reacţii - ajut la aplicarea devine
psihosomatice. corectă a acestora calitativ şi
- regimul de viaţă al cantitativ.
bolnavului constă în
program regulat de
somn de 8 ore fără
consum de alcool,
tutun, cafea
7. Nevoia de a Dispnee Accelerare a Pacientul - urmărirea şi notarea Administrează 14.12.2006
respira şi a ritmului C. A. să funcţiilor vitale în la indicaţia Circulaţie
avea o bună cardiac cauzat diminueze foaia de observaţie medicului normală
circulaţie de anxietate, tahipneea în cel - măsurarea TA, a digitalice: 15.12.2006
intoleranţă la mult 30 de pulsului, evaluarea Digoxin cpr. Rrespiraţie

86
efort minute. aspectului 0,25 mg normală
manifestat prin Să respire cu tegumentelor Dt = 0,125 - 17.12.2006
teamă, minimum de - aerisirea salonului 0,50 mg/zi Starea
nelinişte, dificultate în - amplasarea Du=1 cpr. X3/zi pacientului
facies crispat, termen de 12 pacientului într-un per os este stabilă.
palpitaţii. ore, cel mult o salon liniştit.
zi.
8. Nevoia de Cunoştinţe Lipsa de Pacientului C.A. - discută cu pacientul Administrează 15.12.2006
a învăţa, a insuficiente cunoştinţe faţă i se vor explica - educaţia sanitară a medicaţia - obiectiv
descoperi faţă de sănătate de sănătate tehnicile folosite pacientului: prescrisă de neatins în
cauzată de pentru îngrijire, convorbiri, cursuri, medic. primele 24
boală, anturaj precum şi demonstraţii practice Psihoterapie. de ore.
şi mediu normele privind - prezintă materiale 16.03.2006
necunoscute, educaţia pentru cu subiecte - pacientul
manifestată sănătate. interesante, atractive cooperează
prin cu mijloace şi cu personalul
insuficienta procedee adecvate medical.
cunoaştere a nivelului de cultură şi 17.03.2006
bolii, a gradului de înţelegere - pacientul a
tratamentului a pacientului. înţeles şi
medical, a - să respecte regimul urmează
satisfacerii igieno-dietetic regimul
nevoilor sale. - să se prezinte la igieno-
control periodic dietetic.
- să îşi refacă periodic
analizele
- să urmeze
tratamentul indicat

87
9. Nevoia de Dificultate de a Deficit în a se Pacientul C.A. - ajut pacientul în Psihoterapie obiectivul nu
a se ocupa se realiza. realiza , să-şi exprime reevaluarea - discuţii va fi atins pe
cu ceva în cauzată de interesul în capacităţilor şi îndelungate pe perioada
scopul de a dependenţă la îndeplinirea aspiraţiilor sale tema bolii sale spitalizării.
se realiza nivelul activităţilor la - încurajează atât cu bolnavul, 18.12.2006
nevoilor, lipsă serviciu după pacientul să cât şi cu familia. - şedinţele de
de încredere în spitalizare depăşească psihoterapie
sine, problemele psiho- vor continua
manifestată sociale, să nu după
prin sentiment privească episoadele externare
de inutilitate, de criză şi de până când
incapacitate de incontinenţă ca pe o problemele
a-şi termina catastrofă, ci ca pe un bolnavului
proiectele. eveniment care poate vor dispărea.
fi rezolvat în timp.

88
DIALOG LA EXTERNARE

Data externarii: 18.12.2006


Luat de familie: pacientul C. A. este luat de soţie acasă
Destinaţia la externare: domiciliul – Oarja, Jud. Argeş
Mijloc de transport: automobilul personal
Situaţia de acasă: bună
Capacitatea de a se îngriji: pacientul se poate îngriji singur
Recomandări la externare:
- urmeaza tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea efortului;
- prezentare la control periodic;
- pastrarea unui regim hiposodat, normocaloric.
S-a discutat cu familia: am purtat discuţie cu soţia pacientului.
Impresia pacientului despre spitalizare: bună
Au fost atinse scopurile: da.

89
EVALUAREA CAZULUI

Pacientul C. A. în vârstă de 47 de ani cu domiciliul în Oarja, Jud.


Argeş, spitalizat la data de 14.12.2006 până la 18.12.2006 se internează în
secţia neurologie din următoarele motive:
- creşterea frecvenţei crizelor epileptice fiind sub tratament
ambulatoriu cu Depakine 600 mg/zi şi Finlepsin 400 mg/zi.
pe baza - examenului clinic: stare generală bună, starea de conştienţă
păstrată în afara crizelor epileptice
- examenului de laborator: - Hematocrit 43 %
- HLG 14 g %
- VSH 5 mm/1 h
- Glicemie 0,70 g ‰
- Timol 4 u.M.L.
- EEG traseu iritativ difuz
S-a stabilit diagnosticul de nursing – epilepsie tip Grand-Mal, crize
cu frecvenţă medie confirmate clinic şi EEG.
Pe perioada spitalizării pacientului i s-au acordat următoarele
îngrijiri:
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pacientului cu privire la regimul alimentar şi
de viaţă
Pe perioada internării pacientul C. A. a urmat tratament cu:
- Fenobarbital 1 f. 1 X 1/zi IM per os
- Finlepsin 200 mg 3 X 1/zi per os
- Depakine 300 mg 3 X 1/zi per os

89
- Diazepam 1-2/zi per os
- Sulfat de Magneziu f. 1 f. X 1/zi IV
- Vitamina B6 f. 1 f. X 1/zi IV
- Gluconolactat de Calciu 10% f. 1 f. X 1/zi IV
- Glucoză 10% 1000 ml/zi, 1 fl. X 2/zi IV
Pacientul s-a externat după 5 zile cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:
- evitarea consumului de excitante ale sistemului nervos central
explicate (alcoolizante şi cofeinizante)
- tratament permanent cu Carbamazepină
- dispensarizare neurologică
- evitarea împrejurărilor cu risc vital în caz de suspendare a
conştienţei

90
CAPITOLUL III.

FIŞE TEHNOLOGICE

1. Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale


2. Pregătirea şi asistarea examenului electroencefalografic
3. Efectuarea sondajului vezical la femeie

1. MĂSURAREA ŞI NOTATREA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arterială = presiunea exercitată de sângele circulant


asupra pereţilor arteriali.
Factori determinanţi = debitul cardiac, forţa de contracţie a inimii,
elasticitatea şi calibrul vaselor, vâscozitatea sângelui.
Valoarea tensiunii arteriale, fiind determinată în primul rând de forţa
de contracţie a inimii, va fi mai mare în sistolă – tensiune arterială maximă
(sistolică) = 140 mmHg şi mai mică în diastolă – tensiune arterială minimă
(diastolică) = 80 mmHg.
Diferenţa dintre TA maximă şi TA minimă se numeşte tensiune
diferenţială având de asemenea importanţă diagnostică.
Valorile tensiunii arteriale sunt variabile cu tonusul neurovegetativ,
starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sângelui circulant şi al
urinei.
Scop: descoperirea modificărilor morfofuncţionale ale inimii şi
vaselor.
Materiale necesare: tavă de instrumente medicale; tensiometru cu
mercur sau sfigmomanometru; stetoscop biauricular; creion, pastă sau stilou
cu cerneală albastră; foaie de temperatură; tampon de vată cu alcool.

91
Etape de Timpi de execuţie
execuţie
1.Pregătirea  Adunarea şi transportul materialelor necesare la locul
materialelor examenului.
 Controlul stării de funcţionare a instrumentelor şi
aparatelor.
2.Pregătirea  Se informează bolnavul asupra scopului investigaţiei.
bolnavului:  Se explică măsurile necesare pentru o măsurare corectă:
a. psihică; 15 minute repaus înainte de măsurare; efectuarea
b. fizică. măsurării se face după cel puţin 3 ore de la servirea
mesei.
3.Execuţia  Spălare pe mâini cu apă curentă!
tehnicii  Se aşează manometrul (cel cu mercur) pe noptieră, într-o
propriu-zise poziţie fără vizibilitate pentru bolnav.
A. Cu aparatul  Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului, sprijinit şi
Riva-Roci în extensie.
 Cu mâna stângă se fixează membrana stetoscopului pe
artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei şi
olivele în urechi
 Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică
cu para de cauciuc, până la dispariţia zgomotelor
pulsatile.
 Privind manometrul, se decomprimă progresiv aerul din
manşetă cu ajutorul ventilului pompei de aer, până când
se aude zgomotul pulsului şi se observă gradaţia din
momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.
 Se memorează valoarea tensională – tensiunea maximă –
indicată de manometru.
 Se continuă decomprimarea, ascultând zgomotele
pulsului şi urmărind gradaţiile manometrului până la
dispariţia ultimei unde pulsatile.
 Se memorează a doua valoare tensională – tensiunea
minimă – indicată de manometru.
 Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului.

B. Cu aparatul  Se execută cu aceeaşi succesiune de timpi.


Pachon  Citirea valorii TA se face pe cadranul manometrului
Pachon.

4.Reorganizarea  Se aşează tensiometrul şi stetoscopul pe tava medicală.


locului de  Se aşează bolnavul în poziţie comodă.
muncă  Spălare pe mâini cu apă şi săpun!
 Se dezinfectează membrana stetoscopului cu tampoane

92
de vată cu alcool.
 Se aşează aparatul în dulapul pentru instrumente şi
materiale medicale.
5.Notarea  În carnetul propriu se notează cifric valorile tensiunii
cifrică măsurate, numele şi prenumele bolnavului, salonul, data.
6.Notarea  Se notează grafic în foaia de temperatură cu culoare
grafică albastră, haşurat.
 Se socoteşte pentru fiecare linie orizontală a foii de
temperatură o unitate coloană de Hg. Deasupra liniei
groase se notează tensiunea arterială maximă, iar
tensiunea arterială minimă dedesubt.
7.Interpretarea  Valorile normale şi patologice ale TA în funcţie de
rezultatelor vârstă.

2. PREGĂTIREA ŞI ASISTAREA EXAMENULUI


ELECTROENCEFALOGRAFIC

Electroencefalograma (EEG) reprezintă înregistrarea grafică a


activităţii bioelectrice a sistemului nervos central. Se foloseşte pentru
diagnosticul unor afecţiuni cerebrale.
EEG-ul se utilizează în: diagnosticul diferenţial al formelor de
epilepsie; al infecţiilor neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni
vasculare, tumori cerebrale.
Cu ajutorul electroencefalografului se pot înscrie curenţii de acţiune a
scoarţei cerebrale, ai nucleilor subcorticali, cerebelului, precum şi ai altor
structuri din sistemul nervos central. Ele sunt formate dintr-un dispozitiv de
detectare care culege vibraţiile de potenţial de pe suprafaţa creierului, cuplat
cu un amplificator care funcţionează cu ajutorul tuburilor electronice.
Înregistrarea pe hârtie a biocurenţilor amplificaţi se face după metoda
înscrierii mecanice, simultan în mai multe derivaţii conectate pe diversele
regiuni ale emisferelor cerebrale. Legătura cu pacientul se face prin cabluri cu
electrozi metalici. Se pot înregistra simultan 4, 6, 8, 10, 12, 22 sau 40
derivaţii, după numărul canalelor pentru care sunt construite.

93
Pe traseele obţinute, se pot atinge patru tipuri de ritmuri cerebrale:
- alfa (α) = 8-12 c/s
- beta (β) = 20-30 c/s
- teta (θ) = 4-7 c/s
- delta (Δ) = 0,5-3 c/s
Pregătirea pacientului:
- cu 3 zile înainte de examinare bolnavul nu mai trebuie să
primească nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele;
- bolnavul trebuie să fie odihnit şi liniştit; din acest motiv, în
preajma aducerii lui în camera de examinare el va fi lămurit
asupra caracterului inofensiv al examinării şi i se va descrie
aparatură, pentru a nu fi impresionat de ea;
- scalpul şi părul să fie curate, spălate în prealabil;
- se explică procedura: durata 1 oră sau mai mult; testul nu este
dureros; electrozii sunt ataşaţi pe cap;
- pacientul stă confortabil într-un scaun sau este culcat pe pat, cu
ochii închişi, nemişcat, pentru că biocurenţii produşi de
contracţiile musculare modifică rezultatul;
- electrozii sunt formaţi din mici plăcuţe de metal argintate;
- aplicarea electrozilor se face în derivaţii bipolare şi unipolare;
pentru o primă orientare generală se utilizează derivaţiile
standard;
- electrozii se fixează dispersaţi în derivaţii bipolare pe toată
suprafaţa craniului, la distanţe aproximativ egale, în mod simetric
la stânga şi dreapta linii mediane;
- copiii mici sunt adormiţi şi apoi se face înregistrarea.

94
3.SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI

SONDAJUL VEZICAL reprezintă introducerea unui instrument


tubular(sondă sau cateter) prin uretră în vezica urinară, realizând astfel o
comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.

Generalităţi – în îngrijirea curentă a pacientei, asistenta trebuie să


cunoască tehnica efectuării sondajului la femei şi bărbaţi, precum şi drenarea
vezicii urinare.

Scop

 explorator - recoltarea unei cantităţi de urină pentru examen de laborator

- depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii

 terapeutic - evacuarea conţinutului ( când acesta nu se face spontan )

- executarea unor procedee terapeutice prin sondă

Pregătiri
 materiale
o de protecţie:
muşama şi traversă
- mănuşi sterile de cauciuc
o sterile:
- doua sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit, complet rotunjit
avănd unu-două orificii laterale aproape de vârf
-1-2 eprubete pentru urocultură
- medii de cultură în funcţie de germenii căutaţi

95
- ser fiziologic
- casoletă cu tampoane de vată
- două pense hemostatice

o nesterile:
- materiale pentru toaleta organelor genitale
- tăviţa renală, bazinet
- paravan (când se execută în salon)
- recipient pentru colectare
o medicamente:
- ulei de parafină steril
- oxicianură de mercur 1/5000
 pacienta
o psihic
- se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii
o fizic
- se izolează patul cu paravan
- se protejează cu muşamaua şi aleză
- se aşază pacienta în decubit dorsal cu genunchii ridicaţi şi
coapsele îndepărtate (poziţie ginecologică)
- se îndepărtează perna şi pătura
- se acoperă pacienta lăsând liberă regiunea genitală
- se aşază bazinetul şi se efectuează toaleta organelor
genitale externe
- se îndepărtează bazinetul şi se aşază tăviţa renală între coapsele pacientei

Executie
- sondajul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie atât a pacientei şi a
instrumentelor, cât şi a mâinilor celui care o execută

96
- asistenta îmbracă manuşi sterile
- evidentiază meatul urinar
- dezinfectează cu oxicianură de mercur orificiul uretral de sus în jos în direcţia
anusului .
- scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele mediu şi inelar ale
mâinii drepte

- lubrifiază sonda cu ulei steril

- orientată cu vârful în sus, sonda se introduce în uretră 4 -5 cm

- paralel cu înaintarea sondei , extremitatea acesteia va fi coborâtă printr-o


mişcare în formă de arc pentru a-i uşura trecerea în vezică

- primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală, apoi în recipientele


pregătite în funcţie de scop(urocultură, examene biochimice) sau într-un
recipient de colectare

- extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern prin aceleaşi


mişcări , în sens invers

Îngrijirea ulterioară a pacientei

- se efectuează toaleta regiunii vulvare

- se îmbracă şi se aşează comod în pat

- se va supraveghea în continuare

Reorganizare

- materialele folosite se pregătesc pentru sterilizare

Notarea în foaia de observaţie

- se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o

- cantitatea de urină recoltată (volum, densitate)

- aspectul macroscopic al urinei

97
Complicaţii:

 imediate:

- lezarea traumatică a mucoasei uretrale ( se trădează prin hemoragie de


diferite grade ); se impune întreruperea imediată a tehnicii

- crearea unei căi false prin forţarea sondei; se previne prin efectuarea
sondajului cu blândeţe şi răbdare fără să se forţeze înaintarea sondei

- astuparea sondei în cursul evacuării( oprirea curentului de urină ); se


destupă prin insuflarea cu aer sau injectarea a căţiva ml de soluţie
dezinfectantă

 tardive:

- infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi


instrumente nesterile.

! DE ŞTIUT:

- nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a


accelera evacuarea urinei; conţinutul vezical trebuie să se
evacueze singur, datorită elasticităţii şi contracţiilor vezicii
urinare .

! DE EVITAT:

- golirea bruscă sau rapidă a vezicii destines, în special la


persoanele în vârstă, poate provoca hemoragie; de aceea
evacuarea se face încet, iar dacă vezica a fost foarte destinsă se
va face parţial, urmând ca restul să se elimine printr-un nou

98
sondaj.

CONCLUZII FINALE

Concluzii teoretice
Lucrarea „Incontinenţa de urină şi materii fecale” este alcătuită din
trei părţi:
- partea teoretică – cuprinde generalităţi despre cele 14 nevoi
fundamentale şi generalităţi despre nevoia de a elimina
- partea practică – cuprinde trei cazuri cu trei planuri de îngrijire
- trei fişe tehnologice.

Nevoia de a elimina ocupă un loc fundamental în viaţa de zi cu zi, ea


aflându-se la baza piramidei lui Abraham Maslow, încadrându-se în nevoi
fiziologice.

Definiţie
Nevoia de a elimina este necesitatea pe care o are organismul de a se
debarasa de substanţele dăunătoare şi inutile, rezultate din metabolism.
Excreţia deşeurilor se operează în principal prin urină şi materii fecale şi de
asemeni prin transpiraţie şi expiraţie pulmonară. Menstruaţia este de asemeni
o eliminare de substanţe inutile la femeia nubilă, neînsărcinată.
Independenţa în satisfacerea nevoii
În mecanismul de eliminare intervin, alături de rinichi şi tubul
digestiv, ficatul, glandele cu secreţie internă, starea funcţională a aparatului
funcţional – toate fiind influenţata de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interacţiunea între nevoia de a elimina şi celelalte
nevoi fundamentale.

99
Manifestări de independenţă urinară
- cantitatea
- frecvenţa micţiunilor
- ritmul micţiunilor
- culoarea şi mirosul urinei
- aspectul şi densitatea urinei
Manifestări de independenţă a materiilor fecale
- frecvenţa
- orarul
- cantitatea
- consistenţa
- forma
- culoarea şi mirosul
Dependenţa în satisfacerea nevoii de a elimina
Când nevoia de a elimina nu este satisfăcută, survin o serie de
probleme de dependenţă dintre care amintim incontinenţa de urină şi
materii fecale.
Incontinenţa urinară reprezintă incapacitatea de a controla emisia de
urină, poate fi cauzată de tulburări nervoase sau tulburări urinare.
Incontinenţa de fecale reprezintă incapacitatea de a controla
emisiunea de fecale, fie din cauza unei afecţiuni nervoase, fie din cauza unei
leziuni locale cum ar fi insuficienţa funcţională a sfincterului anal.
Îngrijirea pacienţilor cu incontinenţă urinară şi de materii fecale are în
vedere următoarele obiective:
- Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre şi curate
- Pacientul să-şi recapete controlul sfincterelor
- Pacientul să fie echilibrat psihic

100
Persoanele suferind de tulburări urinare sunt foarte bulversate,
simptomele le sunt dezagreabile, incomode. În cazul incontinenţei,
sentimentul de jenă şi dezgust creşte.
Este important să se urmărească:
„Calendarul micţional”
- orarul micţiunilor şi abundenţa lor;
- orarul „urgenţelor” şi circumstanţele declanşării;
- orarul scurgerilor, precizând abundenţa şi circumstanţele;
- timpul scurs între nevoia de a micţiona şi scurgere sau micţiune;
- persistenţa sau nu a nevoii de a micţiona după scurgere;
- orarul, cantitatea şi tipul băuturilor ingerate.
Este important a semnala cel mai mic progres şi a încuraja pacientul
să continue efortul spre autonomie.

Concluzii partea practică

Din multitudinea de cazuri întâlnite în stagiul practic am ales pentru


lucrarea de diplomă trei cazuri diferite, care m-au impresionat în mod
deosebit. Cele trei cazuri cuprind cele cinci etape ale procesului de nursing,
dialog la externare şi foaia de temperatură.

Cazul nr. 1- Pacienta M.D. în vârstă de 56 de ani cu domiciliul în


Bascov, Jud. Argeş, este adusă de soţ şi fiică la data de 14.11.2006 în secţia
neurologie din următoarele motive:
-imobilitate,afazie, astenie fizică marcată, anxietate, hipertensiune.
Pe baza examenului clinic şi de specialitate se hotărăşte internarea
pacientei în secţia de neurologie sub îngrijirea dr. Pripici Valeria.
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: analize de sânge,
urină; examen neurologic,iar în urma lor s-a stabilit diagnosticul de
accident vascular cerebral.
101
Pe perioada spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pacientului cu privire la regimul alimentar şi
de viaţă
Pe perioada internării pacienta M.D. a urmat tratament cu alfa
blocante, stimulante ale sistemului circulator, hipotensoare, calmante,
antidepresive, vitamine.
Pacienta s-a externat după 6 zile cu stare generală îmbunătăţită şi cu
următoarele recomandări:
- evitarea efortului fizic şi psihic
- prezentarea la control periodic
- urmarea tratamentului prescris de medic şi a regimului
Cazul nr. 2. Pacientul C.A.A. în vârstă de 4 de ani cu domiciliul în
Merişani, Jud. Argeş, spitalizat la data de 19.04.2007 până la 27.04.2007 se
internează în secţia pediatrie din următoarele motive:
- micţiuni involuntare nocturne
pe baza - examenului clinic: stare generală bună, stare de nutriţie bună
- examenului de laborator: - Calcemie 10 mg %
- HLG 14 g la 100 ml
- Creatinină 0,8 mg %
- Glicemie 0,70 g ‰
- TGO 6 ui la litru
- TGP 4 ui la litru
S-a stabilit diagnosticul de nursing – enurezis nocturn primar.
Pe perioada spitalizării pacientului i s-au acordat următoarele
îngrijiri:
102
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pentru sănătate precum şi educaţia privind
regimul alimentar şi de viaţă
Pe perioada internării pacientul C.A.A. a urmat tratament cu:
- regim comun
- Piritinol dr. 100 mg per os
- Tioridazin dr. 5 mg per os
- Impramină cpr. per os
Pacientul s-a externat după 8 zile cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:
- tratament cu Driptane (doză individualizată în funcţie de
răspunsul clinic);
Recomandări legate de educaţia sanitară:
- va fi stopată orice ingestie de lichide cu două ore înainte de culcare
- nu va fi pedepsit, nu i se vor adresa reproşuri
- copilul va fi trezit la o jumătate de oră după debutul somnului
- va fi permanent încurajat şi va primi mici recompense pentru fiecare noapte
„uscată”
- îi va fi sporită încrederea în propria persoană, scopul fiind înlăturarea
culpabilităţii;
Cazul nr. 3 - Pacientul C. A. în vârstă de 47 de ani cu domiciliul în
Oarja, Jud. Argeş, spitalizat la data de 14.12.2006 până la 18.12.2006 se
internează în secţia neurologie din următoarele motive:
- creşterea frecvenţei crizelor epileptice fiind sub tratament
ambulatoriu cu Depakine 600 mg/zi şi Finlepsin 400 mg/zi.
pe baza - examenului clinic: stare generală bună, starea de conştienţă
103
păstrată în afara crizelor epileptice
- examenului de laborator: - Hematocrit 43 %
- HLG 14 g %
- VSH 5 mm/1 h
- Glicemie 0,70 g ‰
- Timol 4 u.M.L.
- EEG traseu iritativ difuz
S-a stabilit diagnosticul de nursing – epilepsie tip Grand-Mal, crize
cu frecvenţă medie confirmate clinic şi EEG.
Pe perioada spitalizării pacientului i s-au acordat următoarele
îngrijiri:
- i s-au oferit condiţii optime în salon
- am observat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale
- i s-a recoltat sânge pentru probele de laborator
- am schimbat lenjeria de pat şi corp
- am administrat medicaţia prescrisă de medic
- am efectuat educaţia pacientului cu privire la regimul alimentar şi
de viaţă
Pe perioada internării pacientul C. A. a urmat tratament cu:
- Fenobarbital 1 f. 1 X 1/zi IM per os
- Finlepsin 200 mg 3 X 1/zi per os
- Depakine 300 mg 3 X 1/zi per os
- Diazepam 1-2/zi per os
- Sulfat de Magneziu f. 1 f. X 1/zi IV
- Vitamina B6 f. 1 f. X 1/zi IV
- Gluconolactat de Calciu 10% f. 1 f. X 1/zi IV
- Glucoză 10% 1000 ml/zi, 1 fl. X 2/zi IV
Pacientul s-a externat după 5 zile cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:

104
- evitarea consumului de excitante ale sistemului nervos central
explicate (alcoolizante şi cofeinizante)
- tratament permanent cu Carbamazepină
- dispensarizare neurologică
- evitarea împrejurărilor cu risc vital în caz de suspendare a
conştienţe

BIBLIOGRAFIE

Ion Ceauşescu Fiziologia şi igiena omului” – Editura”


Bucureşti „1982
Lucreţia Titircă „Manual de îngrijiri speciale acordate
pacienţilor de asistenţii medicali”; Edit.
Medicală Buc., 2002.
Corneliu Borundel „Medicina internă”; Edit. ALL, Buc., 1996.
Lucreţia Titircă Nursing – Tehnici de evaluare şi îngrijiri
acordate de asistenţii medicali”; Edit.Viaţa
Medicală Românească, Buc., 2003.
Lucreţia Titircă „Ghid de nursing”; Edit. Viaţa Medicală
Românească Buc., 2001.

Virginia Henderson „Principii fundamentale ale îngrijirii


bolnavului”; Dansk Sygeplejeraad,
Copenhaga, Danemarca, 1991.
I.Hanlică „Fiziologia umană”- Ediţia a -II- a , Editura
„Medicală”
Lucreţia Titircă „Breviar – Explorări funcţionale şi îngrijiri
speciale acordate bolnavului”; Editura Viaţa
Medicală Românească, Buc., 1994.

Georgeta Baltă Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”;


Edit. Did şi Ped. Buc., 1983.

I. Popescu Urologie clinică – Editura Oplimp, 1994

105
Roxana Maria Albu Anatomia şi fiziologia omului – Editura
Corint, Bucureşti 1997
Thomas McCracken Atlas de anatomie – Editura Aqvila, 2000,
Oradea
C.C. Dimitriu Diagnostic clinic – Editura Medicală,
Bucureşti, 1994

106

S-ar putea să vă placă și