Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Miologie Generală
Muşchiul ca organ
Corpul uman conţine cca
639 muşchi, dintre care
317 sunt perechi şi 5
impari.
Aceşti muşchi sunt
formaţi din aproximativ
250 milioane de fibre
musculare.
Structura muşchiului
Endomisiul serveşte
pentru pătrunderea în
muşchi a vaselor şi a
fibrelor nervoase.
Fasciculele musculare
care formează corpul
muşchiului sau venterul
muscular sunt separate
între ele prin perimisiu
(intern).
La exterior muşchiul este
acoperit de epimisiu
(perimisiu extern).
Epimisiul continuă pe
tendon sub denumirea de
peritendineum.
Fiecare muşchi prezintă
porţiunea activă sau
corpul muşchiului şi
porţiunea pasivă sau
tendonul.
Muşchiul are două
capete:
1. Capătul proximal –
punctul fix.
2. Capătul distal – punctul
mobil.
Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care
inervează fibrele musculare, constituie unitatea
neuromotorie, numită mion.
Clasificarea Muschilor functie de structura
Muşchi truncofugali
Clasificarea
muşchilor
Muşchi autohtoni
(mm. profunzi ai
spatelui, intercostali
externi şi interni,
transvers al
toracelui,
subcostali).
Clasificarea
muşchilor
Muşchi truncopetali
( m. pectoral mare şi
mic, marele dorsal,
psoas mare).
Muşchi truncofugali
(m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular,
sternocleidomastoidian)
Clasificarea muşchilor după criteriul topografic
Dupa regiunile corpului, muschii sunt grupati in: muschii capului, muschii gatului,
muschii trunchiului si muschii membrelor.
1.Muschii capului
Sunt reprezentati de muschii mimicii, muschii masticatori, muschii limbii si muschii
extrinseci ai globilor oculari.
a) Muschii mimicii
Au rol in determinarea expresiei fetei (mimica) si sunt urmatorii:
-muschiul frontal
-muschiul occipital
-muschii grupati in jurul orificiilor nazale, orbitale si auditive
b) Muschii masticatori
Intervin in actul masticatiei si sunt urmatorii:
-muschii maseteri
-muschii temporali
c) Muschii limbii
-muschii sternocleidomastoidieni
3.Muschii trunchiului
b) muschii toracelui
-muschii pectorali
-muschii dintati
-muschii intercostali
-diafragmul (muschiul respirator care separa cavitatea toracica de cea abdominala)
c) muschii abdomenului
-muschii drepti abdominali
-muschii oblici interni
-muschii oblici externi
4.Muschii membrelor
a) muschii umarului
-deltoidul
b) muschii bratului
-biceps si triceps brachial
c) muschii antebratului
-muschii flexori si extensori ai degetelor
-muschii pronatori si supinatori ai antebratului
d) muschii mainii
-muschii flexori si extensori ai degetelor
Muschii membrelor inferioare
b) muschii coapsei
-muschii croitor si cvadriceps femural (pe partea anterioara a coapsei)
-muschii biceps femural (pe partea posterioara a coapsei)
c) muschii gambei
-muschii triceps sural alcatuiti din muschii gemeni (gastrocnemieni) si solear
-muschii flexori si extensori ai degetelor
-muschii pronatori si supinatori a piciorului
Unipenaţi Transversali
Bipenaţi Drepţi
Multipenaţi Circulari
Fusiformi Radiari
Oblici Spiralaţi
Din punct de vedere
funcţional
Sinergişti
Antagonişti
Flexori
Extensori
Pronatori
Supinatori
Abductori
Adductori
Levatori
Depresori
Rotatori
Constrictori
Muschi agonisti: prin contractia lor realizeaza aceeasi miscare.
a) Non-articulari
b) Uniarticulari
c) Biarticulari
d) Multiarticulari
Legităţile distribuirii muşchilor
scheletici
Sunt de provenienţă
segmentară şi la nivelul
trunchiului sunt aranjaţi
segmentar.
Prezintă simetrie bilaterală.
Fasciculele musculare sunt
orientate perpendicular faţă de
axele articulaţiilor.
Muşchii sunt aranjaţi pe
distanţă cea mai mică dintre
punctele de origine şi inserţie.
Elementele auxiliare ale muşchilor
Fasciile
Retinaculele
Canalele fibroase şi osteo-
fibroase
Tecile sinoviale
Bursele sinoviale
Trohleele musculare
Oasele sesamoide
Fasciile
sunt membrane conjunctive, fibroase
dense, care acoperă muşchiul la exterior
Funcţiile fasciilor
Fasciile separă muşchii unul de
altul, asigurînd contracţia lor
separată.
Retinaculele se fixează pe
proeminenţele osoase, formînd
canale fibroase şi
osteofibroase.
Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv
fibroase de formă circulară, care se fixează pe marginile
şanţurilor osoase, prin care trec tendoanele.
a) secţiune transversală
b) secţiune longitudinală
A (punctul de sprijin)
C (punctul de aplicare a
forţei)
B (punctul de rezistenţă)
A-C (braţul aplicării forţei)
C-B (braţul rezistenţei)
Dezvoltarea muşchilor
Sistemul muscular se dezvoltă din
cele trei primordii ale
mezodermului:
a) mezodermul paraxial, segmentat
în somite, din care derivă
miotomii, ce dau naştere
muşchilor scheletici ai trunchiului,
gîtului şi parţial celor ai
membrelor. Tot din miotomi apar
muşchii extrinseci ai globului
ocular, muşchii limbii, diafragma şi
muşchii diafragmei pelviene.
b) mezodermul intermediar.
c) mezodermul lateral
nesegmentat, din care se
formează somato- şi
splanhnopleura (visceropleura).
Prin diviziunea somitelor în 3
porţiuni are loc formarea:
Sclerotomului
Miotomului
Dermatomului
Miotomii proliferează
în direcţie ventrală şi
se împart în 2
porţiuni:
a) porţiunea dorsală –
epimer
b) porţiunea ventrală –
hipomer
În fiecare miotom (miomer)
pătrund ramurile nervului
spinal omonim (neuromer).
Distrofiile musculare
progresive sunt un grup de
defecte congenitale ale
musculaturii, ce se manifestă
la diferite intervale de timp
după naştere sau în copilărie
şi au un substrat genetic.
Miopatiile congenitale
reprezintă un grup eterogen de
malformaţii, condiţionate
autosomal dominant.
Particularităţi de vîrstă ale
muşchilor
Numărul fibrelor musculare
variază de la om la om şi
depinde de sex, vîrstă şi de
efortul muscular.