ANATOMIA

SISTEMULUI
MUSCULAR

Dr Posea Cristian
Medic primar
 Noţiuni generale

Sistemul muscular
reprezintă totalitatea muşchilor
din organism.
Muşchii ocupă cca 40% din
greutatea corpului uman.
 Clasificarea muşchilor

În funcţie de structura pe care o au, muşchii se împart in:

■ Muşchi striaţi scheletici – alcătuiţi din fibre musculare
striate polinucleate, asigură motilitatea şi menţinerea poziţiei
ortostatice.
■ Muşchiul striat cardiac – alcătuit din fibre musculare
striate mononucleate. Acesta este muşchiul inimii.
■ Muşchii netezi – alcătuiţi din fibre musculare netede.
Intră in structura organelor interne.
 Clasificarea muşchilor striaţi scheletici
in funcţie de formă
Se împart in:
1. Muşchi lungi
La rândul lor, sunt: * fusiformi – muşchi foarte puternici; =>
* cilindrici;
* micşti – au formă variată.
2. Muşchi scurţi - sunt subţiri; de exemplu,
muşchii şanţurilor vertebrale.
3. Muşchi laţi – de exemplu, muşchiul deltoid,
muşchiul drept abdominal.
4. Muşchii inelari – prin contracţie, determină deschiderea
sau închiderea unor orificii; de exemplu,
muşchii sfincterieni, orbicularul ochiului.
 Structura muşchiului striat
scheletic
Muşchiul striat este alcătuit din următoarele structuri anatomice
distincte:
* corpul muşchiului;
* tendonul;
* vase sanguine;
* nervi.

Corpul muşchiului reprezintă cea mai voluminoasă parte,

fiind zona contractilă, activă, a acestuia. În funcţie de modul in care
este studiat, se disting patru ordine de structuri, numerotate
I – IV.
 1. Structuri de ordinul I
Se observă uşor cu ochiul liber. Ele cuprind:
● fascia comună (epimisium, aponevroza) – membrană conjunctivă
ce înveleşte
muşchiul in totalitate;
● perimisium extern – membrană conjunctivă proprie ce înveleşte
fiecare corp muscular;
● perimisium intern – sunt septuri conjunctive ce pleacă de la nivelul
perimisium-ului extern către interiorul corpului muscular, despărţind între ele
fasciculele musculare.
● endomisium – desemnează septurile conjunctive ce pleacă de la nivelul
perimisium-ului intern către interiorul fasciculului muscular, separând in
interiorul acestuia fibrele musculare între ele.

Concluzie:
un corp muscular este alcătuit din mai multe fascicule
musculare, formate de asemenea din mai multe fibre musculare
(miofibrile) alăturate.
Structuri de ordinul II
Sunt vizibile la microscopul optic.
Sunt reprezentate de fibra musculară şi de elementele ce o
alcătuiesc:
● endomisium (la exterior);
● sarcolema (membrana fibrei musculare);
● sarcoplasma (citoplasma fibrei musculare).
Structuri de ordinul III
Sunt vizibile la microscopul electronic şi reprezintă elementele
structurale ale miofibrilelor.
Fiecare miofibrilă este alcătuită
din sarcomere, delimitate
de membranele Z. Sarcomerul este
unitatea morfo-funcţională a miofibrilei
şi este situat între două membrane Z succesive.

Fiecare sarcomer este alcătuit din miofilamente subţiri de actină şi

miofilamente groase de miozină. În centrul sarcomerului există un disc
întunecat, format dintr-o bandă centrală H, pe care se inseră cu un capăt
miofilamentele de miozină, celălalt fiind liber, printre miofilamentele de actină.
Miofimalentele de actină se prin cu un capăt de membrana Z, iar celălalt capăt
este liber, prin miofilamentele de miozină.
Membrana Z, împreună cu miofilamentele subţiri de actină formează câte un disc
clar. Astfel, fiecare sarcomer este format dintr-un disc întunecat şi câte două
jumătăţi de disc clar.
Structuri de ordinul IV – reprezintă structura histo-
chimică a muşchiului. Muşchiul este alcătuit din 70% apă şi 30%
alte substanţe.
 Tendonul se află la extremităţile corpului muscular, prin care
se leagă de os.
Vasele sanguine – muşchiul are o vascularizaţie foarte
bogată.
Inervaţia – Nervii pătrund in muşchi şi formează un plex
intramuscular, din care pleacă 3 tipuri de fibre nervoase:
* somatomotorii şi somatosenzitive pentru fibrele musculare.
Aceste fibre nervoase se termină la nivelul fibrei musculare prin
plăci motorii, prin care sunt transmise impulsurile nervoase;
* vegetative – pentru vasele sanguine.

Punctele de fixare ale muşchilor (de obicei pe oase) se numesc

inserţii. In timpul contracţiei musculare, acestea se apropie între
ele.
 Muşchii capului
Din punct de vedere funcţional şi topografic, muşchii capului se
clasifică in:
■ muşchii mimicii
Sunt situaţi subcutan. Prin contracţie au rol principal de a exprima diferite stări
psihice (bucurie, depresie, etc) şi rol secundar de a interveni in masticaţie,
deglutiţie şi fonaţie.
■ muşchii masticatori
Acţionează asupra articulaţiei temporo-mandibulare.
Clasificare: mş. temporal, ms. maseter, ms. pterigoidieni medial şi lateral.
■ muşchii situaţi paravertebral
Clasificare: mş. lung al capului, mş. drepţi anterior şi lateral al capului.
 Muşchii celorlalte regiuni
ale corpului
Muşchii gâtului
Cei mai importanţi sunt mş. sternocleidomastoidian şi lung al gâtului.
Muşchii trunchiului
Se împart in
■ muşchii spatelui şi ai cefei
Menţionăm mş. trapez, latissimus dorsi,
romboizi mare şi mic, dinţaţi postero-superior
şi postero-inferior.
■ muşchii antero-laterali ai trunchiului.
Muşchii toracelui
Sunt ■ superficiali (mş. pectorali mare şi mic, subclavicular,
dinţat anterior)
■ profunzi
Muşchii abdomenului
Pentru fiecare jumătate de abdomen, există:
* mş. drept abdominal;
* mş. piramidal;
* mş. oblic extern;
* mş. oblic intern;
* mş. transvers;
* mş. pătrat al abdomenului;
* mş. pătrat al lombelor.
Muşchii membrului superior
Se împart in:
● mş. umărului
deltoid, supraspinos, infraspinos,
rotunzi mic şi mare, subscapular
● mş. braţului
Sunt:
■ muşchii regiunii anterioare –
biceps brahial, coracobrahial, brahial.
■ muşchii regiunii posterioare –
triceps brahial, anconeu.
● mş. antebraţului
Sunt pronatori şi supinatori ai antebraţului, extensori şi flexori ai degetelor.
● mş. mâinii
 Muşchii membrului inferior
Se împart in:
● Muşchii bazinului;

● Muşchii regiunii fesiere

Sunt dispuşi in 3 planuri:
* superficial, reprezentat de mş. fesier mare;
* mijlociu, reprezentat de mş. fesier mijlociu;
* profund, reprezentat de mş. fesier mic şi mş pelvitrohanterieni.
● Muşchii coapsei;

● Muşchii gambei;

● Muşchii piciorului.
 Muşchii coapsei

Sunt înveliţi in totalitate de fascia lata.

Se împart in
* muşchii regiunii anterioare
mş. tensor al fasciei lata,
mş. croitor (cel mai lung muşchi
din organism),
mş. cvadriceps femural (cel mai mare
şi mai puternic muşchi din organism).
* muşchii regiunii mediale
mş. pectineu, mş. adductor lung,
adductor scurt, adductor mare,
mş. gracilis.
* muşchii regiunii posterioare
mş. biceps femural,
semitendinos, semimembranos.
 Muşchii gambei
Se împart in:
■ muşchii regiunii anterioare
Cel mai important este muşchiul tibial anterior.
■ muşchii regiunii posterioare
Superficial, se găsesc muşchii triceps sural
(gastrocnemian) şi plantar, iar mai profund
se află muşchii flexori ai piciorului.
■ muşchii laterali
Sunt mş. lung peronier şi scurt peronier.