Sunteți pe pagina 1din 4

MIOLOGIE GENERALA

-acea ramura a anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor MUSCHII-elemente anatomice care au propr de a se contracta producand lucru mechanic si implicit miscare CLASIFICARE(de citit) STRUCTURA M. STRIAT -corpul muschului -tendonul -vasele de sange -nervii I. CORPUL -partea cea mai voluminoasa reprezentand zona contractila a acestuia -I se descriu 4 ordine de structura STRUCTURI MUSC DE ORD I -sunt struct mari, se vad cu ochiul liber -fac parte: 1. FASCIA COMUNA (aponevroza) -muschii sunt acoperiti la ext de o membrane f subtire, rezistenta, de natura conjunctiva numita aponevroza -in cazul in care musch e supus unei contractii violente, fascia se poate rupe, apare o bresa aponevrotica prin care muschiul in timpul contractiei se poate partial exterioriza; apare astfel HERNIA MUSCULARA 2. PERIMISIUM EXTERN -fiecare corp muscular este acoperit la ext de o membr numita PERIMISIUM EXTERN 3. SPATIUL SUBFASCIAL -se gaseste in (1) si (2) -acest spatiu e plin cu testu conjunctiv lax care permite alunecarea acestor structuri una fata de cealalta

4. PERIMISIUM INTERN -sunt cuprinse septurile conjunctive care pleaca de pe fata interna a perimisiumului extern departe in interiorul corpului muschiului fasciculele musculare 5. ENDOMISIUM -reprez totalit septurilor conjunctive care pleaca de pe fata interna a perimisiumului intern despartind fibrele musculare Fibrele musc form impreuna fasciculele Fasciculele form un corp STRUCTURI MUSC DE ORD II -sunt structuri care se obs cu microscopul optic avand dimensiuni de aprox 100 de microni -ele reprez elemente structurale ce alc fibra musculara 1. ENDOMISIUM -membr fina subtire de natura conj ce acopera fibra musculara la exterior 2. SARCO PLASMA -citoplasma fibrei musculare avand rolul de a separa intre ele miofibrilele 3. COLOANELE DE MIOFIBRILE -reprez de m multe sau m putine miofibrile cuprinse la un loc intr-o coloana; mai multe coloane alc o fibra musc

STRUCTURI MUSC DE ORD III -struct si mai mici care se pot obs numai cu microscopul electronic, au dimens de aprox 10 microni -reprez elem structurale ale miofibrilei=elem struct caract pt fibra musc; reprez un filament cu o grosime de 1-3 microni fiind || intre ele, cu fibra musculara, si egala ca lungime cu aceasta -la m.e. se obs ca o miofibrila e alc din 2 elem: TELOFRAGMA=membr subtire asezata perpendicular pe axul miofibrilei. Rolul acestora este de a separa intre ele sarcomerele SARCOMERUL=parte a miofibrilei cuprinsa intre 2 telofragme successive -la m.e. un sarcomer prezinta o parte centrala mai inchisa la culoare numita disc intunecat si 2 parti mai deschise la culoare ce incadreaza discul intunecat, numite discuri clare. -se poate spune ca o miofibrila e reprez de o succesiune de sarcomeri

STRUCTURI MUSC DE ORD IV -reprez structura histo-chimica a muschiului -muschiul contine 70% H2O si 30% alte subst -sist musc reprez marele rezervor hidric al org uman deoarece 50% din toata apa din org omului se gaseste in muschi -in struct chimica : proteine, glucide, lipide -in muschi, principala proteina se num ACTOMIOZINA=are propr de a desface ATP-ul in acid fosforic si energie -actina si miozina form in int sarcomerului filamente dispuse || -exista filamente A (cu actina), M (cu miozina); aceste filamente sunt || -capetele filamentelor A sunt unite intre ele prin niste filamente subtiri (S) -in timpul contractiei musc filamentele S se scurteaza capetele filamentelor A, se apropie intre ele si astfel fibra musculara se scurteaza -in timpul relaxarii, filamentele S revin la lungimea initiala; capetele filamentelor A se departeaza, astfel fibra m isi recapata lungimea II. TENDONUL -reprez acea structura anatomica prin care muschiul se insera pe os -el este rezistent, inextensibil, alb sidefiu -la ext e acoperit de o membrane conj fina numita peri-tendon -e alc in int din fibre conjunctive dispuse in fascicule, care sunt || intre ele si || cu tendonul -intre tendon si corp exista o zona numita jonctiune musculo-tendinoasa; aceasta e zona de minima rezistenta a muschiului in care apare cel mai frecvent ruptura musculara. III. VASELE SANGVINE -m are o vascularizatie bogata -didactic in muschi intra o artera m groasa; aceasta da nastere la mai multe ramuri mai subtiri, iar din acestea se formeaza o retea arteriorala -sangele venos e preluat de o retea similara venulara, din aceasta pleaca vene , iar venele se unesc intr-o sg vena din care sangele venos iese din int musch IV. NERVII -m striat e f bn inervat -el poate fi inervat de 1 sau m multi nervi -din acestia pleaca diferite filete nervoase care formeaza in int musch un plex nervos intra-muscular; din acesta pleaca 3 tipuri de fibre nervoase:

->MOTORII ->SENZITIVE ->VEGETATIVE FIBRELE NERVOASE MOTORII -se termina la niv f.m. prin placa motorie sau jonctiunea neuro musculara -ele transmit comanda de contractie musculara FIBRELE NERVOASE SENZITIVE -preiau inf de la niv f.m. si le transmit catre scoarta, pe care o inf despre ->starea de contractie sau relaxare a muschiului ->tonusul muschiului respective ->poz seg corpului FIBRELE NERVOASE VEGETATIVE -se termina in peretii vaselor producand vasoconstrictie, astfel crescand sau diminuand fluxul sangvin INSERTIE SI ORIGINE MUSCULARA -un muschi se poate prinde de 2 sau mai multe oase sau pe un os si pe un alt organ -in fct de nr de capete de la o extreme a sa , muschii se clasif in : 1. muschi cu un cap (maj musch) 2. muschi cu 2 capete (biceps brahial/femural) 3. muschi cu 3 capete (tricepsul brahial/sural) -punctul in care muschiul se prinde de os, se cheama insertie -conventional, s-a stabilit ca punctul care este fix in timpul contractiei sa se cheme origine, in timp ce punctual care este mobil in timpul contractiei sa se cheme insertie -in concluzie in timpul contractiei musculare, insertia se apropie de origine