Stimulare si excitabilitate

Legea excitabilitatii polare

C2
MUSCHIUL

MUŞCHIUL este structura care converteşte energia dinamică rezultată din

alimente în energie fizică, devenind elementul motor al mişcării. =element
motor al miscarii pt.ca trece peste articulatii realizind miscarea
-in corp avem 430 muschi striati=40-45% din greutatea corpului la adultul
tinar
 CLASIFICAREA MUSCHILOR
A)dupa nr.de articulatii peste care trec:
-uniarticulari (toti muschii scurti) - biarticulari(croitorul,dreptul femural..)
-poliarticulari-ex.flexori si extensori drgete
B)dupa lungime-muschi lungi(membre)
-muschi scurti(profunzi ai spatelui)
-muschi lati (trunchi,abdomen)
-muschi subtiri/grosi
-inelari ai orificiilor
C)dupa nr.capete de origine:
-mono-
-biceps-
-triceps
-cvadriceps
D)dupa asezare:-superficiali(cutanati,pielosi)
-profunzi
E)dupa structura si functie-nu exista muschi exclusivi
-muschi tonici= în general muschi extensori-cu fibre musculare albe-
muschi proximali, antigravitationali ce sar o articulatie,tendoane late,
-se contracta lent, obosesc greu
-muschi fazici=, în general muschi flexori –cu peredominanta fibre
musculare rosii- muschi superficiali, sar 2 articulatii, au tendoane lungi,
se contracta rapid, obosesc usor
F) •muschi cardiac – muschi striat,conţine sarcomere,impuls nervos
intrinsec,contraţie spontană unitară
Muschi scheletic=– Striat,conţine sarcomere,necesita impuls nervos pentru
contracţie,forţa contracţiei depinde de recrutarea fibrelor
• muschi neted-fără sarcomere,prezintă actină si miozină
CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE
-Fibre lente timp de reactie lung, forta max.dezvoltata
mica, resistenta mare la oboseala
-fibre rapide si rezistente –timp de reactie scurt, isi
conserva fortachiar si dupa multe contractii
-fibre ce obosesc rapid –dezvolta forta mare dar nu pot
mentine timp indelungat efortul
-fibre intermediare -contractie rapida,mentinuta un timp
dar nu genereaza forta foarte mare
 
Activitatea musculară este de 2 feluri:

1.activitatea tonică – posturală, reflexă, reprezentată de tonusul muscular de repaus

aflat sub comanda reflexelor medulare prin intermediul buclei gamma şi a
motoneuronului alpha
şi tonusul muscular postural şi de atitudine aflat sub control reflex medular,
cerebelos, extrapiramidal, al formaţiunii reticulate.
2.activitatea voluntară rezultată din combinaţia sinergică a factorilor senzitivi şi
motori. Nu există nici o activitate motorie voluntară fără o pregătire tonico –
posturală a segmentului care urmează să se mişte şi nici o mişcare voluntară nu se
desfăşoară fără ca schimbările posturale să nu o urmeze.
 PROPRIETATILE MUSCHILOR
1.FORTA MUSCULARA=este proportionala cu suprafata de sectiune
fiziologica(SSF=suma suprafetelor fiecarei fibre din muschi)
2.RAPIDITATEA DE RASPUNS a muschiului este proportional cu
lungimea fibrei musculare
3.Excitabilitate
4 Contractilitate
5. Extensibilitate
6. Elasticitate
 
VASCULARIZATIA =MUSCHII SUNT BINE
VASCULARIZATI
In repaos majoritatea capilarelor sunt inchise. Se
deschid alternativ pe zone, in timpul contractiei
musculare.
In contractia izometrica-circulatia scade INVERS
proportional cu tensiunea de contractie
In contractia izotonica –circulatia creste prin
deschiderea mai multor capilare
 
STRUCTURA MUSCHIULUI =CORP MUSCULAR + TENDON

  

CORPUL MUSCULAR
-este invelit de un manson conjunctiv =perimisium extern
-care are dublu rol:-protector-mentine forma muschiului,nu permite o intindere
prea mare
-mecanic- realizeaza planuri de alunecare in timpul contractiei
Perimisium intern= septuri conjunctive care pleaca din perimisium extern spre
interior si invelesc fascicolele musculare.
Fascicolele musculare=cea mai mica unitate structural =mion=diametru diferit
si e format din 10-30 fibre musculare.
Fibra musculara=celula musculara - are dpdv structural
-membrana=sarcolema- gazduieste 2 structuri anatomo-functionale:
1.)partea postsinaptica a placii motorii care este unica la fibrele albe,
multipla la cele rosii
2.)poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular “T” ,prin care
sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile (miofibrile)
 -citoplasma=sarcoplasma –contine
surse de energie-lipide,glycogen…
-organite celulare- nuclei, mitocondrii
-enzime - miozina, ATP-aza,fosforilaza
-aparat contractile - (benzi de miofilamente aranjate in miofibrile)
-sistem membranos canalicular ce porneste de la niv.sarcolemei si care cuprind
reticol endoplasmatic,saci laterali(cisterne terminale), tubi transversi(T).
Se gaseste in cantitate mare in muschii rosii si mai putina in muschii albi.
-nuclei
miofibrile=singurul element contractil al muschiului= -structuri proprii
citoplasmatice,diferentiate specific. Sunt sute de mii intracellular.Sunt asezate
in fascicole paralele intre ele de unde apare aspectul de zone alternante
intunecate si clare.
miofibrila
O miofibrila este formata din asezarea cap la cap a citorva
mii de unitati contractile=SARCOMERE care au o
lungime de 2,5 mµ in repaos si se intind intre 2 linii Z
 
SARCOMERUL ESTE ALCATUIT DIN 2 TIPURI DE
FILAMENTE PROTEICE =unul gros MIOZINA si unul
subtire =ACTINA
 
PARAMETRII FUNCTIONALI AI FIBRELOR
MUSCULARE SUNT
- forta
-rapiditatea contractiei
-rezistenta la efort
O fibra musculara - poate dezvolta prin contractie forta
musculara
- se poate scurta cu 40-45% din lungimea de repaus
 
REPARAREA (REGENERAREA) fibrelor muscular

-leziunile usoare ale fibrelor musculare se vindeca prin cicatrici conjunctive

nesemnificative pt.functia muschiului
-leziunile severe- cicatrici cu aspect de tendon intermediar ce afecteaza functia
musculara si dau pericol de noi rupture.
Kinetoterapia are ca obiectiv central muschii si articulatiile ,pt.ca prin ele intervine pe
toate sistemele din organism.
Paradoxal in patologia muschiului, Kinetoterapia are limite serioase pina la
contraindicatie-in unele miopatii.
MUSCHIUL are o importanţă deosebită în realizarea mişcării, unii autori considerând
că depăşeşte importanţa articulaţiei.

 
 Stările fiziopatologice care împiedică executarea unei
mişcări normale, suple, elastice într-o articulaţie sunt:
atrofia, retractura, distrofia şi oboseala musculară.
Atrofia musculară de imobilizare apare într-un muşchi cu inervaţia
păstrată dar care a fost pus în imposibilitatea de a funcţiona (ap.
gipsat). Deoarece în această situaţie nu se produc perturbări
structurale, refacerea prin kinetoterapie este promptă şi
demonstrează efectele kinetoterapiei.
Retractura musculară reprezintă creşterea rezistenţei
musculare la mişcarea pasivă. Trei termeni corespund
mai mult sau mai puţin acestei definiţii
retractura, contractura= reprezântând o stare de tensiune
contractilă a unui muşchi striat în repaus. Spasticitatea
este o rezistenţă excesivă a muşchiului produsă prin
leziune a neuronului motor central.
Contractura musculară este definită ca scurtarea
muşchiului sau menţinerea unei tensiuni musculare,
dureroasă sau nu, reversibilă sau fixă, paroxistică sau
permanentă. Din punct de vedere clinic se descriu 3
tipuri de contracturi:
1.Contractura antalgică, de apărare, care blochează o articulaţie dureroasă. Este
un reflex nociceptiv care merge pe căile polisinaptice exteroceptoare şi creşte
activitatea motoneuronului alpha. Ea este o contractură secundară unei cauze
patologice de vecinătate şi deci, trebuie respectată până la îndepărtarea cauzei.
2.Contractura algică este o contractură primară, autoîntreţinută printr-un feed-
back pozitiv, cu punct de plecare muşchiul. Stimularea senzitivă intensă a unui
muşchi izolat poate fi originea unei contracturi lente şi dureroase. Stimularea
poate fi produsă de către o stare de ischemie, un hematom, o ruptură de fibre
musculare, un depozit calcar.
3.Contractura analgică este un termen generic care desemnează 3 tipuri diferite de
contractură:
miostatică apărută când un segment de membru este imobilizat într-o poziţie de
scurtare musculară. Iniţial acest tip de contractură este reversibilă, dar după
mai multe săptămâni devine ireversibilă.
miotatică este suportul spasticităţii
Contractura congenitală este produsă prin mecanisme centrale şi periferice
(artrogripoză).
cuplarea intre caile nervoase si muschi se face printr-o structura numita placa
motorie.
- are loc transformarea energiei nervoase in energie musculara;
Stimularea si excitabilitatea.

Producerea excitatiei reclama o anumita intensitate a curentului de excitare

care sa depaseasca valoarea de „prag”. In excitare un rol important il joaca
si suprafata membranei stimulate, intensitatea curentului raportata pe
unitatea de suprafata realizand densitatea curentului.
Caracteristici-
Curentul de stimulare, de o anumita intensitate (I) instalat brusc, este
necesarsa actioneze o durata de timp (T) determinata pentru a produce
depolarizarea membranei – o anumita cantitate de electricitate (Q) fiind
necesara pentru decalnsarea fluxului de ioni: Q=I x t.
Daca cresterea intensitatii curentului se face intr-un interval de timp
prelungit, excitarea nu se produce, chiar la intensitati mari ale curentului.
Aceasta se explica prin instalarea unui proces de acomodare a tesutului
excitabil.
Deci pentru stimulare importanta au densitatea curentului, viteza de
crestere si durata scurgerii sale.
Legea excitabilitatii polare

La aplicatiile de curent continuu si de joasa frecventa, excitatiile electrice au

loc intotdeauna la unul din cei doi poli.
Stimularea la polul negativ produce o inversare a potentialului de repaus la
nivelul membranei , ce determina deplasarea sodiului intracelular, cu
aparitia unei excitatii care se numeste secusade concentratie catodica.

La anod, prin trecerea curentului se realizeaza o hiperpolarizare, care la

indepartarea curentului trec brusc din conditiile de hiperpolarizare spre
stareapotentialului de repaus cu aparitia unei excitatii de intrerupere –
secusa deintrerupere anodica.
Aceste manifestari reprezinta legea excitabilitatii polare a lui
Pflüger.
 Elementele de caracterizare ale excitantilor electrici care conditioneaza
atingerea pragului critic al membranei celulare.

In cazul impulsurilor de curent „in treapta”, G. Weiss a stabilit o relatie

aproximativa intre intensitatea (I) si durata (T) stimulilor care produc
raspunsul minim.

Pe baza legii lui Weiss, se definesc parametrii electrofiziologici

cecaracterizeaza excitabilitatea nervului:

Reobaza = intensitatea minima a curentului care poate produce o

excitatieinru-un timp nedefnit.

Timpul util. Curentul excitator trebuie sa aiba un timp minim necesar

transportului unei cantitati suficient de mare de energie care sa
modificepotentialul de repaus la nivelul membranei excitabile. Acest timp
minim senumeste timp util; cu cat intensitatea este mai mare, cu atat timpul
util este maimic si invers.
In functie de valoarea/durata cronaxiei, exista:
- cronaxie scurta
- cronaxie medie
- cronaxie lunga
Valorile cronaximetrice ale muschilor striati sunt diferite dupa functia
si topografia lor, astfel:
- cronaxia muschilor cu activitate mai rapida (fazici,de reactie) este mai
scurta decat a celor cu activitate mai lenta (tonici, de forta);
- cronaxia este mai scurta la muschii flexori decat la cei extensori;
- cronaxia este mai mica la punctele motorii proximale ale unui muschi,
comparativ cu cele distale;
- cronaxia membrelor superioare este mai mica decat a
membrelorinferioare;
- cronaxia musculaturii ventrale a trunchiului este mai mica decat a celei
dorsale.
Valorile cronaximetriei fiziologice pot fi influentate de o serie de
factori constitutionali si de mediu:

- varsta (sub 5 ani cronaximetrie mai scurta;

- structura si functia muschiului;
- echilibrul electrolitilor (la hipocalcemie scade);
- reactivitate corticala;
- echilibrul neurovegetativ;
- postura;
 temperatura mediului ambiant.(crescuta-scade cronaxia, scazuta-
o creste)

In afara de cronaxia motorie, se mai mentioneaza si cronaxiile

senzitive si senzoriale. Cronaxiile nervilor motorii sunt asemanatoare
celor ale nervilor senzitivi corespunzatori, iar cronaxia nervilor
senzoriali este mai mare decat a celor motorii
Acomodarea. Panta impulsului de excitatie
Fibrele nervoase si fibrele musculare se comporta in mod
diferit in ceea ce priveste procesul de acomodare.
- Fibrele nervoase somatice si muschii striati inervati cu
nervii intacti se acomodeaza foarte bine.
 Posibilitatile de acomodare ale fibrei musculare fara
conexiune nervoasa sunt foarte mici, din acest motiv,
muschii denervati nu au acomodare, ei nu se pot
acomoda la impulsurile cu panta lina.
Frecventa stimulilor.

Un alt element important in producerea excitatiei electrice il reprezinta

frecventa stimulilor.
Succesiunea foarte rapida a impulsurilor nu poate provoca aparitia
excitatiilor, cand structura excitabila se afla in faza refractara.
Musculatura neteda raspunde numai la un stimul cu panta foarte lina de
crestere a curentului, deoarece nu prezinta fenomenul de acomodare,
caracteristic fibrei musculare striate.

Frecventa aplicarii stimulilor va trebui sa tina cont si de natura inervatiei

vegetative a structurilor excitate.
Organele inervate de parasimpatic, placa motorie si sinapsele SNC necesita o
frecventa mai mare a excitatiilor (sinapse colinergice), deoarece acetilcolina
eliberata la nivelul sinapselor ca mediator este inactivata intr-un timp foarte
scurt, in timp ce inactivarea mediatorului catecolaminic la nivelul sinapselor
adrenergice (simpaticul postganglionar) necesita un timp mai lung.