UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ''ION MINCU'' BUCURESTI

FACULTATEA DE ARHITECTURA DE INTERIOR

STOICA DIANA ALEXANDRA , GR. 12 I

TRAVALIUL MUSCULAR SI CONTRACTIILE MUSCULARE

Sistemul locomotor este alcătuit dintr-o serie de elemente rigide, oasele, care sunt ataşateunele de
celelalte prin intermediul structurilor articulare. Muşchii sunt elementele dinamice caregenerează forţa
necesară deplasării oaselor unele faţă de celelalte. Cei aproximativ 500 demuşchi ai organismului uman
au diferite dimensiuni, forme si acţiuni. Ei nu acţioneazăindependent, ci coordonat, îndeplinind în funcţie
de acţiunea pe care urmează să o efectueze,roluri principale sau secundare.

Principalele proprietati mecanice ale muschiului, elasticitatea si contractilitatea determina activitatea

musculara.Muschiul este constituit din proteine, o cantitate de lipide, saruri minerale si doua substante
chimice cu rol important in contractia musculara, creati-fosfat (CF) si adrenozintrifosfat (ATF).
Contractia musculara este datorata in principal unor fenomene chimice complexe.
ATF este substanta care, prin ruperea legaturilor sale fosforate, degaja energia necesara contractiei
miofibrelor, CF fiind respunzatoare de refacerea ATF-ului.
Refacerea legaturilor fosforate, este dependenta de prezenta glucidelor.Degradarea glucozei, in acest
proces poate avea loc in absenta oxigenului (anaeroba) sau in prezenta acestuia (aeroba).
Desi degradarea anaeroba a glucozei pana la formarea de acid lactic poate forma suficienta energie incat
contractia musculara sa se produca, necesita ulterior, interventia oxigenului.Pentru transportul oxigenului,
este implicat intreg aparatul cardio-vascular si cel respirator.

Termenul de travaliu muscular este utilizat pentru a desemna o suita prelungita de contractii succesive
sau prelungirea unei contractii sustinute.O contractie izolata sau mentinuta cateva secunde nu constituie
un travaliu propriu-zis, deoarece nu necesita un efort de durata din partea muschiului

Se desfasoara in trei faze: debut, stare si restabilire

1

Perioada de debut - se desfasoara in conditiile de "datorie de oxigen", aparatele cardiovascular si

Page

respirator, neputandu-se adapta foarte repede la efort incat sa asigure necesarul de oxigen.
Perioada de stare - se realizeaza o irigare sanguina corecta, necesara muschiului in activitate. In aceasta
faza, daca aportul de O2 este corespunzatoare consumului nu se acumuleaza suplimentar cataboliti,
realizandu-se un echilibru dinamic intre producerea si arderea catabolitilor.
In eforturile fizice mari, nevoia de oxigen, depasind plafonul existent,efortul se realizeaza partial in
anaeribioza, acumularea de cataboliti in muschi accentuandu-se.
Perioada de restabilire, incepe o data cu incetarea contractiei musculare. In aceasta perioade, aparatele
cardiovascular si respirator, continua activitatea crescuta pentru "plata datoriilor" de oxigen, ramasa
restanta celor doua faze de efort.
 Se disting doua tipuri de contractie musculara; dinamica si statica.

In contractia musculara dinamica, se realizeaza o alternanta intre alungirea si scurtarea muschiului,

finalizand in acest fel travaliu mecanic.
Acest tip de contractie musculara se defineste ca izotonica (fara modificarea tonusului interior, dar
insotit de miscare).
Succesiunea periodica a incordarii si destinderii muschiului in travaliu dinamic, face ca muschiul sa
actioneze ca o pompa, ducand la o crestere a irigatiei sanguine in muschi.
Contractia musculara statica este caracterizata de cresterea tensiunii interne a muschiului,ce se mentine o
perioada mai luga de timp.
Contractia statica este izometrica (nu este insotita de miscare dar cu o crestere a tonusului interior) si
face ca vasele sanguine sa se comprime datorita presiunii musculare reducand irigarea pana la anularea ei.

Din punct de vedere fizic (mecanic) sau fiziologic, specific activitatilor musculare deosebim:
- travaliu extern (travaliul propriu-zis sau lucrul mecanic)
- travaliul intern

Sub raport fizic, muschiul nu efectueaza travaliu decat in cazul in care forta dezvoltata de musculature
este superioara unei forte externe. Acest tip de travaliu corespunde formei de contractie musculara
izotonica (dinamica) concentrica, care este insotita de scurtarea muschiului si se numeste travaliu
dinamic, activ, motor sau pozitiv.

In cazul in care doua forte sunt egale, neexistand deplasare, nu se efectueaza lucru mecanic in sens fizic;
cand forta externa este superioara celei musculare, sub acelasi aport fizic, ea este cea care efectueaza
travaliul de “franare”, realizat prin concentratii izotonice excentrice. Aceste ultime doua forme de travaliu
nu se incadreaza in travaliul propriu-zis (in sens fizic).

Elasticitatea este propriettaea muschiului de a se intinde si comprima sub actiunea un ei forte externe si
de a reveni la starea initiala dup ace aceasta a incetat.

Tonusul muscular este o alta proprietate a muschiului si reprezinta o stare de semicontractie a oricarui
muschi in repaus.

Aceasta stare de semicontractie are o importanta deosebita pentru organism deoarece:

- contribuie la mentinerea pozitiei statice a corpului
- mentinele oasele in articulatii
- exprima, indirect, straea generala a organismului (oboseala, apatie, voie buna)
2

- influenteaza expresia fetei, mimica

Page

- contribuie la mentinerea temperaturii constante a corpului

Contracția musculară este mijlocul prin care organismele superioare din regnul animal (incluzând
omul) realizează diferite acțiuni motorii ca mers, vorbire, deplasare prin acționarea unor vehicule
propulsate muscular etc. Este modalitatea de generare a forței necesare diferitelor activități și e rezultatul
impulsurilor nervoase care acționează asupra mușchilor. Necesită pentru realizare energie chimică stocată
în adenozintrifosfat. Senzația de contracție musculară permite identificarea calitativă a forței. A fost
analizată de Adolf Fick
 Contractiile musculare se impart in trei categorii:

Contractia izotonica - este cea mai obisnuita contractie musculara. Se produce cu modificarea lungimii
muschiului, determina miscarea articulara, de aceea este considerata o contractie dinamica. Pe tot
parcursul miscarii, tensiunea de contractie ramane teoretic aceeasi.
Contractia izotonica simpla, fara incarcare (deci fara greutate suplimentara) nu determina cresterea fortei
musculare si nici a masei musculare. Exista 2 tipuri de contractie izotonica: concentrica si excentrica.
Contractia izotonica concentrica presupune scurtarea in lungime a muschiului si este posibila doar
daca incarcatura este mai mica decat potentialul maxim al individului. (Exemplu: flexia antebratului pe
brat). Cu alte cuvinte nu veti putea face niciodata o contractie izotonica completa cu o greutate mai mare
decat cea cu care puteti face o repetare maximala.
Contractia izotonica excentrica (sau negativa) este inversul unei contractii concentrice si readuce
muschiul la pozitia de start (exemplu: coborarea halterei dupa o flexie a antebratului pe brat). Desi
muschii se alungesc, ei tot genereaza forta.
Contractia izometrica - in timpul acestui tip de contractii musculare, tensiunea in muschi creste, dar
fibrele musculare nu isi modifica lungimea, de aceea se mai numesc si statice. Unghiul articulatiilor nu se
modifica.
Tensiunea care se dezvolta in muschi in aceste contractii este mai mare decat in cele izotonice. In timpul
contractiilor izometrice, muschiul intra in "datorie de oxigen" datorita faptului ca circulatia musculara
este partial intrerupta si se acumuleaza metaboliti. Aceste fenomene declanseaza un fenomen de rebound
in momentul cand muschiul se relaxeaza, ceea ce inseamna ca circulatia musculara este reluata si crescuta
cu 40% fata de cea din repaus, metabolismul este stimulat, iar sinteza proteica este accelerata, ceea ce
conduce la hipertrofie musculara (contrar opiniilor mai vechi, conform carora contractiile izometrice nu
produc hipertrofie).

Contractia izokinetica - este un tip de contractie dinamica in care muschii se contracta la capacitate
maxima pe intreaga amplitudine de miscare. Banuiesc ca ati observat ca atunci cand va antrenati bicepsul
cu haltera, greutatea pare diferita in diversele puncte ale traiectoriei sale.
Folosind echipament special (spre exemplu aparatele cu scripeti din sala de forta) viteza de executie va
ramane constanta pe tot parcursul miscarii. Rezistenta pe care o genereaza aparatul va fi egala atat in faza
concentrica, cat si in cea excentrica a miscarii. Beneficiul principal este dat de faptul ca acest tip de
antrenament permite muschiului sa lucreze maximal pe tot parcursul miscarii. Se elimina acel punct slab
existent in toate miscarile.
Studiile comparative arata ca antrenamentul cu contractii izokinetice dezvolta mai repede forta
musculara decat cel cu contractii izotonice.

Forta si amplitudinea contractiei sunt cele doua calitati functionale ale contractiei musculare si
reprezinta factori intrinseci ai activitatii musculare.Lucrul mecanic depinde de celer doua.
3 Page

Forta de contractie

Depinde de numarul fibrelor musculare care intra in compozitia unui muschi. La acelasi volum, numarul
fibrelor variaza dupa organizarea interna (modul de asezare a fibrelor fata de tendon). Dispozitia oblica a
fibrelor pe tendon permite acumularea unui numar mare de fibre. Exemplu: muschii penati, mai ales cu
penatie complexa, sunt muschi de forta (cvadricepsul, solearul).
Amplitudinea scurtarii

Este inaltimea la care un muschi, in contractie, poate ridica o greutate. Depinde direct de lungimea
fibrelor. Muschii cu fibre lungi, dispuse paralel, produc miscari ample si acceleratii mari; ei sunt muschi
de viteza.

Amplitudinea depinde si de starea de intindere a fibrei in momentul contractiei. O fibra intinsa in

prealabil se poate scurta cu 30-50% din lungimea ei initiala. In cadrul aceluiasi muschi, se pot combina
doua tipuri de fibre: lungi si scurte (muschiul triceps).

Lucrul mecanic (travaliul muscular).

Din punct de vedere fizic un muschi efectueaza lucru mecanic doar in contractia izotonica. In contractia
izometrica, nerealizand o deplasare a oaselor pe care se fixeaza, muschiul nu efectueaza lucru mecanic.
Cu toate aceste, in fiziologie, se admite ca, in toate cazurile muschiul lucreaza si se deosebesc: lucrul
mecanic dinamic (prin contractie izotonica) si lucrul mecanic static (prin contractie izometrica).

BIBLIOGRAFIE:

o http://tagtag.com/oomcomp/cap2-3
o http://www.proliferomania.ro/index.php?type=special&area=1&p=articles&id=257&print=1
o http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul-muscular/Calitatile-contractiei-muscula81622.php
o http://www.scritub.com/medicina/OPTIMIZAREA-ACTIVITATII-MEDICI1252115219.php
o http://www.nutritiesportiva.ro/fiziologie/19-tipuri-contractie-musculara.html
o http://ro.wikipedia.org/wiki/Contrac%C8%9Bie_muscular%C4%83
4 Page