PSIHOLOGIA CULORILOR

Psihologia culorilor studiaza efectele pe care culorile le au asupra dispozitiei, comportamentului si

sentimentelor oamenilor. Aceasta este o zona noua a psihologiei, folosita mai ales in designul interior si
marketing, dar si in anumite forme de terapie.

Pentru fiecare din noi culoarea inseamna ceva, pentru unii culoarea reprezinta un mod de viata, pentru
altii înseamna un mijloc de a-si castiga traiul, în timp ce pentru altii culorile sunt doar o alegere care tine
de moda sau de dispozitie. Fiecare simte ceva datorita culorilor, ne exprimam prin ele, traim prin ele.

Culorile pot fi impartite in primare, secundare si tertiare. Cele primare sunt rosu, albastru si galben, prin
combinarea carora, teoretic, se pot crea toate celelalte culori, obtinandu-se culori secundare (verde,
violet si portocaliu). Prin amestecul culorilor primare cu cele secundare, se obtin cele tertiare sau
intermediare.

Albul este o reflectare a luminii, este perceputa ca fiind culoarea puritatii, curateniei si
sigurantei. Albul mai semnifica neutralitate si purificare. E folosit adesea pentru noi începuturi
si este asociat cu ideea de bunatate. In design albul poate fi mereu folosit ca sursa balansarii
culorilor.

Negru poate avea un efect coplesitor pentru ca nu emite lumina. Inspira putere (mentala) si
autoritate. Da senzatia de mister si fascineaza prin posibilitati. E continatoare de emotii profunde
tocmai pentru ca în întuneric se poate gasi orice. Este simbol universal pentru conceptul de rau.
Negrul nu se sparge de nici o alta culoare, in schimb poate sparge, intrerupe orice culoare. Imi
place sa spun ca pot fixa limite cu ajutorul negrului.

Griul este o trecere dinspre alb spre negru. Senzatia pe care o produce este de constanta si
monotonie. Nu întamplator, este culoarea drumurilor pe care mergem: clar duce undeva si este
stabil. Totusi, prea mult gri e asociat cu stari mentale negative de depresie. Transmite
conservatorism.

Rosu. Este o culoare care prin definitie stimuleaza: inima bate mai repede, respiratia se
accelereaza. Asadar, rosu e furie, agresivitate, dar si pasiune, erotism. Rosul atrage atentia, poate
însemna atractie, dar si interdictie. La haine, rosul da o usoara senzatie de greutate si, evident, o
vizibilitate crescuta. In amenajarile interioare rosul folosit nepotrivit poate ataca psihicul, te
poate indeparta din propriul spatiu. Rosu in bucatarie te poate face a crede ca mananci o friptura
nefacuta, il poti mereu asocia cu mancarea. In schimb, in dormitor, pentru unele persoane, rosul
poate aduce un plus relatiei de cuplu.
Galben. La vederea galbenului apare o stimulare benefica a metabolismului, dar si a sistemului
nervos, pentru ca se produce o descarcare de serotonina, de aici si impresia de optimism si
energie. E un bun stimulent pentru intelect si creativitate. E mult folosit in marketing pentru
cresterea vanzarilor.

Verde. La nivelul organismului, verdele produce o relaxare si o detensionare. De aceea, e

considerata o culoare care calmeaza si echilibreaza. Fiind o culoare foarte prezenta în natura, e
linistitoare si obisnuita ochiului uman – de aceea e si foarte recomandata în designul interior, in
special in dormitoare. Verdele exprima renastere, viata, cruditate.

Albastru. Induce o senzatie de calm pentru ca încetineste ritmul cardiac si respirator. Astfel, e
asociat cu spiritualitatea, pacea si stabilitatea – sunt o multime de uniforme albastre, nu? Poate
din toate aceste motive este si o culoare atat de populara în preferintele oamenilor. In exces poate
fi prea racoritor, poate induce o senzatie de umezeala.

Maro. Este o culoare a neutralitatii organice. Simbolizeaza originea tuturor lucrurilor, este
culoarea pamantului, de aceea sta în spatele unor concepte precum stabilitate, relatii puternice si
încredere. Poate fi asociata planurilor foarte stabile. Pentru produse, duce cu gandul la natural si
organic.

Culoarea a devenit pentru om un mijloc de expresie, de comunicare si de proiectie a tendintelor

interioare, a trairilor si atitudinilor proprii structurii personalitatii sale.
Toate acestea fiind spuse, sa lasam designerul sa ne cunoasca cat mai bine. Sa cunosti simbolistica sau
psihologia culorilor nu reprezinta tot, dar este esenta creatiei designerului. Se poate spune ca in cazul
combinarii de culori, combinam stari, trairi, simturi.