Sunteți pe pagina 1din 20

Culorile pe care le vedem pe cer nu sunt specifice atmosferei,

deoarece aerul este incolor. Lumina soarelui este cea care schimba coloritul aerului, pictandu-l in culorile curcubeului sau, mai stiintific spus, in culorile spectrului vizibil. Ochiul uman vede diferite culori in functie de frecventa (sau lungimea de unda) a luminii. Lumina reprezinta radiatie electromagnetica (unde electomagnetice) si este emisa si absorbita in mici pachete denumite fotoni. Fiecarei lungimi de unda ii corespunde tipul ei specific de foton, iar fotonii au culori diferite. Cand o raza de lumina (o unda cu o anumita frecventa) loveste un obiect, se pot intampla lucruri diferite. Unda poate fi, in termeni largi, absorbita sau reflectata de obiect. In momentul in care un obiect reflecta lumina verde si absoarbe toata lumina cu alte frecvente fata de cea verde, culoarea lui va fi perceputa ca fiind indubitabil verde.

Sa nu uitam ca atmosfera este o mare

gazoasa care contine o varietate de particule. Dintre acestea cele mai comune sunt cele de oxigen si azot. Aceste particule reflecta mult mai bine lumina cu frecventa inalta (lungime de unda scurta), apoi o propaga zigzagat in toate directiile. Fenomenul poarta stiintific numele de impastiere.
Azotul si oxigenul din atmosfera imprastie

cel mai usor lumina violet, urmata de lumina indigo, albastra, verde. Deci, in timp ce lumina alba (ROGVAIV) a Soarelui trece prin atmosfera, cea cu frecvente inalte este imprastiata de particulele atmosferice, iar cea cu frecvente joase (lungime de unda lunga) trece prin atmosfera fara ca directia de propagare catre suprafata terestra sa ii fie modificata.

Cu ct lungimea de und este mai mic (cu ct este mai mare

frecvena), cu att electronii devin mai agitai. Pentru c lumina roie are o lungime de und mai mare dect cea albastr, electronii sunt mai excitai de lumina albastr.

Dispersia luminii este

cu att mai important, cu cat este mai mic lungimea de und a luminii incidente. De fapt, lumina albastr este de aproximativ 5 ori mai mult dispersat dect cea roie.

Zona vizibil a spectrului electromagnetic


Proporia dispersiei luminii avnd Lungimea de ca reper und frecvena de 700 nm a luminii roii
Color Red Orange (nanometrii) 630 - 760 590 - 630 700nm 1.00 610nm 1.73

Yellow
Green Blue Violet

560 - 590
490 - 560 450 - 490 380 - 450

575nm 2.20
525nm 3.16 470nm 4.92 415nm 8.09

Privind la tabelul se poate observa un lucru: lumina violet este cea cu

frecvena cea mai mare. Prin urmare se nate ntrebare fireasc: de ce nu este cerul violet? Rspunsul ine de biologie: pur i simplu noi oamenii suntem mai sensibili la culoarea albastr dect la violet i dei, teoretic, cerul ar trebui s fie violet, pentru c suntem "construii" s receptm mult mai bine albastrul, frecvenele corespondente culorii albastre sunt decisive n stabilirea culorii cerului. http://www.youtube.com/watch?v=OcH6x44J67s - rom http://www.youtube.com/watch?v=isrHUfFiNTg

De ce la asfintit cerul nu mai este albastru ?


Catre sfarsitul zilei, Soarele isi schimba infatisarea treptat, iar cerul il

imita. Si ajungem din nou la fenomenul de imprastiere a luminii. Calea pe care o parcurg razele solare pentru a ajunge la suprafata terestra se mareste fata de situatia in care astrul era sus pe cer, iar lumina intalneste din ce in ce mai multe particule gazoase. Astfel, lumina cu frecventa inalta este imprastiata complet, fara a mai ajunge la ochiul uman si, de asemenea, cantitati din ce in ce mai mari de lumina galbena sunt imprastiate. Cu cat calea se mareste, cu atat imprastierea se muta catre culorile din partea stanga a spectrului vizibil, iar cerul devine galben, portocaliu, rosu.

Cerul si soarele la asfintit

Ce sunt culorile i cum le percepem noi?

Culorile sunt reprezentri ale anumitor frecvene ale luminii

n creierul nostru. Lumina este radiaie elecromagnetic cu lungimi de und cuprinse ntre 400 750 nm i frecvene prin jurul a 10^16 Hz. Dac am avea ochiul i creierul altfel construite am percepe lumina puin diferit.
bastona. Celulele cu bastona ne ajut s distingem ntunericul de lumin i formele iar cele cu con (pentru rou, albastru, verde) creeaz semnalele electrice ce vor crea percepia culorilor n creier. absorb celelate culori i reflect numai o singur culoare. Culorile absorbite sunt eliberate n mediu sub form de cldur (sau radiaie infraroie).

Ochiul nostru are retina construit din celule cu con i

Vedem o anumit culoare a obiectelor pentru c acestea

http://www.youtube.com/watch?v=l8_fZPHasdo

Ochiul uman poate diferenia aproximativ 200 de nuane cromatice. Atunci cnd intensitatea unei anumite nuane de culoare se schimb, acest lucru ofer aproximativ 500 de nuane in plus pentru fiecare dintre culori.dac se schimb proporia de alb ntr-o anumit culoare, se vor obine aproximativ 20 de culori n plus pentru fiecare nuan. n acest mod se ajunge la concluzia c ochiul uman distinge aproximativ 20 de milioane culori.

Percepia culorilor obiectelor

Percepia culorilor de ctre ochi de fapt, de ctre creier este

complicat de faptul c analizatorul vizual compar culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din mediu.
Astfel, o coal alb (care reflect n mod egal toate culorile

spectrului) apare alb i dac este iluminat cu lumin galben (de la un bec electric cu incandescen), i dac este iluminat cu lumin alb (de la Soare), dei distribuia spectral a puterii luminii reflectate n cele dou cazuri este diferit. Acest lucru se ntmpl deoarece creierul compenseaz culoarea luminii primite de ochi dinspre coala de hrtie, calibrndu-se dup culorile luminii ambiante.
Invers, aceeai culoare vzut n condiii diferite este perceput

diferit, datorit aceluiai proces de compensare.

Dou culori identice pot fi percepute diferit datorit calibrrii percepiei culorilor dup mediu. Cele dou discuri galbene au exact aceeai culoare, dar sunt percepute ca avnd culori diferite.

Psihologia culorilor i culorile din ncpere


Culorile joac un rol deosebit de important n viaa noastr deorece

influeneaz direct dispoziia noastr i strea sufleteasc. Fiecare dintre noi are un spectru personal al culorilor preferate i al culorilor nesuferite. Ca i consecin coloritul mediului care ne nconjoar influeneaz dispoziia noastr.

Influena culorilor primare asupra dispoziiei omului:


Culoarea roie

Roul este culoarea optimist, vital, a aciunii, fierbinelii, micrii, lupii, vieii pasionate. Este culoarea cea mai expresiv, extrovertit, legat de o via plin, de curaj i sacrificiu, dragoste, sentimente puternice i activiti pasionante. Roul nu poate lsa pe nimeni rece. Putei s iubii sau s uri aceast culoare, dar cu greu putei rmne indiferent la culoarea roie. Culoarea roie mrete tonusul muscular, accelereaz pulsul, mrete tensiunea, accelereaz circulaia sngelui, crete eliberarea adrenalinei i actvitatea ficatului. Adncete respiraia. Poate cauza dureri de cap, nu este potrivit pentru persoane care se enerveaz repede sau care sunt instabile din punct de vedere emoional.

Culoarea galben

Galbenul este culoarea soarelui, a luminii i a optimismului, nvioreaz, activeaz i elibereaz temerile. Menine vigilena, stimuleaz concentrarea, simolizeaz creativitatea i inteligena. Fortific activitatea sistemului muscular, o calitate important a acestei culori fiind comunicativitatea (motiv pentru care cutiile potale sunt galbene). Are un efect pozitiv asupra felului n care ne simim dac e pe perei sau n alte locuri din apartament.

Culoarea albastr

Culoarea opus ei este culoarea galben, amestecul acestor dou

culori are ca i rezultat culoarea verde, care combin calitile ambelor culori. n natur este larg rspndit n cerul azuriu, care se reflect n ap. Albastrul simbolizeaz: nelepciune, inteligen, imortalitate, infinitate, adncime, superioritate, spiritualitate, misticism. Asociaiile psihologice: claritate, prospeime, facilitate (culoarea atmosferei), transparen, lejeritate, distan, linite.