Proiect la fizic

Tema: Fenomene de propagare a luminii in

natura.Fenomene optice.
Realizat de eleva cl XII real 1
Dolinschi Irina

Lumina

*
Oamenii au fost dintotdeauna
fascinati de lumina. De-a lungul
secolelor, fizica a studiat continuu
proprietatile luminii, descoperirile
au fost surprinzatoare, relevnd
magia luminii, si totodata
deschiznd calea unor realizari
stiintifice si tehnice nebanuite:
inventarea lentilelor, telescoapelor,
microscoapelor, ochelarilor ce
corecteaza vederea, fibrelor optice
prin care se transmite semnalul
internet, sau chiar aparatul de raze
X folosit in medicina, cu radiatii
asemanatoare luminii, chiar daca
ochii nostri nu le percep!

 Seara, soarele se vede inca pe cer chiar

si dupa ora la care apune soareledatorita refractiei, vedem pe cer o
imagine refractata a soarelui.
Refractia in straturile calde de aer din
preajma nisipului, desertului sau
oselelor incinse vara produce mirajul
cmpului vizual

cmpului vizual

Mirajul
Mirajul , este un efect al refractiei.
Mirajul se produce in zile calduroase,in apropierea
nisipurilor sau soselelor incalzite de soare. Razele de
lumina isi schimba directia cand trec dintr-un strat cald
de aer intr-un strat mai rece, ajungnd la ochi pe o noua
directie, astfel observam o imagine refractata care la
prima vedere ne pare reala ! Este insa mirajul !

AER MAI RECE

AER CALD

SUPRAFATA FIERBINTE
(NISIP INCINS DE LA SOARE)

 Mirajul nu se
remarca numai in
desert ! Se remarca
vara cnd oseaua e
fierbinte! Se creeaza
impresia ca ar fi apa
pe osea- dar e doar
imaginea cerului
albastru refractata
prin straturile de aer
de lnga osea, mai
calde decat aerul
ceva mai rece de
deasupra.
De asemenea, si pe
mare poate avea loc

AER CALD

AER MAI RECE

Vantul solar se apropie de campul magnetic al Pamtului si

interactioneaza cu acesta producandu-se Aurora.

Animatie realizata cu ajutorul programului Paint Shop Pro.

Partea vizibila a
spectrului ncepe de la
lumina rosie cu o
lungime de unda mai
mare: 720 nanometri,
iar culorile albastru si
violet au lungimea de
unda mica 380 -400
nanometri.
Cei trei receptori ai
culorii din ochiul uman
percep mai mult undele
rosii, verzi si albastre,
care dau vederea
colorata.

Sir Isaac Newton - pictura de Granger

(pictor englez)

De ce este cerul albastru?

Pe planeta noastra, aerul e
compus in special din azot si
oxigen. Moleculele din
compozitia aerului sunt mici,
dar comparabile cu lungimea
de unda a luminii, de aceea,
cnd lumina alb ntlnete
atomii de oxigen i azot din
atmosfera, componentele
sale de frecven nalt,
asociate culorii albastre,
sunt mprastiate in toate
directiile, genernd
culoarea albastra a cerului !

Pictura de Camille Corot- pictor francez

Dimensiunea i concentraia particulelor n aerul atmosferic din

calea luminii solare determin tipul de apus observat. Cnd lumina
soarelui ntlnete foarte puine particule n aerul atmosferic,
majoritatea razelor ajung la ochiul uman cu aproape aceeai
intensitate. Reducerea fenomenului de dispersie produce apusuri albe
sau galbene comune zonelor muntoase, unde aerul atmosferic este
rarefiat.

 Acest lucru face ca lumina de frecven nalt din spectrul vizibil s

fie mprtiat n toate direciile.
Este vorba de componentele luminii albe din zona culorilor violet,
indigo i albastru a spectrului vizibil. Acestea sunt culorile reflectate
de atomii din componena atmosferei terestre i, n consecin,
aceste nuane dau i culoarea cerului, aa cum l percepe ochiul uman.

 Pe de alt parte, absorbtia si

imprastierea luminii este cu att
mai important, cu cat este mai
mic lungimea de und a luminii.
Lumina albastr este de
aproximativ 5 ori mai mult
imprastiata dect cea roie.
Privind la tabelul de mai jos se
poate observa un lucru: lumina
violet are lungimea de und cea
mai mica.
Prin urmare se nate ntrebarea
fireasc: De ce nu este
cerul violet? Rspunsul
ine de biologie: pur i simplu noi
oamenii suntem mai sensibili la
culoarea albastr dect la violet i
dei, teoretic, cerul ar trebui s fie
violet, pentru c suntem "contruii"
s receptm mult mai bine
albastrul, frecvenele
corespondente culorii albastre sunt

Pictura de Anne Cameron Cutri

(pictorita americana
contemporana)

Zona vizibil a spectrului electromagnetic

Proporia dispersiei
luminii avnd ca reper
Lungimea de und
frecvena de 700 nm a
luminii roii
color Color

(nanometrii)

Rosu

630 - 760

700nm 1.00

Portocaliu

590 - 630

610nm 1.73

Galben

560 - 590

575nm 2.20

Verde

490 - 560

525nm 3.16

Albastru

450 - 490

470nm 4.92

Violet

380 - 450

415nm 8.09

 Ziua, cerul nsorit este albastru pentru ca

moleculele din aer imprastie si reflecta lumina
albastra de la Soare mai mult dect lumina
rosie.
Seara, la asfintit, putem observa culori rosii si
portocalii pentru ca lumina albastra este
imprastiata si reflectata pe parcurs, si
componenta rosie din spectrul luminii albe
.rmne predominanta.

Apusurile rosiatice

Sunt doua motive pentru nrosirea

cerului la rasarit sau la apus:
- primul motiv este dispersia puternica
a luminii albastre ce parcurge un strat
mai gros de aer cnd soarele apune;
Pictura Frederic Edwin Church (18261900, pictor american)

Fotografie artistica

Amurgul rosiatic

- al doilea motiv este absorbtia si reflexia radiatiilor

luminoase cu lungimi de unde mici, adica albastre, de
catre particulele de praf (DISPERSIA RAYLEIGH) .
Acesta este motivul pentru care partea rosie din
spectru domina.
Frederic Edwin Church (1826-1900, pictor
american) -

Fotografie artistica

 Combinarea refraciei i
dispersiei razelor solare de
ctre particulele
atmosferice este
responsabil pentru
producerea amurgului,
lumina pe care o observm
pe cer chiar dac soarele
este sub linia de orizont.
Razele roii i galbene sunt
mai puin deviate dectcele
albastre i verzi. Ca urmare,
ultimele raze ce dispar din
cmpul vizual al
observatorului sunt cele
roii, vazute la amurg !.

Imaginea
refractata a
soarelui

Efectul Tyndall si
mprastierea Rayleigh

Primul pas n a explica culoarea cerului a fost

facut de John Tyndall n 1859. El a descoperit
ca atunci cnd lumina trece printr-un lichid
limpede tinnd mici particule suspendate, undele
scurte de lumina albastra sunt dispersate mai
mult dect cele rosii.

 Aceasta poate fi demonstrata

trimitnd un fascicol de lumina alba
ntr-un rezervor cu apa cu putin lapte
sau sapun amestecat. Din lateral,
fascicolul poate fi observat cu lumina
albastra n dispersie; dar lumina care
se vede la sfrsit devine rosiatica dupa
ce trece de rezervor.

 Acesta este numit si

efectul Tyndall, dar
este mai cunoscut de
fizicieni sub numele
de dispersia Rayleigh
-dupa Lord Rayleigh,
care l-a studiat n
detaliu ctiva ani mai
trziu. Se arata ca
lumina albastra este
imprastiata si
absorbita mai mult
decat lumina rosie cu
un factor de
(700/400)4 ~= 10 ori.

 Aceste variatii de culoare a cerului au

fost observate, deci au presupus corect
ca moleculele de oxigen si azot din aer
sunt suficient de relevante pentru
imprastierea si reflexia luminii.
Cauza a fost stabilita n final de Einstein
n 1911, care a calculat n detaliu formula
de imprastierea moleculelor de lumina.

LUNGIME DE UNDA

Raza verde i raza albastr

Raza verde este fenomenul n care ultima parte a soarelui se
coloreaz n verde cnd acesta apune sub linia de orizont. Efectul se
datoreaz refraciei atmosferice a luminii. n cazul unei inversii de
temperatur din atmosfera terestr, unghiul de refracie al radiaiei
verzi din spectrului de lumin este puin mai mare dect al radiaiei
roii. Drept urmare, spectrul de culori al soarelui este mprtiat pe o
distan vertical mic (cteva sectoare de arc). Din aceast cauz,
marginea de sus a soarelui apare verde (albastru n condiii de mare
claritate a atmosferei) i rou n marginea de jos a soarelui .

Cnd soarele apune, marginea verde este ultima care dispare. n

timpul rsritului, efectul poate fi vzut de asemenea, dar este mult
mai dificil deoarece nu se tie exact locul de unde ncepe.

Raza verde propriu-zis, este extrem

de rar. Oricum, marginea verde poate fi
vzut frecvent, chiar dac soarele este
deasupra liniei de orizont, ca mici raze
verzi,

datorit

inversiunilor

din

atmosfer. O ase-menea inversiune poate

refracta marginea verde i o poate separa
pentru cteva secunde, de discul solar.
Asemenea raze verzi sunt relativ comune,
dar greu de vzut, chiar i cu diferite
echipamente specifice.

Marginea verde a soarelui care apune (sau rsare) apare

datorit refraciei difereniate n atmosfer. Dac vremea este
senin, lumina albastr are o ans s treac i astfel poate aprea o
margine albstruie.

Cu un strat n atmosfer de inversiune a temperaturii,

segmentele superioare ale imaginii solare sunt separate de restul
discului solar. n ultimele momente ale acestor segmente lunecoase,
ele apar verzi, iar uneori albastre (raze verzi sau albastre).

Raza verde clasic, o licrire verde aproape de orizont (ocean),

aprut atunci cnd soarele apune, se bazeaz pe un miraj pentru a
mri micile diferene de refracie dintre lumina roie i cea verde.
Mirajul apare atunci cnd este aer cald n imediata apropiere a
oceanului i temperatura aerului se schimb rapid o dat cu
altitudinea. Pentru ca raza verde s fie vizibil, stratul de aer cald
trebuie s fie ct mai jos.

Raza verde se poate observa i la rsritul lunii, dar este

practic puin probabil s se vad cu ochiul liber.

CURCUBEUL

Unul dintre fenomenele cele mai frumoase produs de razele de lumin este curcubeul,
despre care toat lumea tie c se formeaz numai pe timp de ploaie, cnd soarele nu
este prea sus fat de orizont.
Curcubeul apare in partea opus celei unde se gsete soarele si se formeaz pe
fondul de culori gri al norilor din care plou. Curcubeul apare ca un arc, sau chiar mai
multe, colorat foarte viu in culorile spectrului care se succed din interiorul spre
exteriorul arcului, astfel:

violet-indigo-albastru-verde-galben-portocaliu-rosu.

Mecanismul producerii lui este urmtorul:

Raza de soare intrnd in pictura de ap se refract si se descompune in cele 7 radiaii
colorate, (care combinate dau mpreun lumina alb). Aceste 7 radiaii se reflect in
interiorul picturii de ap si ies afar prin cealalt jumtate a picturii. Cnd ies din
pictur se refract din nou, pentru c aerul e mai puin dens dect pictura de ap.
Razele solare intr albe in pictura de ap si ies descompuse in 7 radiaii colorate,
dnd ochiului impresia unei irizaii.

ILUZII OPTICE

Iluzia optic (sau iluzia vizual) reprezint perceperea unei imagini care conduce la o estimare
eronat a realitii. Iluziile optice sunt studiate de psihologia percepiei.
Numite si miraje vizuale, aceste iluzii optice sunt erori in percepia ochiului uman. Prin
convenie, acestea reprezint, de obicei, perceperea unei imagini care conduce la o estimare eronat
a realitii.
Aceste miraje nu sunt datorate unor defecte de vedere a unei persoane sau unui grup restrns de
persoane, ci sunt valabile pentru orice persoan, fiind datorate modului de construcie i
funcionare a sistemului vizual ce poate fi nelat foarte uor.
ILUZII FIZIOLOGICE

Acestea sunt un fel de imagini remanente datorate unor

puternice, contrastante alternane de luminozitate, de
culoare, de micare etc. care produc o puternic
stimulare a zonei optice cerebrale.

Iluzia lui Ernst Mach: De remarcat modul cum sunt percepute cele dou
benzi de lng zona central

ILUZII COGNITIVE

Acestea apar la interaciunea diverselor idei predefinite

privind lumea exterioar i care conduc la aa-numita
"deducie incontient". Sunt cele mai interesante i mai bine
cunoscute.
Nu au o cauz fiziologic, acioneaz la nivelul
interpretrii vizuale, al ipotezelor preconcepute. Au fost
studiate n secolul al XIX-lea de ctre Hermann Helmholtz.
Iluzia grilajului sau a lui Hermann: La intersecii parc apar pete negre

Iluziile cognitive se mpart n:

Iluzii de ambiguitate: Imaginile obiectelor sufer schimbri
semnificative de aspect. Putem admite mai multe interpretri ale
imaginii: "cubul lui Necker", "vaza lui Rubin"

Iluzii de distorsionare: "peretele de cafenea", "iluzia Mller-Lyer".

UMBRA IN ASTRONOMIE
Umbra a jucat un rol fundamental n nelegerea multor fenomene
naturale. Cele mai vechi observate i mai interesante vor fi doar
enumerate mai jos. Imaginile sunt suficient de gritoare.

Globul pmntesc vzut din spaiu

atunci cnd este complet luminat de
Soare

Poriune din glob n care se vede

clar linia de desprire dintre zi
i noapte.
Europa este cu luminile aprinse.

UMBRA IN ARTA.
Arta ca mijloc de prezentare a realitii prin prisma artistului valorific
din plin luminile i umbrele. n imaginile care urmeaz se dau exemple ale
utilizrii umbrelor i luminilor pentru a scoate n eviden formele.

Cnd umbra produce

imagini (iluzie optica)

Umbra n sculptur,
contureaz formele spaiale

Eclipsele de Lun sau de Soare sunt dovezi astronomice ale

umbrei pe care Pmntul o las asupra Lunii sau Luna asupra
Pmntului.

Figurile de mai jos sunt absolut edificatoare pentru succesiunea zi noapte

aa cum este ea vzut din satelii.

Suprafaa Lunii, plin de cratere

Suprafaa Lunii

Umbra a permis observarea detaliilor de pe Lun, aa cum a vzut

pentru prima oar Galileo Galilei atunci cnd a folosit luneta construit
de el.
Aceste umbre permit determinarea nlimii munilor sau a circurilor
de pe lun.