1.

Corpuri mate si corpuri lucioase

Se precizeaza faptul ca n cazul n care lumina cade pe un corp,
acesta poate sa o reflecte, sa o absoarba sau sa o transmita. Desi cele trei
fenomene au loc simultan n realitate, ele se realizeaza n proportii foarte diferite.
Astfel sticla cu indicele de refractie absolut n=1,5 reflecta doar 4% din lumina ce
cade normal pe ea si are o absorbtie neglijabila, transmitnd practic lumina
integral. Asemenea corpuri se numesc transparente. !n aceeasi clasa a corpurilor
care transmit practic lumina n ntregime intra si corpurile translucide, care nu
transmit lumina dirijat, conform cu legile refractiei, ci difuz, mprastiind"o n toate
directiile #$#%&4d
'orpurile absorbante, care realizeaza o absorbtie selecti(a, se
numesc corpuri colorate. De e)emplu, un obiect (erde arata (erde cnd este
iluminat cu lumina alba deoarece absoarbe toate lungimile de unda cu e)ceptia
(erdelui, pe care l reflecta.'orpul care absoarbe toata lumina ce cade pe el
poarta numele de corp negru *e)emplu + negru de fum,, iar corpul care reflecta
toate radiatiile este alb. 'orpurile metalice lustruite sunt puternic reflectante
*e)emplu + oglinzi din sticla pe suprafetele carora s"a depus o pelicula de argint,
si au un aspect foarte lucios pentru ca, practic, nu e)ista raze refractate sau
absorbite, ci numai reflectate.
-azele de lumina ce lo(esc o suprafata neregulata se (or reflecta n
toate directiile #$#%&4d , iar razele de lumina ce ating o suprafata neteda se
reflecta sub aceleasi ung%iuri de incidenta.

'orpurile ude au un aspect lucios pentru ca spatiile dintre neregularitati se umplu
cu lic%id, iar suprafata lic%idului este dreapta, producnd refle)ie regulata.

-efle)ia totala apare la suprafata de separare a doua medii optice transparente
atunci cnd lumina incidenta pro(ine dintr"un mediu mai dens *cu indicele de
refractie absolut mai mare, si se reflecta sub un ung%i mai mare dect ung%iul
limita pe un mediu mai putin dens *cu indicele de refractie absolut mai mic,.
Suprafata de separatie pe care se obtine refle)ia totala are aspect de oglinda.
'antitatea de lumina reflectata de o suprafata depinde de cantitatea
receptionata de la sursa de lumina, care la rndul sau depinde de intensitatea
iluminarii si de orientarea suprafetei fata de lumina.
!n realitate, multe suprafete sunt lucioase. Sub anumite ung%iuri de
obser(atie, o suprafata lucioasa reflecta o parte importanta din lumina incidenta"
aceasta se numeste refle)ie speculara. Atunci cnd se ntmpla aceasta, (edem
o pata stralucitoare pe obiect, cu aceeasi culoare ca si lumina incidenta.

.aterialele reflecti(e sunt considerate ca fiind e)trem de lucioase.



2. Stralucirile apei
.ulte fenomene optice se produc n apa, dar si pe suprafata acesteia,
cauzate de refle)ia refractiei.
Suprafetele firelor aspre de stuf produc mici (aluri n apa reflectnd
lumina solara. .ilioane de imagini ale Soarelui sunt create n miniatura. /maginile
arata ca petele de lumina apar acolo unde lamele ies din apa.
3. Efectele reflexiei luminii n apa
0n efect aparent insignifiant, dar totusi interesant cum soarele se
reflecta pe suprafata unei ape cu unde, crend o dunga de lumina pe apa de la
linia orizontului pna la obser(ator. Daca (alurile nu sunt direct perpendiculare pe
dreapta soare"obser(ator, dunga luminoasa (a parea nclinata ntr"o parte. Dunga
luminoasa este cel mai bine obser(ata daca apa este aproape calma si daca
soarele se afla la un ung%i de 5 grade deasupra orizontului. 1alurile mari (or
mprastia dunga luminoasa pe o suprafata att de mare nct (a de(eni greu de
remarcat.
4. De ce este zapada orbitoare?

2iecare fulg de nea este unic, iar forma lui este a unei plac%ete, a unei
stele, al unui buton de manseta sau al unui taietel.
'ristalele de g%eata
se comporta ca niste oglinzi si reflecta lumina dupa urmatorul model+
Am auzit toti de e)presia 3zapada orbitoare4. Aceasta se refera la faptul
ca zapada poate cauza orbirea. 0n strat de zapada proaspat asternuta reflecta
napoi n atmosfera 55% din razele 01. 6fectele acestui fenomen asupra oc%iului
se simt dupa cte(a ore, iar simptomele sunt+
"oc%ii de(in sensibili la lumina7
"o durere n zona oc%ilor si a fruntii7
"senzatia oc%lor plini de nisip.
8rimul ajutor n cazul orbirii de la zapada+
"clatirea oc%ilor7
"acoperirea oc%ilor cu un material gros si umed pentru a racori oc%ii
si pentru a nu lasa lumina sa patrunda7
"transportarea (ictimei la un centru medical.
5. Culoarea albastra a cerului
0n cer clar si nsorit este albastru pentru ca moleculele din aer
disperseaza lumina albastra de la Soare mai mult dect lumina rosie. 'nd ne
uitam spre Soare la asfintit, putem obser(a culori rosii si portocalii pentru ca
lumina albastra este dispersata n afara razei (izuale.
9umina alba este un amestec al culorilor curcubeului. Acesta a fost
demonstrata de /saac :e;ton, care a folosit o prisma pentru a separa diferite
culori si asa a obtinut spectrul. 'ulorile de lumina se deosebesc datorita lungimii
de unda care (ariaza . 8artea (izibila a spectrului ncepe de la lumina rosie cu o
lungime de unda de &$< nm, pna la (iolet cu lungimea de unda de #5< nm, cu
portocaliu, galben, (erde, albastru si indigo ntre. 'ei trei receptori ai culorii din
oc%iului uman percep mai mult undele rosii, (erzi si albastre, care dau (ederea
colorata.

Efectul !ndall si mprastierea "a!lei#$


8rimul pas n a e)plica culoarea cerului a fost facut de =o%n >?ndall
n 155@. 6l a descoperit ca atunci cnd lumina trece printr"un lic%id limpede
tinnd mici particule suspendate, undele scurte de lumina albastra sunt
dispersate mai mult dect cele rosii. Aceasta poate fi demonstrata trimitnd un
fascicol de lumina alba ntr"un rezer(or cu apa cu putin lapte sau sapun
amestecat. Din lateral, fascicolul poate fi obser(at cu lumina albastra n
dispersie7 dar lumina care se (ede la sfrsit de(ine rosiatica dupa ce trece de
rezer(or. 9umina dipersata poate fi (azuta polarizata folosind un filtru de
polarizare al luminii, asa cum cerul albastru se (ede mai intens prin oc%elari de
soare polarizati. Acesta este numit si efectul >?ndall, dar este mai cunoscut de
fizicieni sub numele de dispersia -a?leig% "dupa 9ord -a?leig%, care l"a studiat n
detaliu cti(a ani mai trziu. 6l a aratat ca o anumita cantitate de lumina
dispersata este in(ers proportional cu a patra unda de putere pentru particule
suficient de mici. Se arata ca lumina albastra este dispersata mai mult decat
lumina rosie cu un factor de *&<<A4<<,
4
B= 1<.

>?ndall si -a?leig% au crezut ca acea culoare albastra a cerului
poate fi cauzata de mici particule de praf sau datorita prezentei (aporilor de apa
n atmorfera. '%iar si astazi, oamenii spun incorect acelasi lucru. .ai trziu
cercetatorii si"au dat seama ca daca acest lucru nu este ade(arat, nseamna ca
ar trebui sa fie mai multe (ariatii ale culorii cerului cu umiditate sau conditii de
ceata fina. Acestea au fost de fapt obser(ate, deci au presupus corect ca
moleculele de o)igen si azot din aer sunt suficient de rele(ante pentru dispersie.
'auza a fost stabilita n final de 6instein n1@11, care a calculat n detaliu formula
de dispersie a moleculelor de lumina.
Daca unde cu
lungimea de unda mai scurta sunt dispersate mai puternic, atunci ne punem
ntrebarea de ce nu poate fi (iolet cerul, culoarea cu cea mai mica lungime de
unda. Spectrul luminii de emisie a soarelui nu este constant cu toate lungimile de
unda, de asemenea este absorbit de atmosfera nalta, asa ca este mai putin
(iolet n lumina. De asemnea si oc%ii nostri percep mai greu (ioletul. Asta este o
parte a raspunsului7 totusi un curcubeu arata ca ramne o parte destul de
e(identa a luminii (isibile colorata indigo si (iolet pe lnga albastru. -estul
raspunsului al acestui puzzle ramne de cercetat.
'urbele de raspuns ale celor trei conuri ale oc%iului uman
* intensitatea senzatiei de lumina functie de lungimea de unda ,
'nd pri(im spre cer, conurile rosii raspund c%iar la si o cantitate
mica din lumina rosie dispersata, dar mai putin la lungimile de unda portocalii si
galbene. 'onurile (erzi raspund la galbene si cel mai puternic dispersate (erzi si
(erzi"albastre. 'onurile albastre sunt stimulate de culori apropiate de lungimile de
unda albastre care sunt puternic dispersate. Daca nu era indigo sau (iolet n
spectru, cerul ar fi fost de culoare albastra cu o nuanta de (erde. Cricum, cele
mai puternice unde de indigo si (iolet dispersate stimuleaza conurile rosii la fel de
mult ca si pe cele albastre, fapt care duce la aparitia culorilor albastre cu o nuanta
de rosu. /n mod sigur conurile rosii si (erzi sunt stimulate n mod egal de lumina
cerului, n timp ce conurile albastre sunt stimulate mai puternic. Acesta
combinatie conduce la culoare palida a cerului albastru. :u poate fi o coincidenta
faptul ca (ederea noastra nu este reglata pentru a (edea nuanta pura a
cerului. :e"am dez(oltat ca sa ne potri(im n mediul nconjurator7 si abilitatea de
a separa culorile naturale ceea ce este un a(antaj al supra(ietuiri.


%. &pusurile rosiatice
Sunt doua moti(e pentru nrosirea cerului la rasarit sau la apus+
" primul moti( este dispersia puternica a luminii albastre ce parcurge un strat mai
gros de aer cnd soarele apune7


" al doilea este
absorbtia si refle)ia radiatiilor luminoase de catre particulele de praf. Acesta este
moti(ul pentru care partea rosie din spectru domina.
'. (umina zodiacala
9umina zodiacala este o
stralucire slaba, alba, cu o forma
triung%iulara, (azuta pe cer noaptea si
care pare sa se e)tinda din (ecinatatea
soarelui de"a lungul eclipticului sau
zodiacului. /n latitudinile nordice lumina
zodiacala este cel mai bine obser(ata n
partea de (est a cerului, prima(ara dupa
ce crepusculul de seara a disparut, sau
n partea de est a cerului, toamna
nainte de rasarit. 6ste att de palida lumina nct este mascata de lumina
soarelui sau de poluare. 9umina
zodiacala descreste n intensitate o data
cu departarea fata de soare, dar n
noptile foarte ntunecate a fost obser(ata
ntr"o banda ntreaga n jurul elipticului.
De fapt, lumina zodiacala acopera tot
cerul, fiind responsabila pentru D<% din
luminozitatea cerului n noptile fara luna.
9umina zodiacala este produsa de lumina soarelui ce se reflecta de
particulele de praf, ce sunt prezente n sistemul solar si cunoscute sub numele de
praf cosmic. Spectrul luminii zodiacale este identic cu cel al soarelui. .aterialul ce
produce lumina zodiacala este localizat ntr"un (olum de spatiu de forma unei
lentile centrate pe soare si e)tinzndu"se dincolo de orbita 8amntului. Acest
material este cunoscut sub numele de nor de praf interplanetar. Deoarece
majoritatea materialului este situat n apropierea planului sistemului solar, lumina
zodiacala este (azuta de"a lungul elipticului. 'antitatea de material necesara
producerii fenomenului este incredibil de mica. Daca ar fi n forma unor particule
de 1mm, fiecare cu aceeasi putere de refle)ie ca luna 8amntului, fiecare
particula ar fi la 5 Em de (ecinii sai.
Acest fenomen a fost studiat pentru prima oara de catre astronomul
Fio(anni Domenico 'assini n 1D5# si a fost e)plicat pentru prima oara de
:icolas 2atio de Duillier n 1D54.
). (umina antisolara
9umina antisolara este o pata foarte slab luminoasa care se (ede
noaptea pe cer n locul opus soarelui.
9umina antisolara este (azuta uneori n directia opusa soarelui,
a(nd punct de con(ergenta nspre umbra capului obser(atorului. 6ste cauzata
de difuzia luminii n aerosoli precum particule de praf si (apori de apa. :orii sau
relieful pot bloca soarele astfel facnd posibila obser(area luminii antisolare.
-azele sunt paralele una fata de cealalta deoarece soarele este la mare distanta.
/n orice caz, perspecti(a creeaza impresia de di(ergenta de la pozitia soarelui,
sau n alt caz con(ergenta spre punctul antisolar *imaginea soarelui opus,.
9umina solara si antisolara sunt cauzate de difuzia luminii, deci
necesita o cantitate relati( mare de aerosoli n aer *aerul nu trebuie sa fie complet
curat,. 0n cer putin ncetosat ofera suficiente ocazii pentru obser(area acestei
lumini. 8entru a obser(a lumina antisolara ar trebui ca obser(atorul sa pri(easca
n directia opusa soarelui de preferat foarte jos *ntre < si $< de grade altitudine,.
De asemenea ar trebui sa fie nori n (ecinatatea soarelui pentru a forma umbre si
a crea aceasta lumina. -azele pot fi obser(ate de o culoare roz"(iolet n contrast
cu culoarea albastra a cerului.
9umina antisolara este mai greu de obser(at dect razele de lumina
normala deoarece de obicei razele difuzate au o anumita tendinta de a se
deplasa frontal si nu n sens opus.
-azele se disting mai usor atunci cnd norii ce acopera cerul au
formele bine definite *cum ar fi norii de ploaie,. 2enomenul poate fi (izibil si dupa
apus dar si nainte de rasarit cnd norii care formeaza umbra sunt sub ni(elul
orizontului. -azele pot fi (azute n con(ergenta cu banda de umbra a 8amntului
si centura lui 1enus.