UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

VARUL – CA MATERIAL DE CONSTRUCTII

Student
Andrei Elena
 Varul este un material ce conține în principal oxid de calciu și este obținut prin prelucrarea
rocilor calcaroase, folosit ca liant în construcții.
Există două categorii de var, în funcție de tipul de priză, și anume sub acțiunea dioxidului de carbon (var stins)
sau a apei (var hidraulic)[1]:

Utilizarea varului nestins

 Varul nestins este folosit în industria de construcții, la prepararea mortarului pentru tencuială, ca ghips,
sau la văruirea pereților, în industria de fabricare a cimentului. In industria chimică este utilizat la
producerea amendamentelor de îmbunătățire a solurilor acide. In metalurgie este folosit la desulfurarea
minereului de fier. De asemenea este folosit la reținerea sulfului din fum (detoxificare), la obținerea
hipocloritului de calciu, sau ca regulator al valorii pH (quantum satis) la alimente (E 529).
 Varul stins este utilizat în principal în ipsosuri tradiționale pentru finisaje, mortare pentru rosturi și
pentru văruit.
 Varul hidraulic conține argilă, având proprietăți similare cu cimentul, fiind astfel adecvat pentru
tencuieli sau amorse.

Avantajele varului
In primul rand, lasa casa sa respire – deci nu mai exista probleme de umezeala. De fapt varul capteaza
umiditatea si apoi o elibereaza sub forma de vapori. Cum incalzirea unei case unde nu este umiditate e
mult mai usoara, utilizand varul facem si economie de energie. Stim, evident ca varul protejeaza peretii
de intemperii si ca e un bun dezinfectant. In plus, e o substanta rezistenta ce datorita supletii si
elasticitatii sale tolereaza miscarile cladirilor. E usor de inlocuit – calitate esentiala, mai ales in
restaurarea unei cladiri mai vechi. Varul e coroziv, se recomanda utilizarea manusilor si a mastilor
pentru protejarea cailor aeriene.

Cariera de calcar Baschioi

Cariera de calcar Podeni
Cariera de calcar Buzau

Fabrici producatoare de var stins

 Etapele procesului de fabricatie:
1. Selectia
Secretul succesului CELCO este controlul calitatii, iar mixul unic de investitii realizat de CELCO in Romania ii
permite sa detina controlul absolut asupra calitatii produsului finit.
CELCO produce 80% din materia prima ce intra in compozitia BCA CELCO. Fabrica de Var CELCO din
comuna Corbu produce singurul var destinat special productiei de BCA din Romania, iar nisipul este atent
sortat si livrat de la furnizorii CELCO. Cimentul ales este intotdeauna de cea mai inalta calitate, conferind
blocurilor de BCA rezultate o rezistenta excelenta. De la materia prima si pana la produsul finit, BCA CELCO
este 100% reciclabil. BCA CELCO este produs cu responsabilitate fata de mediul inconjurator, din materii
prime naturale, ce se gasesc in abundenta in natura. CELCO este o companie cu capital 100% autohton, iar
acest lucru se reflecta si in provenienta materiilor prime 100% de pe teritoriul Romaniei.
2. Macinarea

Nisipul si ghipsul se introduc in moara fiind supuse unui proces de macinare in sistem umed. Scopul macinarii
este de a aduce aceste materii prime la o suprafata specifica cat mai apropiata de cea a varului si cimentului ceea
ce favorizeaza reactiile chimice ale componentilor in masa de beton. Incarcatura morilor este constituita din bile
de otel tratat cu duritate controlata si impusa. Contactul in timpul rotatiei morilor intre corpurile de macinare
nisip si ghips duce la obtinerea slamului nisip caracterizat de o greutate litrica constanta si precis calculata.
Procesul de macinare este complet automatizat si controlat. Produsul care rezulta este depozitat in 2
omogenizatoare cu agitator.
 
3. Retur

Formele de BCA sunt taiate si dimensionate cu mare acurate, iar materialul rezultat in timpul procesului de
taiere este colectat automat si , dupa malaxare cu apa, este pompat intr-un rezervor de stocare denumit
omogenizator. De aici el este reintrodus in procesul de productie. Astfel, pierderile de materii prime sunt reduse
la minim, deseurile sunt reciclate, iar produsul finit beneficiaza de o imbunatatire a proprietatilor de rezistenta
mecanica.
 
4. Dozarea/Amestecarea
Slamul nisip si slamul deseu, impreuna cu cimentul, varul si pasta de aluminiu (ce reprezinta doar 0,1% din
cantitatea de materii prime ce intra in compozitie) preparata sub forma de suspensie, se dozeaza automat
conform unei retete de fabricatie unice, creata de laboratoul tehnologic certificat din cadrul CELCO. In functie
de densitatea finala dorita a blocurilor de BCA, reteta si dozajul pot fi controlate si adaptate. Dozarea si
 amestecarea componentelor sunt procese operate si asistate electronic, printr-o tehnologie de ultima generatie.
In prezent, CELCO livreaza BCA cu rezistente la compresiune cuprinse intre 2 si 7 N/mm2.
5. Turnarea

Amestecul rezultat este descarcat intr-un malaxor mobil prevazut cu agitator si turnat in tipare metalice special
pregatite (curatate si unse cu uleiuri industriale), in care are loc procesul de expandare si preintarire.
 
6. Expandare-Maturizare

Amestecul turnat in forme expandeaza si isi dubleaza volumul, permitand realizarea unui randament de 200% al
materiilor prime introduse. In urma expandarii ia nastere structura cu pori inchisi ce confera capacitatile
excelente de izolare termica a BCA CELCO. Formele se preintaresc apoi pana la o anumita duritate controlata.
Produsul rezultat trebuie sa fie suficient de tare pentru a suporta procesul de taiere dar si suficient de moale
pentru a nu produce rebuturi.
 
7. Transportarea

Cand forma este considerata maturizata produsul este gata de taiere, podul rulant este pozitionat deasupra
formei ridicand tot ansamblul si transportandu-l la masina de taiat.
 
8. Taierea

Se executa cu o instalatie complexa ce permite obtinerea unei game largi de dimesiuni de BCA cu precizie
dimensionala superioara, de +/- 1 mm. Instalatia de taiere este prevazuta cu 2 sisteme de taiere si anume unul
transversal prin oscilatie care realizeaza dimensiunea standard a blocurilor pe lungime si cel de al doilea
longitudinal prin care sunt obtinute grosimile. La terminarea taierii o hota care absoarbe reziduurile de la
suprafata este coborata spre calota superioara. Resturile laterale sunt si ele inlaturate. Forma finala este un
paralelipiped cu laturi si unghiuri perfect drepte.
 
9. Autoclavizarea
 Dupa taiere materialul este preluat impreuna cu gratarul de maturizare, asezat pe carucioare si introdus in
autoclava (recipient cilindric inchis etans). Aici are loc tratamentul hidrotermic, la presiune de 12 atm si
temperatura de 180-200° C , timp de 12 ore. La autoclavizare, pe langa accelerarea reactiilor de hidratare-
hidroliza, datorita vaporilor sub presiune la temperaturi ridicate, au loc reactii chimice intre hidroxidul de calciu
rezultat din hidroliza cimentului si bioxidul de siliciu din agregatele silicioase, cu formarea de hidrosilicati de
calciu, schimbandu-se astfel atat compozitia chimica cat si structura materialului intarit, obtinandu-se astfel
betonul celular autoclavizat.

10. Paletizare

Dupa evacuarea din autoclave, materialul este adus in zona de sortare. Fiecare bucata este inspectata astfel incat
in procesul de paletizare sa intre decat blocurile perfecte, fara sparturi sau orice alt defect. Paletizarea se face
automat, cu folie strech-hood, ce protejeaza blocurile de BCA in timpul transportului. Paletul de BCA CELCO
este unic prin transparenta oferita ce permite vizualizarea blocurilor inainte de achizitie. Paletii sunt transportati
in depozitul CELCO de unde se livreaza catre beneficiar cu camioanele cu brat macara CELCO specializate in
livrarea de paleti de BCA.
 
S.C. Simcor Var, S.A.
Str. Sântuhalm nr.1, Birouri, Camera 03, Judetul Hunedoara, Deva, România
MODALITATI DE AMBALARE SI INFORMATII TRECUTE PE AMBALAJ
Se livrează însăcuit în saci de 40kg, 25 kg, 5kg, 4kg paletizat si infoliat. Greutatea unui palet este de 1250 kg.
Se poate livra si vrac.
FLUXUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A VARULUI:
EXTRAGEREA – CONCASAREA – ARDEREA CALCARULUI
Extragerea, respective exploatarea calcarului se face:
- Din cariere : cu masini seciale sau cu explozibil
- Din mine: cu ciocane pneumatice sau cu freze
Calcarul este transportat la statiile de concasare cu benzi rulante sau auto. Concasarea se face cu:
- Concasoare cu flaci;
- Concasoare cu valturi;
- Concasoare cu ciocane ( de impact)
De aici calcarul este transportat la locul de ardere fie cu benzi rulante, fie cu mijloace auto sau C.F.

PUNERE IN OPERA
Varul stins se obtine prin tratarea varului nestins cu apa . In functie de cantitatea de apa folosita la stingere se
obtine : - var stins praf - cu cantitate mica de apa; - var stins pasta – cu cantitate mare de apa ; Varul pastă.
Stingerea în pastă (procedeul umed): se recomandă adăugarea varului în apa de stingere deoarece procedând
invers, adăugând apa peste var, există pericolul arderii varului şi a unor reacţii extrem de violente ale varului cu
apa, ceea ce poate duce la accidente. Stingerea manuală a varului se va face folosind întotdeauna echipamentul
de protecţie (ochelari, mănuşi de cauciuc, cizme de cauciuc şi salopetă de protecţie), în mod special se vor
proteja ochii şi suprafeţele expuse ale corpului (faţa, mâinile). În cazul contactului varului cu ochii se vor
efectua de urgenţă spălături cu o soluţie de apă cu zahăr sau cu apă curată – în cazuri grave accidentatul trebuie
transportat de urgenţă pentru tratament oftalmologic de specialitate.
Lada de stingere se umple cu apă aprox. ½ şi apoi se adaugă varul bulgări, sfărâmat în bucăţi de mărimea
pumnului, astfel încât varul să rămână puţin deasupra suprafeţei libere a apei. Varul începe să se descompună şi
să se încălzească mult, volumul crescând considerabil (sporire). Doar la începutul acestei sporiri se mai poate
adăuga o cantitate nouă de apă, căldura dezvoltată trebuind să fie menţinută.

Excesul de apă provoacă o răcire prea mare, rezultând “înecarea” varului. Bucăţile de deasupra suprafeţei libere
a apei nu trebuie lăsate prea multă vreme în contact cu aerul, deoarece nu se pot stinge complet (“arderea”
varului). De aceea varul trebuie nivelat cu o unealtă de amestec şi amestecat pe urmă bine. Apa se adaugă
urmărind menţinerea constantă a temperaturii de reacţie. După amestecarea continuă şi încetarea reacţiei
violente, laptele de var format, de consistenţă subţire, se scurge printr-o sită cu ochiuri de 4-6 mm în groapa de
depozitare, unde particulele nestinse cad la fund. Conţinutul gropii începe să se solidifice în curând, asfel că
trebuie să evităm o vărsare ulterioară de lapte de var, deoarece particulele nestinse care cad din el, ar rămâne la
mijlocul conţinutului gropii. Pentru tencuieli, stratul inferior al gropii nu se poate utiliza, datorită prezenţei
particulelor nestinse adunate acolo.Varul pastă este un gel format din micele alungite de hidroxid de calciu
înconjurate cu pelicule de apă, grupate într-o structură tridimensională. Golurile acestei structuri sunt umplute
cu o soluţie saturată de hidroxid de calciu Ca(OH)2. Particulele de apă care înconjoară cistalele de Ca(OH)2
conferă plasticitate pastei. Se pare că în decursul timpului, gelul de Ca(OH)2 îşi modifică structura mărindu-şi
coeziunea internă. Aceste este motivul pentru care este indicată păstrarea varului pastă în gropi cât mai mult cu
condiţia de a-l feri de contactul cu aerul (bioxidul de carbon atmosferic CO2). Gropile se astupă cu un strat de
pământ şi se păstrează minum 6 luni pentru mortare de tencuieli şi 2-3 luni pentru lucrări de zidărie. Exista 3
feluri de var hidraulic- departajarea se face dupa continutul de argila si un indice de hidraulicitate propus chiar
de catre Vicat. Primul – varul NHL 2 are cele mai putine calitati hidraulice si e in general folosit pe suporturi
usoare cum ar fi peretii de pamant, caramizile de pamant, pietre usoarele si tencuielile cu canepa – timpul de
uscare e de 18 la 24 de ore. Varul 3.5 e cel mai des folosit pentru toate tipurile de constructii: pavaje, tencuieli.
Se intareste in 10 la 12 ore si se poate aplica pe pietre, pamant, caramizi. Varul NHL 5 are cele mai multe
proprietati hidraulice si se foloseste indeosebi la fabricarea pavajelor. Timpul sau de intarire e de la 3 la 5 ore.
Foarte important este sa nu cumva sa confundam varul hidraulic NHL cu NHL-Z ce contine ciment si nici cu
varul artificial HL care de fapt este un ciment realizat din deseuri inerte macinate.

La întărirea varului gras utilizat la prepararea mortarelor au loc două procese distincte: un proces fizic şi un
proces chimic.
Procesul fizic constă din pierderea apei din pasta de var fie prin evaporare, fie prin absorbţia ei de către
materialul poros al suportului pe care se aplică mortarul (tencuială sau zidărie). Prin pierderea apei, nucleele de
Ca(OH)2 se apropie unele de altele formând o reţea compactă şi rezistentă, fenomen care determină contracţia
mortarului concomitent cu creşterea porozităţii (deoarece varul pastă nu se poate contracta în aceaşi măsura cu
apa care se elimină). Procesul de întărire prin evaporarea apei sau absorbţia ei de catre suportul pe care se aplică
mortarul este de scurtă durată, având ca efect o rapidă mărire a consistenţei mortarului după aplicare. Procesul
chimic de întărire este de lungă durată şi se desfăşoară după următoarea reacţie chimică: Ca(OH)2 + CO2 →
CaCO3 + H2O. Acest proces este carbonatarea hidroxidului de calciu Ca(OH)2 prin absorbţia de bioxid de
carbon CO2 atmosferic, din această reacţie chimică rezultând carbonatul de calciu CaCO3 şi apa H2O. De
regulă carbonatarea este precedată de procesul fizic de întărire a varului, ea neputând avea loc în absenţa porilor
din mortar care rezultă prin eliminarea apei din pasta de var şi care permit accesul bioxidului de carbon în
profunzimea masei mortarului.
Procesul de carbonatare a pastei de var conferă mortarelor de var rezistenţe mecanice sporite şi o stabilitate mai
mare la acţiunea apei. Sporul (randamentul în pastă): de fiecare 5kg de var ars (var bulgări) se cer următoarele
sporuri medii:
la varul alb……………………….11 l pastă de var
la varul dolomitic……………… 11 l pastă de var
Constanţa volumului: Fiecare var stins complet şi corect nu-şi schimbă volumul prin întărire la aer. Varurile
care se întăresc sub apă să nu îşi schimbe volumul prin această întărire. Varurile care din cauza unui prea mic
conţinut (până la 10%) de substanţă care formează silicaţi se întăresc numai la aer, prezintă următoarele
avantaje: se sting uşor, sunt spornice şi dau un mortar maleabil. Celelalte varuri, care se întăresc atât la aer cât şi
în apă (varurile hidraulice), se sting mai greu la o capacitate mai mare de întărire şi un spor şi o maleabilitate
mai mică, aşa încât faţă de avantaje – rezistenţă mecanică mai mare; - capacitatea ca după o scurtă întărire la aer
să rămână neatacat şi sub apă, - continua să se întărească, avem dezavantajul că dau mortaruri “mai scurte”.
Stingerea uscată: se adaugă varului doar atâta apă încât produsul final să formeze o pulbere uscată. Varul
sfărâmat de mărimea pumnului, aşezat în coşuri cu ochiuri mai rare, se introduce în apă până ce bulele de aer nu
se mai ridică. Apoi se aşează varul în grămezi de 1 m înălţime şi se acoperă cu nisip. După o depozitare de 2
zile, el e stins suficient pentru lucrări de zidărie.
Pentru tencuieli trebuie să stea cel puţin 8 zile; pe urmă trebuie cernut prin ciururi cu cca. 400 ochiuri/cm2.
Varul stins se amestecă bine cu nisip, fără adaos de apă, după care se lucrează bine cu apa.

DOMENII DE UTILIZARE

1.Varul în industria construcțiilor

Varul este singurul material care vine in industria construcțiilor cu o vechime de peste 7500 de ani, și căruia
istoria i-a oferit poziția de lider de necontestat in tradiția folosirii lui. In urma proceselor tehnologice de stingere
sau hidratare, realizate la nivel industrial cu abur, și macinarea pina la granulația stabilita conform standardelor,
varul hidratat este utilizat în industria construcțiilor în producerea de mortare uscate și umede.
 Mortarul pe baza de var este un mortar premium, utilizarea acestuia aducind o serie de avantaje: asigură
zidului o porozitate ridicată, astfel în cît peretii respia, igienizeaza și dezinfectează, asigurînd protecția fața de
bacterii și mucegaiuri și previne astfel degradarea, ofera o aderența buna, fiind în mod natural un material
cleios, preia mici socuri seismice datorită elasticitații sale, este usor de aplicat si rezistent la umezeală, este un
material durabil cu proprietați de autoreparare în cazul unor mici fisuri aparute de-a lungul timpului. De
asemenea fără a fi hidratat, varul se poate macina în scopul obtinerii unei pulberi extreme de fine, dar foarte
active, utilizata în procesul de fabricatie a BCA-ului. In rețetele producătorilor de BCA, fie ei autohtoni, fie din
spațiul european, varul are un rol important,fiind prezent în diferite proporții. Are rolul de a imbunătăți
performanțele maturarii mixului inainte de procesul de autoclavizare.

2.Varul in industria metalurgică

Varul rezultat în urma procesului de ardere a calcarului este cunoscut sub denumirea de var industrial.
Aplicațiile acestuia în industria metalurgică sunt datorate proprietății varului de a purifica metalul topit. Se
foloseste in dozaje precise date de natura aliajului.
Datorită proceselor tehnologice foarte poluante pe care le presupune extractia fierului din minereu, industria
siderurgica a abandonat aceste procedee iar in prezent producția acestora are la bază reciclarea fierului vechi.
Aceasta presupune înlăturarea unor cantități impresionante de impurități. Aici intervine acțiunea varului,
datorită proprietății acestuia de a desulfuriza fonta, de a îmbunătăți calitatea metalului prin extragerea siliciului,
fosforului si a sulfului. De aceea este important ca varul sa aibă un conținut redus de sulf si de dioxid de carbon
residual. Este cert ca nu există niciunde in lume 1 kg de otel, la fabricarea și purificarea căruia să nu fi
contribuit varul.
Stabilizarea solului cu var
Varul măcinat nestins se utilizează ca agent in stabilizarea solurilor argiloase pentru realizarea terasamentelor
de drumuri și a platformelor industriale, în funcție de caracteristicile solului și umiditatea acestuia. Folosit în
dozaje corespunzatoare, bine determinate de laboratoare specializate, varul amestecat cu argila de la fata
locului, cu ajutorul utilajelor specializate, stabilizează solul pe porțiuni respective. Se elimină astfel necesitatea
înlocuirii solului respectiv cu agregate de riu sau carieră. Folosirea acestei metode are și avantaje tehnice
ulterioare aplicării, datorită lipsei necesității de compactare ulterioarăși obtinerea unei capacităti portante finale
mai mari decit în mod traditional. De asemenea, solul tratat cu var devine mai putin maleabil, umiditatea
relativă se micsorează si este mai usor compactabil și, astfel se imbunătăteste soliditatea și stabilitatea acestuia.
Rezultatele se obtin imediat, la nivel de ore, valoarea portantei solului fiind tot mai ridicată după aplicarea
metodei.

3.Varul în aplicații privind protecția mediului și agricultura

 Varul tratează, în diversele sale forme, apele reziduale industrial (prin reglarea ph-ului acestora și prin
proprietățile care ajuta la precipitarea metalelor grele), ajutind astfel natura să- și refacă echilibrul în
urma intervenției umane.
 Varul purifică apa în stațiile de tratare înainte de a fi furnizată retelelor urbane, valorificînd de
asemenea ph-ului varului și proprietătile sale antiseptice. Varul este un bun dezinfectant și usureaza,
astfel, integrarea naturii în viața comunitații.
 Varul desulfurizeaza gazele produse de arderea diverselor tipuri de carbine în termocentrale, reducind
astfel uriasul impact pe care il au acestea asupra mediului prin producerea de ploi acide.
 Varul curătă si dezinfecteazăși de aceea agronomii îl folosesc în diverse combinații la stropitul
plantelor si al pomilor fructiferi.

 Varul reduce aciditatea solului. Puși în fața unor mari incercări odata cu expansiunea speciei umane,
agricultorii devin tot mai dependent de terenurile arabile. Suprafețele arabile, trebuie sa crească anual.
Din pacate acest lucru duce la despăduriri masive și deci la dezechilibre intre ecosisteme. O alternativă
viabilă este tratarea solurilor acide, soluri care de altfel nu pot furniza nici un beneficiu. Bineințeles
tratarea acestor soluri se face cu var stins în combinație cu calcar măcinat, produs ce modifica ph-ul
solului, neutralizînd aciditatea si redind astfel terenul circuitului agriculturii.