Introducere 

Lianții de ipsos sunt lianți artificiali aerieni ce se compun din CaSO ·0,5H O sau CaSO și
4 2 4

se obțin în urma tratării termice a materiei prime mărunțite. 

După temperatura de obținere a lianții de ipsos se clasifică în două grupe care au diferite
întrebuințări: 1. Obținuți la temperaturi joase – ipsosul pentru construcții, pentru modelaj, ipsosul
de rezistență înaltă, ei se caracterizează prin priză rapidă; 2. Obținuți la temperaturi înalte –
cimentul anhidric și estrihgips (ipsos pentru pardoseli), ei se caracterizează prin priză lentă.  

Domeniul de utilizare:

 Ipsosul de construcție se utilizează singur sau în amestec cu var la prepararea

mortarelor pentru tencuieli interioare (amestecuri uscate);
 Se utilizează la producerea blocurilor pentru pereți despărțitori, foilor de gips-carton și
a panourilor decorative 3D;
 Ipsosul pentru modelaj este mai fin (rămășița de pe ciurul N02 nu trebuie să depășească
1%) se utilizează la ornamente interioare, forme de turnare pentru produse ceramice;
 „Cirom”, România
Avantaje:
 Gipsul este un material compatibil cu pielea umană, nu provoacă alergii
 Reglează umeditatea din spațiile interiare
 Nu prezintă fisuri datorate contracției materialului
 Contribuie bine la confortul termic al clădirii
 Durată lungă de viață
 Ușor de montat
Dezavantaje:
 Gipsul este un material fragil
 Nu poate fi folosit în încăperi cu umeditatea mare (baie, construcții marine și
submarine)

Ipsosul este un material de constructie care se caracterizeaza printr-un foarte bun grad de
alb (peste 80%), superior cimentului Portland alb (75% – 76%).Din punctul de vedere al
proprietatilor mecanice, insa, ipsosul este inferior cimentului Portland si cimentului
Portland alb si, pentru utilizarea lui pe scara mai larga in constructii, se impune
imbunatatirea acestor proprietati.

O importanta deosebita o are si grosimea peliculei. Incercarile experimentale au

demonstrat ca aceasta este optima la valori de 1,3 mm – 1,5 mm. Pelicule mai groase nu
sunt economice si nici nu conduc la cresteri spectaculoase ale proprietatilor mecanice.
Peliculele prea subtiri sunt mai sensibile la incercarile agresive: la variatii de pH ale
mediului sau la variatiile bruste de temperatura si prezinta o durabilitate mai scazuta,
practic un ciclu de viata mai scurt.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1.1.1 Caracteristica și nomenclatura producției
Ipsosul reprezintă o substanță în aspect de pulbere de culoare albă sau gri deschisă ce se
caracterizează prin următoarele proprietăţi:
 Finețea de măcinare a ipsosului sIpsosul de rezistență se utilizează la producerea
blocurilor pentru pereți despărțitori, foilor de gips-carton;
 Cimentul anhidric și estrihgipsul, datorită rezistenței înalte la uzură, se utilizează la
executarea pardoselilor interioare. 
Gipsul a fost folosit în construcții sau diverse decorațiuni din ipsos și alabastru încă din
anul 9000 i.d.Hr. Ipsosul a fost descoperit pentru prima data în regiunea Catal-Huyuk din Asia
într-o frescă din subteran și în Israel sub formă de șape de gips, undeva în jurul anului 7000 i.d.Hr.
În timpul faraonilor, gipsul a fost folosit ca mortar in construcția uneia dintre cele 7 Minuni ale
Lumii: Piramida lui Keops (3000 i.d.Hr.).
Producătorii de ipsos:
  „Î.C.S KNAUF-GIPS” S.R.L, Bălți
 “Santarm” S.R.L, Chișinău
 „Lafarge Arcom Gips”, jud. Cluj
 „Ceprocim” S.A, București
 e caracterizează prin reziduul de pe sita Nr 02. În funcție de valoarea reziduului lianții
de ipsos se clasifică în trei tipuri:

Tabelul 1:

Indicele gradului de măcinare Rămășița de pe sită, %

Tipul liantului de ipsos

 Cu măcinare grosieră I <23

 Cu măcinare medie II <14

 Cu măcinare fină III <2

 Consistență standardă (normală) se caracterizează prin raportul intre consumul de apa

si liantul de ipsos.Ca de obicei se afla in diapazona 0,5mm...0,7mm.Cantitate de apă se
exprimă în % ca raportul masei de apă necesară pentru obținerea amestecului de ipsos
de consistență normală către masa liantului de ipsos în grame.  
 Timpul de priză reprezintă timpul scurs de la introducerea ipsosului în apă și până când
pasta de consistență nu-si pierde proprietatea de curgere. Priza se caracterizată prin
inceputul prizei este timpul din momentul contactarii de apa ana cand consitenta nu
pierde proprietaatea de curgere.

Începutul prize- timpul din momentul contactării liantului cu apa până când acul
aparatului Vicat pătrunde în pastă de consistenţă normală dar nu ajunge pînă la fundul
inelului cu 1mm.

Sfârșitul prizei- timpul din momentul contactării liantului cu apa până când ac
aparatului

Vicat pătrunde în pastă doar cu 1mm. După termenii de priză lianţii de ipsos pentru
construcţii se clasifică în trei grupe:

Tabelul 2:
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Felul ipsosului Termenii de priză, min
începutul nu mai sfîrşitul nu mai tîrziu  de
devreme de
- cu priză rapidă 2 15
- cu priză normală 6 30
- cu priză lentă 20 nu se normează

  Rezistenţa mecanică a ipsosului se caracteruzează prin limita de rezistenţă la

comprimare şi încovoiere a plăcilor executate din pastă de ipsos de consistenţă normală
de lucru la vîrsta de 2 ore de întărire într-un mediu uscat cu temperatura normală.

                                                  

 Întărirea se datorează proceselor de rehidratare a semihidratului cu transformare în

CaSO4 · 2H2O, conform ecuației:CaSO ∙ 0,5+ 1,5H O → CaSO ∙ 2H O
4 2 4 2

Urmează perioada de întărire, datorită evaporării excesului de apă folosită la

amestecare.
Caracteristicile ipsosului întărit  
a) În cursul întăririi ipsosul își marește volumul cu  aproximativ 0,5-1%, din care  
cauza ipsosul umple bine toate formele in care se  toarna.  
b) După întarire, volumul rămâne constant, fapt  apreciat la executarea tencuielilor, care nu
fisureaza  la uscare.  
c) În urma evaporarii excesului de apă, deoarece la preparare se foloseste o cantitate mult mai
mare de apă decât este necesară hidratării ipsosului,  produsul întărit devine poros (porozitatea
atinge  
circa 50% din volum) din care cauza rezistentele  mecanice sunt moderate. În schimb
porozitatea  ridicată confer produselor din ipsos proprietăți de izolare termică și fonică.  
d) Solubilitatea la apă a ipsosului întărit, determina  degradarea produselor treptat, dacă sunt
folosite  neprotejate în mediu umed.  

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1.1.2 Caracteristica materiei prime
În calitate de materie primă pentru fabricarea lianților de ipsos se pot folosi așa roci ca
ghipsul, anhidritul natural și unele deșeuri
industriale care conțin în componența sa sulfat de
calciu sau dihidrat de sulfat de calciu. 
Ghips – rocă sedimentară, constituentul principal al
căreia este mineralul ghips - CaSO4 ∙ 2H2O.
Teoretic compoziția chimică a dihidratului de sulfat
de calciu constă din: CaO − 32,56%,
SO3 − 46,51, și H2O − 20,93 % (după masă).
Ghipsul și lianții obținuți din el sunt de culoare
albă sau aproape albă, însă impuritățile îi pot
atribui ghipsului diverse nuanțe: galben, roz, maro
ș.a. În componența ghipsului se pot întâlni
impurități de cuarț, sulf, carbonați, borați,
impurități argiloase și substanțe bituminoase. Cantități neînsemnate de impurități ce se pot conține
în ghipsul natural nu influențează negativ calitatea produsului finit.
După structură se deosebesc trei tipuri de ghips:
 Cu structură fin granulată - alabastru
 Cu structură fibroasă – selenit
 Cu structură stratificată – spat de ghips
Ghipsul este ușor solubil în apă, are o duritate mică (2), cristalizează în sistemul
monoclinic, lasă o "urmă" albă.
Caracteristici
Prin încălzire, pierde o parte din apa de cristalizare formându-se un "hemihidrat"
numit Bassanit, cu formula chimică: CaSO  • ½ H O. 4 2

Prin pierderea în continuare a apei de cristalizare se formează sulfatul anhidru de calciu,

denumit Anhidrit (CaSO ). 4

                                                                                        Cristal de gips
Piatra de ghips se caracterizează prin următoarele proprietăți:
- rezistența la compresiune - ≈ 80 MPa;
- densitatea aparentă - ρ = 2200 − 2400 kg/m3;
- densitatea în vrac a pietrișului de ghips - ρv = 1300 − 1600 kg/m3;
- duritatea – 2 (pe scara lui Mohs);
- luciu – sticlos, mătăsos sau lipsește
- transparența – transparent, translucid sau opac;
- solubilitatea dihidratului de ghips constituie 2,05 g într-un litru de apă, la t=20°C,
și 1,7g la t=100°C
Pentru producerea ipsosului pentru construcții cel mai indicat este ghipsul cu structură fin
granulară –alabastru, clasa de calitate 1.
Ghipsul se folosește preponderent pentru producerea lianților de ipsos arși la temperaturi
joase și înalte, dar și ca adaos obligatoriu la producerea cimentului portland cu scopul reglării
termenilor de priză al acestuia.
Răspândirea în natură:
Apare atât ca formă masivă și cristalină, cu cristale incolore sau colorate în alb, galben,
roșu sau cenușie (alabastru), cât și sub formă fibroasă (ghips fibros). În unele cazuri poate forma
cristale transparente (selenit). În mina Naica din Chihuahua, Mexic s-au găsit cristale cu lungime
de 15 m.
Ghipsul se formează prin cristalizare din soluții suprasaturate în sulfat de calciu din apa de mare,
sau prin acțiunea acidului sulfuric asupra rocilor calcaroase.
Zăcăminte mai importante de ghips se află în Mexic, Algeria, Spania, Germania.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Anhidrit – rocă sedimentară compsă în principal din CaSO4 , în natură de obicei se găsește
sub traturile de ghips.
Anhidritul chimic pur constă din CaO − 42,2 %, SO3 −
58,8 % (după masă). Anhidritul se
alcătuiește din cristale mici, este de culoare albă cu
diverse nuanțe.
Caracteristicile anhidritului:
- rezistența la compresiune - ≈ 60 − 80 MPa; 
- densitatea aparentă - ρ = 2900 − 3100 kg/m3;
- duritatea – 3 - 3,5 (după scara lui Mohs);
- solubilitatea anhidritului constituie 1 g într-un litru de
apă.
Anhidritul se folosește la fabricarea lianților de ipsos
arși la temperaturi înalte. Anhidritul este o rocă mai rar
întâlnită în natură decât ghipsul.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1.1.3 Cercetarea Tehnologiei de Producere

Schemele tehnologice existente pentru producerea lianților de ipsos se clasifică în trei mari grupe:
1. Producția de lianți de ipsos folosind aparate deschise, aparate care comunică cu atmosfera, când
procesul de deshidratare are loc la presiunea atmosferică.
2. Producerea lianților de ipsos folosind aparate ermetice, atunci când procesul de deshidratare se
desfășoară la suprapresiune
3. Producerea liantilor de ipsos mixte.
Tehnologia lianților de ipsos este determinată de tipul de materie primă și de proprietățile
produsului final.Lianții de ipsos care conțin beta-semihidrat se obțin după scheme tehnologice
care includ diferite utilaje care functioneaza  la presiune atmosferica normala.
In industria contemporana se utilizeaza trei scheme tehnologice principale. 
1: concasarea  materiilor prime din gips > macinarea și uscare initiala concomitent > deshidratare
ghipsului macinat > retinerea liantului de ipsos > depozitare.
2: concasarea  materiilor prime din ghips > cernerea ghipsului concasat > arderea gipsului
concasat > măcinarea ghipsului tratat termic > depozitarea.
3: concasarea  pietrei de gips > macinarea si tratarea termica concomitent  > depozitarea liantului
de ipsos.
Propun de organizat producerea liantului de ipsos cu tratarea termica in cuptor rotativ(uscator tip
tambur), fiindca:
a.asigura productivitatea inalta a liniei tehnologice.

b.este posibilitatea de folosit diferite tipuri de materie prima.

c.asigura producerea liantului de ipsos cu o calitate inalta.

d.se usureaza procesul de exploatare.

e.continuitatea procesului tehnologic.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1.1.4 Descrierea Operatiilor Tehnologice

Procesul tehnologic include urmatoarele operatii tehnologice:

Roca de ghips        

Extragerea din scoarta terestra

Transportarea la fabrica 

Depozitarea materiei prime

Depozitarea intermediara in buncar

Dozarea ghipsului

Transportarea ghipsului 

Concasarea rocei de ghips

Transporatarea ghipsului concasat

Depozitarea intermediara a ghipsului concasat

Dozarea ghipsului concasat

Incarcarea in cuptorul rotativ

(uscatorul de tip tambur)

Tratarea termica a ghipsului concasat

Depozitarea intermediara a semifinitului

Macinarea semifinitului

Ontinerea liantului de ipsos

Depozitarea intermediara a liantului de ipsos

Transportarea liantului de ipsos la deposit

Depozitarea produsului finit

  

Figura 2. Schema tehnologică de fabricare a ipsosului de construcții în fierbător

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1 – buncăr pentru piatra de ghips; 2 - trabsportor bandă; 3 – concasor cu fălci; 4 – elevator;
5 – buncă de alimentare a morii; 6 –
alimentator cu disc; 7 – moara cu cuvă; 8 – ciclon; 9 – baterie de cicloane; 10 – ventilator;
11 – filtru mâinecă; 12 – șnec; 13 –
camera de sedimentare; 14 – buncăr de acumulare; 15 – fierbător; 16 – camera de
menținere; 17– silozuri pentru ipsos.
Producerea ipsosului de construcții în fierbător
Cea mai răspândită metodă de fabricare ipsosului pentru construcții este cea cu folosirea
fierbătorului. La uzine de obicei se folosesc fierbătoare de două tipuri: de capacitate mica (3
m3) și de capacitate mare (15-25 m3).
fierbător pentru Ipsos

1- cazan cilindric; 2-conductă pentru gaze fierbinți; 3- palete de amestecare; 4- ax vertical;

5- capac de închidere; 6 –focar.
Productivitatea unui fierbător cu capacitatea 12-15m3 constituie cca 8-14 t pentru un ciclu
tehnologic.
Fierbătorul (fig. 1) reprezintă o construcție cilindrică din oțel 1, cu fundul concav,
străbătută de o conductă 2, prin care circulă gaze fierbinți rezultate de la un focar 6. În interior, pe
un ax vertical sunt fixate paletele 3, care asigură amestecarea
continuă a materialului în vederea realizării unei deshidratări
omogene.
Denumirea de fierbător vine de la faptul că în timpul
deshidratării se produce o eliminare energică a apei sub formă de
vapori care, străbătând pulberea de ghips, produce o agitare
asemănătoare unei fierberi.

1- cazan cilindric; 2-conductă pentru gaze fierbinți; 3- palete

de amestecare; 4- ax vertical;
5- capac de închidere; 6 –focar.
Productivitatea unui fierbător cu capacitatea 12-15m3
constituie cca 8-14 t pentru un ciclu
tehnologic.
Fierbătorul (fig. 1) reprezintă o construcție cilindrică din
oțel 1, cu fundul concav, străbătută de o conductă 2, prin care
circulă gaze fierbinți rezultate de la un focar 6. În interior, pe un

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 ax vertical sunt fixate paletele 3, care asigură amestecarea continuă a materialului în vederea
realizării unei deshidratări omogene.
Denumirea de fierbător vine de la faptul că în timpul deshidratării se produce o eliminare
energică a apei sub formă de vapori care, străbătând pulberea de ghips, produce o agitare
asemănătoare unei fierberi.
Schema tehnologică de fabricare a ipsosului înfierbător constă în următoarele (fig.2):
Piatra de ghips se aduce la uzină pe cale feroviară sau auto și se descarcă în depozit de tip hală, si
se depozitează în depozit
Depozitul materiei prime este destinat pentru asigurarea procesului tehnologic cu materia
prima pentru 7 zile lucratoare. La fabricile de gips, se folosesc depozite deschise de șanțuri și stive
și șanțuri pentru materii prime.De cele mai multe ori, depozitul este echipat cu un pasaj cu o cale
ferată. Gipsul este descărcat în partea de mijloc a zonei betonate a depozitului.Materialele se
descarcă din vagoane și se încarcă în buncărele de primire cu ajutorul unei macara rulante cu
mâner clapetă.Se folosesc găleți clapeta cu închiderea forțată a fălcilor.Cele mai eficiente sunt
grapele electro-hidraulice vibratoare cu o capacitate de până la 3,5 metri . Buncărele de primire se
poate de  încărcat cu un buldozer.
Din depozit cu ajutorul macaralei graifer se încarcă în buncărul de primire 1 după care se
dozează în concasorul cu fălci 3. Pietrișul obținut cu fracția 0-70 mm se îndreaptă prin intermediul
elevatorului 4 în buncărul de pietriș 5 situat deasupra morii cu cuvă. Dozatorul cu disc 6
alimentează moara cu cuvă 7 cu pietriș unde totodată vin și gazele fierbinți cu temperatura 300-
400°C eliminate din fierbător. În moară sub acțiunea gazelor fierbinți ghipsul se usucă, dar și
parțial se deshidratează. Ghipsul măcinat și uscat și parțial deshidrata se transportă cu ajutorul
gazelor în ciclonul 8, unde se sedimentează cca 92-95 % de făină.
Făina sedimentată cu ajutorul șnecului 12 se transportă în buncărul de materie primă
măcinată 14, iar gazele sunt supuse curățirii suplimentare în baterie de cicloane 9, unde are loc
captarea a cca 4-6 % de făină, și în final gazele sunt curățate în filtru mânecă 11 (sau filtru
electric). Din buncăr făina de ghips se alimentează prin șnec în fierbătorul 15 unde are loc tratarea
termică a materiei prime.
Durata de deshidratare a ghipsului depinde de dimensiunile fierbătorului, finețea de
măcinare a ghipsului și alți factori și variază în limitele 1-3 ore. După cum se vede din grafic, timp
de cca 11 min temperatura materiei prime crește de la 80 la 120 °C. Apoi, necătând la faptul că
căldura se debitează, temperatura materialului rămâne neschimbată. Această perioadă de timp
denotă eliminarea activă a apei cristaline și transformarea ei în abur – proces care necesită o mare
cantitate de căldură. În această perioadă de timp se observă fierberea intensivă a gipsului.

Figura 3. Curba de fierbere a ghipsului 

Creșterea treptată a temperaturii se
explică prin  faptul că în material
rămâne tot mai puțin  dihidrat de
sulfat de calciu, iar materialul se 
sedimentează. 
Aburul eliminat în procesul de
fierbere este  poluat cu particule fine de
material și de aceea  este purificat în filtru
mânecă 11 sau filtru  electric. După
terminarea ciclului de fierbere  ipsosul
este descărcat în camera de menținere 16.
Aici ipsosul se menține cca 20-30 min,
timp  în care se răcește, dar și are loc omogenizarea  chimică a materialului. Particulele care nu s-
a  deshidrata se deshidratează pe contul căldurii materialului, iar particulele deshidratate  complet
se hidratează până la semihidrat.  Ipsosul obținut se transportă la depozit.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
     1.1.5  Descrierea utilajului tehnologic

1. Transportorul cu banda:

Transportorul cu banda este unul dintre cele mai raspandite tipuri de instalatii de transport
continuu, fiind destinat atat pentru deplasarea sarcinilor granuloase cat si pentru deplasarea
sarcinilor individuale.

Ele se compun din urmatoarele parti principale: elementul flexibil, care este banda de transport
(1), ghidata de rolele de sustinere pe partea plina si goala (2);

tobe de actionare (4);

tobe de intoarcere (6);

dispozitiv de intindere (5);

dispozitiv de alimentare (7);

dispozitiv de descarcare si structura de traseu (3).

           Structura transportorului cu banda

Structura de traseu, este determinata de forma de albiere a benzii si asigura sustinerea organului
flexibil de tractiune prin intermediul rolelor.Transportul cu banda se foloseste pentru deplasarea
orizontala sau inclinata, sub unghi care nu trebuie sa fie mai mare decat unghiul pentru care
sarcinile ce se deplaseaza incep sa alunece pe banda sub propria greutate.Ramura incarcata a
benzii fiind cea superioara, ghidarea se poate face prin dispozitive de sustinere cu o rola, in forma
de jgheab cu doua role, trei role, sau mai multe role.
Cand reazemul are o singura rola el este drept si banda are o forma plata, cand el este alcatuit din
doua, trei sau mai multe role care se rotesc pe axele asezate sub un unghi oarecare una fata de
alta, banda capata forma unui jgheab.
Avantajul intrebuintarii pentru ramura de lucru a unui reazem cu role in forma de jgheab, consta
in cresterea productivitatii transportului datorita maririi sectiunii curentului de material
transportat, comparativ cu cel cu reazem drept.
Prezinta dezavantajul unei constructii mai complicate.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Rolele reprezinta elementul principal de care depind rezistentele specifice de transport, efortului
din banda si consumul specific de energie.
Rolele de ramura plina pot fi din teava sau cu ax flexibil.
Dezavantajul acestor role este ca cel cu discuri si cu nervuri elicoidale se curata greu daca pe ele
se lipeste material, iar in cazul cand nu se rotesc, discurile si nervurile prin tocire isi formeaza
muchii taietoare.Cand banda are forma de albie, atat inainte cat dupa tobe este necesara o trecere
treptata de la forma de albie la cea plata si invers, pentru a reduce tensiunile suplimentare care
apar in marginile benzii si respectiv uzura acestuia.

2.Concasor cu falci:

Concasoarele cu falci se caracterizeaza prin prinderea bucatilor de material intre doua piese
robuste de masa mare, ale caror suprafete prin apropiere exercita o forta de compresiune asupra
materialului.Concasoarele se folosesc in cazul cand, in urma unei singure trepte de maruntire,
trebuie sa se obtina un amestec destul de bine dispersat de particule maruntite. Concasoarele
maruntesc foarte bine materialele casante si sunt mai putin eficiente in cazul produselor umede
sau a celor care contin o cantitate mare de grasime. Concasoarele cu falci sunt folosite in special
la maruntirea grosiera dar in anumite cazuri si la cea mijlocie. Cel mai ades sunt intalnite in
industria miniera, a materialelor de constructie dar si in industria alimentara, in special a
zaharului, pentru maruntirea pietrei de var ce intra in procesul tehnologic de fabricare a zaharului.
Gradul de maruntire variaza intre 2 si 6 la bucatile mari si dure si intre 5 si 10 la bucatile de
marime mijlocie.
3. Elevator cu cupe:

Elevatoarele sunt instalaţii de transport continuu cu organ flexibil de tracţiune ce permit

deplasarea materialelor în vrac, pe verticală sau pe o direcţie apropiată de verticală (65o –
90o ).Organul de tracţiune este banda sau lanţul, iar ca organe purtătoare de sarcină sunt folosite
nişte cupe fixate de organul de tracţiune.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Construcţia unui elevator cu cupe este prezentată în figura 1. Elevatorul constă din organul
flexibil de tracţiune (5) pe care sunt fixate cupele (6), tamburul de antrenare (7) montat la partea
superioară , tamburul de întindere (2) montat la partea superioară , totul fiind închis în carcasa
inferioară (1) , carcasa intermediară (4) şi carcasa superioară (8). Alimentarea cu material se face
prin coşul de alimentare (3) iar evacuarea prin fereastra de evacuare (9)
Cupele se execută din tablă de oţel cu grosimea de 2 8 mm. Din punct de vedere al formei se
deosebesc două tipuri de cupe cu fundul rotunjit şi cu fundul ascuţit.
Cupele cu fundul rotunjit se execută în două variante: execuţie adâncă cu unghiul la vârf de 65o şi
cu adâncimea redusă, unghiul la vârf de 45o. Primele se folosesc la transportul materialelor cu
granulaţie fină şi care curg uşor, iar celelalte pentru materiale care curg greu şi au tendinţa de a
adera la pereţii cupei.

4.Moara cu cuva:

minereu brut: 18 - lift; OUTWIW Porter Fig. 32. Moara cu arbore 1 - canale de gaze de
ardere fierbinți; 2- canale laterale ale gazelor fierbinti; 3 - arbore moara; 4 - ciocanele
(bătaie) morii; 5 - a mea

Moara Cuva Mare, Moghilev 3MKZ-240, 3,5kW, 2850rpm, cupru

Printre modelele de uruitoare clasice cu cuva marita se numara si Moghilevul MKZ-240 care face
parte din familita de scule de casa cum este drujba Moghilev, motocoasa Moghilev, moara
Moghilev cu cuva obisnuita si acum moara Moghilev cu cuva mare.
Aceasta are un motor indeajuns de puternic (3.5kW) cu condensator pentru faramitarea cerealelor
tip porumb, grau, seminte de floarea soarelui, ovaz, orz precum si mazare sau fasole etc.
Prin urmare veti bucura animalele si pasarile cu amestecuri de uruiuala de diferite gusturi,
preparate rapid pentru folosire imediata sau depozitare.
Moara este dotata cu 20 de ciocanele dispuse 4x5, bine ascutite si capabile sa sfarme si stiuletii cu
conditia ca acestia sa nu depasiasca diametrul tubului de alimentare, altfel il veti bloca.
Cuva dreptunghiulara 31x32cm si a dancimea de 16cm va permite sa incarcati moara cu o galeata
de cereale. Intre cuva si zona de faramitare puteti asambla clapeta de reglare a debitului de boabe.
Aceasta mai are si scopul de a preveni refularea atunci cand cuva se goleste.
Specificatii tehnice:
Putere motor: 3500w (3.5kw);
Rotatii pe minut: 2850;
Alimentare: 220 V;
Capacitate macinare boabe: pana la 200kg/h;
Capacitate macinare stiuleti intregi pana la 100kg/h;
Nivel de zgomot redus;
Butuc cu 20 de ciocanele si 2 cutite;
4 site de 2/3/4/5mm.

5.Snec:
Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut
cu o paletă elicoidală.
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 La transportoarele cu melc, carcasele elevatorului dispun de carcasa de tabla, cu dimensiuni
standardizate, flanse de legatura, iar in partea superioara, de vizor. Pentru o rezistenta mai ridicata
se poate utiliza otel aliat cu mangan. Pentru un demontaj simplu si rapid al arborelui cu melc, sunt
montate la capete, protectii usor demontabile.
La transportoarele cu melc in tub, cupa transportoare dispune pe tub de capete cu protectii, pentru
un demontaj simplu si rapid al arborelui cu melc.
Propulsia este realizata cu un motor cu reductor.
Sisteme de siguranta, compuse din turometre si indicator de umplere, supravegheaza sistemul
operational al transportorului cu melc.

6. Fierbator pentru ipsos:

Cazanul este proiectat pentru deshidratarea a două gips de apă măcinată în gips semi-apos și este
un cilindru vertical de oțel cu fundul sferic-2 (vezi figura -3). Cazanul este asamblat din elemente
din fontă, iar îmbinările dintre ele sunt sigilate cu o masă de azbest. Cazanul este încălzit prin
fund și suprafața laterală. Pentru a mari suprafata de incalzire, in interiorul cazanului este
suspendata o manta metalica care este si carcasa melcului.
În direcția orizontală, prin el trec patru țevi de flacără-3, situate în două rânduri (unul deasupra
celuilalt), Corpul cazanului-4 se sprijină pe trei suporturi din fontă cu o fundație de beton sub ele.
Poarta culisanta -9, situata in interiorul cazanului, permite inchiderea geamului in
carcasa. Fereastra este folosită pentru descărcarea gipsului finit în jgheab. Oblonul este echipat cu
un motor electric care îl deschide și închide după cum este necesar. Partea superioară a cazanului
este folosită pentru a crea un spațiu de abur. Partea superioară a cazanului este un cilindru format
din două jumătăți și închis cu un capac.
 

Figura 8.3 - Fierbător

Pe capacul cilindrului există două conducte
de racordare pentru conectarea melcului de
încărcare-8 la ele, precum și o conductă de
derivație pentru conectarea unei conducte
de evacuare a aburului, două indicatori de
nivel, două trape de inspecție pentru
întreținerea și inspecția spațiului interior al
cazanului și doi senzori de sarcină instalați
pe conductele de admisie utilizate pentru a
controla fluxul de gips în cazan.
La capătul inferior al arborelui vertical sunt
instalate patru lame care servesc la
deplasarea masei de gips în timpul
procesului de gătire. Rotirea palelor
arborelui vertical se realizează cu ajutorul unui motor electric printr-o cutie de viteze. Procesul
tehnologic de funcționare a cazanului se desfășoară în regim automatizat continuu.
Pulberea proaspătă de gips este alimentată continuu în cazan pe parcursul întregului proces de
prelucrare. Datorită acestui fapt, se menține constant un grad ridicat de saturație a materialului cu

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 aer și vapori de apă, ceea ce duce la îmbunătățirea proprietăților și modificarea compoziției
produsului final din gips.
Procesul tehnologic de producere a gipsului pe baza unui cazan de gips poate fi descris după cum
urmează:
1. În primul rând, piatra de ghips este introdusă în concasorul cu falci în bucăți mari prin
intermediul unui sistem de transport. În concasor, acesta este zdrobit în piatră zdrobită cu o
fracțiune de 20-60 mm. Dimensiunea fracției de produs final - pietriș de gips poate fi ajustată în
funcție de designul concasorului.
2. Mai departe, piatra de ghips zdrobită, trecând prin separatorul de fier, intră în moara de măcinat
fin, unde moara transformă piatra de ghips zdrobită în pulbere. Morile pot fi folosite în diferite
moduri, cum ar fi bile, ciocan, role-pendulare, arbore și altele. În moară, materialul este măcinat
în pulbere și încălzit și uscat cu gaze fierbinți.
Finețea materialului de măcinare și productivitatea morii joacă un rol important și depind de
viteza fluxului de gaz care este alimentat în moara. Gazele de ardere de la cazanele de gips sunt
folosite ca purtător de căldură. În funcție de regimul termic ales la arderea gipsului, gazele de
ardere sunt alimentate cu o temperatură cuprinsă între 300 și 500 °C.
În moară, gipsul mărunțit și separat până la un reziduu pe sita nr. 02 de cel mult 2-5% este
introdus în sistemul de precipitare a prafului printr-un curent de praf-aer. La fel ca si in metoda
descrisa mai sus, dupa iesirea din moara, amestecul gaz-praf trece printr-un sistem de dispozitive
de colectare a prafului (cicloni, filtre cu saci etc.).
Mișcarea gazelor în sistem este forțată și se realizează datorită funcționării ventilatoarelor
centrifuge. Trecând printr-un sistem de dispozitive de decantare a prafului (cicloni, precipitatoare
electrostatice, filtre cu saci), produsul zdrobit este alimentat în buncărul de
alimentare. Temperatura pulberii depinde de temperatura gazelor la ieșirea morii (85...105 °C) și
poate varia de la 70...95 °C.
3. În cazan, pulberea de gips se fierbe în detrimentul gazelor de ardere cu temperatura de 800-900
°C. Gazele fierbinți sunt furnizate prin tuburile de flacără și canalele exterioare create de
căptușeala cazanului.Voltatorul de căldură poate fi gaz natural sau alt tip de combustibil.În
procesul de gătire a gipsului amestecul de gips este amestecat constant cu ajutorul lamelor și
durează. 1 ... 2 ore sau mai mult. În digestor, ghipsul nu intră în contact direct cu gazele de ardere
fierbinți, iar temperatura acestuia poate varia între 100-180 °C. Arderea combustibililor gazoși
sau lichizi are loc într-un cuptor special de încălzire a cazanului.
In prima perioada, temperatura de functionare in centrala ajunge la 110...120°C. Pulberea de gips
este încălzită până la 110…120°C, respectiv, și are loc deshidratarea intensivă a
gipsului. Urmează apoi a doua perioadă când apa de hidratare se evaporă și începe procesul de
deshidratare, sau cum se mai numește și fierbere în masă. În a treia perioadă, are loc o creștere
rapidă a temperaturii și o scădere bruscă a intensității reacției de deshidratare. Pe măsură ce
densitatea crește și încetează vaporizarea produselor de deshidratare rezultate, masa de gips
devine mai densă și masa sa în cazan scade.
Această etapă se numește prima precipitare a pulberii.
A doua decantare a pulberii de gips are loc în ultima perioadă de gătire când sulfatul de calciu
deshidratat hemihidrat se transformă în anhidrit. În plus, produsul finit este descărcat din cazan în
buncărul de primire și transferat în silozuri folosind transport mecanic sau pneumatic.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 1.1.6 Securitatea și sănătatea în muncă
   Măsuri de siguranță la exploatarea echipamentelor La exploatarea echipamentelor de
zdrobire și măcinare, mă pentru sortarea și separarea materialelor și mașinile de transport,
lucrătorii trebuie să respecte regulile tehnologiei de siguranță.  
Concasorul trebuie să fie interblocat cu dispozitivele de transport.  Înainte de a porni
concasorul, ei verifică funcționalitatea tuturor părților instalației, starea dispozitivelor de
lubrifiere, funcționalitatea gardurilor, starea desprăfuitoarelor.Asigurați-vă că nu există sunet și
prezența dispozitivelor, alarme luminoase.  în asemenea moloz.  La pornirea concasorului, nu ar
trebui să existe material în spațiul său de lucru.  Concasorul este pornit: mai întâi sunt pornite
dispozitivele de transport de sunet și lumină din spatele concasorului, răcirea cu apă, acționarea
secvenței concasorului, apoi sistemul de semnalizare a pompei de ulei, iar materialul este
alimentat în el.  
Oprirea se efectuează în ordine inversă.  În caz de defecțiuni și defecțiuni, concasorul este
oprit și se iau măsuri pentru eliminarea acestora.  
Pentru a respecta modul de funcționare al morii, este necesar să se monitorizeze sistematic citirile
instrumentelor;  verifica calitatea produsului finit;  monitorizați cantitatea de gips care intră în
măcinare: monitorizați uniformitatea alimentării sale Procian, precum și asigurați-vă că boabele
sunt returnate în mod continuu de la separator la moară, funcționarea gipsului și modul de
funcționare al colectoarelor de praf;  temperatura rulmenților, nepermițându-i să crească peste
65°C;  să controleze starea etanșărilor la gurile de intrare și de ieșire ale morii, precum și a
dispozitivului de încărcare și descărcare pentru morile care funcționează în ciclu închis);  verifica
sistemul de lubrifiere.  
Ecranele trebuie echipate cu sisteme de aspirație și praf. Înainte de punerea în funcțiune se
verifică sitele și arcurile, fixarea vibratorului pe cutie, greutățile de pe volant, strângerea
șuruburilor carcaselor rulmentilor site, gradul de stare de vibrație.

Reguli de siguranță:
 Înainte de a începe lucrul, aragazul de ghips inspectează centrala din exterior, acordând
atenție faptului că capacele, jgheaburile de încărcare și descărcare, porțile și
mecanismele de antrenare sunt în stare bună. 
 Verifică punerea la pământ a pieselor metalice ale echipamentului, dispozitivelor de
protecție și de închidere, alarmelor și blocajelor.
 Înregistrează în jurnalul de acceptare datele privind acceptarea digestorului de gips.  În
timpul lucrului, tehnologul monitorizează progresul gătirii gipsului în cazan;  în același
timp, utilizează date de laborator privind calitatea materiilor prime și a produselor finite; 
monitorizează starea agitatorului și a dispozitivelor de alimentare, etanșeitatea
conductelor, a dispozitivelor de admisie și descărcare și a porților;  notează în jurnal
observații despre deficiențe și eliminarea acestora;  dacă problema nu poate fi eliminată,
oprește centrala.  
 La întreținerea echipamentelor este interzisă: încărcarea cazanelor cu trapa de inspecție
deschisă și jgheabul neînchis etanș;  reîncărcați cazanul cu gips brut măcinat la o
temperatură a materialului peste 100 ° C pentru a evita emisiile de gips fierbinte din
cazan;  lucrul cu palete și raclete defecte ale agitatorului, cu capacele melcului demontate
și defecte, precum și tuburi de flacără arse și fundul cazanului: lucrați cu sisteme de
decantare a prafului defecte. 

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
  Lucrarea cazanelor este oprită imediat în caz de accidente și accidente, spargerea
pieselor și mecanismelor cazanului din gips.  Stăpânul este informat despre acest lucru. 
Cazanul nu poate fi reparat până când temperatura nu s-a răcit peste 40 ° C. La sfârșitul
schimbului, bucătarul predă echipamentul schimbului său.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Calculul tehnologic la producerea ipsosului în fierbător

Date inițiale:
Produsul finit: ipsos
Tehnologia de fabricare:  în fierbător 
Productivitatea secției:  60 000 t/an

1. Selectarea regimului de lucru al întreprinderii

Pentru calculul utilajului tehnologic, cantității de materii prime, și suprafeței de lucru al secțiilor
este nevoie de cunoscut regimul de lucru al întreprinderii.
Regimul de lucru al secției, sectorului liniei proiectate este caracterizat de numărul de zile
lucrătoare în an, numărul de schimburi în zi și numărul de ore în schimb.
Regimul de lucru se întocmește în baza ”Normelor tehnologice de proiectare” a întreprinderilor
din ramura dată.
Regimul de lucru al secției se recomandă a fi inclus în tabelul 1:
Tabelul 1. Regimul de lucru al întreprinderii
Nr. Denumirea Num. de Num. de Num. Fondul Coeficientul Fondul
d/o secției, zile schimburi de ore anual de de utilizare a anual al
sectorului lucrătoare în zi în exploatare a utilajului timpului
tehnologic pe an schimb utilajului, h de lucru T,
(2x3x4) h
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Pregătirea 305 2 7 4270 0,92 3928
materiei
prime
2. Tratarea 365 3 8 8760 0,92 8059
termică
3. Depozitarea 365 3 7 7665 0,92 7052
NOTĂ: coeficientul de utilizare al utilajului întreprinderilor este egal cu 0,92.

1. Productivitatea sectorului tehnologic proiectat

Reieșind din regimul de lucru primit se face calculul productivității pentru fiecare sector
tehnologic prestailit în regimul de lucru al secției după semifabricate și produs finit. La calculul
productivității se ține cont și de rebutul și pierderi de material inevitabile în timpul producerii,
acestea fiind reglementate de norme existente.Calculul productivității pentru finecare sector
tehnologic se execută cu formula:
Ps=P01-R100,
în care:  Ps- productivitatea anuală a sectorului calculat;
P0- productivitatea sectorului precedent, care a fost calculat;
R- pierderi și rebut de producție.
Rezultatele calclelor se includ în tabelul de mai jos:
Tabelul 2. Productivitatea întreprinderii
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Nr. Denumirea Unit. Formula Productivitatea
d/o sectorului măs. productivității pe an, în zi, Pzi în schimb, pe oră,
tehnologic anuale Ps  Psch Ph
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Pregătirea t 600001-2100 74663 244,79 122,395 17,485
materiei prime
2. Tratarea termică t 600001-18100 73170 200,46 66,82 8,35
3. Depozitarea t 600001-0100 60000 164,383 54,79 6,84
1. Calculul sectorului tehnologic: Depozitare
Pan=600001-0100=60000 t 
Pzi=60000365=164,383 t 
Pschimb=164 3833=54,79t 
Ph=54,798=6,84 t 
2.  Calculul sectorului tehnologic: Tratarea termică
Pan=600001-18100=73170t 
Pzi=73170365=200,46 t 
Pschimb=200,463=66,82 t 
Ph=66,828=8,35 t 
3.  Calculul sectorului tehnologic: Pregătirea materiei prime
Pan=731701-2100=74663 t 
Pzi=74663305=244,79 t 
Pschimb=244,792=122,395 t 
Ph=122,3957=17,485 t 

1. Calculul resurselor materiale

În acest compartiment sunt specificate următoarele date:
 tipul materiei prime utilizate;
 rețeta compoziție ceramice;
 norma de consum de materie primă pentru o unitate de articol.

Rezultatele se includ în tabelul 5.

Tabelul 3. Fișa de consum specific de resurse materiale
Nr. Denumirea Unit. Norma de consum Necesarul de materiale
d/o materiei prime măs. la unitate de pe an în zi în pe
articol schimb oră
1 2 3 4 5 6 7
1. Piatra de gips t 1,02 51020,4 167,28 83,64 12,0
Cm=Cm.fCp.f=7466360000=1,24
1. Alegerea și calculul utilajului tehnologc
Prin calculul tehnologic al utilajului se subânțelege productivitatea și numărul mașinilor necesare
pentru satisfacerea productivității propuse a secției.
Preventiv se alege utilajul, luându-se în considerare caracteristicile fizico-mecanice a materiei
prime și cerințele impuse articolelor gata. Selectarea utilajului se va face din literatura de
specialitate corespunzătoare sau alte surse (ex. internet)
Formula de calcul a numărului de mașini este:
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 n=PhPmku,
în care: Ph- productivitatea pe oră necesară (din tabelul 4);
Pm- productivitatea pe oră a mașinii alese;
ku- coeficientul de tilizare a utilajului, se determină pentru diferite grupe de utilaj:
 utilaj tehnologic cu acțiune continuă (mori cu bile, concasoare, prese melc etc.) – 0,8...0,9;
  utilaj cu acțiune periodică ( malaxoare, dozatoare etc.) – 0,5...0,6;
 utilaj de ridicare-transportare cu acțiune periodică (ascensor cu schip, macara, troliu etc.)
– 0,3...0,4.
După selectarea utilajului tehnologic se întocmește borderoul utilajului conform tabelului 6.
Lista utilajului de bază:
-Concasor cu fălci
-Moara cuvă
-Fierbător
1. Selectarea concasorului cu fălci
Productivitatea sectiei de concasare în oră este de 12 t
12
n= =0,75 - este nevoie de un concasor cu fălci tip DCD 4702
20∗0,80

2. Selectarea fierbătorului
Productivitatea sectiei de tratare termica este de 7 t/oră
7
n= =0,58- este nevoie de un fierbător CMA 
15∗0,80

3. Selectarea morii cuvă

Productivitatea sectiei de preparare a materie prime în oră este de 17 t
17
n= =0,85 - este nevoie de o moara cuva.
25∗0,80

Tabelul 4. Borderoul utilajului tehnologic

Nr. Denumirea și caracteristica Numă Puterea motorului electric, Notă
d/o succintă a utilajului rul de Eu, kW
unităț pe unitate total
i
1 2 3 4 5 6
Concasor cu fălci
DCD 4702 1 40 40 Anexă clasroom
1. Orificiul de încărcare- 700x500
Dim. Orificiului de descărcare
10-60 mm
Productivitatea 12-70 t/ore

2. Fierbător CMA http://

www.strommas
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Dimensiunile: 5500x5360x8690 1 56,6 56,6 h.ru/catalog/
T=100-1800C tekhnologiya-
Productivitatea 9-15 t proizvodstva-
1 78 78 stroitelnogo-
gipsa-na-baze-
3. Moara cuva MVS gipsovarochnyk
Productivitatea 16-33 t h-kotlov/?
Dimensiuni 10000x5500x7500 fbclid=iwar06cg
dob46ksvd9ws9
rdxoynthf05jf4c
ep2h7-
zdccp6mipovnm
rmljum

Total Eu, 184,6

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Fișa tehnologică de control inițial-producerea lianților de ipsos
Parametrii, indicații,
Denumirea Utilaj, mașini,
Subiectul de control cerințe tehnice,
materialului aparate de control
desene etc
Rocă de ghips -Valoarea partied a -cântare tehnice -Qanuala carierei≥1oooooo
CaSO4*2H2O ghipsului -Cântar ethnic mg
-Masa probei medie -lopățica de laborator Masa partidei ≤2000
-Selectrea probei mg
medii -Qanuala carierei≤1000000
mg
Masa probei ≤1000
mg
-Standard 4013-82
Mprobei=50 kg dacă
dmax=60mm
Mprobei=300 kg dacă
dmax=300mm
-Se scot din 10 locuri
(minim)
-Standard 4013-82
-Conținutul de -Cuptor cu mufel -sorturi, % 1-95, 2-90,
mineral, ghips -termometru 3-80, 4-70
CaSO4*2H2O -cântar analitic - CaSO4*2H2O
-temp. de tratare
termică=400 +/- 15 gr
Celsius
-Standard 4013-82
-Conținut de apă -Cuptor cu mufel -sorturi, 1-19,88, 2-
cristalizată -termometru 18,83, 3-16,74, 4-
-cântar analitic 14,64
-apă crstalizată
-temp. de tratare
termică=400 +/- 15 gr
Celsius
-Standard 4013-82
-Compoziția -set de ciururi -fracțiunea
granulometrică -calibr 60..300mm
-cântar tehnic -Conținutul granulelor
d¿60, m≤5%
D¿300mm, m≤ 15 %
-Ciururi:1.300mm,
2,60mm
-standard 4013-82
-Umiditatea -Uscător de laborator m1−m2
-Termometru W = ∙ 100 %
m2
-Cântar tehnic t ° uscat ≤50. .60 °-
duritatea = 2

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Fișa tehnologică de control operațional-producerea lianților de ipsos
Parametrii,
Utilaj, mașini Utilaj, mașini,
Denumirea Subiectul de indicații, cerințe
din schema aparate de
materialului control tehnice, desene
tehnologică control
etc
Depozitarea a)deposit -volumul -vizual -rezervă ≤ 3
materiei prime general materiei prime -indicator de săptămâni de lucru
descoperit -Înălțimea nivel-indicator -h=5..7m
b)macaraua cu stivelor intern a =V≤0,9
graifer -nivelul de nivelului de
c)deposit încărcare încărcare
interior
Dozarea -alimentator cu -valoarea -vizual -pasul de
ghipsului jgheab pasului de -cronometru mișcare=10..50mm
mișcare a -șablon -ꝺstratului≤20
jgheabului -Linclinare≤5..6
-grosimea
stratului
-unghiul de
înclinare
Concasarea -concasor cu -Dmax la -vizual -Dmax≤210mm
ghipsului fălci CM182Б încărcare -șablon -dmax≤20..80mm
-dmax la -ciururi-80mm, -fracșiuni
descărcare 40mm, 20mm 40..80=45%
20..40mm=30%
0..20mm=25%
Depozitarea -buncăr -nivelul de -indicator intern -tmin=2h de lucru
ghipsului încărcare a nivelului
concasat

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 3.1 Date generale
Ipsosul se obține prin arderea în cuptoare a pietrei de ghips la temperaturi până la 300 oC,
măcinarea lui făcându-se înainte sau după ardere. Între sorturile de ipsos se deosebesc ipsosul de
construcție, ipsosul de modelat (ipsosul alabastru) și ipsosul de stucatură.
În raport cu puritatea compoziției și finețea de măcinare, ipsosul de construcție se fabrică
de tipurile A și B, iar ipsosul de modelat de calitatea I și II.
Priza și întărirea ipsosului de construcție începe după cel puțin 3 min și se termină după
maximum 30 min. Pentru mărirea timpului de priză se întrebuințează diferiți întârzietori de priză
pe bază de clei de oase și făina de castane.
Ipsosul se livreazp în saci de hârtie și se depozitează în magazii amenajate la fel ca și
pentru depozitarea cimentului. El nu trebuie păstrat prea multă vreme întrucât se degradează, după
3 luni degradându-se în proporție de 30 %. Din această cauză este necesar să se verifice priza
ipsosului înainte de a fi folosit. În acest scop se prepară cu apă o mică cantitate de pastă de ipsos,
care se lasă în repaos.
Ipsosul de construcție de tip A se utilizează la mortarul de ipsos și var cu ipsos pentru
gleturi, iar cel de tip B se folosește la prepararea mortarului de ipsos și var cu ipsos pentru grunturi
la tencuieli.
Ipsosul de modelat se întrebuințează pentru confecționarea de tipare, precum și la
confecționarea de piese decorative.
Concurenții pe piață:
1. “Supraten SA”, Chișinău
2. „Î.C.S KNAUF-GIPS” S.R.L, Bălți

3. “Santarm” S.R.L, Chișinău

4. „Lafarge Arcom Gips”, jud. Cluj

5. „Ceprocim” S.A, București

6. „Cirom”, România

Potențialii furnizori care ne vor livra materia primă gipsul pentru producerea ipsosului este
Kompass, Europa.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor, corespunzatoare consumului de factori
de productie, pe care agentii economici le efectueaza pentru producerea si vânzarea de bunuri
materiale sau prestarea de servicii.
Clasificarea costurilor:

- Conform funcției de management

 Costurile productiei
Acestea sunt costurile suportate în fabrică pentru transformarea materiilor prime în produse finite.
Include costul materialelor utilizate în producție sau al materialelor directe, forței de muncă
directe și costurile generale ale fabricii.
 Costuri materiale
Este costul materialului de orice natură utilizat pentru producerea unui produs sau serviciu. Costul
materialului include costul de achiziție, transportul către uzină, impozite și taxe, asigurări etc.,
direct atribuibile achiziției. La determinarea costurilor materiale, se scad reducerile comerciale,
restituirile, restituirile taxelor, taxele de vânzare etc.
 Costurile directe ale forței de muncă
Include salariile și bonusurile de producție plătite personalului permanent, temporar și contractor
care lucrează direct în industria prelucrătoare. Acestea includ, de asemenea, prestații bănești care
urmează să fie plătite ulterior, cum ar fi contribuțiile de asigurări sociale, pensiile și bonusurile
legate de câștiguri. Există, de asemenea, beneficii nemonetare în cadrul acestor costuri, plătite de
companie, precum alimente, facilități medicale, educație pentru copiii angajaților, locuințe etc.
 Costuri generale de fabricație
Acestea sunt costurile, pe lângă cele două anterioare, implicate în producție. Sunt cheltuielile
implicate în serviciile publice, calitate, întreținere, supraveghetori de producție etc.
 Costuri de ne-fabricare
Sunt costurile care nu sunt suportate în transformarea materialelor în produse finite, ci în alte
activități ale companiei. Acestea includ cheltuielile de vânzare, cum ar fi cheltuielile de
publicitate, cheltuielile de livrare, salariile și comisioanele vânzătorilor, precum și cheltuielile
administrative, cum ar fi salariile executivilor și cheltuielile juridice.
- Conform trasabilității
 Costuri directe
Sunt acelea care pot fi identificate direct într-un mod ușor și incontestabil pentru un anumit obiect
de cost, cum ar fi un produs, un departament sau un centru de cost.
Exemplele includ materiale și forța de muncă directă. Unele cheltuieli de funcționare pot fi, de
asemenea, clasificate drept costuri directe, cum ar fi cheltuiala cu publicitatea unui anumit produs.
Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Costurile materiale directe, forța de muncă directă și cheltuielile directe pot fi atribuite sau
identificate direct cu un anumit centru de cost sau unitate de cost și pot fi taxate direct către acel
centru de cost sau unitate de cost.
 Costuri indirecte
Acestea sunt cele care nu pot fi atribuite unui anumit obiect de calcul al costurilor. Ele sunt, de
asemenea, numite costuri comune sau costuri generale. Costurile indirecte includ cheltuielile
generale de fabricație și cheltuielile de exploatare care beneficiază de mai multe produse,
departamente sau sucursale. Nu pot fi alocate niciunei fabrici, departament, exploatare sau
niciunui produs final. Toate cheltuielile generale sunt costuri indirecte. Costurile indirecte nu pot
fi atribuite direct, dar pot fi distribuite către diferite centre de cost sau unități de cost. Aceste
costuri se mai numesc cheltuieli comune.
I etapă: Colectarea datelor inițiale
1. Analiza produselor similare pe piața internă
Pentru a vedea dacă va fi profitabilă afacerea cu producerea ipsosului, în primul rând
trebuie să facem analiza produselor similare pe piață.
Nr. Preț de piață, lei Preț
Denumire element UM Supraten Knauf Rigips mediu de
piață
1 2 3 4 5 6 7
1. Ipsos Г-5
lei/kg 5,92 5,25 6,01 5,72

2. Ipsos de modelaj lei/kg 4,66 4,99 4,00 4,55

2. Identificarea consumului de materie primă conform produsului fabricat

Cheltuielile materiale indică raportul de calitate-preț a produsului finit.
Nr Materia primă UM Norma de consum la Preț pe Valoare
. o tonă de material piață în lei
1 2 3 4 5 6=4*5
1. Piatra de gips t 1,02 0,52 530,4

3. Valoarea utilajelor necesare de a fi procurate, cu calculul fondului de amortizare anual

Din punct de vedere economic, amortizarea reprezintă procesul de repartizare a valorii de
intrare a imobilizării (costul istoric) asupra întregii sale durate de utilizare. Amortizarea este o
cheltuială a exercițiului , ce corespunde consumației unei părți din valoarea imobilizării.
Din punct de vedere financiar, amortizarea este o componentă a capacității de autofinanțare
care permite reînnoirea imobilizărilor. Elaborarea costului istoric se face pe durata utilizării lor
prin întocmirea unui plan de amortizare.

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 N Denumire utilaj Preț de Cheltuieli de Valoare de Durata de Uzura
r procurare, montare și intrare, lei funcț. utilă, anuală
fără TVA transport (10%) ani
1 2 3 4=3*0,1 5=3+4 6 7=5/6
1. Fierbător 212033,30 21203,3 233236,6 50 4664,733
2. Concasor cu fălci 129461,82 12946,2 142408 25 5696,32
3. Elivator 81810,17 8181,02 89991,19 20 4499,559
4. Transportor snec 25939,81 2593,98 28533,79 20 1426,69
5. Baterii de ciclon 11565 1156,5 12721,5 10 1272,15
6. Transportor bandă 26700 2670 29370 20 1468,5
Fondul de amortizare pentru 1 tonă de ipsos: 0,38

4. Fondul de salarizare
Nr Profesie Nr. Calificarea Salariu CAS Total, lei
. Muncitori lunar 24%
1 2 3 4 5 6 7=5+6*3
1. Director 1 VII 13967 3352,08 17319,08
2. Manager 1 IV 9398 2255,52 11653,52
3. Contabil 1 IV 9398 2255,52 11653,52
4. Șef secția de producție 2 III 8225 1974 12173
5. Lucrători simpli 10 I 5192 1246,08 11422,4
6. Șef depozit 2 II 5492 1318,08 8128,16
7. Depozitar 3 I 5192 1246,08 8930,24
8. Electric 1 II 5492 1318,08 6810,08
9. Deridicătoare 1 I 2000 480 2480
10. Paznic 3 I 5192 1246,08 7684,16
Total salariu lunar 98254,16
Total fond salariu pentru o tonă, lei 1,96

5. Generalizator a cheltuielilor
Nr Indicator UM Coeficient Valoare,lei
.
1 Consum materie primă lei   530,4
2 Cheltuielile privind  retribuirea muncii lei   1,96
3 Cheltuielile privind  amortizarea utilajului lei   0,38
4 Cheltuieli privind arenda lei   15000
5 Total cheltuieli directe  (1+2+3+4) lei   15532,74
6 Cheltuieli indirecte  (%*5) lei 40% 6213,09
7 Total (6+5) lei   21745,836
8 Rata rentabilității (%*7) lei % 1522,20
9 Total (8+7) lei   23268,04
10 TVA  (%*9) lei 20% 4653,60
11 Total cheltuieli  (10+9) lei   27921,65

Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data
 Coala
Dabija Capitolina RPAPA – ME – 07 – 73270 – 2022
Mod Coala Nr. document Semnăt Data