U.3.6.3.

Un motor hidrostatic liniar (cilindru hidraulic de forţă) primeşte ulei la

presiunea de intrare pi  125 bar. Diametrul cilindrului este D  75 mm, diametrul tijei

pistonului este de Dt  37 mm, iar randamentul de 92% . Pe faţa inactivă a pistonului se

exercită o contrapresiune de 5,2 at. Să se determine forţa utilă exercitată de tija pistonului.
 D 2   Dt2 

Răspuns: Fu  pi   pe     50,3 kN.
 4 4 


U.3.6.4. Să se determine presiunea uleiului necesară la intrarea într-un cilindru hidraulic

cu dublu efect având diametrul pistonului D  50 mm şi diametrul tijelor Dt  25 mm pentru

a realiza o forţă utilă Fu  1800 daN. Se va considera un randament mecano-hidraulic de 86 %

şi o contrapresiune de 5 bar pe faţa opusă feţei active a pistonului.
 D 2 Dt2 
Răspuns: Fu   pi  pe         pi  14,7 MPa .
 4 4 
 

U.3.6.5. Să se determine presiunea uleiului necesară într-un cilindru hidraulic al unei

autobasculante pentru a realiza o forţă utilă Fu  2400 daN. Diametrul pistonului (de tip
plunger) este D  50 mm, iar randamentul mecano-hidraulic se consideră de 90%.

  D2
Răspuns: Fu   pi  mh  pi  13,58 MPa .
4

U.3.6.7. O instalaţie pentru testarea radiatoarelor pentru autovehicule este dotată cu un

manometru diferenţial cu mercur cu tub U în scopul determinării căderii de presiune la curgerea
apei prin radiator. Se cere să se determine această cădere de presiune în Pa, mm coloană de
mercur şi metri coloană de apă dacă se dau cotele nivelurilor mercurului în cele două ramuri
ale manometrului diferenţial: h1=323 mm şi h2=764 mm.
 
Răspuns: p   Hg  apa  g  h2  h1  = 54,5 kPa = 409 mmHg = 5,56 m.c.a.
 4.7.3. Să se calculeze grosimea peretelui unei conducte din oţel cu diametrul de 20 mm
pentru a rezista la presiunea de 150 bar. Rezistenţa admisibilă la rupere se va lua a = 15

daN/mm2, iar adaosul de coroziune, k  1,5 mm.

Răspuns: Aplicând relaţia (4.18) se obţine e = 2,5 mm.

5.10.2. Apa, având un debit de 2 l/s curge printr-o conductă cu diametrul de 32 mm,
urmată de o creştere de secţiune la diametrul de 40 mm. Să se determine debitul masic şi
vitezele de curgere a apei în cele două tronsoane.

4Q 4  2  103
Răspuns: qm = 2 kg/s; v1    2,487m s ; v2 = 1,592 m/s.
  d12 d2

5.10.4. Să se determine numărul Reynolds al mişcării aerului printr-o conductă de

ventilaţie cu secţiunea dreptunghiulară având dimensiunile de 180mm × 200mm, dacă debitul
masic de fluid este qm = 0,8 kg/s. Se va considera densitatea aerului de 1,14 kg/m3 şi

coeficientul viscozităţii cinematice   18,2 106 m2/s.

Răspuns: Debitul volumic se obține prin împărțirea debitului masic la densitate: Q =
0,702 m3/s; vmed = Q/A = 19,5 m/s; dh = 0,1895 m;
Re = 2,05.105.

5.10.5. Se determină viteza medie a apei şi a uleiului prin conducte cu diametrul de 50

mm şi rezultă 2,2 m/s. Să se determine vitezele maxime ale celor două fluide în axele acestor
conducte. Se dau viscozităţile cinematice ale apei
1 = 1 cSt şi uleiului 2 = 52 cSt.
Răspuns: Re1 = 1,1 . 105, deci regim turbulent; din tabelul 5.2 prin interpolare rezultă:
vmax = 2,693 m/s;
Re2 = 2115, deci regim laminar, viteza maximă fiind dublul vitezei medii: vmax = 4,4
m/s.
 U.6.7.1. Printr-o conductă orizontală cu diametrul d = 32 mm şi lungimea l = 10 m curge
ulei cu un debit Q = 2 l/s. Conducta are un robinet complet deschis cu un coeficient al pierderii
locale  = 18. Viscozitatea cinematică a uleiului este  = 45.10-6 m2/s, iar densitatea  = 800
kg/m3. Să se determine pierderile de sarcină şi căderea de presiune în conductă.
Răspuns: v = 2,487m/s; Re = 1768 (regim laminar de curgere);  = 0,044; hp,lin=4,33m;
hp,loc=5,67m; hp,tot=10m;  p  ghp,tot  0,784  105 Pa  0,78bar .

U.6.7.2. Prin conducta din problema de mai sus, având rugozitatea absolută k = 0,3mm,
curge apă cu acelaşi debit. Viscozitatea cinematică a apei este  = 1,02.10-6 m2/s, iar densitatea,
 = 1000 kg/m3. Să se determine pierderile de sarcină şi căderea de presiune.
Răspuns: v = 2,487m/s; Re=7,8.104; k/d=9,3.10-3; Re'lim= 1600; Re"lim=5,97.104 (regim
turbulent rugos); =0,037; hp,lin=3,65m; hp,loc=5,67m; hp,tot= 9,32m;
5
 p  ghp, tot  0,91  10 Pa  0,91bar .

U.6.7.3. Conducta de la problema U.6.7.2. se racordează la două rezervoare plasate la o

diferenţă de nivel de 15m. Să se determine debitul de fluid care curge prin conductă. Se va ţine
seama că mai intervin: coeficientul pierderii locale la intrarea în conductă =0,5 şi la ieşirea
din conductă =1, deci în total, suma coeficienţilor pierderilor locale este  =19,5.
 l 8
Răspuns: M         2  2,45 106 s 2m 5 ; Hs=-15m; Hc  15  2,45  106  Q2 ;
 d   g d 4

Debitul se obţine pentru H = 0; Q = 2,47.10-3m3/s.

U.6.7.4. La conducta din problema U.6.7.3. se adaugă încă o conductă identică în seria
cu aceasta, sau una în paralel. Să se determine debitul vehiculat prin sistemele de conducte în
aceste cazuri.
1
Răspuns: Ms =2.M=4,9.106 s2m-5; M p  2  0,61  106 s2 m5 ;
 2 
 
 M
Qs= 1,75.10-3m3/s; Qp=4,95.10-3m3/s.
 U.6.7.5. Alimentarea cu apă a unei staţii de spălare a autoturismelor este compusă dintr-
o conductă cu lungimea de 40 m şi rugozitatea absolută echivalentă k = 0,1 mm şi un recipient
cu pernă de aer. Debitul prin conductă este Q = 4 l / s (litri pe secundă). Să se determine:
a. diametrul conductei de apă;
b. viteza apei în conductă;
c. numărul Reynolds al curgerii;
d. coeficientul pierderilor liniare  ;
e. pierderile liniare de sarcină [m col. apă]
Coeficientul viscozităţi cinematice a apei este  = 1,1.10-6 m2/s.
Răspuns:Dacă se alege d=60 mm se obţin: v =1,415 m/s; Re = 7,72.104; kr=1,67.10-
3
; regim prepătratic:   0,027 ; h p  1,837 m .

U.6.7.6. O pompă de combustibil diesel umple un rezervor cu volumul de 85 l (litri) în

timp de 4 minute şi 30 secunde. Conducta de refulare (flexibilă) are o lungime de 2 m şi o
rugozitate absolută echivalentă k = 0,1 mm.
Să se determine:
a. debitul de combustibil, Q [m3/s];
b. diametrul conductei de refulare dacă se recomandă o viteză a combustibilului de 1,0...2,0
m/s
c. viteza de curgere a benzinei în conducta de refulare proiectată;
d. numărul Reynolds al curgerii;
e. coeficientul pierderilor liniare,;
f. pierderile liniare de sarcină [m col fluid].
Se dă coeficientul viscozităţii cinematice a motorinei:  = 1,7 . 10-6 m2/s.
Răspuns: Debitul volumic este: Q = 3,148.10-4 m3/s; dacă se alege d =15 mm se obţin:
v =1,781 m/s; Re = 1,571.104; kr=6,7.10-3; regim prepătratic:   0,039 ; h p  0,841m .

U.6.7.7. Într-un radiator pentru motorul unui autoturism, apa circulă între două bazine
legate prin 50 tuburi plate din alamă a căror secţiune transversală poate fi aproximată cu un
dreptunghi cu laturile a = 3 mm şi b = 14 mm şi lungimea l = 400 mm. Rugozitatea absolută
echivalentă poate fi considerată ca fiind: k = 0,02 mm. Debitul de apă care circulă prin cele 50
de tuburi în paralel este Q = 120 l/min (litri pe minut). Să se determine:
a. debitul de apă care circulă printr-un singur tub;
b. viteza medie a apei în tuburi;
c. numărul Reynolds al curgerii;
 d. coeficientul pierderilor liniare  ;
e. pierderile liniare de sarcină [m col. apă].
Coeficientul viscozităţi cinematice a apei este  = 0,326.10-6 m2/s.
Răspuns: Debitul volumic este: Q = 2.10-3 m3/s; aria secţiunii de curgere:
A = 2,1.10-3 m3/s; diametrul hidraulic echivalent dh = 4,94.10-3.
Se obţin: v =0,952 m/s; Re = 1,443.104; kr = 4,05.10-3; regim prepătratic   0,037 ;
h p  0,138 m .

U.6.7.8. Un motor hidrostatic rotativ montat pe o macara are cilindreea (volumul

teoretic de lichid vehiculat la o rotaţie): q = 40 cm3/rot, turaţia n = 1200 rot/min şi randamentul
volumic v = 0,95. Lungimea conductelor care leagă pompa de motorul hidrostatic rotativ este
l = 5 m. Să se determine:
a. debitul de ulei furnizat de pompă necesar pentru antrenarea motorului;
b. diametrul conductelor de ulei dacă viteza recomandată este de 1...1,5 m/s;
c. viteza uleiului în conducte;
d. numărul Reynolds al curgerii;
e. coeficientul pierderilor liniare  ;
f. pierderile liniare de sarcină [m col. fluid]
Coeficientul viscozităţi cinematice a uleiului este  = 45.10-6 m2/s.
Răspuns: Debitul volumic este: Q = 8,42.10-4 m3/s;
Se obţine d = 0,0327...0,0267m. Dacă se alege diametrul d = 0,03.10-3 m, se obţin: v =
1,191m/s; Re = 794; regim laminar;   0,081; h p  0,976 m .

U.6.7.9. Un motor hidrostatic liniar (cilindru de forţă) montat pe o autoutilitară are un

diametru D = 40 mm şi randamentul volumic v = 0,96. Viteza pistonului este vp = 10 cm/s.
Lungimea conductelor care leagă pompa de motorul hidrostatic liniar este l = 4m. Să se
determine:
a. debitul de ulei furnizat de pompă;
b. diametrul conductelor de ulei dacă viteza recomandată este de 1..2 m/s;
c. viteza uleiului în conducte;
d. numărul Reynolds al curgerii;
e. coeficientul pierderilor liniare  ;
f. pierderile liniare de sarcină [m col. fluid]
Coeficientul viscozităţi cinematice a uleiului este  = 40.10-6 m2/s.
Răspuns: Debitul volumic este: Q = 1,309.10-4 m3/s; se obţine diametrul
d = 0,0129...0,0091 m/s; dacă se alege d =10 mm se obţin: v =1,667 m/s;
Re = 417; regim laminar:   0,154 ; h p  8,7 m col. fluid.

U.6.7.10. Pentru ventilarea garajelor mici se recomandă un număr de 10...15 schimburi

de aer pe oră. Conducta de ventilare principală are o lungime de 20m şi secţiunea pătrată, fiind
realizată din tablă cu rugozitatea absolută k=0,05 mm. Se va considera coeficientul viscozităţii
cinematice  = 16,6 . 10-6 m2/s. Pentru un garaj cu volumul de 300 m3, să se determine:
a. debitul de aer pentru ventilare, Q [m3/s];
b. latura secţiunii pătrate a conductei de ventilare;
c. viteza aerului în conducta de ventilaţie aleasă;
d. numărul Reynolds al curgerii;
e. coeficientul pierderilor liniare,  ;
f. pierderea liniară de sarcină [m col. aer].
Viteza recomandată pentru aer în conductele de aspiraţie ale ventilatoarelor este de
10...12 m/s. Latura standardizată a secţiunii pătrate [mm]: 100, 125, 160, 200, 250, 315, 400,
500, 630.
Răspuns: Debitul de aer: Q = 300x(10...15)/3600 = 0,833...1,25 m3/s. Latura este:
0,2886...0,322. Se alege latura de 0,315 m. La o viteză v = 11 m/s se obțin: debitul Q = 1,091
m3/s; diametrul hidraulic echivalent dh = 0,315 m,
Re = 2,087.10-5; kr = 1,587.10-4;   0,018 ; hp = 6,52 m coloană de aer.

U.7.8.1. Viteza din axul unei conducte cu diametrul D = 276 mm prin care curge aer cu
densitatea  = 1,14 kg/m3 se determină cu ajutorul unui tub Pitôt-Prandtl. Se măsoară o presiune
dinamică pd = 57 Pa. Să se determine viteza, debitul volumic şi debitul masic dacă se ia în
considerare un raport vmed vmax  0,82 .
Răspuns: vmax  10m s; vmed  8,2 m s ; Q = 0,491 m3/s; qm = 0,559 kg/s.

U.7.8.2. În conducta de mai sus se montează o diafragmă cu diametrul orificiului de 200 mm.
Presiunea diferenţială măsurată între prizele diafragmei este p = 451 Pa. Să se determine
debitul volumic şi debitul masic dacă se consideră un coeficient de debit  = 0,5556.
Răspuns: Q = 0,491 m3/s; qm = 0,559 kg/s.

U.7.8.3. În axa unei conducte de ventilaţie cu diametrul D = 150 mm, la ieşirea aerului în
atmosferă (densitatea  = 1,125 kg/m3), se montează o sondă Pitot, determinându-se presiunea
totală: ptot=90Pa. Să se determine viteza maximă şi debitul volumic de aer, dac[ sxe d[ raportul:
( vmed vmax  0,82 ).
Răspuns: vmax = 12,65 m/s; Q = 0,224 m3/s.

U.7.8.4. Pe o conductă cu diametrul interior, D = 50 mm folosită pentru alimentarea cu păcură

(  = 998 kg/m3) a unui cazan energetic s-a montat, în vederea măsurării debitului, un ajutaj
având coeficientul de debit  = 0,54 şi diametrul minim d = 32 mm. Să se determine debitul
masic de păcură dacă presiunea diferenţială este  p = 2 kPa.
Răspuns: qm = 1,607 kg/s.

U.7.8.5. Pentru determinarea debitului apei de răcire de la o staţie de compresoare, s-a montat
un confuzor la ieşirea apei în mediul ambiant. Diametrul interior al conductei este de 100 mm,
diametrul de ieşire al confuzorului este d = 64 mm, iar coeficientul de rezistenţă hidraulică al
confuzorului este  = 0,06. Să se determine debitul apei de răcire, ştiind că aceasta are
densitatea  = 970 kg/m3, iar suprapresiunea măsurată în amonte de ajutaj este  p = 8,4 kPa
Răspuns: Q = 14,2.10-3 m3/s; qm = 13,77 kg/s.

U.7.8.6. Pe racordul de aspiraţie (diametrul d = 200 mm) al unui ventilator axial se aplică un
ajutaj convergent având coeficientul de rezistenţă locală =0,05. Să se determine debitul
volumic de aer vehiculat dacă un tub piezometric înclinat, cu alcool ( = 800 kg/m3), care are
un unghi de 15o faţă de planul orizontal indică l = 100 mm. Densitatea aerului este  = 1,15
kg/m3.
Răspuns: Q = 0,576 m3/s.

U.7.8.7. Pentru determinarea debitului de aer dintr-o conductă de ventilaţie cu diametrul d1 =

300 mm se ataşează, la ieşirea din aceasta, o reducţie la diametrul d2 = 200 mm având un
coeficient de rezistenţă locală  = 0,132. Presiunea aerului este p = 940 mbar, temperatura t =
19oC, iar căderea de presiune pe reducţie este p = p1-p2 = 1570 Pa. Să se calculeze viteza
aerului, debitul volumic şi debitul masic de aer.

U.7.8.8. Pentru determinarea debitului unui ventilator centrifugal aferent unei instalaţii de
ventilaţie a unui garaj, i se ataşează pe racordul de aspiraţie având diametrul d = 200 mm, un
ajutaj conic convergent cu coeficientul de rezistenţă locală  = 0,108. Depresiunea creată în
racordul de aspiraţie este p2-p1 = -550Pa, iar densitatea aerului este  = 1,155 kg/m3. Să se
calculeze viteza aerului în racordul de aspiraţie, debitul volumic şi debitul masic de aer.
U.7.8.9. Un cot al unei conducte forţate cu diametrul de 150 mm, aşezată în plan orizontal, este
folosit pentru determinarea aproximativă a debitului de apă fierbinte care curge prin ea. Pentru
aceasta se determină o cădere de presiune p1-p2 = 2000 Pa, unde priza de presiune 1 se află
imediat la intrarea apei în cot, iar priza 2, la 0,75 m după cot. Se consideră un coeficient de
rezistenţă locală al cotului = 0,65 şi un coeficient al pierderilor liniare   0,035 . Să se
calculeze viteza apei, debitul volumic şi debitul masic de apă. Densitatea apei se va considera
= 987 kg/m3.

U.8.7.2. Care este viteza de propagare a sunetului în gazele de ardere având

caracteristicile:   1,41, R  286 J/kg  K şi t = 750oC. Comparaţi-o cu cea a aerului.
Răspuns: a  642 m s .

U.8.7.3. Care este viteza de propagare a sunetului în motorină? Se cunosc: densitatea

  800 kg m3 şi coeficientul de elasticitate   1,4  109 Pa .

Răspuns: a  1323 m s .

U.8.7.4. Care este viteza de propagare a unei unde de presiune într-o conductă de

motorină? Se cunosc: densitatea motorinei   800 kg m3 , coeficientul de elasticitate al

motorinei   1,4  109 Pa , diametrul mediu conductei d  5 mm , grosimea pereţilor conductei

e  1 mm , modulul de elasticitate al conductei E  2,11010 Pa . Să se compare cu viteza de

propagare într-un mediu infinit, obţinută la problema precedentă.
Răspuns: c  1176 m s .

U.8.7.5. Care este viteza de propagare a sunetului în benzină? Se cunosc: densitatea

  720 kg m3 şi coeficientul de elasticitate   1,15  109 Pa .

Răspuns: a  1264 m s .

U.8.7.6. Care este viteza de propagare a unei unde de presiune într-o conductă de

benzină? Se cunosc: densitatea benzinei   720 kg m3 , coeficientul de elasticitate al

benzinei   1,15  109 Pa , diametrul mediu al conductei d  4 mm , grosimea pereţilor

conductei e  1 mm , modulul de elasticitate al conductei E  2,11010 Pa . Să se compare cu
viteza de propagare într-un mediu infinit, obţinută la problema precedentă.
Răspuns: c  1145 m s .
U.8.7.7. Motorul unui automobil de curse funcţionează în patru timpi la o turaţie de
12000 rot/min. Considerând că foloseşte drept combustibil benzina şi că injecţia ar trebui să
dureze cel mult 1/5 dintr-un timp să se determine:
a. timpul teoretic cât durează injecţia;
b. întârzierea între momentul creării undei de presiune şi momentul ridicării acului
injectorului (neglijând inerţia mecanică a acestuia) dacă lungimea conductei de alimentare a
injectorului ar fi de 30cm.
Se va folosi viteza reală de propagare a undei de presiune obţinută în problema
precedentă.
Răspuns: Un timp înseamnă deplasarea pistonului între cele două extreme ale cursei
1
lui, deci se desfăşoară într-o jumătate de rotaţie, adică    2,5 103 s ;
12000
2
60
l  1
   2,6 10 4 s ;  0,104  0,2  .
c  5

U.8.7.8. Cele mai noi sisteme de injecţie folosesc principiul loviturii de berbec pentru
crearea undei de presiune necesare procesului de injecţie a combustibilului. Astfel, o pompă
recirculă continuu combustibilul din rezervor, creând o presiune suficientă (10...20 bar) astfel
încât viteza de curgere în conductă să fie de aproximativ 15 m/s. Prin obturarea bruscă şi pentru
un timp foarte scurt a conductei, se obţine unda de presiune. Să se calculeze amplitudinea
maximă teoretică a undei directe pentru mărimile date în problemă.
Se va considera combustibilul din problemele 8.4.3 şi 8.4.5.
Răspuns: 15,9 MPa şi 13,7 MPa .

U.8.7.9. Să se determine timpul de întârziere între momentul începerii admisiei în

conductă a uleiului sub presiune generat de o pompă cu roţi dinţate şi momentul începerii
mişcării pistonului motorului hidrostatic liniar dacă se presupune că iniţial, instalaţia este plină
cu ulei la presiunea atmosferică. Se dau: debitul pompei, 6 l/min; diametrul conductei, 15 mm;
lungimea conductei, 12 m; diametrul cilindrului motorului hidrostatic liniar, 75 mm; lungimea
spaţiului mort din capătul cilindrului, 5 cm; forţa rezistentă pe piston, 8000 daN, coeficientul
(modulul) de elasticitate al uleiului, 1,444.109 Pa şi densitatea 850 kg/m3. Să se compare cu
timpul în care o perturbaţie teoretică (viteza de propagare din mediul infinit) parcurge
conducta.
Răspuns: Pistonul începe mişcarea după ce se atinge presiunea care poate învinge forţa

rezistentă. Aceasta se obţine din ecuaţia de definiţie a presiunii. p  1,811107 Pa . Pentru

aceasta, este necesar ca pompa să introducă ulei în conductă şi să-l comprime (acesta fiind
elastic). Volumul total este cel al conductei şi cel aflat în cilindru în poziţia iniţială:

d 2   D2
 lcond   lsp.mort  2,297 103 m3 . Folosind legea compresibilităţii izotermice se
4 4

obţine volumul suplimentar care trebuie introdus: V  2,881105 m3 . Întârzierea se obţine

din definiţia debitului volumic, prin împărţirea lui V la debitul pompei:  = 0,288 s. Timpul
de parcurgere a conductei de către unda de presiune se obţine prin împărţirea lungimii totale (
lcond  lsp .mort ) la viteza de propagare ideală obţinută din relaţia (8.10) a  1303m s : t=

9,24.10-3 s.

U.9.8. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

U.9.8.1. Alegeţi răspunsul corect
I. profunzimea profilului este:
A. segmentul de dreaptă ce uneşte bordul de atac cu bordul de fugă;
B. diametrul celui mai mare cerc înscris în interiorul profilului;
II. Anvergura unui profil de automobil este:
A. lungimea;
B. lăţimea;
C. înălţimea
D. ampatamentul.
III. Coeficientul de portanţă depinde de:
A. forma profilului;
B. criteriul Reynolds
C. criteriul Mach;
D. unghiul de incidenţă.

Răspuns: I A; II A; III A, B, C, D.
 U.9.8.2.Un automobil de curse este prevăzut cu o aripă deportantă având coarda t = 1
m, anvergura b = 1,5 m, coeficientul de rezistenţă la înaintare C x  0,35 şi coeficientul de

portanţă C z  1,4 . Lungimea automobilului este L  4,5 m , aria suprafeţei frontale Af = 12

0,0741
m2, coeficientul de frecare cu aerul C f  , greutatea G  12 kN şi rezistenţa de frecare
Re 0L,2

(la sol) R1 = 40N/kN de forţă normală. Rezistenţa de formă a automobilului este 450 N.

Se dau: pat  105 Pa ; Taer  285K ; Raer  287 J kg  K ; aer  17,5 106 Pa  s .
Să se determine puterea necesară pentru menţinerea automobilului la viteza constantă
v  50 m s .

Răspuns: Densitatea aerului, din ecuaţia de stare a gazului perfect:

p
  1,22 3 kg m3 .
R T

  v2
Forţa deportantă este: Fz  C z   b  t  3210 N
2
Forţele de rezistenţă (orizontale):

  v2
Fx1  C x   b  t  802,3 N .
2
vL
Coeficientul de frecare depinde de Reynolds: Re L   1,572 107 . Rezultă:


C f  0,00269 şi
   v2
Fx 2  C f   A f  49,4 N .
2
Fx3  450 N ;
Forţa de frecare (la sol) este:
F f  R1  FN  R1  G  Fz   40  12,5  3,21  628,4 N

Forţa totală orizontală este: Fx  Fx1  Fx 2  Fx3  F f  1930N

Puterea este: P  Fx  v  96,5 kW