Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Industriala si Robotica

MODIFICARI DE COMPOZITIE CHIMICA LA

SUDARE.DETERMINAREA COMPOZITIEI CHIMICE MEDII A
CUSATURII.GENERALITATI.RELATII DE CALCUL GENERALE SI
PARTICULARE

TEODORESCU ROBERT
VULPOIU MARIUS
 CUPRINS

 Consideratii generale
 Diagrama de coordonare MD-MB
 Relatii de calcul generale
 Cazuri particulare
Consideratii generale:

Datorita existentei pe piata a unui numar ridicat de producatori de

material de adaos (MA), este foarte important sa se cunoasca efectul sudarii
asupra compozitiei chimice a cordonului.
Predeterminare compozitiei chimice medii a cusaturii, conduce prin metode
analitice, la reducerea timpilor revendicati de experimentele practice.
Considerand un rand de placa, in cusatura din figura 1, aria suprafetei
materialului de adaos, notata cu D si aria suprafetei materialului de baza, notata
cu B, formeaza aria cusaturii.

Figura 1. Configuratia cusaturii: a-la depunderea unui rand pe o

placa; b-la sudarea in rost: B-metal depus; C- metal de baza topit; D- metalul
cusaturii
Se definesc:
 Coeficientul de participare al materialului de adaos … (Kma), ca fiind
cantitatea de material de adaos ce participa la formarea cusaturii;
 Coeficientul de participare al materialului de baza.. (kmb), ca fiind
cantitatea de material de baza ce participa la formarea cusaturii;
unde:

MC= MD+ MB (1)

𝑀𝐷
δ =𝐴 = = Kma (2)
𝑀𝐶
MB
.. = = Kma (3)
MC
δ +.. =Kma+Kmb (4)
 Luand in considerare o cusatura cu lungime egala cu unitatea
si scriind bilantul de masa pentru fiecare element chimic se poate
obtine relatia 5:
mcEc=mdEd+mbEb=dEd+bEb => (5)

Ec=Kma *Ea+Kmb*Eb (6)

In care:
- me,md,mb sunt masele cusaturii, matererialului depus si
materialului de baza topit;
- Ec, Ed, Eb sunt concentratiile elementului E in aceste zone.

Relatia 6 semnifica concentratia elementului chimic general E

in cusatura egala cu coeficientul de participare al materialului de adaos,
inmultit cu concentratia elementului chimic general E din materialul
depus, plus coeficientul de participare al materialului de baza, inmultit
cu elementul chimic general E din materialul de baza.
 In cazul in care nu se cunoaste compozitia chimica a
materialului depus (MD), ci numai a materialului de adaos (MA), relatia
de calcul este:
Ec= δ*Ea+(1-δ)*Eb±ΔE (7)
In care:
ΔE reprezinta variatia concentratiei elementului E, ca urmare a tuturor
reactiilor metalurgice ce a avut loc
 Daca ΔE=0, atunci procesul se considera pasiv;
 Daca ΔE>0, atunci are loc o aliere a cusaturii in elementul chimic E;
 Daca ΔE<0 are loc o saracire.
Diagrama de coordonare METAL DEPUS-METAL DE BAZA

Pentru cazurile in care se cunosc compozitia chimica a

materialului de baza si limitele admisibile pentru fiecare element chimic in
cusatura, pentru alegerea corecta a materialului de adaos, se foloseste
diagrama de coordonare material depus-material de baza.

Figura 2. Diagrama de coordonare metal depus-metal de baza

 Conditia ca materialul de adaos sa indeplineasca cerinta legata
de existenta in cusatura a unei valori particulare a unui element chimic
este respectata numai daca segmentul de dreapta determinat intre
δmin si δmax construit prin punctul Eb si punctul C se afla in intregime
in dreptunghiul caracteristic.
La un moment dat practic nu se poate asigura un material
depus cu o compozitie perfecta constanta, fara abatere.
Cazuri particulare

La calculul compozitiei chimice a cusaturii apar diferite cazuri

particulare in functie de diferentele existente intre compozitia
materialului depus si compozitia materialului de adaos.

a. Sudarea manuala cu electrozi inveliti

Relatia de calcul a compozitiei chimice medii a cusaturii este
cea generala pentru ca producatorul indica intotdeauna compozitia
chimica a mterialului depus (MD), conform relatiei 8.
Ec=Kma*Ea+Kmb*Eb (8)
b. Sudarea in mediu de gaz inert (MIG)
Relatia de calcul al acestui procedeu este identic cu cel al sudarii
manuale cu electrozi inveliti, pentru ca in mediu de gaz inert nu
reactioneaza metalurgic baia de metal lichid.
c. Sudarea sub strat de flux (SAF)
In cazul acestui procedeu, interactiunea metarurgica cu zgura
lichida face ca in general Ed≠Ea. Deoarece nu se poate indica in
general o compozitie chimica a materialului depus fara a se lua in
seama cuplul sarma flux, iar actiunea metalurgica a fluxului depinde de
randul ei de compozitie a sarmei, se pune problema ca
ΔE=Ed-Ea (ΔE>0:aliere; ΔE<0; saracire).
La SAF compozitia chimica a cusaturii se datoreaza intotdeauna
cuplului sarma-flux.
ΔE=Ed-Ea (9)
Acest lucru este posibil prin diagramele de caracterizare a
fluxului, cate una pentru fiecare element E luat in considerare.
Ele sunt definite experimental si reprezinta dependenta ΔE=f(Ea),
pentru parametrii constanti ai procesului de sudare din figura 3.
 Figura 3. Diagrama de caracterizare a fluxului.

E1 concentratia elementului E in sarma. Acesteia ii corespunde o

valoare + ΔE1 si in consecinta concentratia in materialul depus Ed=E1+
ΔE1.Cunoscandu-se valorile coeficientului de participare al materialului depus
si concentratia in metalul de baza, se calculeaza concentratia in cusatura
utilizand aceeasi relatie ca in cazul electrozilor inveliti.
Din figura 3 se constata de asemenea ca in cazul fluxului conisderata,
acesta poate avea o actiune metalurgica diferita in functie de concentratia
elementului E in sarma. Astfel pentru Ea<E2, o actiune de saracire.
Intr-un singur caz si anume pentru Ea=E2, fluxul in cauza se comporta neutru
(pasiv).
 Comportarea cuplului flux-sarma si diagramele de
caracterizare a fluxului, depind de parametrii procesului de sudare, mai
ales de tensiunea si curentul de sudare. Influenta tensiunii este ilustrata
schematic in figura 4., din care rezulta ca marirea tensiunii intensifica
procesul de aliere, fapt explicabil atat prin marirea lungimii arcului cat si
prin marirea cantitatii de flux topit care revine unitatii de lungime a
cusaturii.

Figura 4. Influenta tensiunii arcului asupra diagramei de caracterizare a

fluxului
 Forma si pozitia diagramelor de caracterizare permite de
asemenea stabilirea comportarii generale a unui flux. De exemplu in
figura 5, fluxul avand caracteristica I este un flux care intotdeauna
aliaza cu Mn. La aceasta afirmatie se tine seama de faptul ca in sarma
concentratia manganului depaseste foarte rar 2%.
 Spre deosebire de acesta, fluxul III este un flux care intotdeauna
saraceste in Mn.
 Fluxul II are o actiune bivalenta, in sensul ca in functie de
concentratia in Mn a sarmei se poate manifesta o actiune fie de
aliere fie de saracire.
Sudarea si incarcarea multistrat

Concentratia elementului chimic E, in stratul n al cusaturii Ec se

calculeaza cu relatia:
Ecn= (1-δn) (Ea+ΔEp)+ δnEb+δnσ𝑍=𝑛
𝑍=1 δ * ΔEBn
n-z
(9)
Unde:
 δ- coeficientul de paritfcipare al materialului de baza
 Ea - concentratia elementului chimic E in materialul de adaos
 ΔEp -Variatia concentratiei elementului chimic E, intervenita la nivel
de picatura;
 Eb -Concentratia elementului chimic E in materialul de baza
 ΔEBn -Variatia concentratiei elementului chimic, in urma celei de-a
’’n’’ cu zgura.
In cadrul acestor calcule se poate determina numarul minim de treceri
(straturi) la care compozitia chimica a cusaturii depinde numai de
materialul de adaos.
Concluzie

Prin aplicarea metodologiei de determinare a compozitiei

chimice medii a cusaturii se urmareste:
- Corelatia intre compozitia chimica a MB-MA in vederea obtinerii unei
anumite compozitii chimice a cusaturii.
- Reducerea numarului de teste practice pentru alegerea MA
- Optimizarea alegerii MA pentru conditii particulare de functionare in
diverse medii
Bibliografie

*** Bazele proceselor de sudare-V. Miclosi, L Scorobetiu, M. Jora, L.

Miclosi
*** Teoria proceselor de sudare 2- D.T. Cicic