Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
penetrante
Penetrant Testing – PT
Dye penetrant inspection (DPI),
also called liquid penetrant inspection (LPI) or penetrant testing (PT)
Norme
1850 - 1900 În afara de examinarea vizuala,
folosita din cele mai vechi timpuri, se consideră că
primele încercări nedistructive au fost aplicate
pentru detectarea fisurilor şinelor de cale ferată.
Părţile suspecte erau unse sau introduse în ulei,
după care se curăţau şi se acopereau cu o pudră.
În locurile în care existau fisuri, pudra absorbea
uleiul ramas in acestea şi, pe suprafaţa examinată,
se întindea o pată de ulei.
Această metodă a stat la baza dezvoltării metodei,
cunoscută astăzi, sub denumirea de “examinare cu
lichide penetrante”.
Norme
ISO 3059, Non-destructive testing - Penetrant testing and magnetic particle testing - Viewing conditions
ISO 3452-1, Non-destructive testing. Penetrant testing. Part 1. General principles
ISO 3452-2, Non-destructive testing - Penetrant testing - Part 2: Testing of penetrant materials
ISO 3452-3, Non-destructive testing - Penetrant testing - Part 3: Reference test blocks
ISO 3452-4, Non-destructive testing - Penetrant testing - Part 4: Equipment
ISO 3452-5, NDT - Penetrant testing - Part 5: Penetrant testing at temperatures higher than 50 °C
ISO 3452-6, NDT - Penetrant testing - Part 6: Penetrant testing at temperatures lower than 10 °C
ISO 12706, Non-destructive testing - Penetrant testing - Vocabulary
ISO 23277, Non-destructive testing of welds - Penetrant testing of welds - Acceptance levels
SR EN 571-1 Examinări cu lichide penetrante. Partea 1 Principii generale.
SR EN 571 – 2 Nondestructive Testing. Penetrant testing. Part 2. Testing of Penetrant Materials.
Terminologie
Capilaritate - capacitatea unor lichide de a pătrunde în cavităţi mici.
Prin cavitate mică se înţelege acea cavitate a cărei dimensiune minimă la suprafaţa
piesei examinate este o dimensiune capilară.
Metode capilare - metode de examinare bazate pe fenomenul de capilaritate de
exemplu: examinarea cu lichide penetrante (PT).
Penetrant - lichid având proprietatea de a pătrunde în cavităţile, fisurile etc., de pe
suprafaţa unui material şi de a rămâne în ele în timpul îndepărtării excesului de
penetrant. Sinonim: lichid penetrant. Penetranţii pot fi: coloraţi, fluorescenţi şi micşti
(coloraţi + fluorescenţi).
Developant - material absorbant, aplicat pe suprafaţa examinată, după îndepărtarea
excesului de penetrant, în scopul extragerii penetrantului din discontinuităţi şi a
formării unui fond contrastant cu penetrantul. Principalele substanţe folosite ca
developanţi: caolinul, talcul, zeolitul, oxidul de magneziu, creta, au toate culoare albă.
Set de produse pentru examinarea PT Sinonim: familie de produse - totalitatea
substanţelor care permit efectuarea unei examinări cu lichide penetrante, livrate unitar
de către producător. El se compune din cel puţin două elemente: penetrantul şi
developantul, cărora, de obicei, li se adaugă un degresant.
Examinare cu lichide penetrante (PT) - succesiune de operaţii în care se foloseşte
un set de lichide penetrante, într-o anumită ordine, în vederea detectării
discontinuităţilor superficiale deschise
Fenomene produse la interfaţa lichid – solid
Aspecte teoretice (1)
La interfaţa lichid – solid se iau în considerare interacţiunile: G
LG
• lichid – lichid, caracterizate prin forţe de coeziune Fc;
• lichid – solid, caracterizate prin forţe de adeziune Fa .
L O
Dacă:
Fa > Fc lichidul udă vasul (solidul); S SL SG
Fa < F c lichidul nu udă vasul.
Echilibrul tensiunilor superficiale la
Tensiunea superficială interfaţa triplă L – S – G.
Datorită interacţiunii dintre moleculele stratului superficial cu
moleculele lichidului şi cu moleculele mediului extern, stratul Moleculele aflate la interfaţa
superficial va avea o energie potenţială proporţională cu lichid – solid (LS), respectiv la
suprafaţa liberă a lichidului. La echilibru, această energie interfaţa lichid – gaz (LG) sunt
trebuie să fie minimă, deci şi suprafaţa liberă trebuie să fie supuse unui câmp de atracţie
asimetric, care tinde să
minimă. Astfel, suprafaţa de separaţie lichid – mediu extern
micşoreze suprafaţa limită de
se curbează, tinzând să devină sferică, la echilibru. Dar o
suprafaţă se menţine curbă, dacă asupra ei acţionează, în separaţie.
fiecare punct, forţe tangente la ea şi perpendiculare pe
conturul său. Tensiunea superficială este
proprietatea generală a lichidelor
Acestea se numesc forţe de tensiune superficială, care sunt: de a lua o formă geometrică de
• tangente la suprafaţa liberă a lichidului; arie minimă în lipsa forțelor
• uniform distribuite pe lungimea conturului; externe, datorată acțiunii forțelor
• perpendiculare pe contur. de coeziune dintre moleculele
lichidului.
Aspecte teoretice (2)
σSG G G Suprafaţa unui lichid în
σSG
σSG
vecinătatea unui perete
G σLG solid: a – lichidul udă
σLG
S
peretele; b – lichidul nu
σLG θ >900
udă peretele; c - lichidul
σSL
L S L S θ = 900 este indiferent.
θ < 900 σSL σSL L
a. b. c.
h b
G
l Cavitati tip fisuri
2r lichid
De remarcat: înălţimea la care urcă un lichid într-un vas capilar variază invers proporţional cu
diametrul tubului. Discontinuităţile cu deschidere mică asigură o presiune capilară ridicată.
De reţinut: Reuşita examinării cu lichide penetrante depinde de valoarea tensiunii
superficiale, puternic influenţată de temperatură şi starea de curăţenie a suprafeţei.
Domeniu de aplicabilitate Examinarea cu lichide
penetrante poate fi
aplicată suprafeţelor
suflură pieselor şi semifabri-
pori deschisă fisuri crăpătură ruptură stratificare
catelor, indiferent de
poziţia lor în spaţiu.
Se va prefera poziţia
orizontală, cu acces de
sus în jos, şi, din motive
tehnologice, uşor
Discontinuităţi de suprafaţă detectabile cu lichide penetrante In înclinate, ca să permită
aproape orice material (cu exceptia celor poroase sau fibroase) scurgerea lichidului pe
suprafaţă.
2. Aplicarea penetrantului
Stratul de penetrant va fi depus uniform într-un strat subţire şi va fi menţinut un timp, astfel
încât lichidul să poată pătrunde cât mai adânc în cavitatea discontinuităţilor.
Durata de penetrare trebuie să fie cel puţin egală cu durata folosită la determinarea
sensibilităţii, conform pr. EN 571 – 3. In nici un caz nu trebuie ca penetrantul să se usuce în
discontinuităţi din cauza duratei prea mari.
Timpul de penetrare, tp, în minute (valori
Material Produsul Tipul defectelor, medii pentru temperaturi de 16 ... 32 0C)
controlat imperfectiunilor Penetranţi solubili în Penetranţi solubili în
Timpul de apă solvenţi organici
Piese turnate cute, pori 30 10
penetrare Oţel Piese forjate sau extrudate suprapuneri 60 10
Îmbinări sudate pori, nepătrunderi 60 20
Toate produsele fisuri 30 20
Piese turnate cute, pori 5 – 15 5
Aluminiu Piese forjate sau extrudate suprapuneri 30 10
Îmbinări sudate pori, nepătrunderi 30 10
Toate produsele fisuri 30 10
Piese turnate cute, pori 15 5
Magneziu Piese forjate sau extrudate suprapuneri 30 10
Îmbinări sudate pori, nepătrunderi 30 10
Toate produsele fisuri 30 10
Aliaje Piese turnate cute, pori 10 5
Cu-Zn şi Piese forjate sau extrudate suprapuneri 30 10
Cu-Sn (alame şi Îmbinări sudate sau lipite pori, nepătrunderi 15 10
bronzuri) Toate produsele fisuri 30 10
Titan Toate produsele fisuri 5 – 30 20 - 30
4. Uscarea suprafeţei
Imediat după îndepărtarea excesului de penetrant este necesară îndepărtarea oricărui strop
de apă de pe suprafaţa ce se examinează, adică uscarea acesteia.
Cu excepţia folosirii ulterioare a unui developant pe bază de apă, în toate celelalte cazuri se
procedează la îndepărtarea rapidă a urmelor de apă, prin una din următoarele metode:
• ştergere cu o pânză curată, uscată, fără scame;
• evaporare la temperatură ambiantă, după cufundare în apă fierbinte;
• evaporare la temperatură ridicată;
• circulaţie forţată a aerului;
• combinaţie a metodelor de mai înainte.
Temperatura nu trebuie să depăşească 50 oC.
6. Developarea
7. Observarea
În afara petelor de culoare sau lumină clare, se consideră ca fiind indicaţii şi tentele
de culoare, reprezentând pete difuze pe o suprafaţă relativ întinsă a suprafeţei (de
exemplu, cea provenind de la grupări de pori mici).
Indicaţiile relevante se interpretează luând în consideraţie configuraţia lor, locul
de amplasare pe suprafaţa piesei şi evoluţia lor pe durata developării
(observarea se va face de câteva ori la intervale de timp începând de la 1
minut şi continuând cu 5, 15 şi 30 minute).
Evoluţia în timp a indicaţiei poate oferi date asupra deschiderii discontinuităţii şi
mărimii cavităţii acestuia.
8. Interpretarea (2)
Exemple
Aspect Exemple
Tipul indicaţiei
Fisură la Porozitate
Fisuri, crăpături, lipsă rece
Liniară d de topire, reprize,
- continuă; suprapuneri,
- întreruptă;
l Fisură la Porozitate
nepătrunderi ş.a.
- punctată cald accentuată
Fisuri foarte înguste,
fisuri sau alte
discontinuităţi Fisuri de Porozitate fină
l rectificare
parţial străpunse la
suprafaţă sau Porozitate foarte
l închise parţial la Crăpătură fină. (tentă de
prelucrarea culoare)
l ≥ 3 dmax preliminară.
Fisuri de
Pori coroziune sub
Neliniare l d Sufluri, pori, porozităţi
tensiune
(rotunjite) cu diferite grade de
fineţe, incluziuni
d nemetalice poroase
ş.a.
Tipuri de indicaţii şi clasele acestora,
l<3d
sunt indicate in standardului
ASTM E 433 – 93
Nivel de acceptare 1)
Tipul indicaţiei 1 2 3
Indicaţie liniară l≤2 l≤4 l≤8
l = lungimea indicaţiei
Indicaţie neliniară d≤4 d≤6 d≤8
d = dimensiunea axei mari
1) Nivelurile de acceptare 2 şi 3 pot fi specificate cu un sufix « X »,care semnifică faptul
că toate indicaţiile liniare detectate trebuie să fie evaluate conform nivelului 1. Totuşi,
probabilitatea de detectare a indicaţiilor mai mici decât cele indicate de nivelul de
acceptare original, poate fi mică.
8. Interpretarea (4)
I - A I - B I - C
I - D II - A II - B
Clase:
A – singulare;
B – multiple nealiniate;
E X E M P L E
C – multiple aliniate;
D – intersecţii de suprafeţe.
Exemple de notaţii: I – A; II – B etc.
II - C II - D
8. Interpretarea (5) Parametrii de examinare recomandaţi
Nivel de Starea Tip de sistem penetrant
acceptare suprafeţei
1 Suprafaţă Sistem penetrant fluorescent, cu
Indicaţiile obţinute la
fină 1) sensibilitate normală sau mai mare,
conf. EN ISO 3452 – 2 PT nu au, în general,
Penetrant colorat cu sensibilitate mare, aceleaşi caracteristici
conf. EN ISO 3452 – 2 de mărime şi formă, ca
2 Suprafaţă Oricare şi imperfecţiunile care
netedă 2) le-au cauzat.
3 Suprafaţă Oricare
De acest lucru trebuie să
obişnuită 3)
se ţină cont atunci când
1)Suprafaţă fină: Sudura şi metalul de bază oferă suprafeţe curate, netede, nivelurile de acceptare
cu crestături marginale, ondulaţii şi stropi de sudură neglijabili. Finisarea se raportează la
suprafeţei este tipică pentru suduri realizate prin sudare WIG automată, prin
standardele de sudare, la
sudare cu arc electric sub strat de flux (compet mecanizată) şi prin sudare
manuală cu arc electric cu electrozi înveliţi, cu pulbere de fier.
standardele de aplicaţie,
la specificaţii sau coduri
2) Suprafaţă netedă: Sudura şi metalul de bază oferă suprafeţe netede
(de exemplu legătura cu
rezonabile, cu crestături marginale, ondulaţii şi stropi de sudură minime.
Finisarea suprafeţei este tipică pentru suduri relizate prin sudare manuală cu
standardele de niveluri
arc electric în poziţie verticală descendentă şi prin sudare MIG, care de acceptare a imperfec-
foloseşte argonul pentru treceri finale. ţiunilor sudurilor EN
3) Suprafaţă obişnuită: Sudura şi metalul de bază sunt în stare brută. 25817 şi EN 20042 este
Finisarea suprafeţei este tipică pentru suduri obţinute prin sudare manuală arătată de standardul EN
cu arc electric sau sudare MAG în orice poziţie. 12062).
9. Curăţarea finală
Suprafaţa examinată se curăţă de developant şi penetrant prin spălare cu apă sau ştergere
cu solvent, imediat ce s-a terminat procesul de examinare.
Necesitatea curăţării finale se justifică deoarece produsele penetrante pot interfera cu
procesul ulterior sau cu condiţiile de utilizare.
Dacă specificaţia de produs permite, se poate folosi polizarea locală pentru a reduce sau a
îndepărta imperfecţiunile care pot fi cauza unor indicaţii inacceptabile.
Toate suprafeţele, astfel prelucrate, trebuie să fie rexaminate şi evaluate cu acelaşi sistem
penetrant şi aceeaşi tehnică de lucru.
Dacă reexaminarea este necesară, de exemplu ca urmare a apariţiei indicaţiilor
neconcludente, trebuie repetat tot procesul de examinare, începând de la curăţarea
prealabilă. Este recomandabilă o nouă alegere a condiţiilor de examinare, mai favorabile
obţinerii unor rezultate mai bune.
Nu este admisă efectuarea noii examinări, folosind alte substanţe.
În urma examinării cu lichide penetrante trebuie completată mapa de înregistrări care face
posibilă confirmarea calităţii obiectului examinat şi asigurarea trasabilităţii, impuse de sistemul
de management al calităţii adoptat în organizaţie.
Elementul de bază îl constitue raportul de examinare. Acest document trebuie să dea
răspunsuri la următoarele întrebări :
Cine a examinat?
Pentru cine a fost efectuată examinarea?
Ce s-a examinat?
Care au fost condiţiile tehnice impuse la efectuarea examinării?
Care au fost rezultatele obţinute?
Cum au fost distribuite responsabilităţile?
Raportului de examinare i se pot ataşa o serie de documente care să completeze
informaţiile legate de efectuarea încercării:
• schiţa obiectului examinat, cu indicarea zonelor supuse examinării şi cu
cotarea lor corespunzătoare, care să permită identificarea ulterioară, fără
echivoc, a zonelor respective;
• rezultatele examinării unui lot de piese identice, folosind aceleaşi condiţii
tehnice de examinare;
•fişa de neconformitate, pentru discontinuităţile care au condus la adoptarea
deciziei RESPINS, necesară analizării situaţiei produsului neconform.
Documente Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Laboratorul de Defectoscopie, Sala CF 105
Semnătura
Sensibilitatea examinarii cu lichide penetrante (1)
discontinuitate plana
,
x developant
saiba
, bucsa bucsa saiba
,
,
,
, , , ,
l x
3 3
surub
, piulita
,
,
l x
D 2 2
l x
1 1
b l x
n n
P1 A
Blocul P1 se confecţionează
40
din aluminiu şi poate fi
1
1 , 5
monobloc sau din două
blocuri identice pe care s-au
40
B
realizat retele de fisuri.
5 0 1 0
a ) M o n o b l o c
A B
b ) B l o c u r i s e p a r a t e
Strat de crom
1
m 3
Blocul P2 este monobloc şi A B 50
2
are formă prismatică, o
plăcuţă de material metalic 2
P2
de fisuri.
F 4 > F 3 > F 2 > F1 F 1 < F 2 < F3 < F4
Exemple
DE RETINUT - Intrebari
1. Ce este capilaritatea?
2. Ce este tensiunea superficiala?
3. Cum este definit unghiul de contact si cum poate fi influentat?
4. Care este expresia legii Jurin?
5. Care discontinutati determina o presiune capilara mai ridicata (cele cu deschidere
mare sau mica)?
6. In conditii favorabile care este marimea discontinuitatii minim detectabile?
7. Care este domeniul de aplicabilitate al examinarii cu lichide penetrante?
8. Care sunt principalii factori care influenteaza patrunderea lichidului penetrant in
discontinuitatile fine?
9. Ce cuprinde un set de substante pentru examinarea cu lichide penetrante?
10. Ce tipuri de penetranti se folosesc uzual? Dar produse pentru indepartarea
excesului de penetrant? Dar developanti?
11. Ce semnificatie are simbolul: EN 571-1 IAa-2?
12. Care sunt etapele examinarii cu lichide penetrante?
13. Cum pot fi indicatiile relevate la examinarea cu lichide penetrante?
14. Ce este etalonul Miller?
DE RETINUT - Raspunsuri (1)
1. Ce este capilaritatea?
Capilaritatea - capacitatea unor lichide de a pătrunde în cavităţi mici.
2. Ce este tensiunea superficiala?
Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de
arie minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele
lichidului.
3. Cum este definit unghiul de contact si cum poate fi influentat?
Unghi de contact θ (sinonime: unghi de udare, unghi de racordare) – unghiul format între
suprafaţa solidului şi tangenta la suprafaţa lichidului, într-un punct situat pe linia de contact.
Acest unghi poate fi influentat de: impurităţile, agenţi de umectare sau detergenţii.
4. Care este expresia legii Jurin?
Legea lui Jurin - înălţimea unei coloane de lichid aflată în echilibru într-un spaţiu capilar
cilindric de rază r se determină cu relaţia: h = 2 σ.cos θ/r.ρ.g, unde h - înălţimea coloanei de
lichid ρ- masa volumică a lichidului; g - acceleraţia gravitaţională; σ - coeficientul de tensiune
superficială; θ - unghiul de udare.
5. Care discontinutati determina o presiune capilara mai ridicata (cele cu deschidere mare sau
mica)?
Discontinuităţile cu deschidere mică asigură o presiune capilară ridicată.
6. Care este domeniul de aplicabilitate al examinarii cu lichide penetrante?
Discontinuităţi de suprafaţă In aproape orice material (cu exceptia celor poroase sau
fibroase)
DE RETINUT - Raspunsuri (2)
7. In conditii favorabile care este marimea discontinuitatii minim detectabile?
În condiţiile cele mai favorabile, discontinuitatea minim detectabilă are deschiderea de
aproximativ: 1…3 μm.
8. Care sunt principalii factori care influenteaza patrunderea lichidului penetrant in
discontinuitatile fine?
Pătrunderea lichidului penetrant în discontinuităţile fine depinde de:
• tensiunea superficială a lichidului penetrant;
• forma discontinuităţilor;
• temperatura suprafeţei şi a lichidului penetrant, care influenţează viscozitatea şi tensiunea
superficială;
• presiunea atmosferică;
• factorii mecanici: rugozitatea suprafeţei interioare a discontinuităţii şi obturarea mecanică a secţiunii
capilare, ceea ce provoacă mărirea unghiului de contact θ;
• factorii chimici: straturile de oxizi care au energie superficială mai mare decât metalul şi micşorează
unghiul de contact, favorizând deci pătrunderea lichidului;
• pătrunderea altor lichide în discontinuităţi, ceea ce produce mărirea unghiului θ, a tensiunii
superficiale specifice amestecului penetrant – lichid parazit, micşorând capilaritatea;
• praful şi particulele coloidale care măresc unghiul θ şi scad capilaritatea;
• substanţele organice (uleiuri, unsori, vopsele) obturează discontinuităţile, modifică negativ tensiunea
superficială, măresc viscozitatea penetrantului, reduc contrastul şi afectează negativ procesul de
emulsionare, în cazul folosirii penetranţilor cu postemulsionare.
9. Ce cuprinde un set de substante pentru examinarea cu lichide penetrante?
Un set de lichide penetrante se compune din: degresant, penetrant, developant un produs
pentru indepartarea excesului de penetrant.
DE RETINUT - Raspunsuri (3)
10. Ce tipuri de penetranti se folosesc uzual? Dar produse pentru indepartarea excesului de
penetrant? Dar developanti?
Penetranti: I - Penetranti fluorescenti; II - Penetrant cu contrast de culoare; III - Penetrant mixt
(fluorescent si cu contrast de culoare);
Produse pentru indepartarea excesului de penetrant: A – apa; B – emulgator lipofil: 1 – pe baza de
ulei; 2 – clatire cu apa; C – solvent lichid; D – emulgator hidrofil: 1 – optional preclatire (apa); 2 –
emulgator (diluat in apa); 3 – clatire finala (apa); E – apa si solvent.
Developanti: a – uscat; b – solubil în apă; c – suspensie în apă; d – pe bază de solvent (umed neapos); e
– pe bază de apă sau solvent pentru aplicaţii speciale.
11. Ce semnificatie are simbolul: EN 571-1 IAa-2?
Set de lichide penetrante conform standardului european 571-1, penetrant fluorescent, produs de
indepartare a surplusului de developant – apa, developant uscat sensibilitatea nivel - 2
12. Care sunt etapele examinarii cu lichide penetrante?
Operatiile sunt: Curăţarea suprafeţe, Penetrarea, Îndepărtarea excesului de penetrant, Uscarea
suprafeţei, Developarea, Observarea, Interpretarea, Curăţarea finala
13. Cum pot fi indicatiile relevate la examinarea cu lichide penetrante?
indicaţie relevantă sau concludentă, care poate fi asociată prezenţei unui defect;
indicaţie nerelevantă sau neconcludentă, provocată de o altă cauză decât prezenţa unei discontinuităţi,
de obicei datorată unei tehnici operatorii incorecte;
indicaţie falsă, datorată configuraţiei geometrice
14. Ce este etalonul Miller?
Etalon Miller - dispozitiv care imită o discontinuitate plană, prin alăturarea a doi cilindri din oţel inoxidabil
sau din aluminiu, îngrijit prelucraţi.