INSPECŢIA PRODUSELOR CU AJUTORUL CALIBRELOR

1. NOŢIUNI GENERALE. CLASIFICARE

 În construcţia de maşini, calitatea integrală a unui produs este

determ
determina
inată
tă de valori
valorile le reale/
reale/efe
efectictive
ve ale unor
unor caract
caracteri
eristi
stici
ci specifi
specifice
ce
acestuia (chimici, fizici, mecanici şi geometrici) – caracteristici care trebuie
eval
evalua
uate
te prin
prin opera
operaţiţiii de insp
inspec
ecţiţie,
e, cu ajut
ajutor
orul
ul unor
unor mijl
mijloa
oace
ce tehn
tehnic
icee
adecvate.
Terminologia specifică calităţii este definită în standardele SR ISO
8402:
8402:199
19955 „Manag
„Manageme
ementu ntull calită
calităţii
ţii şi asigur
asigurare
areaa calită
calităţii
ţii – Vocabu
Vocabular
lar”,
”,
 înlocuit ulterior cu SR EN ISO 9000:2001 (2006 ultima ediţie) „Sisteme de
management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular”, din care s-
au extras următoarele noţiuni:
Calitate ► Ansamblul de caracteristici ale unei entităţi care îi
conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţile
exprimate - SR ISO 8402
Entitate: ceea ce poate fi descris şi luat în considerare în
mod individual, respectiv o activitate sau un proces, un
 produs, o organizaţie, un sistem sau o persoană
persoană
► Măsura în care un ansamblu de caracteristici intriseci
 îndeplineste cerinţele – SR EN ISO 9000:2001
9000:2001 (2006)
Ceri
Cerinţ
nţă:
ă: Nevo
Nevoieie sau
sau aşte
aştept
ptar
aree care
care este
este decl
declar
arat
ată,
ă, în
general implicită sau obligatorie
Cara
Caract
cter
eris
istitică
că ► Tr
Trăs
ăsăt
ătur
urăă dist
distin
inct
ctăă
O caracteristică poate fi intrinsecă sau atribuită.
O caracteristică poate fi calitativă sau cantitativă.
Există diferite clase de caracteristici:
- fizice, de exemplu: caracteristici mecanice, geometrice,
electrice, chimice sau biologice
- senzoriale, de exemplu: referitoare la miros, pipăit, gust,
văz, auz;
- compor
comportatamen
mental
tale,
e, de exempl
exemplu:u: curtoa
curtoazie
zie,, onesti
onestitat tate,
e,
sinceritate;
- temp
tempororal
ale,
e, de exemexempl
plu:
u: punc
punctutual
alit
itat
ate,
e, fiab
fiabililit
itat
ate,
e,
disponibilitate;
- ergonomice, de exemplu: caracteristici psihologice sau

1
 referitoare la securitatea individului;
- funcţionale, de exemplu: viteza maximă a unui vehicul 

Caracteristică ► CaCara
ract
cter
eris
istitică
că int
intrise
risecă
că a unui
unui prod
produs
us,, proc
proces
es sau
sau
a calităţii sistem referitoare la o cerinţă
“Intrinsec” reprezintă prezenţa în ceva a unei caracteristici 
în special permanentă
O caracteri
caracterisitic
sitică
ă atribuită
atribuită unui produs,
produs, proces
proces sau sistem
sistem
nu este o caracteristică a calităţii acelui produs, proces
sau sistem
Inspecţie ► Activitate cum ar fi măsurarea, examinarea, încercarea
sau verificarea cu un calibru a uneia sau a mai multor 
caracteristici ale unei entităţi )
 ) şi compararea rezultatelor 
cu condiţiile specificate în scopul de a stabili dacă este
realizată conformitatea (îndeplinirea unei cerinţe) pentru
fiecare caracteristică - SR ISO 8402
► Evalua
Evaluare
re a confor
conformit
mităţi
ăţiii prin observ
observare
are şi judecar
judecaree
 însoţite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare
cu un calibru – SR EN ISO 9000:2001 (2006
Pentru inspecţia produselor în cazul producţiei de serie mare şi de
masă
masă (unde
(unde este neeconom
neeconomicic să se utilize
utilizeze
ze mijloac
mijloacee de măsurare
măsurare)) se
utilizează nişte mijloace tehnice denumite calibre.
Utilizarea calibrelor prezintă o serie de avantaje şi anume:
⇒ măreşte productivitatea operaţiilor de inspecţie (se pot asigura
productivităţi comparabile cu cele ale ritmului de prelucrare al pieselor);
⇒ uşurează munca depusă de inspector (controlor);
⇒ înlătură erorile de citire - la inspecţia cu ajutorul calibrelor nu se
stabileşte valoarea numerică a caracteristicii de calitate inspectate (de
exem
exemplplu,
u, dime
dimens
nsiuiune
nea)
a),, ci se stab
stabilileş
eşte
te numa
numaii dacă
dacă acea
aceast
staa est
este
executată în limitele prescrise pe desen şi prin urmare se constată dacă
produsul este conform sau neconform;
⇒ asigură interschimbabilitatea produselor fabricate, deoarece, la
controlul cu calibre, erorile de măsurare sunt oarecum dirijate, iar partea
"trece" a calibrului verifică şi funcţionalitatea piesei, pentru că această parte
materializează, în general, piesa conjugată piesei inspectate.
Fiin
Fiindd mijl
mijloa
oace
ce de insp
inspec
ecţiţie,
e, cali
calibre
brele
le treb
trebui
uiee să fie
fie exec
execut
utat
atee la
precizii mult mai ridicate decât cea a produselor pe care le verifică.
 În funcţie de mărimea dimensiunilor nominale şi de precizia
(toleranţa) acestora, toleranţa calibrului, în general, trebuie să fie egală cu
1/3 până la 1/10 din toleranţa la dimensiune a piesei inspectate.

2
 Clasificarea calibrelor se poate realiza după mai multe considerente,
respectiv:
După tipul suprafeţei care se verifică, adică suprafeţe interioare şi 
respectiv suprafeţe exterioare :
- calibre pentru alezaje, de exemplu calibre tampon, vergea, sferice etc.;

- calibre pentru arbori , de exemplu calibre inel, potcoavă, furcă etc.;

  După domeniul de utilizare:

- calibre de lucru , utilizate de operator (muncitor) în decursul fabricării
produsului;
- calibre de control, utilizate de inspector/controlor în cadrul firmei
producătoare;
- calibre de recepţie, utilizate de beneficiarul produselor respective ;
- contracalibre, folosite pentru verificarea calibrelor.

  După forma suprafeţei active (partea de lucru) a calibrului:

- calibre complete, cu ajutorul cărora se verifică atât precizia dimensională
cât şi cea de formă;

- calibre incomplete, utilizate numai pentru verificarea preciziei

dimensionale.

3
  După construcţie:
- calibre monobloc, realizate integral din acelaşi material;
- calibre asamblate, la care partea activă se realizează din oţel special, iar 
corpul din alt material;

  După posibilitatea de modificare a dimensiunii controlate:

- calibre fixe, cu dimensiuni constante;
- calibre reglabile, cu dimensiuni reglabile pentru compensarea uzurii;

  După numărul limitelor de măsurare:

- calibre simple, cu o limită de măsurare;
- calibre duble, cu două limite de măsurare;

  După modul de dispunere a părţilor active:

- calibre unilaterale , cu o singură limită de măsurare sau cu două
limite de măsurare;
- calibre bilaterale, având repartizate cele două limite de măsurare
de o parte şi de alta a calibrului;

4
 După destinaţie:
- calibre pentru piese cilindrice netede;
- calibre pentru piese conice netede;
- calibre pentru filete;
- calibre pentru îmbinări cu pene paralele şi disc;
- calibre pentru ajustaje canelate;
- calibre pentru ajustaje plane;
- calibre pentru controlul adâncimii/înălţime;
- calibre pentru controlul distanţei unui alezaj faţă de o bază;
- calibre pentru controlul distanţei dintre alezaje;
- calibre pentru controlul profilelor (calibre şablon).

5
6
7
a – calibru plat pentru verificarea lărgimii golurilor butucilor canelaţi
b – calibru plat pentru verificarea diametrului exterior al butucilor 
c – calibru tampon pentru verificarea diametrului interior al butucilor 
d – calibru complex T (calibru funcţional, care verifică limita de maximum
de material) pentru verificarea abaterilor pasului circular, paralelismul
dinţilor şi canelurilor faţă de axa îmbinării, coaxialitatea dintre dinţi şi

caneluri faţă de axa îmbinării, abaterilor profilului dinţilor şi a canelurilor 

(STAS 11374/1-80) în cazul butucilor canelaţi
a – calibru potcoavă/furcă pentru verificarea grosimii dinţilor arborilor 
b - calibru potcoavă/furcă pentru verificarea diametrului exterior al
arborilor canelaţi
c – calibru complex T (calibru funcţional, care verifică limita de maximum
de material) pentru verificarea abaterilor pasului circular, paralelismul
dinţilor şi canelurilor faţă de axa îmbinării, coaxialitatea dintre dinţi şi
caneluri faţă de axa îmbinării, abaterilor profilului dinţilor şi a canelurilor 
arborilor canelaţi
d – calibru special pentru verificarea excentricităţii (dintre suprafaţa
exterioară şi suprafaţa interioară) la butucii canelaţi

8
 a – calibru
plat pentru
verificarea
lăţimii
canalului de pană
b – calibru tampon cu o pană în două trepte pentru verificarea adâncimii
canalului de pana la butuc
c – calibru inel cu o pană în două trepte pentru verificarea adâncimii
canalului de pana la arbore
d – calibru tampon complex (calibru funcţional, care verifică limita de
maximum de material), cu o pană pentru verificarea simetriei canalului de
pana la butuc
e – calibru prismă complex (calibru funcţional), cu pană pentru verificarea
simetriei canalului de pana la arbore (STAS 7439-76, 7440-76)

9
 MATERIALUL din care se execută partea activă a calibrului este, în
general, din oţel de cementare (datorită uzurii acestuia) - la calibrele de
dimensiuni mai mari.
Calibrele mai mici, unde apare pericolul pătrunderii cementării pe
toată secţiunea acestora, se confecţionează din oţeluri de călire.

10
 Sunt indicate următoarele materiale pentru execuţia parţilor active a
calibrelor:
• oţel pentru rulmenţi: RUL 1 STAS 1456/1-80
• oţel carbon de scule: OSC 10, OSC 11 sau OSC 12 STAS 1700-80
• oţel aliat de scule: 90 VMn 18 sau 200 Cr 120 STAS 3611-86
• oţel carbon de calitate pentru cementare OLC 10 sau OLC 15 STAS
880-80
• se admit şi alte oţeluri calitativ echivalente
• calibrele potcoavă pentru diametre peste 100 mm pot avea partea activă
(corpul) executată prin turnare din fontă FC 200 STAS 568-82
Semifabricatele pentru calibrele executate prin forjare, matriţare,
turnare sau alte procedee tehnologice similare se supun detensionării,
pentru a nu interveni deformaţii ulterioare.
De asemenea, toate calibrele executate dintr-o bucată şi piesele
componente active ale calibrelor din mai multe bucăţi, se supun unui
tratament de îmbătrânire.
DURITATEA suprafeţelor active ale calibrelor trebuie să fie de 58…
62 HRC.
Duritatea corpului calibrelor potcoavă trebuie să fie de minim 40
HRC.
Pentru mărirea rezistenţei la uzură, părţile active ale calibrelor pot fi
supuse unui tratament de cromare dură sau alt procedeu de durificare
superficială. Ele pot fi, de asemenea, placate cu aliaje dure.
La calibrele supuse carburării, grosimea stratului de carburare, după
rectificare, trebuie să fie de minim 0,5 mm, conform STAS 2500/1-85
Suprafeţele active ale calibrelor pentru verificarea pieselor executate
 în treapta de toleranţa IT9 inclusiv, vor avea rugozitatea Ra 0,2 µm; peste
IT9, vor avea rugozitatea Ra 0,4 µm.

2. PRINCIPIUL INSPECŢIEI CU CALIBRE

Deoarece cu ajutorul calibrelor se verifică dacă o anumită

dimensiune, rezultată în urma prelucrării, se încadrează sau nu între
valorile limită teoretice permise, calibrele sunt mijloace tehnice cu ajutorul
cărora se materializează dimensiunea maximă şi minimă prescrisă pe
desenul de execuţie al piesei. Prin urmare, se stabileşte astfel dacă un
produs este conform (piesă bună) sau neconform (piesă rebut), fără a se
măsura practic caracteristica de calitate urmărită (dimensiunea efectivă).

11
 De exemplu, în cazul unui alezaj cilndric neted materializarea celor 
două limite (D min şi Dmax) se face prin două calibre (de exemplu tampon),
unul pentru dimensiunea minimă - numit calibru "trece" (notat cu T) şi altul
pentru dimensiunea maximă - numit calibru "nu trece" (notat cu NT).
Calibrul "trece" are dimensiunea nominală egală cu dimensiunea
minimă (NT=Dmin) şi verifică dacă dimensiunea efectivă (E D) este mai mare
sau mai mică decât dimensiunea nominală a calibrului "trece" (N T).
Dacă ED < NT calibrul nu pătrunde în alezaj, iar piesa este
considerată un rebut recuperabil (produs neconform, dar reprelucrabil).
Dacă ED > NT, calibrul pătrunde (trece) în alezaj iar piesa respectivă
poate fi considerată bună (produs conform) sau rebut nerecuperabil
(produs neconform).
Stabilirea exactă a categoriei din care face parte piesa se realizează
cu un al doilea calibru numit "nu trece", a cărui dimensiune nominală este
egală cu dimensiunea maximă a alezajului (N NT=Dmax).
 În cazul în care ED ≤ NNT piesa este considerată bună (produs conform), iar 
dacă ED > NNT (adică calibrul "nu trece" trece) piesa este un rebut
nerecuperabil (produs neconform).
Prin urmare, pentru ca un alezaj să fie corespunzător este necesar 
ca, calibrul T să poată fi introdus în alezaj, iar calibrul NT să nu poată fi
introdus.

Tot astfel, în cazul unui arbore cilindric neted, ca şi în cazul anterior 

se analizează dimensiunea efectivă (E d) în raport cu dimensiunile limită
prescrise (dmin şi dmax). Această analiză se face tot cu ajutorul a două
calibre (de exemplu furcă, potcoavă sau inel), unul "trece" şi altul "nu
trece".
Calibrul "trece" are dimensiunea N T=dmax şi verifică dacă dimensiunea
Ed este mai mare sau mai mică decât N T: dacă Ed > NT calibrul T nu trece
peste suprafaţa respectivă, situaţie în care piesa este considerată rebut
recuperabil (produs neconform, dar reprelucrabil); dacă E d < NT, calibrul T
trece peste suprafaţa arborelui, iar piesa poate fi în acest caz bună (produs
conform) sau rebut nerecuperabil (produs neconform).
12
 Stabilirea exactă a categoriei de existenţă se realizează cu un al
doilea calibru numit "nu trece" care are N NT=dmin. Dacă E d ≥ NNT piesa este
considerată bună (produs conform), iar dacă E d < NNT (partea "nu trece"
trece) piesa este rebut nerecuperabil (produs neconform).
Şi în acest caz, dacă calibrul T se întroduce peste arbore iar calibrul
NT nu se poate introduce, arborele este corespunzător.

 În scopul obţinerii unor decizii corecte referitoare la utilizarea

calibrelor pentru inspecţia pieselor, se impune să se ţină cont de anumiţi
factori de influenţă şi anume: introducerea calibrului "trece" în alezaj sau pe
arbore trebuie să se facă prin aplicarea calibrului cu mâna, fără o forţă
excesivă.
Calibrul inel "trece" trebuie să treacă pe întreaga lungime a arborelui;
calibrul potcoavă "trece" trebuie să treacă peste un arbore, a cărui axă este
orizontală, sub acţiunea masei sale; verificarea se face în cel puţin patru
puncte, în jurul şi în lungul arborelui.
La verificarea unui alezaj, calibrul "trece" trebuie să trecă toată
lungimea alezajului, iar calibrul "nu trece" nu trebuie să intre în alezaj şi,
dacă este posibil, este indicat să se controleze la ambele capete ale
alezajului.
Cele două calibre considerate, care materializează cele două limite
permise pentru executarea unei piese, se numesc calibre limitative.
Uneori se construiesc calibre numai cu partea T, rămânând la
 îndemânarea operatorului faptul că piesa este corespunzătoare sau
necorespunzătoare. Asemenea calibre se numesc normale.
Trebuie remarcat faptul că, un calibru "trece" (sau partea "trece" a
unui calibru) verifică atât dimensiunea cât şi forma piesei - deoarece se
introduce în/peste piesă - motiv pentru care, în general, calibrul T pentru un
alezaj se recomandă să fie un tampon complet, iar pentru arbore un inel.
 În schimb, calibrul (partea) "nu trece" verifică numai dimensiunea şi
de aceea la inspecţia alezajelor poate să fie un dorn incomplet şi cu o
lungime mai mică decât cea a calibrului "trece", iar la inspecţia arborelui o
furcă sau o potcoavă. Acesta este principiul lui Taylor , care trebuie
respectat în construcţia oricărui calibru.

13
  În practică, acolo unde intervin probleme restrictive (de exemplu,
masa mare a calibrului etc.) există şi abateri de la acest principiu: de
exemplu, în cazul pieselor de rigiditate mică, cu pereţi subţiri, pentru
inspecţia alezajelor se utilizează calibrul tampon plat - introdus în alezaj în
cel puţin două plane axiale uniform repartizate pe circumferinţă,
eliminându-se în acest fel pericolul ca, la aplicarea unei forţe prea mari, să
aibă loc deformarea alezajului.
Datorită faptului că orice calibru "trece" se introduce în/peste piesă,
va avea loc întotdeauna o uzură a acestei părţi şi prin urmare, se impune
ca la construcţia calibrului să se prevadă o zonă (toleranţă) de uzură,
care se ia din câmpul de toleranţă al piesei considerate şi care reprezintă
cotă parte din aceasta.
De asemenea, pentru a nu exista divergenţe între executant
(autoinspecţie) şi punctele de inspecţie/control, câmpul de toleranţă de
uzură este divizat în două părţi, una reprezentând uzura calibrului de lucru,
iar cealaltă uzura calibrului de control.
 În plus, ca pentru oricare alt produs, este necesar să se prevadă o
toleranţă de execuţie a calibrului (consumată de asemenea din câmpul de
toleranţă al piesei), atât pentru calibrul "trece" cât şi pentru calibrul "nu
trece". Stabilirea poziţiei câmpului de toleranţă şi mărimea acesteia
depinde de forma constructivă şi de destinaţia calibrului.
 În practică se prevede că, pentru a se evita diferenţe între rezultatele
obţinute de operator la punctul de lucru (autoinspecţie) şi cele de la
punctele de inspecţie/control, să se folosească la execuţia pieselor - calibre
noi sau mai puţin uzate, în timp ce la punctele de inspecţie/control - calibre
ale căror dimensiuni sunt foarte apropiate de limita de uzură admisibilă.
De asemenea, pentru a evita diferenţele între rezultatele obţinute de
producător şi beneficiar, se prevede ca verificarea pieselor de către
beneficiar să se poată realiza în două feluri: fie cu ajutorul calibrelor 
producătorului, folosite la puntele de inspecţie/control al acestuia, fie cu
ajutorul calibrelor proprii, executate conform standardelor, cu condiţia ca
aceste calibre să aibă dimensiuni apropiate de limita de uzură.

14
 O problemă care trebuie cunoscută este în
legătura cu felul în care se verifică calibrele şi
anume: din motive tehnico-economice,
calibrele de lucru utilizate pentru inspecţia
alezajelor se măsoară cu aparate de măsurat
sau cale plan-paralele şi numai în cazuri cu
totul deosebite se folosesc contracalibre.
Pentru verificarea calibrelor de lucru utilizate
pentru inspecţia arborilor mici, unde nu se
poate face măsurarea cu aparate de măsurat şi
cale plan-paralele (fiind vorba de inele de
dimensiuni mici) se construiesc special pentru
acest scop contracalibre.

3. CALIBRE PENTRU PIESE CILINDRICE NETEDE

3.1. Consideraţii generale

Calibrele pentru piese cilindrice netede se execută în diferite tipuri

constructive, în funcţie de mărimea dimensiunilor pieselor care se verifică.
Formele constructive ale acestora sunt date în STAS 2980/1-70, iar 
principalele calibre reprezentative atât pentru controlul arborilor cât şi al
alezajelor sunt prezentate în figurile 1, respectiv 2 şi tabelul 1.
Forma şi dimesiunile constructive ale mânerele calibrelor sunt date în
STAS 2992/1-74 pentru calibre cu coadă conică şi STAS 2992/2-74 pentru
calibre cu alezaj.
Pentru diferenţierea vizuală a calibrelor, calibrul "trece" de calibrul
"nu trece", acesta din urmă prezintă anumite particularităţi şi anume:

15
• lungimea calibrului tampon sau a celui inel va fi mai mică la partea NT;
• se prevăd teşituri la partea nu trece, pentru a garanta că nu muchia
ascuţită este cauza neintrării piesei;
• partea conică a tamponului "nu trece" şi calibrul inel "nu trece" sunt
prevăzute cu o degajare inelară vopsită în roşu;
• calibrele plate simple sau cele duble vor fi prevăzute pe partea "nu
trece" cu teşituri, care, la cererea beneficiarului, pot fi vopsite în roşu;
• calibrele vergea vor fi prevăzute pe partea cilindrică neactivă cu o
degajare ineleră vopsită în roşu.
 În practică se utilizează, de asemenea şi alte construcţii de calibre:
- calibre tampon sferice, care permit controlul rapid T-NT al alezajelor;
- calibre furcă ştanţate, duble unilaterale sau bilaterale pentru arbori între
1...80 mm;
- calibre cu comparator pentru dimensiuni mai mari de 325 mm;
- calibre gen compas pentru alezaje etc.

16
 Figura 1

Figura 2

17
Tabelul 1

Denumire calibru Observaţii Figura/STAS

Calibre tampon - ştift duble - pentru alezaje 1,a
simple până la 18 mm 1,b,c
Calibre tampon duble - pentru alezaje 1,d,e,f 
asamblate (cu coadă simple  între 1...30 mm (STAS 2981/1-88)
conică) - calibrul NT poate 1,g
fi executat
incomplet
Calibre tampon cu duble - pentru alezaje 1,h
şurub de fixare simple  între 30...100 mm 1,i,j
(STAS 2981/2-88)
Calibre tampon cu: simple - pentru alezaje
mânere înşurubate  între 100...300 mm 1,k
bride de fixare 1,l
Calibre plate simple - pentru alezaje 1,m,n
 între 100...250 mm (STAS 4350-77)
- se recomandă
numai pentru piese
rigide
Calibre vergea cu mâner  - pentru alezaje 1,o
(partea rigide între (STAS 3634-80)
NT) 30...160 mm
- se recomandă în
cazul în care
trebuie verificată şi
abaterea de la
cilindricitate
- se recomandă 1,p
pentru piese rigide (STAS 3634-80)
partea NT
- pentru alezaje
 între 160...250 mm
- se recomandă
pentru piese rigide 1,q
cu dimensiuni sub (STAS 3634-80)
315 mm
partea NT
- pentru alezaje
 între 250...500 mm
- se recomandă
pentru piese rigide
cu dimensiuni sub
315 mm
18
Calibre potcoavă duble - pentru arbori între 2,a
asamblate 1...3 mm (STAS 2991-80)
Calibre potcoavă duble - pentru arbori între 2,b
ştanţate simple 3...180 mm 2,c,d
- se recomandă la (STAS 2991-80)
verificarea pieselor 
rigide
Calibre potcoavă monobloc - pentru arbori între 2,e
matriţate (turnate) 3...50 mm (STAS 3507-80)
T - NT cu - pentru arbori între (STAS 3507-80)
mâner  50...180 mm
demontabi
l
2,f 
duble (nestandardizate)
- pentru arbori între 2,g
simple 3...100 mm
individuale - se recomandă la
verificarea pieselor 
rigide

Calibre potcoavă cu duble - pentru arbori 2,h

plăci aplicate  între 180...315 mm (STAS 3507-80)
- se recomandă la
verificarea pieselor 
rigide
simple - pentru arbori 2,i
 între 100...300 mm (nestandardizate)
Calibre inel partea T - pentru arbori între 2,j
partea NT 1...70 mm 2,k
- se recomandă
pentru verificarea (STAS 12896)
pieselor nerigide
partea T - pentru arbori între 2,l
partea NT 70...315 mm 2,m

19
STAS 2980/1 – 87: Calibre şi contracalibre limitative netede fixe pentru
verificarea alezajelor şi arborilor 

20
21
 2991

22
23