ANALIZĂ ECONOMICĂ

Descrierea cursului
AE / IEI / 2017-2018
Semestrul al 2-lea  Modul economic de gandire
 Detalierea si analiza componentelor
Profesor: Cristian Doicin financiare in luarea deciziilor
Birou: CD012 / CO3  Evidentierea principiilor economice
Audiente: aplicate in cadrul ciclului de viata al
produselor
E-mail: cristian.doicin@cont-edu.pub.ro
 Analiza economica a unor variante de
Tel: (021) 402 - 9457 proces / sistem tehnologic
Mob: 0745 99 80 99

Descrierea cursului Notare – evaluare tip Examen

 Bibliografie:
 Punctaj semestru 60%
• Doicin Cristian, Analiza economica in
inginerie, 2009, • Laborator 30%
(ISBN 978-973-648-842-9) • Lucrare 15%
• Materiale suplimentare, distribuite dupa • Curs 15%
caz
 Examen 40%
• Partial 15%
 Cunostinte anterioare • Examen final 25%
• Finante, Contabilitate, Cercetari
Operationale …  TOTAL 100% (nota10 !)

1
 Platforma de eLearning Cuprins

 Introducere si Prezentare generala

 Analiza economica in inginerie
 Estimarea si managementul costurilor
 Analiza unor variante de proces / sistem

REGULI GENERALE CAPITOLUL 1

$$ $$
 Nu exista intrebari prostesti;
 Criticam ideile, nu oamenii;
 Acordam atentie unii altora:
• Pot sa atrag atentia ca s-a intrat in pauza;
• Daca trebuie sa parasesc sala, o fac in liniste; NOŢIUNI FUNDAMENTALE
•
•
Nu vorbesc in timp ce si altii vorbesc;
Sunt intelegator cu ceilalti …
si mai ales cu proful …
$$ $$

2
 „ O calatorie de o mie de mile
CE ESTE INGINERIA ?
incepe cu primul pas...”
[Ingineria]
[Ingineria] este
este oarta
profesie în care
de a produce
cunoştinţele de matematică şi ştiinţe
bine, cu un dolar, ceea ce oricine
Lao-Tzu
altcinevadobândite
naturale ar produce custudiu,
prin doi.
experienţă şi practică
A.M. Wellington,
sunt1887
aplicate
obiectiv pentru utilizarea, în mod
economic, a materialelor şi forţelor
naturii în beneficiul oamenilor
9

CE ESTE INGINERIA ? CE ESTE ECONOMIA ?

Etimologie: "ingeniare"= a născoci.
[Ingineria]
Ingineria este
este artaarta de a produce
profesională a aplicării [Economia] studiaza modalităţile
bine, cu un dolar, ceea ce oricine in care resurse limitate pot fi
ştiinţei pentru transformarea optimă a utilizate pentru a satisface
altcineva ar produce cu doi.
resurselor naturale în beneficiul omului. nevoi umane nelimitate.
A.M. Wellington, 1887
Ingineria reprezintă aplicarea
cunoștințelor științifice, matematice și a
experienței practice pentru a crea
obiecte și procese utile.

3
CE ESTE ECONOMIA ? INGINERIE & ECONOMIE
Studiul modalităţilor în care INGINERIE:
oamenii şi societatea aleg să
utilizeze resursele furnizate de utilizarea cunoştinţelor ştiinţifice in
natură şi de generaţiile beneficiul oamenilor, in mod
anterioare. economic.
ECONOMIE:
interacţiunea dintre oameni şi bani.

Motivatie MOD ECONOMIC DE GANDIRE

Modul economic de gandire – PRINCIPII:

procesul de luare a deciziilor rationale
 Rolul inginerilor in afaceri
 Ce face dificila analiza economica ?
 Decizii strategice
 Principii fundamentale
- Alegerea se face de catre persoane
individuale;
- Orice alegere presupune costuri;
- Persoanele individuale aleg raţional
(economic);
- Comportamentul uman poate fi anticipat;
- De pe urma schimbului castiga ambele parti;

15

4

MOD ECONOMIC DE GANDIRE
CONCLUZII:
- Cooperare socială;
- Acţiuni din interes, nu din egoism;
- Interese diferite, dar coordonate de legi
comune:
- Mai mulţi bani;
- Adaptare continuă, reciprocă, la modificarea
avantajelor nete pe care interacţiunea
intereselor o produce;
Etica in inginerie
 Morala/ etica universala – Reguli
fundamentale: furt, minciuna, ranire/ ucidere
sunt actiuni condamnabile
 Morala/ etica personala – Reguli/ principii
in care o persoana crede, interpretand regulile
fundamentale
 Etica profesionala in inginerie –
Standarde/ coduri/ norme care ghideaza o
persoana in activitatea de zi cu zi, incluzand
luarea deciziilor
De ce analiza economica este
importanta pentru ingineri ?
 Inginerii proiecteaza si creează;
 Proiectarea implica decizii economice;
 Inginerii trebuie sa fie capabili sa incorporeze
componenta economica in produse;
 Adesea inginerii trebuie sa selecteze una dintre mai
multe alternative;
 Intelegerea si aplicarea principiilor economice sunt
vitale pentru ingineri;
 Analiza economica este fundamentala in selectia si
executia sarcinilor in inginerie.
Code of Ethics for Engineers
National Society of Professional Engineers (NSPE) maintains a
code specifically for engineers; many engineering professional
societies have their own code
© 2012 by McGraw-Hill, New York, N.Y All Rights Reserved
1-20
5
 Decizii economice in inginerie
Etica in inginerie Necesare in domeniile (conexe):

Profit! Apoi continua la

 utilitaristă – care se sprijină în toate Fabricare nivelul urmator……
opţiunile ei pe un echilibru între costuri şi
Proiectare
beneficii - foarte prezentă în lumea
inginerească;
 deontologică sau a datoriei – care
răspunde ideii că binele şi răul nu sunt în
consecinţe apariţiei unui produs, ci în
acţiunile umane.
 etica drepturilor – principiul recunoaşterii Investitii si
Planificare
fiinţei umane, a unor drepturi pozitive şi financiara
imprumuturi
Marketing
negative, în raport cu statutul său, cu 22

necesităţile sale, meritele sale etc.

Ce face dificila decizia in analiza

economica? Estimarile privind viitorul…
Rolul inginerilor in Afaceri

 Estimarea investitiei Creare & Proiectare

necesare; • Proiecte ingineresti
 Estimare costului de
productie; Evaluare
 Prognozarea cererii
Analiza Evaluare
pentru un brand nou; • Impactul
 Estimarea unui pret de • Met. productie • Profit asteptat deciziilor
vanzare corect; • Securitate • Cash Flows financiare
 Estimarea vietii produsului • Impact mediu • Risc • Valoare de
si profitul in cazul • Evaluare piata piata companie
continuarii productiei; • Pret actiuni
23 24

6
Contabilitate vs. Analiza economica Factori de productie
Evaluare performante trecute Evaluare si previziune evenimente viitoare

• Natura / pamantul
Contabilitate Analiza Economica • Munca
Trecut
Prezent
Viitor

25
• Capitalul

NATURA MUNCA
Apa, aerul, mineralele, plantele şi Eforturile, îndemânarea şi
animalele, pământul însuşi, când cunoştinţele oamenilor care sunt
sunt utilizate în procesul de aplicate în cadrul procesului de
producţie. producţie.

7
 CAPITALUL NEOfactori
 Capital real (Capital fizic)

•
• Unelte, clădiri, utilaje tehnologice – bunuri produse


pentru a fi utilizate în scopul producerii altor bunuri;
Capital financiar Tehnologiile
• Bunuri şi bani care sunt utilizate în procesul de


producţie;
Capital uman Dollar Bills
• Educaţie şi instruire aplicate muncii în procesul de
• Informatia
producţie

TEHNOLOGIILE INFORMAŢIA

Procese de combinare şi Semnal rezultat din

transformare a factorilor de reprezentarea realităţii prin
producţie în produse finite, prin cunoaştere.
aplicarea unor reguli riguros
definite.

8
Bunuri
 Libere
• Disponibile in cantitati nelimitate;
 Economice
• Insuficiente in raport cu nevoile;
Dollar Bills
Bun – Utilitate – Valoare
Legea utilităţii marginale
descrescande
 Atuncicand cantitatea consumata
dintr-un produs creste, utilitatea
marginala a produsului (adica
satisfactia suplimentara, adaugata de
ultima unitate) tinde sa se diminueze.
Bun – Utilitate – Valoare
Bunurile si serviciile sunt produse
deoarece au o anumita utilitate.
Utilitate = capacitatea unui bun de a
satisface o nevoie (a individului sau
societăţii).
Aprecierea utilităţii are un caracter
eminamente individual şi subiectiv.
Legea utilităţii marginale: Heinrich Gossen,
1854.
Bun – Utilitate – Valoare
Utilitatea
= cea mai comună măsură pentru
valoare, exprimată adesea sub
forma unui pret care trebuie plătit
pentru a obtine un anumit bun
sau serviciu.
9
 ANALIZA ECONOMICĂ ISTORIC

Denumiri diverse: Perspectiva conform căreia:

elementele de factură economică intră
- economie în inginerie în atribuţiile inginerului şi evidenţierea
- justificare economică tehnicilor pentru facilitarea acestei
abordări
- inginerie economică
diferenţiază practica ingineriei
- analiza economică moderne de cea din trecut.

ISTORIC CATEGORII DE ANALIZA

 Pionier: Arthur M. Wellington, inginer constructii 1. Dupa moment:

civile; - previzională;
- post-factum;
 ultima parte a sec. al XIX-lea;
2. Dupa nivel:
 indică rolul analizei economice in proiectele - microeconomică;
inginereşti;
- macroeconomică;
 domeniu de interes: construcţii căi ferate; 3. Dupa criterii:
 Urmat de alte contribuţii care accentuează - analiza tehnico-economică;
importanţa tehnicilor de analiza care includ - analiza economico-financiară;
elemente de matematici financiare. - analiza financiară;

10
 PRINCIPIILE ANALIZEI
PROPUNERE ŞI ALTERNATIVĂ ECONOMICE ÎN INGINERIE

1. Propunere:
1. Dezvoltarea alternativelor;
proiect singular
2. Concentrarea asupra diferenţelor;
Categorii de propuneri: 3. Utilizarea unui punct de vedere consecvent;
- independente; 4. Utilizarea unei unităţi comune de măsură;
- dependente; 5. Considerarea tuturor criteriilor relevante;
- reciproc exclusive; 6. Explicitarea incertitudinii;
- esenţiale; 7. Revizuirea deciziilor;

2. Alternativă:
combinaţie de propuneri

DEZVOLTAREA CONCENTRARE ASUPRA

ALTERNATIVELOR DIFERENŢELOR

Selectarea (decizia) finală se face Numai diferenţele dintre ieşirile

comparând alternativele. Acestea viitoare estimate ale diferitelor
trebuie identificate, definite şi alternative sunt relevante în comparaţii
dezvoltate în vederea analizei şi trebuie considerate în luarea
ulterioare. deciziei.

11
UTILIZAREA UNUI PUNCT DE UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI
VEDERE CONSECVENT COMUNE DE MĂSURĂ

Ieşirile estimate (economice sau de Prin utilizarea aceleiaşi unităţi de

altă natură) ale diferitelor alternative măsură în enumerarea ieşirilor
trebuie evaluate folosind un acelaşi diferitelor alternative, compararea
punct de vedere de-a lungul etapelor acestora se va face cu mai multă
de analiză. uşurinţă.

CONSIDERAREA TUTUROR
CRITERIILOR RELEVANTE EXPLICITAREA INCERTITUDINII

Selectarea unei anumite alternative necesită Incertitudinea apare inerent în

utilizarea unui criteriu sau a unui set de estimarea rezultatelor viitoare
criterii. ale alternativelor şi trebuie
Procesul decizional trebuie să considere recunoscută în cadrul analizei
toate rezultatele cuantificate în unităţi şi comparării acestora.
monetare, dar şi pe cele exprimate în alte
unităţi de măsură sau explicitate într-o
anumită manieră .

12

REVIZUIREA DECIZIILOR
Îmbunătăţirea deciziilor este parte a
unui proces adaptiv; pentru a fi
aplicabile în practică, rezultatele iniţial
estimate ale alternativei selectate
trebuie comparate cu rezultatele reale.
ANALIZA ECONOMICĂ ŞI
PROIECTAREA ÎN INGINERIE
Analiză Economică în Inginerie
1. Recunoaşterea, definirea şi evaluarea
problemei
2. Dezvoltarea alternativelor fezabile
3. Determinarea valorilor fluxurilor monetare
asociate fiecărei alternative
4. Selectarea criteriilor de decizie
5. Analiza şi compararea alternativelor
6. Selectarea alternativei optime
7. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea
rezultatelor

1. Definirea problemei 2. Dezvoltarea alternativelor

+ iniţiere + stabilirea mulţimii iniţiale

+ formulare Tehnic posibil şi economic acceptabil
+ determinarea alternativelor fezabile
+ perspectivă sistemică 2.1 Alternative superioare
+ stabilire limite + lipsă timp
+ finalizare + păreri preconcepute
+ reformulare + lipsă bani
2.2 Alternative investiţionale
+ idei noi
- Brainstorming
- NGT

13
 2. Dezvoltarea alternativelor 2. Dezvoltarea alternativelor

+ Brainstorming: + Brainstorming:
- Fără critică; - unicitate;
- Libertate gândire; - obiective;
- Cantitate; - soluţii pentru viitor;
- Improvizări; - abordare sistemică;
1. Pregătire; - limitare informaţii;
2. Brainstorming; - implicare oameni;
3. Evaluare - imbunătăţire continuă.

3. Determinarea valorilor
2. Dezvoltarea alternativelor pentru cash-flow

+ NGT: Cash-flow:
- idei generate individual; Un flux de trezorerie (cash-flow) apare, intr-o
descriere simplificată, atunci când banii sunt
- feed-back individual şi înregistrare idei; transferaţi de la un individ la altul sau de la o
- clarificare idei; firmă la alta.
Cash-flow:
- prezentare soluţii;
= efectul economic al unei alternative exprimat
- votare soluţii; prin intermediul sumelor cheltuite şi încasate.
- discutare rezultat vot.

14
4. Selectarea criteriilor de decizie 4.1 Diferenţa dintre alternative

Fie două alternative, A1 şi A2, exclusive reciproc.

Criteriu de decizie:
= o regulă care descrie modalităţile de selectare
a proiectelor astfel încât să se atingă anumite
obiective particulare.
1. Diferenţa dintre alternative;
2. Rata minim acceptabilă a rentabilităţii;
3. “Do-Nothing”.
Alternativa optimă va fi selectată utilizând
regulile:
1. Dacă diferenţa A2 – A1 este preferată din
punct de vedere economic, atunci va fi
selectată alternativa A2.
2. Dacă diferenţa A1 – A2 este preferată din
punct de vedere economic, atunci va fi
selectată alternativa A1.

4.2 Rata minim acceptabilă a

4.1 Diferenţa dintre alternative rentabilităţii
Aplicaţie
Se consideră valorile de cash-flow prezentate în
tabel. Alternativele A1 şi A2 pot fi comparate prin = pragul incepand de la care o firmă
accepta sa investeasca atunci când are
examinarea diferenţei dintre valorile de cash-flow
mai multe oportunităţi;
asociate fiecăreia dintre acestea.
Cost de oportunitate
Sfârşit an Alternative > sau < ?
Cash-Flow
nr. A1 A2 Legatura rata rentab - costul capitalului
0 -30 -80 -50
1–9 10 20 10
10 5 10 5

15
 4.3 “Do-Nothing”

Dobanda platita Dobanda castigata

Eu nu fac nimic

însă

CONCURENŢA FACE !

Rata dobanzii Rata rentabilitatii

5. Analiza şi compararea
alternativelor

6. Selectarea alternativei optime

- Detaliere caracteristici;
- Restricţii;
- Limite bugetare; 7. Implementare, monitorizare şi
- Estimare; evaluarea rezultatelor
- Incertitudine.

16
 APLICAŢIA 1.1
Domnul Ionescu tocmai a avut un accident cu autoturismul personal.
Maşina a fost avariată.
Domnul Ionescu are urgent nevoie de autoturism, deoarece distanţa
considerabilă nu-i permite să se deplaseze la serviciu pe jos sau cu
bicicleta, iar cu autobuzul trebuie să schimbe patru trasee.
Patronul unei firme de intermedieri auto îi oferă 2.000 u.m pentru
autoturism, în starea în care aceasta se află acum. Dacă Dl. Ionescu
repară maşina, clientul este dispus să ofere 4.500 u.m.
Societatea de asigurări consideră că reparaţiile costă 2.000 u.m.
Asigurarea fusese făcută pentru a acoperi 50% din avarii, pentru a plăti
o rată mai mică. In vederea acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile,
domnul Ionescu poate primi 1.000 u.m. de la societatea de asigurări.
În momentul accidentului indicatorul kilometrajului arăta
100.000 km.
Domnul Ionescu are în bancă un cont în valoare de 7.000 u.m.
O maşină nouă costă 10.000 u.m.
Să se definească problema domnului Ionescu şi să se rezolve în 7 etape.
APLICAŢIA 1.1
Etapa a 2- a Dezvoltarea alternativelor
1. Vânzarea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. şi cumpărarea unuia nou
2.000 (vânzare) + 1.000(asigurare) + 7.000(bancă) = 10.000 u.m.
Suma plătită este de 7.000 u.m., iar maşina va avea la bord zero km.
2. Repararea autoturismului avariat
1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.
Suma plătită este de 1.000 u.m., iar maşina va avea 100.000 km la bord;
3. Repararea autoturismului avariat cu 2.000 u.m.
1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.
vânzarea autoturismului reparat cu 4.500 u.m.
şi cumpărarea unui autoturism nou
4.500 (vanzare) + 5.500 (banca) = 10.000 u.m.
Suma plătită este de 6.500 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.
4. Repararea autoturismului la un service particular cu 1.100 u.m.
1.000( asigurare) + 100 (bancă). Repararea va dura mai mult cu o lună. Pentru
luna suplimentară se poate închiria o maşină cu 400 u.m. (bancă).
Suma plătită este de 500 u.m., iar maşina va avea 100.000 km.
5. Idem 4, dar cu vânzarea autoturismului după reparaţie, cu 4.500 u.m. şi
utilizarea banilor, plus încă 5.500 u.m. din cont, pentru cumpărarea unui
autoturism nou.
Suma plătită este de 6.000 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.
APLICAŢIA 1.1
Etapa 1 Definirea problemei
Domnul Ionescu are nevoie de un mijloc de
transport.
Evaluarea viitoare elimină mersul pe jos, cu bicicleta sau cu
autobuzul considerate a nu fi alternative fezabile.
Problema se reduce la
a înlocui sau a păstra
autoturismul avariat.
APLICAŢIA 1.1
Etapa a 3- a Estimare cash-flow
1. Alternativa 1 lasă gol contul bancar. Apare un cash-flow de
–8.000 u.m. pentru o maşină nouă în valoare de 10.000 u.m.
2. Alternativa a 2-a permite ca maşina veche să fie reparată.
Utilizează o cale mai costisitoare (+ 500 u.m.), dar mai sigură pentru
realizarea reparaţiilor. Valoarea pentru cash-flow este de –2.000
u.m., iar valoarea maşinii reparate este de 4.500 u.m.
3. Alternativa a 3-a aduce, în plus faţă de Alt. 1, un câştig de 500
u.m., prin repararea autoturismului. Valoarea pentru cash-flow este
de –7.500 u.m. şi maşina valoarează 10.000 u.m.
4. Alternativa a 4-a utilizează aceeaşi idee ca Alt. a 2-a, însă este
mai puţin costisitoare. Există un risc mai mare ca reparaţia să nu fie
de bună calitate. Apare un cash-flow de –1.500 u.m. pentru o
maşină de 4.500 u.m.
5. Alternativa 5 seamănă cu Alt. a 4-a, însă presupune cumpărarea
unui autoturism nou. Valoarea pentru cash-flow este de –7.000
u.m., iar maşina valorează 10.000 u.m.
17
 APLICAŢIA 1.1 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 4- a Selectarea criteriilor Etapa a 5- a Analiza şi compararea alternativelor
Alternativa 1 este eliminată deoarece Alt. a 3 a are acelaşi rezultat obţinut
Este important să se utilizeze un acelaşi punct de 1.
cu costuri mai mici, în condiţii egale de risc. (valoare maşină = 10.000 u.m.,
vedere (principiul P3) şi o unitate de măsură comună economii = 0 u.m., efort investiţional = 10.000 u.m.).
(principiul P4). 2. Alternativa a 2 a lasă 6.000 u.m. în cont. Ea are acelaşi rezultat ca Alt. a 4-
a, dar costuri mai mari cu 500 u.m. În consecinţă, Alt. a 2-a va fi, de
Se va efectua analiza din punctul de asemenea, eliminată (valoare maşină = 4.500 u.m., economii = 6.000 u.m.,
efort investiţional = 10.500 u.m.).
vedere al domnului Ionescu. 3. Alternativa 3 va fi eliminată deoarece Alt. a 5-a presupune repararea
Valoarea autoturismului acestuia este valoarea sa de maşinii, dar cu un cost mai mic (500 u.m. diferenţă), iar rezultatul este
identic. (valoare maşină = 10.000 u.m., economii = 500 u.m., efort
piaţă, adică investiţional = 10.500 u.m.).
10.000 u.m. pentru maşina nouă şi 4. Alternativa 4 va fi reţinută. Ea presupune economii de 500 u.m. prin
utilizarea unui atelier de reparaţii cu preţuri mai mici, riscul unei reparaţii de
4.500 u.m. pentru cea reparată. calitate slabă fiind de mic.
Deciziile vor fi reduse la nivel cantitativ, care poate fi 5. Alternativa 5 presupune repararea maşinii la cel mai mic cost şi elimină
riscul reparaţiei prin vânzarea maşinii reparate (valoare maşină = 10.000
ulterior revăzut în corespondenţă cu factori calitativi (km u.m., economii = 1.000 u.m., efort investiţional = 11.000 u.m.);
parcurşi, calitate reparaţie etc.)

APLICAŢIA 1.1 APLICAŢIA 1.1

Etapa a 6- a Selectarea alternativei optime Etapa a 7- a Implementarea alternativei
Înainte de parcurgerea acestei etape trebuie explicitate toate elementele cu
valoare incertă (principiul P6). optime
Cele mai relevante pentru analiză sunt:
Etapa este parcursă cu respectarea principiului P7.
+ dacă maşina reparată este păstrată, există riscul unor defectări ulterioare Noua maşină s-a dovedit a fi, după analize la 20.000 km. şi la 50.000
frecvente (observaţie bazată pe experienţă); km parcurşi, o adevărată afacere.
+ dacă este utilizat atelierul de reparaţii particular, de asemenea, N-au fost necesare reparaţii, iar consumul de combustibil a fost extrem
probabilitatea de a apărea defecţiuni ulterioare este mare (observaţie bazată de scăzut.
pe experienţă);
+ cumpărarea unei maşini noi va consuma aproape toate economiile;
+ analizând costul suplimentar, maşina nouă poate apărea a fi prea scumpă
+ maşina nouă poate fi, de asemenea, implicată într-un accident şi poate
avea parte de reparaţii de calitate mai slabă (datorită sumelor rămase
disponibile pentru asigurare) decât cea curentă.
Pe baza informaţiilor expuse în cadrul etapelor anterioare, va fi selectată
Alternativa 5.

18
 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON- 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.1 Criterii multiple în procesul de decizie APLICAŢIA 1.2

1. Criterii economice (cuantificabile monetar) Se presupune că echipa de conducere a unei firme se confruntă cu
2. Criterii non-economice (greu cuantificabile monetar) două alternative ca urmare a creşterii cererii pentru produsul lor: (1)
Factori intangibili: organizarea unui al doilea schimb de lucru pe utilajele existente
sau (2) instalarea de noi utilaje moderne care să facă faţă unei
• siguranţa în exploatare; producţii la nivelul cererii.
• ocrotirea mediului; Se impune o comparaţie a costurilor asociate acestor alternative
• atitudinea comunităţii locale; pentru o anumită durată pentru care se face analiza, unul dintre
• relaţiile între angajaţi şi echipa managerială; obiectivele nivelului decizional fiind acela de a satisface cererea la
• riscurile; costuri anuale de producţie cât mai mici.
• flexibilitatea sistemului; (1) Costuri: 100.000 USD, angajarea a 10 persoane;
• impactul asupra structurii de personal; (2) Costuri: 80.000 USD, concedierea a 6 persoane.
• cerinţele de instruire a personalului; Moralul angajatilor < -- > 20.000 USD
• influenţa asupra celorlalte părţi ale organizaţiei;
• preferinţele clienţilor.

1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON- 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-

ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

OBSERVAŢII: 1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor

1. Nefiind posibilă sintetizarea scopurilor într-un singur obiectiv, oamenii
au în vedere obiective multiple.
2. De multe ori aceste obiective sunt în conflict unele cu altele, ceea ce
conduce la o problemă de sub-optimizare.
3. În cel mai bun caz, se poate face o optimizare în momentul luării
deciziei. Acest lucru va avea drept consecinţă o stare de sub-
optimizare la momente de timp intermediare.
4. De cele mai multe ori, problemele de decizie sunt atât de complexe
încât nu are sens căutarea alternativei optime. De aceea, oamenii îşi
vor fixa obiectivele în conformitate cu nişte rezultate considerate
acceptabile.
5. Date fiind dificultăţile cu care se confruntă, oamenii vor încerca să ia
o decizie raţională atunci când va trebui să ia o hotărîre.
Diferenţele dintre diferitele alternative reprezintă elemente
importante în selectarea celei mai profitabile dintre acestea.
Diferenţele se determină prin compararea simultană pe baza mai
multor criterii diferite.
Pentru a ţine seama de criterii multiple, la evaluare se utilizează o
diagramă de evaluare a deciziilor.
Diagrama de evaluare a deciziilor constituie
o modalitate de reprezentare simultană a mai multor
factori (criterii) cu influenţă asupra uneia sau mai multor
alternative.

19
 1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
Alternativele (A, B, C,…) ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ
1.6.3 Obiective strategice
Pentru a progresa trebuie stabilite obiective pe termen
Criterii lung (obiective strategice)
(1) scurtarea timpului dintre proiectarea unui produs sau
Valori estimate serviciu şi momentul lansării pe piaţă;
(2) îmbunătăţirea calităţii produselor sau serviciilor;
(3) reducerea cantităţii de materiale din inventar.
Valori prag Fiecare obiectiv principal poate avea mai multe obiective
Profitul (Costul) echivalent secundare asociate.
Pe axa orizontală se reprezintă valoarea
actualizată, anuală sau viitoare (automatizarea unei secţii dintr-o întreprindere poate avea
echivalentă a costului sau profitului. ca efect scurtarea timpului dintre începerea proiectării şi
livrarea spre client, cu îmbunătăţirea simultană a calităţii
produsului şi micşorarea complexităţii inventarului
asociat.)

1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON- 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.4 Prezentarea alternativei

Modul de prezentare poate influenţa decizia;
Două reguli:
Trebuie vorbită “aceeaşi limbă”;
Dacă există venituri sau alte beneficii de natură economică
Prezentare succintă;
care variază de la o alternativă la alta, se va alege acea
Restricţii bugetare; R1: alternativă care maximizează profitul total în condiţiile
Criterii intangibile;
producerii unui număr dat de piese fără defecte;
Sumar de sarcini;
Dacă nu există venituri sau alte beneficii de natură econo-
mică sau acestea sunt constante pentru toate alternativele,
R2:
va fi selectată alternativa care minimizează costul total în
condiţiile producerii unui număr dat de piese fără defecte.

20
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total
În multe cazuri, selectarea unui material nu se poate
face strict pe baza costului materialului. Frecvent,
selectarea unui anumit material poate afecta costurile
de proiectare, prelucrare şi livrare.
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Operarea utilajelor tehnologice poate fi efectuată la
viteze de aşchiere diferite, rezultând rate diferite ale
productivităţii. Aceasta conduce, în mod normal, la
frecvenţe diferite ale defectărilor utilajelor.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.3 A cumpăra sau a fabrica
 Costurile de oportunitate pot deveni
importante atunci când fabricarea unui
produs determină renunţarea la alte
oportunităţi de a fabrica (de exemplu,
din cauza insuficientei capacităţi de
producţie);
 Pe termen lung, investiţiile de capital în
secţii productive suplimentare sunt
adesea alternative eficiente la soluţia
cumpărării.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.3 A cumpăra sau a fabrica
O companie poate alege să fabrice un produs, în loc să-l
cumpere de la un furnizor, la un preţ mai mic decât costul
de producţie, in cazul in care:
1. Costurile directe, indirecte sau de regie apar
indiferent dacă produsul este fabricat de firmă sau
cumpărat şi
2. Costul marginal al fabricării produsului pe termen
scurt este mai mic decât preţul furnizorului
Costurile relevante în analiza pe termen scurt a
acestor decizii sunt costurile marginale
(incrementale) şi costurile de oportunitate ale
resurselor.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total
Pentru un reper există o cerere anuală de 100.000 buc.
Reperul este prelucrat pe un strung revolver, utilizând ca
semifabricat bare de oţel rotund care costă 0,30 u.m./Kg. Ca
varianta, se poate utiliza semifabricat sub forma de bare de
alamă, la preţul de 1,40 u.m./kg.
Masa unei piese de oţel este de 0,0353 kg, iar a uneia din
alamă de 0,0384 kg.
Ca rezultat, costul materialului pe piesă este de 0,0106
u.m./buc pentru oţel şi de 0,0538 u.m./buc pentru alamă.
Într-o oră, se produc 57,1 (57?) piese din oţel sau 102,9
(103?) piese din alamă. Operatorul este plătit cu 15,00
u.m./oră, iar costurile de regie asociate producerii reperului
sunt estimate la 10,00 u.m./oră.
Piesele se vând cu acelaşi preţ.
Ce material trebuie folosit (ambele corespund cerinţelor
funcţionale) ?
21
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total 1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Costurile totale asociate celor două alternative sunt după cum urmează:
Pentru a vinde mai bine cheresteaua, un producător din Sibiu s-a gândit
să o prelucreze suplimentar.
Oţel Alamă
Cheresteaua astfel prelucrată se poate vinde cu 10 u.m./m3 în plus, faţă
Materiale [u.m./buc.] 0,30 x 0,0353 = 0,0106 1,40 x 0,0384 = 0,0538
de situaţia iniţială.
Manopera [u.m./buc] 15,00 / 57 = 0,2627 15,00 / 102 = 0,1458
La o viteză de aşchiere de 100 m/min., rata productivităţii este de 10
Regie* [u.m./buc] 10,00 / 57 = 0,1751 10,00 / 102 = 0,0972
m3/oră, iar cuţitele (lamele aşchietoare) trebuie ascuţite la fiecare 2 ore.
Cost total [u.m./buc] 0,4484 0,2968 La o viteză de aşchiere de 150 m/min, rata productivităţii este de 15
Economii rezultate prin utilizarea alamei = 0,4484 – 0,2968 = 0,1516 u.m./buc. m3/oră, iar cuţitele trebuie ascuţite după intervale a cate 1,5 ore.
La fiecare schimbare a cuţitelor utilajul trebuie oprit timp de 15 min.
* Costurile de regie s-au considerat asociate unei ore de lucru (asimilate costurilor variabile)
Cuţitele, noi şi neascuţite, costă 50 u.m./set şi pot fi ascuţite de 10 ori
înainte de a fi casate. Costul unei ascuţiri este de 10 u.m./set. Prelucrarea
Într-un an se produc 100.000 buc., deci veniturile din vânzări sunt constante este efectuată de către un acelaşi operator, indiferent de viteza selectată.
pentru cele două alternative şi va rezulta ca optimă (vezi R2) a doua alternativă
(repere din alamă). Cu ce viteză de aschiere trebuie prelucrată cheresteaua?
În consecinţă, într-un an se vor obţine economii de 15.160 u.m. comparativ cu
situaţia în care s-ar fi folosit oţelul.

1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite 1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Se lucreaza intr-un singur schimb/zi.
La o viteză de 100 m/min:
Timpul de operare plus timpul (de staţionare) pentru înlocuirea sculelor Durată ciclu: 2 ore + 0,25 ore = 2,25 ore
constituie un ciclu de prelucrare care determină o anumită valoare a Cicluri pe zi: 8 / 2,25 = 3,555 cicluri / zi
ieşirii. Venit suplimentar: 3,555 x 2 x 10 x 10 = 711,00 u.m./zi
Cost reascuţire; 3,555 x 10 = 35,55 u.m.
Timpul necesar pentru a completa un ciclu de prelucrare influenţează Cost cuţite: 3,555 x 50/10 = 17,78 u.m./zi
numărul de cicluri care pot fi efectuate într-o perioadă dată de timp (de Cost total: 53,33 u.m./zi
exemplu, o zi) şi numai o parte a acestui ciclu este productivă. Venit net suplimentar zilnic: 657,67 u.m./zi

La o viteză de 150 m/min:

Durată ciclu: 1,5 ore + 0,25 ore = 1,75 ore
Cicluri pe zi: 8 / 1,75 = 4,57 cicluri / zi
Venit suplimentar: 4,57 x 1,5 x 15 x 10 = 1028,25 u.m./zi
Cost reascuţire; 4,57 x 10 = 45,7 u.m./zi
Cost cuţite: 4,57 x 50/10 = 22,85 u.m./zi
Cost total: 68,55 u.m./zi
Venit net suplimentar zilnic: 959,70 u.m./zi

22
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
În concordanţă cu regula R1, este mai avantajos să se
lucreze cu o viteză de aşchiere de 150 m/min, cu toate
că lamele aşchietoare trebuie ascuţite mai des.
Această analiză presupune că toată producţia
suplimentară de cherestea poate fi vândută.
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Aplicaţia anterioară presupune că toată cheresteaua va fi
vândută. Dacă cererea pentru acest produs este limitată, o
alegere corectă a vitezei de aşchiere se va baza pe aplicarea
regulii R2, prin minimizarea costului total pe unitatea de ieşire.
Se doreşte determinarea vitezei de aşchiere optime în cazul în
care cererea totală de cherestea este de 60 m3/zi .

1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite 1.7.3 A cumpăra sau a fabrica
Pentru o cerere fixă de 60 m3/zi, vanzarile sunt de 60 x 10 = 600 u.m. indiferent de O uzină este compusă din trei secţii: A, B şi C. Secţia A ocupă 100 m2 din
valoarea aleasă a vitezei de aşchiere. În continuare se va determina costul minim suprafaţa totală. Produsul X, unul din produsele fabricate în secţia A, se execută
pe metru cub de cherestea prelucrată. într-un volum de 576 buc/zi. Costurile asociate fabricării acestui produs sunt
La o viteză de 100 m/min: după cum urmează:
Durata unui ciclu de lucru: 2,25 ore
Producţia pe ciclu: 2 x 10 = 20 m3 Salarii: 1 operator x 4 ore/zi x 22,5 u.m./oră 90,00 u.m.
Nr. de cicluri: 60 / 20 = 3 cicluri 1 maistru 30,00 u.m.
Cost total: 3 x 10 + 3 x 50 / 10 = 45 u.m. Materiale: 86,40 u.m.
Regie: 2
(0,82 u.m./m din suprafaţă) 82,00 u.m.
Cost unitar: 0,75 u.m./m3
La o viteză de 150 m/min: Cost total pe zi: 288,40 u.m.
Durata unui ciclu de lucru: 1,75 ore
Producţia pe ciclu: 1,5 x 15 = 22,5 m3 Managerul uzinei a aflat că o altă firmă vinde acelaşi produs X cu 0,35 u.m./buc.
Aceasta presupune că, faţă de situaţia curentă, întreprinderea ar înregistra
Nr. de cicluri: 60 / 22,5 = 2,67 cicluri economii de 288,4 - 0,35 x 576 = 288,4 – 201,6 = 86,80 u.m./zi dacă ar
Cost total: 2,67 x 10 + 2,67 x 50 / 10 = 40,05 u.m. cumpăra produsul, in loc de a-l produce intern.
Cost unitar: 0,6675 u.m./m3 În aceste condiţii, şeful secţiei a avansat ideea închiderii liniei pe care era fabricat
Concluzie: prelucrarea cu o viteză de aşchiere de 150 m/min va conduce la minimizarea produsul X şi cumpărarea acestuia din exterior.
costurilor şi, în consecinţă, va fi adoptată. Este sau nu este justificată economic o asemenea decizie ?

23
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.3 A cumpăra sau a fabrica
Analizând atent situaţia, managerul a efectuat următoarelor calcule:
Salarii: Deoarece maistrul supraveghează fabricarea tuturor produselor din secţia A
(nu numai pe a produsului X), singura economie făcută la salarii este de 90,00
u.m./zi;
Materiale: Economiile cu materialele vor fi de maxim 86,40 u.m./zi. Valoarea poate fi
mai mică dacă materialul unora dintre reperele componente este obţinut din
deşeuri de la alte repere;
Regie: Cum în secţie se vor fabrica în continuare alte produse, nu se va înregistra o
reducere a suprafeţei utilizate. S-a calculat că ar exista totuşi o reducere de
aproximativ 3 u.m./zi din cheltuielile de regie care au putut fi asociate cu
certitudine cu fabricarea produsului X.
Dacă produsul X se fabrică pe comenzi cu apariţie discontinuă, uzina va face
economii de 90 + 86,40 + 3,00 = 179,40 u.m./zi. Valoarea este mai mică decât
cea rezultată ca economie din calculele contabile (288,40 u.m.) şi nu va depăşi
valoarea de 201,60 u.m./zi care ar trebui plătită firmei din exterior pentru a
cumpăra produsul X.
De aceea, cu ajutorul celei de-a doua reguli, R2, managerul a luat decizia de a nu opri
fabricarea produsului X.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
APLICAŢII PROPUSE:
1_2. În timp ce studiaţi pentru examenul la „Analiză economică” împreună cu
un prieten, constataţi că nu mai aveţi mâncare. La autoservire a închis şi
nu vă permiteţi să mâncaţi la restaurantul de lângă blocul în care locuiţi cu
chirie. Ideea salvatoare este de a comanda o pizza. Aţi descoperit în
„Pagini Aurii” două firme care livrează în zonă, în următoarele condiţii:
„Pizza Hut” oferă pizza de dimensiuni 30 cm diametru, 2,5 cm înălţime
(incluzând ingredientele) pentru 50.000 ROL plus 5% comision şi 10.000
ROL taxă de livrare. „Pizza Italiana” oferă pizza de 30 cm. diametru şi 3
cm. grosime la 70.000 ROL plus 5% comision.
a) Care este problema în această situaţie ? Dezvoltaţi-o într-o manieră
explicită;
b) Aplicaţi cele şapte principii problemei definite la punctul a);
c) Considerând ca unitate de măsură ROL, care este varianta economică de a
cumpăra pizza, pe baza minimizării costului pe unitatea de volum ?
d) Ce alte criterii ar putea fi utilizate pentru a selecta firma de la care să vă
aprovizionaţi ?
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
APLICAŢII PROPUSE:
1_1. Se consideră situaţia lui Adrian, student aflat la sfârşitul primului
semestru al anului IV la facultate. Nu are prea multe proiecte şi a
intrat în criză financiară datorită numeroaselor petreceri la care a
participat. Există o ofertă variată de job-uri în domeniu şi Adrian se
gândeşte să îngheţe anul, să se angajeze pentru un an sau doi (a
fost selectat în urma mai multor interviuri pentru a lucra la o firmă
importantă) cu un salariu atractiv, după care să-şi continue
studiile. Pe de altă parte, îi este teamă că, odată angajat, nu va
mai avea puterea de a reveni la facultate pentru a finaliza studiile
(iar contractul prevede că în cel mult 4 ani este obligat sa absolve
o instituţie de învăţământ superior).
a) Dezvoltaţi cel puţin două formulări ale problemei lui Adrian;
b) Identificaţi soluţiile fezabile pentru fiecare formulare a problemei.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
APLICAŢII PROPUSE:
1_3. Un prieten cu o situaţie materială bună tocmai a cumpărat o vilă
în valoare de 100.000 EUR. în apropiere de Piaţa Romană. El a
plătit 10.000 EUR din banii proprii, restul de 90.000 EUR fiind
obţinuţi printr-un imprumut ipotecar pe durata a 25 de ani. Plata
lunară către bancă este de 1050 EUR. Noul proprietar estimează,
de asemenea, că cheltuielile cu renovarea vor fi de aproximativ
15.000 EUR. Vila are patru apartamente de două camere, fiecare
putând fi închiriat cu 500 EUR/lună.
a) Are prietenul dumneavoastră o problemă ? Dacă da, care este
aceasta ?
b) Care sunt alternativele (definiţi cel puţin trei);
c) Estimaţi consecinţele economice şi alte cerinţe non-economice
asociate alternativelor de la punctul b).
24