ANALIZA ECONOMICA

AE / TCM / 2018-2019
Semestrul 1

Profesor: Cristian Doicin

Birou: CD012
E-mail: cristian.doicin@upb.ro
Tel: (021) 402 - 9457
Mob: 0745 99 8. …
Descrierea cursului

 Detalierea si analiza componentelor

monetare si non-monetare necesare in
procesul de luare a deciziilor

 Evidentierea principiilor economice

aplicate in cadrul ciclului de viata a
produselor

 Analiza economica a unor variante de

proces / sistem tehnologic
Descrierea cursului

 Bibliografie:
• Doicin Cristian, Analiza economica in
inginerie, 2009,
(ISBN 978-973-648-842-9)
• Doicin Cristian, Analiza proiectelor de
investitii in inginerie, 2009,
(ISBN 978-973-648-853-5)
• Materiale suplimentare, distribuite dupa
caz

 Cunostinte anterioare
• Economie, Statistica, Matematica
Notare – evaluare tip Verificare

 Punctaj semestru 80p

• Laborator 30p
• Verif. Intermed. 35p
– 29.10.2018;
– 10.12.2018.
• Curs 15p
 Verificare finala 20p
 TOTAL 100p (nota10 !)
Cuprins

 Introducere si Prezentare generala

 Analiza economica in inginerie
 Estimarea si managementul costurilor
 Analiza unor variante de proces / sistem
 Analiza economica in cond. incertitudine
Platforma de eLearning
 REGULI GENERALE

 Nu exista intrebari prostesti;

 Criticam ideile, nu oamenii;
 Acordam atentie unii altora:
• Pot sa atrag atentia ca s-a intrat in pauza;
• Daca trebuie sa parasesc sala, o fac in liniste;
• Nu vorbesc in timp ce si altii vorbesc;
• Sunt intelegator cu ceilalti … si mai ales cu
proful …
 CAPITOLUL 1
$$ $$

NOŢIUNI FUNDAMENTALE
$$
$$
CE ESTE INGINERIA ?
[Ingineria]
[Ingineria] este
este oarta
profesie în care
de a produce
cunoştinţele de matematică
bine, cu un dolar, şi ştiinţe
ceea ce oricine
altcinevadobândite
naturale ar produce custudiu,
prin doi.
experienţă şi practică
A.M. Wellington,
sunt1887
aplicate
obiectiv pentru utilizarea, în mod
economic, a materialelor şi forţelor
naturii în beneficiul oamenilor
CE ESTE ECONOMIA ?
[Economia] studiaza modalităţile
in care resurse limitate pot fi
utilizate pentru a satisface
nevoi umane nelimitate.
CE ESTE ECONOMIA ?
Studiul modalităţilor în care
oamenii şi societatea aleg să
utilizeze resursele furnizate de
natură şi de generaţiile
anterioare.
INGINERIE & ECONOMIE
INGINERIE: utilizarea economică a
cunoştintelor ştiinţifice in
beneficiul oamenilor.
ECONOMIE: interacţiunea dintre
oameni şi bani.
MOD ECONOMIC DE GANDIRE

PRINCIPII:
- Alegerea se face de catre persoane
individuale;
- Orice alegere presupune costuri;
- Persoanele individuale aleg raţional
(economic);
- Comportamentul uman poate fi anticipat;
- De pe urma schimbului castiga ambele parti;
MOD ECONOMIC DE GANDIRE

CONCLUZII:
- Cooperare socială;
- Acţiuni din interes, nu din egoism;
- Interese diferite, dar coordonate de legi
comune:
- Mai mulţi bani;
- Adaptare continuă, reciprocă, la modificarea
avantajelor nete pe care interacţiunea
intereselor o produce;
Factori de productie

• Natura / pamantul
• Munca
• Capitalul
NATURA
Apa, aerul, mineralele, plantele şi
animalele, pământul însuşi, când
sunt utilizate în procesul de
producţie.
MUNCA
Eforturile, îndemânarea şi
cunoştinţele oamenilor care sunt
aplicate în cadrul procesului de
producţie.
 CAPITALUL
 Capital real (Capital fizic)
• Unelte, clădiri, utilaje tehnologice – bunuri produse
pentru a fi utilizate în scopul producerii altor bunuri;
 Capital financiar
• Bunuri şi bani care sunt utilizate în procesul de
producţie;
 Capital uman
• Educaţie şi instruire aplicate muncii în procesul de
producţie Dollar Bills
NEOfactori

• Tehnologiile
• Informatia
TEHNOLOGIILE

Procese de combinare şi
transformare a factorilor de
producţie în produse finite, prin
aplicarea unor reguli riguros
definite.
INFORMAŢIA

Semnal rezultat din

reprezentarea realităţii prin
cunoaştere.
 Bunuri
 Libere
• Disponibile in cantitati nelimitate;

 Economice
• Insuficiente in raport cu nevoile;
Dollar Bills
Bun – Utilitate – Valoare
Bunurile si serviciile sunt produse
deoarece au o anumita utilitate.
Utilitate = capacitatea unui bun de a
satisface o nevoie (a individului sau
societăţii).
Aprecierea utilităţii are un caracter
eminamente individual şi subiectiv.
Legea utilităţii marginale: Heinrich Gossen,
1854.
Bun – Utilitate – Valoare
Legea utilităţii marginale descrescande
 Atunci cand cantitatea consumata dintr-un
produs creste, utilitatea marginala a
produsului (adica satisfactia suplimentara,
adaugata de ultima unitate) tinde sa se
diminueze.
 Consumand continuu un anumit bun, se
atinge, la un moment dat, un prag de
saturatie, dupa care, daca consumul
continua sa creasca, exista riscul sa
apara zona de insatisfactie.
Bun – Utilitate – Valoare
Utilitatea
= cea mai comună măsură pentru
valoare, exprimată adesea sub
forma unui pret care trebuie plătit
pentru a obtine un anumit bun
sau serviciu.
ANALIZA ECONOMICĂ

Denumiri diverse:
- economie în inginerie
- justificare economică
- inginerie economică
- analiza economică
ISTORIC

Perspectiva conform căreia:

elementele de factură economică intră
în atribuţiile inginerului şi evidenţierea
tehnicilor pentru facilitarea acestei
abordări
diferenţiază practica ingineriei
moderne de cea din trecut.
 ISTORIC

 Pionier: Arthur M. Wellington, inginer constructii

civile;
 ultima parte a sec. al XIX-lea;
 indică rolul analizei economice in proiectele
inginereşti;
 domeniu de interes: construcţii căi ferate;
 Urmat de alte contribuţii care accentuează
importanţa tehnicilor de analiza care includ
elemente de matematici financiare.
CATEGORII DE ANALIZA

1. Dupa moment:
- previzională;
- post-factum;
2. Dupa nivel:
- microeconomică;
- macroeconomică;
3. Dupa criterii:
- analiza tehnico-economică;
- analiza economico-financiară;
- analiza financiară;
PROPUNERE ŞI ALTERNATIVĂ

1. Propunere:
proiect singular
Categorii de propuneri:
- independente;
- dependente;
- reciproc exclusive;
- esenţiale;

2. Alternativă:
combinaţie de propuneri
PRINCIPIILE ANALIZEI
ECONOMICE ÎN INGINERIE

1. Dezvoltarea alternativelor;
2. Concentrarea asupra diferenţelor;
3. Utilizarea unui punct de vedere consecvent;
4. Utilizarea unei unităţi comune de măsură;
5. Considerarea tuturor criteriilor relevante;
6. Explicitarea incertitudinii;
7. Revizuirea deciziilor;
 DEZVOLTAREA
ALTERNATIVELOR
Selectarea (decizia) finală se face
comparând alternativele. Acestea
trebuie identificate, definite şi
dezvoltate în vederea analizei
ulterioare.
CONCENTRARE ASUPRA
DIFERENŢELOR

Numai diferenţele dintre ieşirile

viitoare estimate ale diferitelor
alternative sunt relevante în comparaţii
şi trebuie considerate în luarea
deciziei.
UTILIZAREA UNUI PUNCT DE
VEDERE CONSECVENT
Ieşirile estimate (economice sau de
altă natură) ale diferitelor alternative
trebuie evaluate folosind un acelaşi
punct de vedere de-a lungul etapelor
de analiză.
UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI
COMUNE DE MĂSURĂ

Prin utilizarea aceleiaşi unităţi de

măsură în enumerarea ieşirilor
diferitelor alternative, compararea
acestora se va face cu mai multă
uşurinţă.
CONSIDERAREA TUTUROR
CRITERIILOR RELEVANTE

Selectarea unei anumite alternative necesită

utilizarea unui criteriu sau a unui set de
criterii.
Procesul decizional trebuie să considere
toate rezultatele cuantificate în unităţi
monetare, dar şi pe cele exprimate în alte
unităţi de măsură sau explicitate într-o
anumită manieră.
EXPLICITAREA INCERTITUDINII
Incertitudinea apare inerent în
estimarea rezultatelor viitoare
ale alternativelor şi trebuie
recunoscută în cadrul analizei
şi comparării acestora.
REVIZUIREA DECIZIILOR

Îmbunătăţirea deciziilor este parte a

unui proces adaptiv; pentru a fi
aplicabile în practică, rezultatele iniţial
estimate ale alternativei selectate
trebuie comparate cu rezultatele reale.
ANALIZA ECONOMICĂ ŞI
PROIECTAREA ÎN INGINERIE
Analiză Economică în Inginerie
1. Recunoaşterea, definirea şi evaluarea
problemei
2. Dezvoltarea alternativelor fezabile
3. Determinarea valorilor fluxurilor monetare
asociate fiecărei alternative
4. Selectarea criteriilor de decizie
5. Analiza şi compararea alternativelor
6. Selectarea alternativei optime
7. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea
rezultatelor
1. Definirea problemei

+ iniţiere
+ formulare
+ perspectivă sistemică
+ stabilire limite
+ finalizare
+ reformulare
2. Dezvoltarea alternativelor

+ stabilirea mulţimii iniţiale

Tehnic posibil şi economic acceptabil
+ determinarea alternativelor fezabile
2.1 Alternative superioare
+ lipsă timp
+ păreri preconcepute
+ lipsă bani
2.2 Alternative investiţionale
+ idei noi
- Brainstorming
- NGT
2. Dezvoltarea alternativelor

+ Brainstorming:
- Fără critică;
- Libertate gândire;
- Cantitate;
- Improvizări;
1. Pregătire;
2. Brainstorming;
3. Evaluare
2. Dezvoltarea alternativelor

+ Brainstorming:
- unicitate;
- obiective;
- soluţii pentru viitor;
- abordare sistemică;
- limitare informaţii;
- implicare oameni;
- imbunătăţire continuă.
 2. Dezvoltarea alternativelor

+ NGT:
- idei generate individual;
- feed-back individual şi înregistrare idei;
- clarificare idei;
- prezentare soluţii;
- votare soluţii;
- discutare rezultat vot.
 3. Determinarea valorilor
pentru cash-flow

Cash-flow:
Un flux de trezorerie (cash-flow) apare, intr-o
descriere simplificată, atunci când banii sunt
transferaţi de la un individ la altul sau de la o
firmă la alta.
Cash-flow:
= efectul economic al unei alternative exprimat
prin intermediul sumelor cheltuite şi încasate.
4. Selectarea criteriilor de decizie

Criteriu de decizie:
= o regulă care descrie modalităţile de selectare
a proiectelor de investiţii astfel încât să se
atingă anumite obiective particulare.
1. Diferenţa dintre alternative;
2. Rata minim acceptabilă a rentabilităţii;
3. “Do-Nothing”.
4.1 Diferenţa dintre alternative

Fie două alternative, A1 şi A2, exclusive reciproc.

Alternativa optimă va fi selectată utilizând
regulile:
1. Dacă diferenţa A2 – A1 este preferată din
punct de vedere economic, atunci va fi
selectată alternativa A2.
2. Dacă diferenţa A1 – A2 este preferată din
punct de vedere economic, atunci va fi
selectată alternativa A1.
4.1 Diferenţa dintre alternative
Aplicaţie
Se consideră valorile de cash-flow prezentate în
tabel. Alternativele A1 şi A2 pot fi comparate prin
examinarea diferenţei dintre valorile de cash-flow
asociate fiecăreia dintre acestea.

Sfârşit an Alternative
Cash-Flow
nr. A1 A2
0 -30 -80 -50
1–9 10 20 10
10 5 10 5
4.2 Rata minim acceptabilă a
rentabilităţii

= pragul incepand de la care o firmă

accepta sa investeasca atunci când are
mai multe oportunităţi;
Cost de oportunitate
> sau < ?
Legatura rata rentab - costul capitalului
4.3 “Do-Nothing”

Eu nu fac nimic

însă

CONCURENŢA FACE !
 5. Analiza şi compararea
alternativelor

- Detaliere caracteristici;
- Restricţii;
- Limite bugetare;
- Estimare;
- Incertitudine.
6. Selectarea alternativei optime

7. Implementare, monitorizare şi
evaluarea rezultatelor
APLICAŢIA 1.1
Domnul Ionescu tocmai a avut un accident cu autoturismul personal.
Maşina a fost avariată.
Domnul Ionescu are urgent nevoie de autoturism, deoarece distanţa
considerabilă nu-i permite să se deplaseze la serviciu pe jos sau cu
bicicleta, iar cu autobuzul trebuie să schimbe patru trasee.
Patronul unei firme de intermedieri auto îi oferă 2.000 u.m pentru
autoturism, în starea în care aceasta se află acum. Dacă Dl. Ionescu
repară maşina, clientul este dispus să ofere 4.500 u.m.
Societatea de asigurări consideră că reparaţiile costă 2.000 u.m.
Asigurarea fusese făcută pentru a acoperi 50% din avarii, pentru a plăti
o rată mai mică. In vederea acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile,
domnul Ionescu poate primi 1.000 u.m. de la societatea de asigurări.
În momentul accidentului indicatorul kilometrajului arăta
100.000 km.
Domnul Ionescu are în bancă un cont în valoare de 7.000 u.m.
O maşină nouă costă 10.000 u.m.
Să se definească problema domnului Ionescu şi să se rezolve în 7 etape.
 APLICAŢIA 1.1
Etapa 1 Definirea problemei

Domnul Ionescu are nevoie de un mijloc de

transport.
Evaluarea viitoare elimină mersul pe jos, cu bicicleta sau cu
autobuzul considerate a nu fi alternative fezabile.

Problema se reduce la
a înlocui sau a păstra
autoturismul avariat.
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 2- a Dezvoltarea alternativelor
1. Vânzarea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. şi cumpărarea unuia nou
2.000 (vânzare) + 1.000(asigurare) + 7.000(bancă) = 10.000 u.m.
Suma plătită este de 7.000 u.m., iar maşina va avea la bord zero km.
2. Repararea autoturismului avariat
1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.
Suma plătită este de 1.000 u.m., iar maşina va avea 100.000 km la bord;
3. Repararea autoturismului avariat cu 2.000 u.m.
1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.
vânzarea autoturismului reparat cu 4.500 u.m.
şi cumpărarea unui autoturism nou
4.500 (vanzare) + 5.500 (banca) = 10.000 u.m.
Suma plătită este de 6.500 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.
4. Repararea autoturismului la un service particular cu 1.100 u.m.
1.000( asigurare) + 100 (bancă). Repararea va dura mai mult cu o lună. Pentru
luna suplimentară se poate închiria o maşină cu 400 u.m. (bancă).
Suma plătită este de 500 u.m., iar maşina va avea 100.000 km.
5. Idem 4, dar cu vânzarea autoturismului după reparaţie, cu 4.500 u.m. şi
utilizarea banilor, plus încă 5.500 u.m. din cont, pentru cumpărarea unui
autoturism nou.
Suma plătită este de 6.000 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 3- a Estimare cash-flow
1. Alternativa 1 lasă gol contul bancar. Apare un cash-flow de
–8.000 u.m. pentru o maşină nouă în valoare de 10.000 u.m.
2. Alternativa a 2-a permite ca maşina veche să fie reparată.
Utilizează o cale mai costisitoare (+ 500 u.m.), dar mai sigură pentru
realizarea reparaţiilor. Valoarea pentru cash-flow este de –2.000
u.m., iar valoarea maşinii reparate este de 4.500 u.m.
3. Alternativa a 3-a aduce, în plus faţă de Alt. 1, un câştig de 500
u.m., prin repararea autoturismului. Valoarea pentru cash-flow este
de –7.500 u.m. şi maşina valoarează 10.000 u.m.
4. Alternativa a 4-a utilizează aceeaşi idee ca Alt. a 2-a, însă este
mai puţin costisitoare. Există un risc mai mare ca reparaţia să nu fie
de bună calitate. Apare un cash-flow de –1.500 u.m. pentru o
maşină de 4.500 u.m.
5. Alternativa 5 seamănă cu Alt. a 4-a, însă presupune cumpărarea
unui autoturism nou. Valoarea pentru cash-flow este de –7.000
u.m., iar maşina valorează 10.000 u.m.
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 4- a Selectarea criteriilor
Este important să se utilizeze un acelaşi punct de
vedere (principiul P3) şi o unitate de măsură comună
(principiul P4).
Se va efectua analiza din punctul de
vedere al domnului Ionescu.
Valoarea autoturismului acestuia este valoarea sa de
piaţă, adică
10.000 u.m. pentru maşina nouă şi
4.500 u.m. pentru cea reparată.
Deciziile vor fi reduse la nivel cantitativ, care poate fi
ulterior revăzut în corespondenţă cu factori calitativi (km
parcurşi, calitate reparaţie etc.)
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 5- a Analiza şi compararea alternativelor
1. Alternativa 1 este eliminată deoarece Alt. a 3 a are acelaşi rezultat obţinut
cu costuri mai mici, în condiţii egale de risc. (valoare maşină = 10.000 u.m.,
economii = 0 u.m., efort investiţional = 10.000 u.m.).
2. Alternativa a 2 a lasă 6.000 u.m. în cont. Ea are acelaşi rezultat ca Alt. a 4-
a, dar costuri mai mari cu 500 u.m. În consecinţă, Alt. a 2-a va fi, de
asemenea, eliminată (valoare maşină = 4.500 u.m., economii = 6.000 u.m.,
efort investiţional = 10.500 u.m.).
3. Alternativa 3 va fi eliminată deoarece Alt. a 5-a presupune repararea
maşinii, dar cu un cost mai mic (500 u.m. diferenţă), iar rezultatul este
identic. (valoare maşină = 10.000 u.m., economii = 500 u.m., efort
investiţional = 10.500 u.m.).
4. Alternativa 4 va fi reţinută. Ea presupune economii de 500 u.m. prin
utilizarea unui atelier de reparaţii cu preţuri mai mici, riscul unei reparaţii de
calitate slabă fiind de mic.
5. Alternativa 5 presupune repararea maşinii la cel mai mic cost şi elimină
riscul reparaţiei prin vânzarea maşinii reparate (valoare maşină = 10.000
u.m., economii = 1.000 u.m., efort investiţional = 11.000 u.m.);
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 6- a Selectarea alternativei optime
Înainte de parcurgerea acestei etape trebuie explicitate toate elementele cu
valoare incertă (principiul P6).
Cele mai relevante pentru analiză sunt:

+ dacă maşina reparată este păstrată, există riscul unor defectări ulterioare
frecvente (observaţie bazată pe experienţă);
+ dacă este utilizat atelierul de reparaţii particular, de asemenea,
probabilitatea de a apărea defecţiuni ulterioare este mare (observaţie bazată
pe experienţă);
+ cumpărarea unei maşini noi va consuma aproape toate economiile;
+ analizând costul suplimentar, maşina nouă poate apărea a fi prea scumpă
+ maşina nouă poate fi, de asemenea, implicată într-un accident şi poate
avea parte de reparaţii de calitate mai slabă (datorită sumelor rămase
disponibile pentru asigurare) decât cea curentă.
Pe baza informaţiilor expuse în cadrul etapelor anterioare, va fi selectată
Alternativa 5.
 APLICAŢIA 1.1
Etapa a 7- a Implementarea alternativei
optime
Etapa este parcursă cu respectarea principiului P7.
Noua maşină s-a dovedit a fi, după analize la 20.000 km. şi la 50.000
km parcurşi, o adevărată afacere.
N-au fost necesare reparaţii, iar consumul de combustibil a fost extrem
de scăzut.
1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.1 Criterii multiple în procesul de decizie

1. Criterii economice (cuantificabile monetar)
2. Criterii non-economice (greu cuantificabile monetar)
Factori intangibili:
• siguranţa în exploatare;
• ocrotirea mediului;
• atitudinea comunităţii locale;
• relaţiile între angajaţi şi echipa managerială;
• riscurile;
• flexibilitatea sistemului;
• impactul asupra structurii de personal;
• cerinţele de instruire a personalului;
• influenţa asupra celorlalte părţi ale organizaţiei;
• preferinţele clienţilor.
 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

APLICAŢIA 1.2
Se presupune că echipa de conducere a unei firme se confruntă cu
două alternative ca urmare a creşterii cererii pentru produsul lor: (1)
organizarea unui al doilea schimb de lucru pe utilajele existente
sau (2) instalarea de noi utilaje moderne care să facă faţă unei
producţii la nivelul cererii.
Se impune o comparaţie a costurilor asociate acestor alternative
pentru o anumită durată pentru care se face analiza, unul dintre
obiectivele nivelului decizional fiind acela de a satisface cererea la
costuri anuale de producţie cât mai mici.
(1) Costuri: 100.000 USD, angajarea a 10 persoane;
(2) Costuri: 80.000 USD, concedierea a 6 persoane.
Moralul angajatilor < -- > 20.000 USD
 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

OBSERVAŢII:
1. Nefiind posibilă sintetizarea scopurilor într-un singur obiectiv, se
consideră obiective multiple.
2. De multe ori aceste obiective sunt în conflict unele cu altele, ceea ce
conduce la o problemă de sub-optimizare.
3. În cel mai bun caz, se poate face o optimizare în momentul luării
deciziei. Aceasta va avea drept consecinţă o stare de sub-optimizare
la momente de timp intermediare.
4. De cele mai multe ori, problemele de decizie sunt atât de complexe
încât nu are sens căutarea alternativei optime. De aceea, oamenii îşi
vor fixa obiectivele în conformitate cu nişte rezultate considerate
acceptabile.
5. Date fiind dificultăţile cu care se confruntă, oamenii vor încerca să ia
o decizie raţională.
1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor

Diferenţele dintre diferitele alternative reprezintă
elemente importante în selectarea celei mai profitabile
dintre acestea. Pentru a ţine seama de criterii multiple,
la evaluare se utilizează o diagramă de evaluare a
deciziilor.
Diagrama de evaluare a deciziilor constituie
o modalitate de reprezentare simultană a mai
multor factori (criterii) cu influenţă asupra uneia
sau mai multor alternative.
 1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor
Alternativele (A, B, C,…)

Criterii

Valori estimate

Valori prag

Profitul (Costul) echivalent

Pe axa orizontală se reprezintă valoarea
actualizată, anuală sau viitoare
echivalentă a costului sau profitului.
 1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.3 Obiective strategice

Pentru a progresa trebuie stabilite obiective pe
termen lung (obiective strategice)
-scurtarea timpului dintre proiectarea unui
produs sau serviciu şi momentul lansării pe
piaţă;
-îmbunătăţirea calităţii produselor sau serviciilor;
-reducerea cantităţii de materiale din inventar.
Fiecare obiectiv principal poate avea mai multe
obiective secundare asociate.
1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-
ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.4 Prezentarea alternativei

Modul de prezentare poate influenţa decizia;
Trebuie vorbită “aceeaşi limbă”;
Prezentare succintă;
Restricţii bugetare;
Criterii intangibile;
Sumar de sarcini;
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

Două reguli:
Dacă există venituri sau alte beneficii de natură economică
care variază de la o alternativă la alta, se va alege acea
R1: alternativă care maximizează profitul total în condiţiile
producerii unui număr dat de piese fără defecte;

Dacă nu există venituri sau alte beneficii de natură econo-

mică sau acestea sunt constante pentru toate alternativele,
R2:
va fi selectată alternativa care minimizează costul total în
condiţiile producerii unui număr dat de piese fără defecte.
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului

total
Adesea, selectarea unui material nu se poate
face strict pe baza costului materialului. Frecvent,
selectarea unui anumit material poate afecta
costurile de proiectare, prelucrare şi livrare.
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Operarea utilajelor tehnologice poate fi efectuată
la viteze de aşchiere diferite, rezultând rate
diferite ale productivităţii. Aceasta conduce, în
mod normal, la frecvenţe diferite ale defectărilor
utilajelor.
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.3 A cumpăra sau a fabrica

O companie poate alege să fabrice un produs, în loc să-l
cumpere de la un furnizor, la un preţ mai mic decât costul
de producţie, in cazul in care:
1. Costurile directe, indirecte sau de regie apar indiferent
dacă produsul este fabricat de firmă sau cumpărat şi
2. Costul marginal (incremental) al fabricării produsului pe
termen scurt este mai mic decât preţul furnizorului
Costurile relevante în analiza pe termen scurt a
acestor decizii sunt costurile marginale
(incrementale) şi costurile de oportunitate ale
resurselor.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.3 A cumpăra sau a fabrica

 Costurile de oportunitate pot deveni
importante atunci când fabricarea unui
produs determină renunţarea la alte
oportunităţi de a fabrica (de exemplu,
din cauza insuficientei capacităţi de
producţie);
 Pe termen lung, investiţiile de capital în
secţii productive suplimentare sunt
adesea alternative eficiente la soluţia
cumpărării.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

Pentru un reper: cerere anuală de 100.000 buc.
Reperul este prelucrat pe un strung revolver, utilizând ca
semifabricat bare de oţel rotund care costă 0,30 u.m./Kg.
Varianta: semifabricat sub forma de bare de alamă, la preţul de
1,40 u.m./kg.
Masa unei piese de oţel este de 0,0353 kg, iar a uneia din alamă
de 0,0384 kg.
Costul materialului pe piesă este de 0,0106 u.m./buc pentru oţel şi
de 0,0538 u.m./buc pentru alamă.
Într-o oră, se produc 57,1 (57?) piese din oţel sau 102,9 (103?)
piese din alamă.
Operatorul este plătit cu 15,00 u.m./oră, iar costurile de regie
asociate producerii reperului sunt estimate la 10,00 u.m./oră.
Piesele se vând cu acelaşi preţ.
Ce material trebuie folosit (ambele corespund cerinţelor
funcţionale) ?
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

Costurile totale asociate celor două alternative sunt după cum urmează:

Oţel Alamă
Materiale [u.m./buc.] 0,30 x 0,0353 = 0,0106 1,40 x 0,0384 = 0,0538
Manopera [u.m./buc] 15,00 / 57 = 0,2627 15,00 / 103 = 0,1458
Regie* [u.m./buc] 10,00 / 57 = 0,1751 10,00 / 103 = 0,0972
Cost total [u.m./buc] 0,4484 0,2968
Economii rezultate prin utilizarea alamei = 0,4484 – 0,2968 = 0,1516 u.m./buc.

* Costurile de regie s-au considerat asociate unei ore de lucru (asimilate costurilor variabile)

Într-un an se produc 100.000 buc., deci veniturile din vânzări sunt constante
pentru cele două alternative şi va rezulta ca optimă (vezi R2) a doua alternativă
(repere din alamă).
În consecinţă, într-un an se vor obţine economii de 15.160 u.m. comparativ cu
situaţia în care s-ar fi folosit oţelul.
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite

Pentru a vinde mai bine cheresteaua, un producător din Sibiu s-a gândit
să o prelucreze suplimentar (finisare suplimentara a suprafeţelor) folosind
un utilaj tehnologic din dotare. Cheresteaua astfel prelucrată se poate
vinde cu 10 u.m./m3 în plus, faţă de situaţia iniţială (neprelucrată). La o
viteză de aşchiere de 100 m/min., rata productivităţii este de 10 m3/oră, iar
cuţitele (lamele aşchietoare) trebuie ascuţite la fiecare 2 ore. La o viteză
de aşchiere de 150 m/min, rata productivităţii este de 15 m3/oră, iar
cuţitele trebuie ascuţite după intervale a cate 1,5 ore. La fiecare
schimbare a cuţitelor utilajul trebuie oprit timp de 15 min. Cuţitele, noi şi
neascuţite, costă 50 u.m./set şi pot fi ascuţite de 10 ori înainte de a fi
casate. Costul unei ascuţiri este de 10 u.m./set. Prelucrarea este
efectuată de către un acelaşi operator, indiferent de viteza selectată.
Cu ce viteză de aschiere trebuie prelucrată cheresteaua?
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite

Timpul de operare plus timpul (de staţionare) pentru înlocuirea sculelor

constituie un ciclu de prelucrare care determină o anumită valoare a
ieşirii.

Timpul necesar pentru a completa un ciclu de prelucrare influenţează

numărul de cicluri care pot fi efectuate într-o perioadă dată de timp (de
exemplu, o zi) şi numai o parte a acestui ciclu este productivă.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Se lucreaza intr-un singur schimb/zi.
La o viteză de 100 m/min:
Durată ciclu: 2 ore + 0,25 ore = 2,25 ore
Cicluri pe zi: 8 / 2,25 = 3,555 cicluri / zi
Venit suplimentar: 3,555 x 2 x 10 x 10 = 711,00 u.m./zi
Cost reascuţire; 3,555 x 10 = 35,55 u.m.
Cost cuţite: 3,555 x 50/10 = 17,78 u.m./zi
Cost total: 53,33 u.m./zi
Venit net suplimentar zilnic: 657,67 u.m./zi

La o viteză de 150 m/min:

Durată ciclu: 1,5 ore + 0,25 ore = 1,75 ore
Cicluri pe zi: 8 / 1,75 = 4,57 cicluri / zi
Venit suplimentar: 4,57 x 1,5 x 15 x 10 = 1028,25 u.m./zi
Cost reascuţire; 4,57 x 10 = 45,7 u.m./zi
Cost cuţite: 4,57 x 50/10 = 22,85 u.m./zi
Cost total: 68,55 u.m./zi
Venit net suplimentar zilnic: 959,70 u.m./zi
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite

În concordanţă cu regula R1, este mai avantajos să se

lucreze cu o viteză de aşchiere de 150 m/min, cu toate
că lamele aşchietoare trebuie ascuţite mai des.

Această analiză presupune că toată producţia

suplimentară de cherestea poate fi vândută.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere

diferite
Aplicaţia anterioară presupune că toată
cheresteaua va fi vândută. Dacă cererea
pentru acest produs este limitată, o alegere
corectă a vitezei de aşchiere se va baza pe
aplicarea regulii R2, prin minimizarea costului
total pe unitatea de ieşire.

Se doreşte determinarea vitezei de aşchiere

optime în cazul în care cererea totală de
cherestea este de 60 m3/zi .
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite
Pentru o cerere fixă de 60 m3/zi, vanzarile sunt de 60 x 10 = 600 u.m. indiferent de
valoarea aleasă a vitezei de aşchiere. În continuare se va determina costul minim
pe metru cub de cherestea prelucrată.
La o viteză de 100 m/min:
Durata unui ciclu de lucru: 2,25 ore
Producţia pe ciclu: 2 x 10 = 20 m3
Nr. de cicluri: 60 / 20 = 3 cicluri
Cost total: 3 x 10 + 3 x 50 / 10 = 45 u.m.
Cost unitar: 0,75 u.m./m3
La o viteză de 150 m/min:
Durata unui ciclu de lucru: 1,75 ore
Producţia pe ciclu: 1,5 x 15 = 22,5 m3
Nr. de cicluri: 60 / 22,5 = 2,67 cicluri
Cost total: 2,67 x 10 + 2,67 x 50 / 10 = 40,05 u.m.
Cost unitar: 0,6675 u.m./m3
Concluzie: prelucrarea cu o viteză de aşchiere de 150 m/min va conduce la minimizarea
costurilor şi, în consecinţă, va fi adoptată.
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE
1.7.3 A cumpăra sau a fabrica
O uzină este compusă din trei secţii: A, B şi C. Secţia A ocupă 100 m2 din
suprafaţa totală. Produsul X, unul din produsele fabricate în secţia A, se execută
într-un volum de 576 buc/zi. Costurile asociate fabricării acestui produs sunt
după cum urmează:

Salarii: 1 operator x 4 ore/zi x 22,5 u.m./oră 90,00 u.m.

1 maistru 30,00 u.m.
Materiale: 86,40 u.m.
Regie: (0,82 u.m./m2 din suprafaţă) 82,00 u.m.
Cost total pe zi: 288,40 u.m.

Managerul uzinei a aflat că o altă firmă vinde acelaşi produs X cu 0,35 u.m./buc.
Aceasta presupune că, faţă de situaţia curentă, întreprinderea ar înregistra
economii de 288,4 - 0,35 x 576 = 288,4 – 201,6 = 86,80 u.m./zi dacă ar
cumpăra produsul, in loc de a-l produce intern.
În aceste condiţii, şeful secţiei a avansat ideea închiderii liniei pe care era fabricat
produsul X şi cumpărarea acestuia din exterior.
Este sau nu este justificată economic o asemenea decizie ?
 1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

1.7.3 A cumpăra sau a fabrica

Analizând atent situaţia, managerul a efectuat următoarelor calcule:
Salarii: Deoarece maistrul supraveghează fabricarea tuturor produselor din secţia A
(nu numai pe a produsului X), singura economie făcută la salarii este de 90,00
u.m./zi;
Materiale: Economiile cu materialele vor fi de maxim 86,40 u.m./zi. Valoarea poate fi
mai mică dacă materialul unora dintre reperele componente este obţinut din
deşeuri de la alte repere;
Regie: Cum în secţie se vor fabrica în continuare alte produse, nu se va înregistra o
reducere a suprafeţei utilizate. S-a calculat că ar exista totuşi o reducere de
aproximativ 3 u.m./zi din cheltuielile de regie care au putut fi asociate cu
certitudine cu fabricarea produsului X.
Dacă produsul X se fabrică pe comenzi cu apariţie discontinuă, uzina va face
economii de 90 + 86,40 + 3,00 = 179,40 u.m./zi. Valoarea este mai mică decât
cea rezultată ca economie din calculele contabile (288,40 u.m.) şi nu va depăşi
valoarea de 201,60 u.m./zi care ar trebui plătită firmei din exterior pentru a
cumpăra produsul X.
De aceea, cu ajutorul celei de-a doua reguli, R2, managerul a luat decizia de a nu opri
fabricarea produsului X.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

APLICAŢII PROPUSE:

1_1. Se consideră situaţia lui Adrian, student aflat la sfârşitul primului

semestru al anului IV la facultate. Nu are prea multe proiecte şi a
intrat în criză financiară datorită numeroaselor petreceri la care a
participat. Există o ofertă variată de job-uri în domeniu şi Adrian se
gândeşte să îngheţe anul, să se angajeze pentru un an sau doi (a
fost selectat în urma mai multor interviuri pentru a lucra la o firmă
importantă) cu un salariu atractiv, după care să-şi continue
studiile. Pe de altă parte, îi este teamă că, odată angajat, nu va
mai avea puterea de a reveni la facultate pentru a finaliza studiile
(iar contractul prevede că în cel mult 4 ani este obligat sa absolve
o instituţie de învăţământ superior).
a) Dezvoltaţi cel puţin două formulări ale problemei lui Adrian;
b) Identificaţi soluţiile fezabile pentru fiecare formulare a problemei.
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

APLICAŢII PROPUSE:

1_2. În timp ce studiaţi pentru examenul la „Analiză economică” împreună cu

un prieten, constataţi că nu mai aveţi mâncare. La autoservire a închis şi
nu vă permiteţi să mâncaţi la restaurantul de lângă blocul în care locuiţi cu
chirie. Ideea salvatoare este de a comanda o pizza. Aţi descoperit în
„Pagini Aurii” două firme care livrează în zonă, în următoarele condiţii:
„Pizza Hut” oferă pizza de dimensiuni 30 cm diametru, 2,5 cm înălţime
(incluzând ingredientele) pentru 50.000 ROL plus 5% comision şi 10.000
ROL taxă de livrare. „Pizza Italiana” oferă pizza de 30 cm. diametru şi 3
cm. grosime la 70.000 ROL plus 5% comision.

a) Care este problema în această situaţie ? Dezvoltaţi-o într-o manieră

explicită;
b) Aplicaţi cele şapte principii problemei definite la punctul a);
c) Considerând ca unitate de măsură ROL, care este varianta economică de a
cumpăra pizza, pe baza minimizării costului pe unitatea de volum ?
d) Ce alte criterii ar putea fi utilizate pentru a selecta firma de la care să vă
aprovizionaţi ?
1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

APLICAŢII PROPUSE:

1_3. Un prieten cu o situaţie materială bună tocmai a cumpărat o vilă

în valoare de 100.000 EUR. în apropiere de Piaţa Romană. El a
plătit 10.000 EUR din banii proprii, restul de 90.000 EUR fiind
obţinuţi printr-un imprumut ipotecar pe durata a 25 de ani. Plata
lunară către bancă este de 1050 EUR. Noul proprietar estimează,
de asemenea, că cheltuielile cu renovarea vor fi de aproximativ
15.000 EUR. Vila are patru apartamente de două camere, fiecare
putând fi închiriat cu 500 EUR/lună.
a) Are prietenul dumneavoastră o problemă ? Dacă da, care este
aceasta ?
b) Care sunt alternativele (definiţi cel puţin trei);
c) Estimaţi consecinţele economice şi alte cerinţe non-economice
asociate alternativelor de la punctul b).