UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică și Inginerie

Electrică
Departamentul Energetică

Tema 7 Analiza mediului

proiectului

Lect.univ. dr. Guțu-Chetrușca Corina

 Cuprins:
 Analiza mediului proiectului
Studiul de fezabilitate
 Analiza PEST
 Analiza SWOT
 Analiza mediului
proiectului
Studiul de fezabilitate
Analiza mediului
proiectului
 Analiza mediului se face cu scopul de a
arăta dacă ceea ce se doreşte să se
facă este fezabil.
 Aceasta presupune efectuarea studiului
de fezabilitate, analizei SWOT şi PEST.
 Studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este o analiza
aprofundată în urma căreia rezultă
documentaţia care cuprinde caracteristicile
principale şi indicatorii sociali, tehnici şi
economici ai investiţiei.
Obiectivul studiului de fezabilitate este
asigurarea utilizării raţionale şi eficiente a
resurselor materiale şi umane, astfel încât
cerinţele economice şi sociale ale clientului să
fie satisfăcute.
 Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate trebuie să se refere la

următoarele aspecte :
 Produsul sau serviciul pe care echipa de proiect le are
în „grijă”:
 Care sunt caracteristicile unice (distinctive) ale acestora?
 Cum vor fi proiectate, produse şi livrate beneficiarilor?
 Echipa managerială:
 Există cunoştinţele necesare în domeniu?
 Ce abilităţi şi calificări lipsesc celor care vor conduce proiectul?
Studiul de fezabilitate
 Piaţa:
 Care este target-ul (scopul) produsului sau serviciului creat sau
îmbunătăţit?
 Cât de mare este piaţa potenţială?
 Care este dinamica pieţei respective?
 Ce costuri implică prezenţa pe piaţă?
 Concurenţa:
 Care sunt principalii concurenţi?
 Este produsul sau serviciul oferit superior celui al concurenţei?
 Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale concurenţei?
 Cum vor reacţiona la intrarea pe piaţă a produsului realizat de echipa de
proiect?
 Costurile:
 Cât va costa demararea afacerii?
 Care sunt sursele de finanţare ale proiectului?
Studiul de fezabilitate
Scopul unui studiu de fezabilitate îl
reprezintă verificarea şi validarea principalelor
ipoteze, aprecierea resurselor, analiza diferitelor
abordări posibile şi alegerea celei adecvate
proiectului respectiv.
Studiul de fezabilitate trebuie elaborat de o
echipă tehnică specializată şi autorizată, în
conformitate cu reglementările legislaţiei în
vigoare.
 Studiul de fezabilitate
Structura studiului de fezabilitate
I. PIESE SCRISE
1. Date generale:
 denumirea obiectivului de investiţii;
 amplasamentul (localitatea, strada, numărul);
 titularul investiţiei;
 beneficiarul investiţiei;
 elaboratorul studiului.
 Studiul de fezabilitate
Structura studiului de fezabilitate
2. Informaţii generale privind proiectul:
 situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea
proiectului;
 descrierea investiţiei:
 concluziile studiului de prefezabilitate
 scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot
fi atinse
 date tehnice ale investiţiei:
 zona şi amplasamentul;
 statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
 situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând
terenuri din intravilan/extravilan;
 studii de teren
 caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,
 situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
 concluziile evaluării impactului asupra mediului;
 durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Studiul de fezabilitate
3. Costurile estimative ale investiţiei:
 valoarea totală cu detalierea pe structura devizului
general;
 eşalonarea costurilor coordonate cu graficul de
realizare a investiţiei.

4. Analiza cost-beneficiu:
 identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor,
inclusiv specificarea perioadei de referinţă;
 analiza opţiunilor;
 analiza financiară,
 analiza economică,
 analiza de risc.
Studiul de fezabilitate
5. Sursele de finanţare a investiţiei:
 fonduri proprii;
 credite bancare;
 fonduri de la bugetul de stat/bugetul local;
 credite externe garantate sau contractate de stat;
 fonduri externe nerambursabile;
 alte surse legal constituite.
Studiul de fezabilitate
6. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin
realizarea investiţiei:
 număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
 număr de locuri de muncă create în faza de operare.

7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei:

 valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)(în preţuri -
luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care:
 construcţii-montaj (C+M);
 eşalonarea investiţiei (INV/C+M): (a) anul I; (b) anul II;
 durata de realizare (luni);
 capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
 alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este
realizată investiţia, după caz.
Studiul de fezabilitate
8. Avize şi acorduri de principiu:

 avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi

oportunitatea investiţiei;
 certificatul de urbanism;
 avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică
şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);
 acordul de mediu;
 alte avize şi acorduri de principiu specifice.
Studiul de fezabilitate
II PIESE DESENATE
 Plan de amplasare în zonă.

 Plan general.

 Planuri şi secţiuni generale de arhitectură,

rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură
la realizarea proiectului.
 Planuri speciale, profile longitudinale, profile
transversale, după caz.
Studiul de fezabilitate
Analiza PEST
Analiza PEST
PEST conține patru componente:
P olitic, E conomic,
S ocial / C ultural și T echnological.
Aceste patru categorii descriu imaginea
de ansamblu a locului în care se află
întreprinderea/proiectul, de obicei la nivel
național sau regional.
Analiza PEST
Este deosebit de important să se ia în
considerare tendințele pe termen lung
într-o analiză PEST, deoarece acestea pot
fi mai evidente în întreaga lume înainte ca
efectele acestora să fie resimțite în
anumite industrii.
Analiza PEST
Analiza PEST/STEP este un instrument de
analiză a mediului extern îndepărtat al
organizaţiei/proiectului (mediul economic,
tehnologic, social şi politic).
Deşi aceşti factori nu pot fi modificaţi prin
acţiunea unei singure organizaţii sau a unei
echipe de proiect, este absolut necesar să se
ţină cont de ei, deoarece ei influenţează
decisiv calitatea proiectului.
Analiza PEST
Analiza PEST poate fi privită binivelar –
 nivelul HARD (factorii sunt relativ uşor
observabili, direct cuantificabili):
1. factorii economici,
2. factorii tehnologici;
 nivelul SOFT (factorii sunt relativ greu
observabili, indirect cuantificabili):
1. factorii sociali,
2. factorii politici.
Analiza PEST
De obicei, primul pas este intuitiv – se
elaborează schiţa explicită. Cel care o
realizează încearcă să răspundă în mod
structurat la două întrebări –
 Care sunt acei factori care influenţează sau
pot influenţa decizia de a realiza lucrul X?
Implicit: ce efecte pot avea aceştia (atât
pozitive cât şi negatice)?
 Care sunt efectele realizării lucrului X asupra
organizaţiei/proiectului, echipei de lucru,
stakeholder-ilor?
 Analiza PEST
1. Factorii tehnologici
Pentru a identifica factorii tehnologici şi a
determina influenţa acestora asupra proiectului
trebuie puse următoarele întrebări:
Există tehnologia necesară pentru implementarea
proiectului?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să
se facă o listă cu atributele produsului/serviciului pe
care beneficiarul/ consumatorul le consideră
esenţiale. Aceste informaţii se obţin din studii de
piaţă, din alte proiecte, etc.
Analiza PEST
2. Factorii ecologici
Practic, în prezent problema principală este
protecţia mediului. Pentru aceasta trebuie să
se ţină cont de două lucruri –
 Ce efecte are asupra mediului procesul de
fabricare şi produsul/serviciul în sine, oferit
beneficiarului?
 Dacă materiile prime se mai regenerează?
Analiza PEST
3. Factorii sociali
La aceştia se referă două tipuri de variabile –
a) Socio-demografice
 legate de individ direct:
 sexul,
 vârsta,
 starea civilă,
 etnia,
 educaţia,
 venitul;
 agregate:
 numărul celor care lucrează part-time,
 numărul celor care au două slujbe,
 numărul şomerilor,
 numărul pensionarilor.
b) Sociologice
 tradiţionalism – modernism – postmodernism,
 deschiderea spre inovaţie a locuitorilor unei comunităţi,
 etc.
Analiza PEST
4. Factorii politici
Factorii politici se referă la legislaţie şi
politici elaborate de guvernare.
Analiza PEST
5. Factorii economici
 preţurile la energie,
 ratele dobânzilor,
 ratele de schimb valutar,
 impozitele şi taxele,
 inflaţia,
 creşterea sau declinul economic.
Studiul de fezabilitate

Analiza SWOT
 Analiza SWOT
O analiză SWOT, sau matrice SWOT, este un cadru de
luare a deciziilor pentru concentrarea asupra
elementelor strategice importante din această
confuzie. SWOT reprezintă
strengths (puncte forte) S, weakness (puncte
slabe) W, opportunities O, threat (amenințare )T.
 Analiza SWOT
Aceste patru categorii descriu dacă un aspect al
deciziei este negativ sau pozitiv și dacă este extern
sau intern organizației. O analiză SWOT aprofundată
poate fi coloana vertebrală a unei planificări
strategice solide.
Analiza SWOT
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui
inventar al calităţilor şi slăbiciunilor, altfel
spus a punctelor tari şi slabe ale ideii de
proiect, soluţiei identificate pentru problema
prioritară etc.
Analiza SWOT este un instrument care poate
fi utilizat în timpul tuturor fazelor ciclului de
proiect.
Analiza SWOT
Punctele tari descriu atributele pozitive, sub
directul control al echipei de proiect.
Pentru a determina punctele tari ale ideii de
proiect trebuie de răspuns la următoarele
întrebări –
 de ce puncte forte dispune proiectul?
 ce resurse are proiectul?
 ce avantaje are proiectul faţă de alte proiecte
asemănătoare?
Analiza SWOT
Altfel spus, punctele forte trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele aspecte:

 existenţa resurselor necesare (materiale, umane,

financiare, informaţionale);
 experienţa cu proiecte similare şi cu managementul
proiectelor în general;
 competenţele, cunoştinţele şi abilităţile managerului de
proiect;
 aspecte legate de cultura organizaţională (rezistenţa la
schimbare, orientarea spre client, orientarea spre
rezultate, adaptablitatea, inovarea, modalităţi de
comunicare în cadrul proiectului).
Analiza SWOT
Oportunităţile evaluează factorii
atractivi externi care reprezintă
elemente de care echipa de proiect
poate profita. Oportunităţile reflectă
potenţialul pe care se poate de
realizat prin implementarea
proiectului.
Analiza SWOT
Iată câteva criterii care pot fi avute în vedere
la identificarea oportunităţilor –
 Dezvoltarea sectorului?

 Lipsa unor organizaţii concurente?

 Tendinţele actuale benefice?
 Dezvoltarea tehnologică?

 Influenţe globale?
 Legislaţie favorabilă?
 Surse de finanţare pentru domeniul dat?
Analiza SWOT
Ameninţările includ factori care ar putea
să se opună implementării proiectului şi
al plasa într-o poziţie de risc.
Ameninţările sunt factori externi care nu
pot fi controlate, dar pot fi anticipaţi
dacă există un plan de urgenţă care să
se ocupe de prevenirea şi rezolvarea
acestor probleme.
Analiza SWOT
După identificarea punctelor tari şi
slabe, a ameninţărilor şi a
oportunităţilor, se trece la analiza
competenţei organizaţiei de a rezolva
problema identificată, prin intersecţia
punctelor tari cu oportunităţile şi
ameninţările precum şi a punctelor
slabe cu oportunităţile şi ameninţările.
MULTUMESC!