Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins:

I. Introducere..................................................................................................................2
II. Concept asupra studiului de fezabilitate....................................................................3
III. Iniţiatorul studiului de fezabilitate...........................................................................4
IV. Primii paşi în realizarea unui proiect de investiţii....................................................5
4.1. Primul pas: Studiul de oportunitate.....................................................................5
4.2. Pasul al doilea: Studiul de prefezabilitate..........................................................5
4.3. Pasul trei: Studiul de fezabilitate.........................................................................6
a) Redactarea studiului de fezabilitate....................................................................7
b) Conţinutul studiului de fezabilitate....................................................................8
c) Rezultate şi concluzii.........................................................................................9
d) De ce să realizaţi un studiu de fezabilitate?.......................................................9
V. Diferenţa dintre un studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri...............................12
I. Introducere

Experienţa ţărilor dezvoltate ne arată că baza dezvoltării şi creşterii


economice o constituie mărimea şi eficienţa investiţiilor. Numai prin intermediul
investiţiei se poate realiza o economie cu structură modernă, dinamică şi eficientă
care să permită creşterea substanţială a productivităţii muncii, dezvoltarea bazei
materiale şi cercetării ştiinţifice.

Creşterea volumului investiţiei este posibilă numai în cadrul anumitor limite.


Aceste limite sunt date de nivelul acumulării interne şi de posibilităţile de folosire a
resurselor externe de finanţare a investiţiei. Nu este suficient să dispui de resurse noi
de investiţii pentru a realiza de fapt progresul dezvoltării şi creşterii economice. Este
necesară o preocupare deosebită şi constantă pentru ca aceste eforturi să se soldeze cu
efecte sporite.

Necesitatea investiţiei trebuie apreciată pornind de la cerinţele pieţei, de la


gradul de folosire a capacităţilor de producţie şi a mijloacelor fixe existente din
aceeaşi categorie cu cele propuse, ţinând cont de posibilităţile de creştere a
capacităţilor existente prin lucrări de automatizare, mecanizare şi robotizare sau prin
modernizarea utilajelor existente, ceea ce determină în prezent retehnologizarea
producţiei.

Pentru investiţia propusă în prezenta lucrare s-a pornit de la ideea că în


economia de piaţă, care se cristalizează în România în această perioadă de tranziţie
spre deosebire de ţările dezvoltate, se simte o lipsă acută pe piaţă a prestatorilor de
servicii.

Dacă într-o economie de piaţă, cum este cea a S.U.A, firmele mici din
domeniul prestărilor de servicii (ateliere de service, tapiţerii, spălătorii chimice,
băcănii, saloane de cosmetică, croitorii etc.) produc aproximativ 50 % din produsul
intern brut al ţării, în România, după 1989, sfera prestărilor de servicii s-a redus
drastic, de aceea revigorarea acestui sector se impune ca necesitate acută, ceea ce
impulsionează investitorii spre acest domeniu.

2
II. Concept asupra studiului de fezabilitate
“ Conceptul este interesant şi bine conturat, însă
pentru a lua o notă mai mare de 7 ideea trebuie
să fie fezabilă”1

Studiul de fezabilitate nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a se


ajunge la decizia de a investi. Pentru o asemenea decizie, studiul de fezabilitate este
instrumentul care trebuie să ofere agentului economic baza tehnică, economică şi
financiară prin care urmează a fi realizată investitia la care se referă.
Printr-un astfel de studiu se definesc şi se analizează elementele critice legate
de realizarea unui produs, împreună cu variantele de abordare ale acestuia.
Un studiu de fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o
capacitate de producţie dată (pe baza temei de proiectare), pe un amplasament deja
ales, folosind o anumită tehnologie sau tehnologii corelate cu: anumite materiale
indigene sau din import, costurile de investiţie şi producţie determinate, veniturile
care să asigure o anumită rentabilitate investitiei, capacitatea de finanţare, efortul
financiar ulterior pentru relaţiile cu furnizorii şi beneficiarii, costurile de mediu ş.a.
Termenul de studiu de fezabilitate este adeseori înţeles greşit, deoarece
furnizorii de echipament şi tehnologie în mod deliberat îl folosesc greşit. Astfel, în
mod frecvent, este numit studiu de fezabilitate un proiect orientat pe furnizarea de
echipamente sau pe selectarea unor anumite tehnici.
Studiul de fezabilitate implică în mod obligatoriu analize complexe din punct
de vedere tehnico-economic ce trebuie reflectate în costuri şi venituri.

Prin conţinut, un studiu de fezabilitate poate fi orientat spre:


a - piata de vanzare, situaţie în care motivarea sa este dată de cererea curentă şi
potenţială;
b – piata resurselor, motivaţia fiind dată de volumul ridicat şi diversificat al
intrărilor de materiale (materii prime, semifabricate, energie etc.).
Un studiu de fezabilitate bine fundamentat trebuie să ajungă la concluzii
definite, reale, legale şi eficiente privind rezultatele de bază ale proiectului. Pentru
aceasta se recomandă iniţiatorilor luarea în considerare a mai multor variante, dintre
care se va selecta cea care indeplineşte în totalitate sau majoritar cerinţele exprimate.

1
Raspunsul dat de un profesor de management de la Yale University

3
III. Iniţiatorul studiului de fezabilitate

În multe din ţările încă în curs de dezvoltare, studiile de oportunitate,


necesitate, realitate, legalitate, economicitate şi eficienţă a investiţiei sunt, în cele mai
frecvente cazuri, efectuate de instituţii guvernamentale sau semiguvernamentale, cu
scopul de a atrage investitori interni sau din exterior şi a determina astfel înfiinţarea
de societăţi mixte (joint-venture).
Există şi situaţii în care inclusiv studiile de prefezabilitate sunt efectuate de
instituţii publice, inclusiv organizaţii de promovare a investiţiilor, bănci de dezvoltare
şi/sau întreprinderi cu capital privat.

Necesitatea elaborării studiului de fezabilitate apare în urmatoarele situatii:


• Extinderea întreprinderii, ca urmare a majorării poductiei;
• Înfiinţarea unui nou obiectiv industrial în contextual aceleiasi linii de
producţie;
• Extinderea pieţei produsului/produselor în exterior.

Studiile de fezabilitate se realizează, în cele mai frecvente cazuri, de către


specialişti ai agentului economic interesat de investiţia în cauză sau, după caz,
organizaţii specializate în elaborarea acestora, din ţara sau străinatate. Subiectul
interesat în elaborarea studiului de fezabilitate poate fi o întreprindere industrială cu
capital privat, mixt sau de stat, instituţie publică locală de interes zonal sau naţional
sau instituţie bancară, după caz.
Există de asemenea situaţii în care departamente şi/sau instituţii
guvernamentale pot finanţa studii de fezabilitate, cu atat mai mult în tari în care
dezvoltarea industriei, în paralel cu protecţia calităţii mediului, constituie obiective
principale ale politicii economice. Asemenea situaţii califică şi cazurile ţărilor recent
admise în Uniunea Europeană.
În multe situaţii, iniţiatorul proiectului (sponsorul) nu poate să pregătească de
unul singur un proiect, să analizeze alternativele şi să proiecteze configuraţia optimă a
proiectului. În asemenea cazuri finanţatorul (banca) intervine, oferindu-i posibilitatea
de a fi ajutat prin servicii de:
- consultanţă în organizarea ideilor proiectului;
- culegerea şi sistematizarea informaţiilor tehnice şi financiare impuse de
conţinutul studiului de fezabilitate;
- consultanţă şi asistenţă de specialitate privind utilizarea acestora în conţinutul
studiului şi al procesului de operationalizare etc.

4
IV. Primii paşi în realizarea unui proiect de investiţii

4.1. Primul pas: Studiul de oportunitate

Studiul de oportunitate reprezintă primul pas în realizarea unui proiect de


investiţii şi constă în identificarea şi analiza oportunităţilor de investiţii într-o anumită
industrie, zona geografică sau afacere concretă.
La nivel macroeconomic studiul trebuie să analizeze în ansamblu potenţialul
de investiţii şi interesul economic general al realizării investiţiei. Analiza potenţialului
de investiţie presupune studiul ariei geografice, al sectorului industrial şi al resurselor
disponibile. Analiza interesului pentru investiţie presupune studiul situaţiei actuale a
economiei naţionale, eventualele probleme structurale ale sectorului industrial etc.
La nivel microeconomin este necesară identificarea condiţiilor ce trebuie
îndeplinite de investitori pentru a realiza investiţia si presupune o trecere în revistă a
perspectivelor de afaceri, a autorităţilor de promovare a investiţiilor şi a instituţiilor
financiare potenţial finanţatoare.

În cadrul studiului de oportunitate se folosesc în principiu estimări şi nu se


face o analiză detaliată, costurile sunt de regulă preluate de la proiectele
comparabile, existente sau în curs de implementare, nefiind bazate pe ofertele
ferme ale furnizorilor.

4.2. Pasul al doilea: Studiul de prefezabilitate

Pt a redacta un studiu de fezabilitate reuşit, care să poată oferi raspunsurile


necesare, este bine să realizaţi mai întai un studiu de prefezabilitate. Acesta vă va
permite analiza alternativelor din cadrul proiectului de investiţii, precum şi a
atractivităţii de ansamblu a acestuia.
O astfel de analiză realizată în cadru studiului de fezabilitate ar necesita
alocarea unui volum mai mare de timp şi resurse financiare, aceasta datorită rigorii
sporite impuse studiului de fezabilitate. La nivelul studiului de prefezabilitate sunt
acceptabile estimări pentru elementele de cost mai puţin importante, nu însă şi pentru
elementele principale. Chiar şi aşa, studiul de prefezabilitate nu necesită un volum aşa
de ridicat de timp şi resurse ca studiul de fezabilitate.

Studiul de prefezabilitate şi cel de fezabilitate au structura identică, diferenţele


fiind bazate pe detalierea informaţiei şi profunzimea în care sunt analizate
alternativele. Alternativele sunt detaliate la nivelul studiului de prefezabilitate,
datorită faptului că o detaliere riguroasă a acestora în cadrul studiului de fezabilitate
ar fi costisitoare şi ar implica un volum mai mare de muncă.
5
Studiul de prefezabilitate trebuie să fie redactat astfel încât să acopere
următoarele aspecte:
- analiza tuturor alternativelor;
- prezentarea ideii de afaceri sâşi a argumentelor pro;
- determinarea aspectelor cruciale pentru fezabilitatea proiectului;
- identificarea şi prezentarea potenţialilor investitori;
- evaluarea efectelor asupra mediului natural
Aşadar, înainte de a continua un studiu de fezabilitate este “recomandabil” să
vă doriţi să realizaţi o analiză de prefezabilitate pentru a vă face o idee generală
asupra ideii dumneavoastră de afacere. Un studiu de prefezabilitate poate fi realizat
pentru a vă ajuta să alegeti din mai multe scenarii doar pe acelea care merită să facă
obiectul unui studiu de fezabilitate, unei analize mai amanunţite (şi deci mai
costisitoare). Dacă aflaţi de la început că o idee nu este viabilă, veţi economisi foarte
mult timp şi bani. Dacă, dimpotrivă, informaţiile găsite vă conving să continuaţi cu
un studiu de fezabilitate, rezultatele acestei analize vă vor fi utile în continuare.
Un consultant vă poate ajuta cu studiul de prefezabilitate, dar este bine să vă implicaţi
şi dumneavoastră în mod activ. Aceasta este o şansă să inţelegeţi aspectele dezvoltării
afacerii.

4.3. Pasul trei: Studiul de fezabilitate

După cum implică şi numele, studiul de fezabilitate este analiza fezabilităţii


unei idei.
De asemenea un studiu trebuie să raspundă la întrebarea “merită să
implementăm acest proiect?” şi toate activităţile lui trebuie să fie orientate către
găsirea raspunsului real. Dacă un antreprenor realizează că ideea de afaceri nu este
viabilă sub nici un scenariu, acesta va economisi bani, timp şi muncă, resurse
importante, care vor putea fi utilizate în identificarea şi implementarea unei idei de
afaceri cu adevarat funcţionale.
O afacere viablilă este aceea care va genera un caştig şi un profit adecvate,
luând în calcul riscurile asociate, va ramane viabliă pe termen lung şi va indeplini
obiectivele fondatorilor săi. Un studiu de fezabilitate poate analiza o firmă în start-up,
cumpărarea unei afaceri deja existente, expansiunea activităţilor unei companii etc.
Studiul de fezabilitate arată cum ar opera afacerea luând în calcul un anumit
set de ipoteze: tehnologia folosită (clădiri, echipament, produsul de producţie etc.),
piaţa şi aspectele financiare (nevoile de capital, volum, costul bunurilor, salarii etc.).
Studiul este primul moment din procesul de dezvoltare a proiectului în care toate
“piesele” sunt asamblate pentru a veadea dacă pot funcţiona corect astfel încat să
rezulte un concept viabil din punct de vedere tehnic şi economic. Studiul arată, de
asemenea, cât de influenţabilă este afacerea la schimbări în aceste ipoteze de bază.
Cu cat ipotezele iniţiale sunt mai aproape de realitate, cu atât mai valoros va fi
în final proiectul. Dacă presupunerile sunt prea optimiste sau simpliste, este posibil ca
partenerii şi investitorii să nu aprecieze rezultatele finale. De asemenea, un studiu ar
trebui întotdeauna să facă o distincţie clară între informaţii concrete şi presupuneri.
Sursele acestor informaţii şi procesul de rationalizare din spatele ipotezelor-cheie ar
trebui notate în anexe pentru mai multă claritate.

6
a) Redactarea studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate evaluează potenţialul proiectului pentru succes.


Obiectivitatea percepută în această evaluare este un factor important pentru
credibilitatea lui în faţa investitorilor sau creditorilor care ar putea cere un asemenea
studiu, dar este în primul rând importantă pentru întreprinzător, care are nevoie de
informaţii reale, şi nu de o consolidare falsă a viselor sale. De asemenea, realizarea
unui studiu de fezablitate presupune cunoştinţe solide în domenii tehnice şi financiare
legate de proiect. Pentru aceste motive , în majoritatea cazurilor studiile sunt realizate
de consultanţi exteriori firmei.
Un astfel de studiu ar trebui să fie realizat pentru a susţine ideea
antreprenorului că proiectul va avea succes. Dimpotrivă, ar trebui să fie o evaluare
obiectivă a şanselor de succes ale proiectului. Studii cu concluzii atat pozitive cât şi
negative pot ajuta antreprenorul să ia o decizie corectă. Uneori finanţatorii pot cere un
studiu de fezabilitate, însa rolul principal al studiului nu este de a asigura obţinerea
finanţării (aici intervine planul de afaceri), ci să furnizeze toate informaţiile necesare
pentru ca antreprenorul să înţeleagă dacă afacerea merită sau nu demarată.
Dacă proiectul de afaceri necesită construcţia unui obiectiv (fabrică, aripa unei
fabrici, seră etc.), atunci este necesară consultrarea unor arhitecti şi ingineri. Expertiza
necesară va fi descrisă în studiul de fezabilitate, incluzând şi schitele proiectului
construcţiei.
Un studiu de fezabilitate este de obicei realizat după ce persoanele implicate în
proiect au discutat mai multe alternative pentru implementarea ideii de afaceri. În
acest context, prin realiyarea unui studiu de fezabilitate, numărul alternativelor este de
obicei rapid diminuat. În timpul procesului de realizare a studiului pot fi investigate
mai multe modalităţi de organizare a afacerii şi de poziţionare a produsului pe piaţă,
urmându-se ca scenariile viabile să fie ulterior discutate pentru a se lua o decizie
finală.

Arată care sunt


informaţiile şi
Arată dacă ideea cifrele necesare
dumneavoastră în procesul
este sau nu viabilă decizional

Studiu de
fezabilitate

Vă permite să analizaţi
diferite alternative

7
b) Conţinutul studiului de fezabilitate
Un studiu de fezabilitate este un plan mai simplu, care include un rezumat al
ideii de afacere, obiective, o analiză sumară a pieţei şi analize preliminare ale
costurilor, preţurilor şi ale altor cheltuieli probabile. Acest tip de plan este necesar
pentru a decide dacă afacerea merită demarată şi astfel dacă să realizaţi sau nu un plan
de afaceri în continuare.
Studiile de fezabilitate conţin componente tehnice şi financiare. Structura
exactă a fiecărui studiu variază în funcţie de industria studiată, de factorii critici ai
proiectului, de metodele alese pentru realizarea studiului şi de buget. Accentul va fi
pus pe anumite secţiuni în funcţie de nevoile celui pentru care este realizat studiul
respectiv.
Aşadar, studiul de fezabilitate este documentaţia care se intocmeste în vederea
analizării unei potenţiale investiţii din punct de vedere al utilizării eficiente a tuturor
resurselor financiare, umane şi materiale. În cadrul acestuia se analizează modul în
care sunt satisfăcute cerinţele tehnice şi economice impuse de sectorul de activitate al
proiectului de investiţii şi/sau al afacerii. Deşi fiecare studiu este unic în funcţie de
diferiţi factori, în general acesta include:

1) părţi scrise:
- descrierea funcţională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice de specialităţi
(tehnologice, arhitectură, structură de rezistenţă, instalaţii termice şi sanitare, instalaţii
electrice etc.) şi evidenţierea soluţiilor tehnice, cu recomandări privind tehnologia de
realizare şi condiţiile de exploatare a fiecărui obiectiv
- analizarea asigurării cu utilităţi (apă, energie electrică, combustibil, energie
termică etc.)
- analizarea necesităţilor de personal aferent investiţiei
- întocmirea Devizului general estimativ al investiţiei şi a Devizelor pe obiecte
(cf. HG 1179/2002)
- calcularea, analizarea şi interpretarea principalilor indicatori ai investiţiei
- analizarea producţiei şi desfacerii, a costurilor cu materii prime, materialele,
combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi preţurile de procurare a
acestora, a manoperei şi a cheltuielilor generale ale unităţii
- finanţarea investiţiei

2) părţi desenate
- plan de amplasare în zonă
- plan general
-planuri de arhitectură - planurile nivelelor, faţadelor, vederi, secţiuni - pentru
principalele obiecte de invetiţii în cadrul proiectului

3) avize şi acorduri:
Avizele/acordurile uzuale aferente investiţiei sunt certificatul de urbanism,
avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă,
canal, telecomunicaţii etc.), acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi apelor,
avizul sanitar şi/sau sanitar veterinary.
Studiile de fezabilitate, arată antreprenorului dacă un concept de afaceri este
viabil din punct de vedere financiar şi astfel dacă este necesară realizarea unui plan
de afaceri în continuare.

8
c) Rezultate şi concluzii
Rolul studiului de fezabilitate este de a furniza o analiză aprofundată a
scenariilor şi ideilor identificate de întreprinzator pentru a vedea dacă proiectul este
viabil şi mai ales în ce condiţii, sub ce scenariu. Un studiu complet ar trebui să
permită destinatarilor să ia decizii mai bune în legatură cu aspectele strategice ale
unui anumit proiect, deci ar trebui săconţină informaţii reale şi concrete în legătură cu
afacerea analizată.
Concluziile studiului de fezabilitate ar trebui să prezinte clar scenariile
analizate, împreună cu implicaţiile, punctele forte şi punctele slabe ale fiecăruia.
Antreprenorul sau şefii de proiet trebuie să analizeze aceste rezultate şi mai ales toate
ipotezele de bază care au fost utilizate. Acum este momentul sa fiţi sceptic.
Nu vă aşteptaţi ca o alternativă să vă sară pur şi simplu în ochi ca fiind cel mai
bun scenariu! Studiile de fezabilitate sunt rareori complet pozitive sau negative. Chiar
dacă s-au obţinut informaţiile necesare şi s-au investigat toate alternativele, rareori se
poate vorbi despre rezultatele pozitive sau negative, iar decizia de a implementa sau
nu o idee de afacere de cele mai multe ori nu este clar trasată de către studiu.
În final, studiul în sine nu va determina dacă este bine sau nu ca un proiect să
fie iniţiat. Antreprenorul sau viitorii parteneri sunt până la urmă cei care trebuie să
decidă dacă beneficiile vor justifica riscurile investitiei. Rezultatele studiului vor oferi
doar baza informaţională, analizând presupunerile de bază ale afacerii şi arătând cum
variză rezultatele în ipoteze diferite. În felul acesta, riscul implementării unui proiect
de afaceri va fi redus substantial.

O analiză iniţială negativă nu inseamnă neaapărat că ideea de afacere nu este bună


deloc. Aceasta poate oferi rezultate satisfăcătoare dacă afacerea este organizată intr-o
altă manieră sau poate este necesar ca unele condiţii de piaţă să se schimbe pentru ca
ideea să fie viablilă. Uneori, greşelile unei propuneri pot fi corectate.

d) De ce să realizaţi un studiu de fezabilitate?

Demararea unei afaceri noi presupune destul de multe dificultăţi. Dezvoltarea


unui proiect de la ideea iniţială până la stadiul operaţional este un proces complex,
care necesită mult timp şi efort. Foarte multe idei nu ajung la stadiul operaţional, iar
foarte multe dintre cele care ajung, eşuează în primele 6 luni. Înainte ca potenţialii
membri şi parteneri ai unui proiect de afacere să investească timp şi bani, aceştia
trebuie să stabilească dacă proiectul este viabil din punt de vedere economic şi dacă
avantajele investiţionale depăşesc considerabil riscurile asociate.

De cele mai multe ori întreprinzătorii sar peste etapa analizei de fezabilitate şi
trec direct la redactarea planulluii de afaceri (sau şi mai grav, la demararea afacerii).
Cele mai frecvente motive utilizate pentru a nu realiza un studiu de fezabilitate sunt:
- ştiu că ideea este viabilă, o firmă existentă o exploatează deja;
- de ce să mai fac un studiu de fezabilitate când am mai făcut unul acum câţiva ani?;
- studiile de fezabilitate sunt doar o altă cale pentru consultanţi de a face bani;
- analiza de piaţă a fost deja realizată de firma care ne va vinde echipamentul;

9
- studiile de fezabilitate sunt doar o pierdere de timp. Acum avem alte priorităţi;
trebuie să cumpărăm clădirea, echipamentele, să obţinem contracte etc.

Motivele citate mai sus nu ar trebui să vă convingă să nu mai realizaţi un


studiu de fezabilitate. Tineţi minte că, o data ce aţi luat mai multe decizii pentru a
demara o afacere, acestea sunt deseori dificil de schimbat şi este posibil să fiţi nevoit
să suportaţi mult timp concecintele.

Aşadar, studiul de fezabilitate ar trebui văzut ca o necesitate şi se realizeă în


faza de deliberare, înainte ca antreprenorul sau echipa de management a unei
companii să hotărască implementarea sau abandonarea unui proiect.

Studiile de fezabilitate permit planificatorilor să dezvolte ideile lor pe hârtie


înainte de implementarea lor propriu zisă. Această metodă poate dezvălui erori mari
ale proiectului înainte ca implementarea lor să afecteze în mod negativ afacerea.
Aplicarea lecţiilor învatate din studiile de fezabilitate vor contribui în mod
semnificativ la reducerea costurilor proiectului de afaceri.

Studiile de fezabilitate prezintă aşadar riscurile şi veniturile proiectului, astfel


încât posibilii parteneri să le poată evalua într-un stadiu iniţial. Nu există un “număr
magic” sau o rată de rentabilitate corectă a proiectulu pentru ca antreprenorul să
decidă asupra unei variante. Nivelul acceptabil de risc şi câştig variază pentru fiecare,
în funcţie de aşteptările, nevoile şi dorinţele personale. În orice caz, studiul va
prezenta toate scenariile, de la cel mai optimist până la cel mai nefavoirabil, ajutându-
l pe antreprenor să îşi plaseze mai bine afacerea în contextul economic prezent şi să
vizualizeze şansele de reuşită.

Studiile de fezabilitate sunt folositoare. Evaluarea unei idei noi de afacere, atât
a unui întreprinzator, cât şi a unei companii existente reprezintă scopul cel mai
frecvent, dar nu este singurul. Aceste studii pot ajuta companiile să decidă dacă să
extindă sau nu gama de produse/servicii existentă, să construiască sau să reamenajeze
birourile, să schimbe metodele de operare, să adauge un produs nou sau chiar să
fuzioneze cu o altă companie.

Deşi costurile realizării unui asemena studio (atat bani cât şi timp) pot părea
destul de ridicate, ele sunt nesemnificative ăn comparaţie cu costul total al proectului
iar multe informaţii din studiu vor apărea şi în planul de afaceri. Cel mai important
lucru este că aceste cheltuieli iniţiale cu realizarea unui studiu de fezabilitate vă pot
ajuta să vă protejaţi în faţa unor investiţii majore şi inutile de capital.

10
1

1. Diminuează numărul
alternativelor.
2. Prezintă şi analizează toate
alternativele ideii de afaceri.
3. Analizează oportunităţi noi
prin procesul de investigare.
4. Identifică motive pentru a nu
demara afacerea.
5. Creste posibilitatea
succesului în afaceri prin rezolvarea
din timp a unor factori care ar putea
afecta proiectul.
6. Oferă informaţii de calitate
pentru procesul decizional, mulţi
investitoiri şi creditori apreciază
existenţa unui studiu de fezabilitate.

11
V. Diferenţa dintre un studiu de fezabilitate şi un plan
de afaceri
Un studiu de fezabilitate nu este un plan de afaceri, după cum sunt frecvent
asociate în mod greşit. Studiul de fezabilitate este un instrument de investigaţie şi
răspunde la întrebarea “este această afacere viabilă?”, în timp ce planul de afaceri
este un instrument de planificare. Un plan de afaceri este rezultatul unui studiu de
fezabilitate pozitiv, evidenţiind mai departe măsurile ce trebuie luate pentru a
transforma ideea în realitate.
Studiul de fezabilitate este realizat în timpul etapei de deliberare asupra unui
proiect, inainte de o investitie propriu zisă în termeni de bani, timp şi effort pentru a
vedea dacă afacerea este sau nu viabilă. Acest instrument analitic include diferite
scenarii pentru ca întreprinzătorul să poată decide dacă va continua sau nu proiectul.
Dacă, în urma unui studiu de fezabilitate, întreprinzatorul decide să nu implementeze
afacerea, atunci dispare şi nevoia redactării unui plan de afaceri.
Daca însă antreprenorul decide să meargă mai departe, studiul de fezabilitate
oferă baza realizării planului de afaceri. Acesta va servi ca un ghid pentru
implementarea proiectului ales şi va accentua mai puţin scenariile posibile. În general,
planul de afaceri va conţine un singur scenariu, cel ales de antreprenor ca fiind cel mai
promiţător pe baza informaţiilor oferite de studiul de fezabilitate. Planul de afaceri
este concentrat mai mult asupra acţiunilor ce vor fi făcute în timpul şi după
implementarea proiectului.
Foarte multe resurse pot fi salvate în momentul în care se ştie ce trebuie făcut şi mai
ales în ordinea în care trebuie realizate toate activităţile corelate cu demararea şi
conducerea unei afaceri.
În această perspectivă, o regulă ce nu ar trebui niciodată ignorată este că un
plan de afaceri nu trebuie început înainte de a fi realizat un studiu de fezabilitate.
Dovada conceptului de afaceri, studiul de fezabilitate, costă de obicei mai puţin de
20% din costul planului de afaceri şi, deşi nu este la fel de aprofundat şi detaliat ca un
plan de afaceri, acesta va realiza exact ceea ce spune şi numele său - va arăta dacă
proiectul ar trebui sau nu implmenetat.

Planul de afaceri este creat ulterior studiului de fezabilitate, când detaliile proiectului
au fost deja hotărâte.

Studiul de fezabilitate prezintă o imagine generală, independentă aspupra


proiectului, deoarece de multe ori este realizat de persoane externe firmei. În opoziţie,
planul de afaceri este de multe ori realizat de către antreprenor sau de echipa de
management, cu alte cuvinte de cineva intern firmei. În momentul în care situaţia
proiectului de afaceri devine mai clară, antreprenorul va adăuga rezultatelor obţinute
detalii necesare bancherilor, creditorilor sau celorlalţi destinatari.
Un plan de afaceri este o hartă care va ghida antreprenorul şi potenţialii
investitori în demararea afacerii. Un plan de afaceri conţine tot ceea ce conţine şi un
studiu de fezabilitate, plus date concrete, bugete detaliate cu previzionări, o scrisoare
de intenţie pentru investitorul potenţial, cv-urile managerilor-cheie, istoric,
concurenţă, puncte slabe şi puncte forte şi anexe cu copii ale documentelor-cheie.
Un plan de afaceri bine redactat va arăta exact ce venituri pot fi aşteptate şi
când să fie aşteptate, ce costuri fixe şi variabile apar, ce sume trebuie plătite şi când
sunt scadente. Va arăta, de asemenea, nivelurile salariilor şi ale structurii personalului
împreuna cu costurile angajării, nivelul vânzărilor cu trenduri lunare şi sezoniere.
Costurile de înfiinţare, costurile utilităţilor, costuri legale, de asigurare şi de
contabilitate, echipamentul de birou şi o mulţime de alte costuri şi proiecte.
Studiile de fezabilitate sunt aplicabile doar în etapa de dezvoltare a unui
proiect, în timp ce planurile de afaceri sunt folosite şi modificate şi după ce proiectul a
fost implementat.
În timp ce studiul de fezabilitate analizează ideea iniţială, planul de afaceri
foloseşte informaţii şi studii pentru a pregăti evoluţia proiectului într-o afacere
operaţională.

Bibliografie:
• Dr. Cristian Bisa (coordonator); Elaborarea studiilor de fezabilitate si a
planurilor de afaceri; editura Bmt Publishing House;
• Constantin Drăghici; Instrumente de planificare şi dezvoltare a
întreprinderii; editura Sitech; Craiova 2006
• *** www.scribd.ro
• *** www.regielive.ro