STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT PNDR - Infiintare

Pensiune Turistica P+E, COMUNA CREVEDIA, JUDET

DAMBOVITA
http://www.creeaza.com/referate/management/STUDIU-DE-FEZABILITATE-PROIECT549.php

STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECT PNDR

Denumire proiect:

Infiintare Pensiune Turistica P+E, COMUNA CREVEDIA, JUDET DAMBOVITA

I.Partile scrise1.Date generale1.1Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia1.2Scurt istoric al

solicitantului1.3Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului
Comertului in sensul ca desfasoara respectivelel activitati)1.4Principalele mijloace fixeaflate in patrimoniul solicitantului: resurse
funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc. 2.Descrierea proiectului 2.1Denumirea
investitiei 2.2Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc). 2.3Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul,
localitatea)2.4Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investitii in infrastructura de primire turistica; investitii
in activitati recreationale; dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investitii in infrastructura la scara
mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (pentru modernizari se va descrie succint si situatia
existenta)2.5Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.2.6Piata de aprovizionare/desfacere, concurentasi strategia de piata ce
va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului3.Date tehnice ale investitiei 3.1Date
generale 3.1.1Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza
sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare3.1.2Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic,
studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune3.2Caracteristicile principale ale
constructiilor 3.2.1Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora, volumul
construit3.2.2Pentru retele: lungimi, latimi,diametre, materiale, conditii de pozare etc.3.2Structura constructiva3.4Principalele utilaje
de dotare ale constructiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)3.5Instalatii aferente constructiilor3.6Situatia existenta a
utilitatilor si analiza acestora3.7Avize si acorduri3.8Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a
constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea,
numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate
(utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). 4.Durata de realizare (luni) si etape principale5.Costul estimativ al investitiei
6.Finantarea investitiei7.Date privind forta de munca :7.1 Total personal existent7. 2 Estimari privind forta de munca ocupata prin
realizarea investitiei
7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) , relevante pentru proiect

II.Partile desenate- Plan de amplasare in zona (1:25.000-1:5.000)- Plan general (1:5.000-1:500)

- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)

- Planuri de arhitectura - planurile nivelurilor, sectiuni pentru principalele obiecte de constructii

- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

III. Pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei se vor completa proiectiile financiare si
indicatori financiari Anexele B (pentru persoane juridice ) sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate, asociatii familiale
si persoane fizice).

Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)

1.1.Prognoza veniturilor 1.2.Prognoza cheltuielilor1.3.Proiectia contului de profit si pierdere1.4.Bilant sintetic

previzionat1.5.Flux de numerar 1.6.Indicatori financiari

STUDIU DE FEZABILITATE
1. Date Generale

1.1. Denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia

Denumirea solicitantului: .Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului: Codul unic de inregistrare:Formajuridicade
constituire: Societate cu Raspundere Limitata

Sediul social: SAT DARZA, COMUNA CREVEDIA, STRADA GARII, NR. 273, JUDET DAMBOVITA

Capital social:200 lei - 100% privat.Administrator si asociat unic societate:

Codul CAEN al activitatii desfasurate prin proiect :

 Activitate principala – 5520– Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

- 5590 – Alte servicii de cazareCont bancar curent:Telefon / fax : .Reprezentat legal de proiect:

1.2. Scurt istoric al solicitantului

Societatea s-a infiintat la data de 29.07.2009. Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu
raspundere limitata, cu asociat unic si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare.

Sediul societatii este in Comuna CREVEDIA, Sat DARZA, Judet Dambovita.

Sediul va putea fi schimbat in baza hotararii asociatului unic, cu respectarea dispozitiilor legale.

Durata de functionare a societatii este nelimitata.

Societatea nu a desfasurat activitate pana in prezent.

1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului
Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)

Conform certificatului de inregistrare, activitate principala 5520 „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”
aferenta activitatii pe care urmeaza sa o desfasuare in cadrul proiectului.

1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantuluiresurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii),
constructii, utilaje si echipamente, animale,etc. crtSuprafata totala (mp) / Categoria de folosinta- RON-

Comuna Iedera, Satul DARZA, punctul “Ruda-Valea Plopului”, Judetul Dambovita.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Denumirea investitiei

Denumirea proiectului de investitii este: „Infiintare Pensiune Turistica P+E, COMUNA CREVEDIA, JUDET DAMBOVITA”2.2.
Elaborator(coordonate de identificare, cod CAEN, etc).2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul,
localitatea)Pensiunea turistica de 3 stele , va fi amplasata in Comuna CREVEDIA, Judet Dambovita, pe terenul cu suprafata de 5.359
mp, identificat prin contract de inchiriere autentificat sub nr. 1319/29.09.2009 – BNP Constantin Ramona Magdalena,anexat la
proiect. Terenul este situat in spatiul rural, conform definitiei din Fisa Masurii 313. Terenul este situat inComuna CREVEDIA, Sat
COCANI, Jud. DAMBOVITA, avand categoria de folosinta curti-constructii si regimul juridic de inchiriere a S.C. EXCLUSIV PARC
S.R.L.2.4. Descrierea investitiei
Pensiunea turistica mai sus mentionata a fost proiectata in concordanta cu Ordinului Ministrului pentru intreprinderi mici si
mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistica, respectandu-se criteriile de clasificare specifice structurilor de primire turistica pentru
incadrarea in categoria 3 stele.

Capacitatea de cazare a pensiunii este de 16 locuri/zi pentru gradul maxim de ocupare, respectiv 4 camere duble si 4 apartamente
carora li se ofera cazare si conditii de recreere.

Spatiile functionale au fostdotate corespunzator functiunii indeplinite, astfel:Spatiile de cazare vor contine:- mobilier uniform ca stil
si de calitate superioara;- paturi cu saltea relaxa - masuta si scaune- comoda TV, televizor,- dulap de haine- cuier, oglinda- grup sanitar
propriu

Mentionam ca accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare se face direct, fara a se trece prin alte camere folosite
pentru dormit. Sursa de incalzire in camerele de baie este centrala proprie.

Spatiile de circulatie – holul de primire si receptia vor contine:- pupitru de receptie- canapele- fotolii- mese- televizor.Circulatia pe
verticala este asigurata prin holuri si scari.Sala de mese va fi dotata cu:-mese si scaune;

Pensiunea va folosi pentru amenajarea spatiilor de circulatie, receptiei, salii de mese, pentru amenajarea terasei, mobilier
si decoratiuni traditionale romanesti cum ar fi:

-pentru terasa : mobilier de rachita -pentru spatiile de circulatie : carpete tesute, obiecte decorative din lemn, ceramica de horezu,
icoane pictate-sala de mese : stergare traditionale, fete de mese brodate, icoane pictate, ceramica de horezu.

Pentru toate acestea s-a atasat la sectiunea economica DEVIZ OBIECT.

De asemenea, cladirea se va incadra in stilul arhitectural cu specific local, fapt dovedit prin obtinerea Avizului eliberat de ORDINUL
ARHITECTILOR DIN ROMANIA – FILIALA TERITORIALAMUNTENIA VEST. Pensiunea va avea curte proprie cu spatii verzi
siamenajari florale.

Descriere proiect pe componente

Prin acest proiect S.C isi propune:

COMPONENTA 1 – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA, respectiv:

Crearea unei structuri de primire turistica cu functie de cazare, prin construirea si utilarea cu echipamente si dotari specifice, a
unei pensiuni turistice cu un nivel de clasificare de 3 stele, intr-o zona turistica cu un potential turistic de 2 puncte, conform Anexei 10
a Ghiduluisolicitantului Masurii 313, respectiv Comuna Crevedia, judetul Dambovita .

Conform nivelului de clasificare pentru care a fost proiectata, pensiunea va dispune de urmatoarele facilitati:

16 de locuri de cazare in 4 camere duble si 4 apartamente, dispunand de mobilier si dotari specifice categoriei de calsificare de 3 stele;

S.C.. a prevazut inca din faza de proiectare respectarea criteriilor de clasificare aferente unui grad de confort de 3 stele, precum si
reguli de organizare si functionare prevazute de legislatia in vigoare, astfel:

Conform criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor si pensiunilor
agroturistice, pensiunea turistica va asigura turistilor cazati urmatoarele servicii si facilitati:vparcare auto proprievsemnalizare de la
soseaua principalavsituarea intr-o zona nepoluata fonic, vizual sau olfactivviluminat exteriorvizolarea fonica a cladiriivambianta
corespunzatoare a constructiilor, anexelor si spatiilor exterioare (curte, gradina, spatii amenajate in aer liber pentru
divertisment)vizolare fonica intre camere si spatiile comunevtelevizor si cablu TV in toate camerelevtelefon in fiecare cameravfrigider
in toate camerelevdecorarea de calitate a interioruluivadaptarea dotarilor la numarul camerelorvservicii de spalat si calcat haine la
cerere

Proiectul contribuie la dezvoltarea unui sector prioritar al economiei nationale, acela al turismului, precum si la atingerea
obiectivului general al Masurii 313 “ Incurajarea activitatilor turistice”, din Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013,
respectiv acela de dezvoltare a activitatilor turistice in zonele rurale.
 Proiectul se inscrie, de asemenea, in strategia de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Muntenia, Axa prioritara 7 –
MODERNIZAREA ECONOMIEI RURALE, din Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013.

Implementarea proiectului va conduce la la dezvoltarea spatiului rural, cresterea veniturilor alternative si a atractivitatii spatiului
rural, prin:

- crearea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice in spatiul rural,

- oferirea unor servicii de calitate superioara care sa raspunda cerintelor tot mai ridicate ale clientilor,

- cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor in zona,

- crearea unui numar de 8 noi locuri de muncapermanente,

- utilizarea rationala si durabila a factorilor de productie si sprijinirea furnizorilor din zona,

- ridicarea nivelului profesional al angajatilor,

Soicietatea isi asuma printre altele si misiunea de a raspunde nevoii consumatorilor de produse turistice, oferindu-le servicii turistice de
cazare si agrement la nivel de 3 stele, societatea propunandu-si sa atraga atat clienti romani cat si straini.

COMPONENTA 2 – INVESTITII IN ACTIVITATI RECREATIONALE

Pensiunea va pune la dispozitia turistilor, in vederea desfasurarii de activitati recreationale si de agrement, urmatoarele
dotari:

Turistii cazati in incinta pensiunii turistice vor avea acces la piscina, aflat pe amplasamentul pensiunii.
In cazul investitiilor care au in componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul
desfasurarii activitatii turistice se va descrie investitia de producere a energiei din surse regenerabile si se va prezenta devizul
estimativ aferent acestor cheltuileli.
Prin proiect se propune de asemenea dotarea cladirii cu Panouri solare tip REHAU pentru producerea de energie
electrica avand ca sursa energia solara.
Panouri solare tip REHAU- Energie verde total nepoluanta prin captarea razelor solare cu ajutorul
captatorilor plani.

Cu ajutorul instalatiilor solare se realizeaza o economie consistenta a consumului de energie

utilizata pentru incalzirea centrala sau pentru apa calda menajera, dar contribuie si la
reducerea emisiilor toxice inatmosfera (0% emisii) . Astfel, aceste sisteme isi aduc aportul la
reducerea emisiilor de dioxid de carbon, care de fapt reprezinta una dintre cauzele principale ce
conduc la efectul global de sera .Cantitatea de energie ce poate fi obtinuta intr -un an de zile pe
un mp de pe suprafata unui colector, in Europa, este situata intre 300 si 650 de kWh functie de
gradul de insorire al zonei . Spre comparatie: o persoana foloseste pe zi circa 2kWh pentru un
consum mediu in scopul incalzirii apei calde menajere.

Sistemul de incalzire cu energie solara va fi utilizat la prepararea apei calde menajere cazul de fataavand capacitatea de a acoperi
consumul zilnic de apa calda.

Pentru inalta sa performanta si durata de viata a colectorului tip vana Rehau Solect sunt responsabile materialele de inalta calitate
, precum vana de aluminiu ambutisata adanc si izolatia EPDM vulcanizata si geamul panoului foarte rezistent, gros de 4 mm.
Absorberul de cupru din profiluri si cu strat acoperitor de inalta selectie cu geometrie in forma de evantai este fixat peste suportul
de prindere inferior al absorbitorului. Acesta impiedica o comprimare a izolatiei peretelui posterior de 50 mm. Conductele
absorberului si tabla suprafetei totale a absorberului sunt conectate si legate intre ele prin procedee de sudura bazate pe ultra
sunete , astfel incat sa nu se degazifice nici un mijloc de lipire fluid. Sticla de siguranta solara saraca in fier si rezistenta la
grindina va fi presata cu garnitura vulcanizata EPDM peste sipca de protectie din sticla impreuna cu vana .

Conectoarele pot fi legate in serie sau in paralel, in functie de tipul de constructie sau de conceptul fiecarui sistem in parte. Prin
mecanismul bazat pe 4 racorduri, se obtine o flexibilitate sporita a intregului sistem. Din cauza proceselor de dilatatie la incalzire,
este permisa o cifra de maxim 6 colectori pentru a fi conectati intre ei, fara a fi nevoie de a include compensatori Rehau Solect.
Compensarea / echilibrul hidraulic al campului de colectori se obtine la o racordare in paralel printr-un racord diagonal de intrare
si iesire. Cu ajutorul sistemelor solare REHAU-SOLECT desavarsite din punct de vedere tehnic se poate utiliza raþional energia
soarelui. Pana la 70% din costurile pentru energia necesara incalzirii apei potabile si pana la 35 % pentru suplimentarea incalzirii
pot fi economisite cu ajutorul instalatii.

Contributia proiectului la protejarea mediului inconjurator

 Implementarea proiectului constructiei pensiunii turistice a fost realizata in acord cu principiile dezvoltarii durabile, in sensul
conservarii si protejarii patrimoniului natural, in conditiile practicarii turismului pe scara larga.

In acest sens, proiectul a fost conceput in concordanta cu planurile de amenajare ale teritoriului, si cu respectarea legislatiei
nationale in domeniul protectiei mediului si implica solutii prietenoase mediului inconjurator, cum sunt: utilizarea unor surse de
energie neconventionale (energia solara), a echipamentelor cu un consum energetic / de apa eficient (sistem de climatizare
performant), controlul riguros asupra deseurilor rezultate din activitatea de exploatare (statie de tratare a apelor reziduale,
colectarea selectiva a deseurilor menajere, etc.), utilizarea de materiale biodebradabile, promovarea si diseminarea unui stil de
viata prietenos mediului inconjurator, conservarea patrimoniului turistic, natural si cultural.

Pentru producerea apei calde menajere este prevazuta achizitia unei instalatii solare, contribuind astfel la reducerea emisiilor
toxice in atmosfera ( 0% emisii).Aceste sisteme isi aduc aportul la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, care de fapt reprezinta una
dintre cauzele principale ce conduc la efectul global de sera.Cantitatea de energie ce poate fi obtinuta intr -un an de zile pe un mp de pe
suprafata unui colector, in Europa, este situate intre 300 si 650 de kWh, functie de gradul de insorire al zonei. Spre comparatie: o
persoana foloseste pe zi circa 2kWh pentru un consum mediu in scopul incalzirii apei calde menajere.

Sistemul de incalzire cu energie solara ce va fi utilizat la prepararea apei calde menajere in cazul de fata are capacitatea de a
acoperi consumul zilnic de apa calda.

Nu exista sursa de zgomot, vibratii sau socuri peste limita admisa.

Nu se aduc modificari in fauna si flora.

Interventia asupra solului si subsolului va fi minora si reversibila.

Apele uzate menajere ce sunt rezultatul utilizarii apei potabile pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti si de igiena din pensiune:
toalete, dusuri si bai, vor fi deversate in Garla CREVEDIA aflat in apropiere dupa tratarea acestora cu ajutorul statiei de epurare.

Aceste ape contin materii in suspensie sau dizolvate, de natura minerala si/sau organica si prezinta, in mod uzual depasiri ale
concentratiilor unor parametri, constituindu-se astfel intr-o sursa de poluare daca sunt evacuate fara o prealabila epurare.

Tratarea apelor uzate cu ajutorul instalatiilor pentru tratarea apelor uzate se executa prin procese biologice folosind un singur
namol eterogen activ mentinut in suspensie.
 Tratamentul include procesele de nitrificare si denitrificare. Nu sunt necesare substante chimice.
Separarea apei rezultate de namolul in suspensie are loc in zona de separare. Procesul de tratare se autoregleaza. Instalatia
reactioneaza in mod automat pe parcursul unei zile in functie de fluxul de apa uzata.
Namolul in exces din instalatie se stabilizeaza aerobic si nu este supus unei degradari biologice ulterioare; este inodor si non-
toxic si poate fi folosit in siguranta (fara pericol).
Bazinele sunt acoperite cu capace din polipropilena peste care se poate aplica un strat de gazon fals.
Instalatia poate fi amplasata oriunde, deoarece nu exista absolut nici un miros si zgomotul este practic inexistent.

Evacuarea namolului din bioreactor se va face prin vidanjare, in medie de 2-3 ori pe an, in

functie de gradul de incarcare al influentului.

Namolul rezultat fiind stabilizat, nu are miros, el putand fi evacuat cu o pompa pe un teren agricol din apropiere si utilizat ca
fertilizator natural, dupa obtinerea avizelor de la autoritatile sanitar-veterinare.

Procesele tehnologice se conformeaza cu reglementarile privitoare la mediu (NTPA-001/2005)

2.5Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Principalele beneficii din spatiul rural sunt, printre altele, faptul ca turismul rural evita sau micsoreaza exodul rural, creeaza noi locuri
de munca, diversifica economia locala, intensifica consumul de produse locale, profita de instalatiile existente, nu impune abandonarea
activitatii traditionale, imbunatateste calitatea vietii si protejeaza mediul inconjurator si mentine traditiile culturale. Pe de alta parte,
oferta de turism rural satisface consumatorilor anumite necesitati generate de lipsurile existente in viata oraselor.Turismul rural ofera
consumatorilor sai contactul cu natura, liniste, preturi rezonabile, ospitalitate, tratament familiar, gastronomie de calitate, schimburi
socio-culturale, etc.Turismul rural, dincolo de a trezi si stimula economia zonei, contribuie la revalorificarea istoriei, culturii, naturii,
felului de viata si obiceiurile satelor.Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, in masura in care
diversificarea ofertei poate modifica cresterea competivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru care se ofera raspunsuri oportune pentru
satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, in sfarsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de imbunatatire calitativa a
turismului atat in timp cat si in spatiu.

Prin pozitia sa geografica, relief, clima, istorie, Romania dispune de un vast spatiu rural cu un potential turistic deosebit,
beneficiind de resurse naturale de o mare diversitate si armonios repartizate, precum si de pastrarea traditiilor culturale locale in
viata cotidiana, conditii ce dau posibilitatea practicarii unui turism rural de cea mai buna calitate, competitiv la nivel European.
 Spatiul rural romanesc are in acelasi timp avantaje competitive care ii confera si unicitate:

- varietatea formelor de relief si dispunerea acestora simetric si in trepte, dinspre centru spre

margini (munte, dealuri, mare si delta);

- bogatia resurselor de ape minerale (1/3 din resursele de ape minerale europene);

- climatul temperat continental cu influente mediteraneene in sud-vestul tarii cu fauna si flora

unica;

- cea mai mare suprafata de pe continent de padure virgina in compozitie naturala si de

pasuni ecologice;

Aceste conditii, specifice Romaniei, ofera posibilitati excelente pentru practicarea turismului rural, fapt ce permite recreerea in
decorul spatiului rural, experimentarea unor activitati inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor
puncte de atractie care nu sunt disponibile in zonele urbane.

Recreerea in zonele rurale poate fi obtinuta prin desfasurarea de activitati sportive, plimbari in aer liber, odihna, pescuit si
vanatoare, vizionarea de spectacole cu caracter traditional si participarea la obiceiuri, traditii si sarbatorile locale, bazandu-se pe
folosirea resurselor din zonele rurale si contribuind la adoptarea unui mod de viata activ si sanatos.

Urmarind evolutia turismului rural, se observa ca la nivelul anului 1996 exista un numar de 61 pensiuni turistice rurale, cu o
capacitate de cazare de 332 de locuri; la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un numar de 892, cu o capacitate de cazare de
9405 locuri, iar la nivelul anului 2005, in spatiul rural, numarul pensiunilor turistice a ajuns la 956, cu o capacitate de cazare de
11151 locuri, ceea ce reprezinta un potential considerabil la nivelul acestui sub-sector. (Sursa INS 2005)

Desi se bucura de conditii naturale deosebite, iar cererea pentru servicii turistice de calitate este in crestere de la an la an, turismul
rural romanesc nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si internationale; infrastructura turistica existenta nu
raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de vedere cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere,
confruntandu-se in prezent cu dificultati sub aspect tehnic si educational.
Numarul redus al structurilor de primire turistice care sa ofere un grad de confort ridicat precum si servicii de agrement si relaxare
competitive, precum si cererea crescanda pentru servicii turistice de calitate a condus la ideea constructiei acestei pensiuni turistice. In
acest context investitia in pensiunea turistica reprezinta o necesitate in vederea promovarii unui turism competitiv in spatiul rural,
reprezentand astfel o alternativaocupationala pentru forta de munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatiloreconomice din
mediul rural si un factor de stabilizare a populatiei rurale.Constructia acesteia va contribui la atenuarea dezechilibrelor sociale si
economice din zona,constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale din localitatea CREVEDIA si din zonele limitrofe.

Constructia pensiunii turistice va avea un impact semnificativ asupra zonei si a mediului de afaceri local, generand efecte
economice pozitive asupra intregii comunitati locale.

Avantajele aduse clientilor de pe urma realizarii acestui proiect se refera in primul rand la o mai buna satisfacere a nevoii lor de a
beneficia de servicii turistice de cea mai buna calitate.

Calitatea serviciilor rezulta din gradul de confort al activitatii de cazare, corespunzator unui nivel de clasificare de 3 stele,
numeroasele servicii suplimentare oferite, posibilitatile de agrement, relaxare si petrecere a timpului liber, intr-un cadru natural
deosebit.

De asemenea construirea pensiunii va imbunatati mediul concurential de profil din zona, astfel incat pentru mentinerea pe piata,
concurentii vor fi stimulati sa ofere servicii de calitate, comparabile cu cele ale S.C EXCLUSIV PARC S.R.L, ceea ce va conduce la o
dezvoltare in crestere a comunei CREVEDIA, precum si a zonelor limitrofe cu potential turistic.

2.6. Piata de aprovizionare / desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

Caracteristici generale ale turismului rural in Romania

Unul din avantajele competitive ale turismului romanesc il constituie existenta satului romanesc. Satul romanesc,in general, si cel cu
potential turistic, in special, reprezinta un produs turistic inedit pentru piata turistica nationala, dar mai ales pentru cea internationala,
intrucat el reuneste locuri pitoresti, inestimabile mosteniri culturale, ape minerale si termale, flora si fauna inedita, vechi traditii
apreciate si respectate pe plan international, arta si mestesuguri (teatru, muzica, poezie, dans, pictura, sculptura), o gama variata de
atractii cu spefic rural.
Turismul rural in Romania ofera posibilitatea cunoasterii directe a mediului natural nealterat, a traditiilor poporului roman,
ospitalitatea, bucataria traditionala din fiecare regiune istorica cu produse alimentare ecologice si creeaza premisele obtinerii de
importante venituri suplimentare de catre populatia din zona rurala.

Data fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia in teritoriu si cu precadere in spatiul rural
a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de turism poate fi practicata pe intreg cuprinsul tarii.

Turismul rural se poate practica pe toata durata anului, implica investitii relativ reduse si grad de risc scazut, reprezinta o
alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si
un factor de stabilitate si stabilizare a populatiei in zona rurala.

Desfasurarea activitatilor turistice in spatiul rural presupune existenta, alaturi de elemente de ambient natural, traditii culturale,
etc. a unor resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor de cazare, alimentatie si agrement a turistilor pe
durata si cu ocazia realizarii voiajelor.

In ceea ce priveste baza materiala a turismului rural, aceasta este formata din totalitatea gospodariilor taranesti amenajate
pentru primirea turistilor (agroturismul), alaturi de pensiunile turistice rurale, atestate in acest sens si racordate la o forma de
organizare.

Totodata ea trebuie sa ofere turistilor o amplasare favorabila, o incadrare optima in peisajul geografic al localitatii, sa aiba aspect
placut de ordine si curatenie, cu constructii bine intretinute, incadrate in spatii verzi.

Conform Ordinului Ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 636/2008
pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistica, pensiunile turistice sunt
clasificate la 5, 4, 3, 2, 1 stele, iar pensiunile agroturistice la 5, 4, 3, 2, 1 flori.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 20 de camere, totalizand maxim 60
de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea
turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 8 camere, functionand in
locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de
pregatire si servire a mesei, precum si posibilitatea participarii la activitati gospodaresti, sau mestesugaresti.
 Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitie acestora. In interiorul
acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care
ar putea stanjeni turistii).

In cazul in care spatiile pentru prepararea si servirea mesei sunt destinate si pentru consumatori din afara iar numarul locurilor la
mese este mai mare decat al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spatiile in cauza se clasifica ca unitati de
alimentatie publica, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comert, Turism si
Profesii Liberale.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si
rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinata de indeplinirea criteriilor minimale obligatorii precum si de
realizarea punctajului minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute in normele specifice.

O analiza detaliata a situatiei pensiunilor turistice rurale presupune identificarea numarului acestora, a capacitatii lor de cazare,
a distributiei lor pe forme de proprietate si pe categorii de confort, a distributiei lor in teritoriu, etc.

Datele statistice privitoare la pensiunile turistice rurale, furnizate de catre Institutul National de Statistica in Breviarul Statistic
“Turismul Romaniei” publicat in 2007 privind activitatea turistica releva urmatoarele aspecte:

Evolutia capacitatii de cazare in pensiunile turistice rurale

Sursa: INS, Turismul Romaniei - Breviar statistic, editia 2007

Datele statistice prezentate indica o evolutie ascendenta a numarului de pensiuni turistice rurale existente in tara noastra, in
perioada 2004-2006. Astfel, la nivelul anului 2006 existau cu 41 % mai multe pensiuni turistice rurale decat in anul 2004.

Caracterizarea psiho-demografica a grupului tinta

Consumatorii actuali de servicii turistice, atat romani cat si straini, se dovedesc a fi pe zi ce trece, din ce in ce mai sofisticati, cu
preferinte variate si deseori schimbatoare. In aceste conditii tendintele in consumul serviciilor turistice sunt din ce in ce mai greu
 de identificat. Cu toate acestea, putem spune ca societatea actuala se indreapta spre un turism de tipul “intoarcere la natura”, un
turism ecologic, care are la baza redescoperirea zonelor rurale.

Din ce in ce mai multi turisti sunt indemnati de curiozitatea de a isi petreaca vacanta in conditii noi, deosebite, oferite de mediul
rural, descoperind noi valente ale satului romanesc de la meniurile gastronomice traditionale, mestesugurile si ritualurile satesti,
pana la ospitalitatea renumita a taranului roman.

Segmentul tinta de clientela caruia i se adreseaza pensiunea turisticaeste format din:

1. Grupul tinta strategic :

Øtineri si adulti (15-65 ani), cu/fara familiile acestora, activi, pasionati de natura, de explorarea si descoperirea Deltei, impatimiti ai
pescuitului sportiv si vanatorii;Øtineri (15-35 ani) amatori de distractii, de peisaje naturale atragatoare, neobisnuite, si care in general
nu urmaresc odihna in timpul vacantelor ci schimbarea de decor, de mediu si de stil de viata;Øfamilii cu copii (25-65 ani), cu o viata
sociala activa, educatie medie si ridicata, venit mediu si peste mediu, provenind din mediul urban, amatori de odihna si relaxare in
mijlocul naturii;

2. Grupul tinta secundar :

Øclienti institutionali (societati comerciale) din tara si strainatate, pentru participari la conferinte, simpozioane, seminarii pe diferite
teme, precum si pentru excursii sau sejururi avand ca scop activitati de teambuildig, recompense pentru rezultate din activitate acordate
in diverse ocazii;

In ceea ce privesta puterea de cumparare, putem preciza ca oferta pensiunii se adreseaza persoanelor cu venituri medii si peste
medie. Calitatea serviciilor de cazare oferite, precum si diversitatea serviciilor de relaxare si agrement, reprezinta criteriul
fundamental de alegere al segmentului tinta de clientela al pensiunii.

In general industria turismului in Romania este un domeniu in plina deschidere, existand multiple oportunitati de dezvoltare a afacerii
in acest domeniu. Potentialul natural este darnic cu investorii, tara noastra beneficiind de o dezvoltare armonioasa a formelor de relief.

Dezvoltarea turistica locala este de slaba factura, raportata la potentialul natural al regiunii (sudul Muntilor Bucegi si Leaota, cu
acces imediat – Valea Ialomitei, Valea Ialomicioarei, drumuri forestiere pietruite), dar si al capacitatii de ocupare a locurilor de
cazare.
 In prezent, capacitatea de cazare in zona nu depaseste 200 locuri la categoria 2 – 3 *, o cifra care se situeaza mult sub
potentialul zonei. Majoritatea operatorilor ofera numai servicii turistice de baza (cazare si masa-bucatarie rece la dispozitia
turistului , vezi si Anexa 2). La acest moment in apropierea Complexului, exista in constructie un sat de vacanta de lux –
investitie privata straina, lucru pe care il consideram imbucurator, deoarece numai printr-un efort conjugat al potentialilor si
actualilor investitori din zona, aceasta se poate dezvolta turistic si atrage cat mai multi clienti.

Cea mai apropiata zona turistica dezvoltata, Valea Prahovei – Sinaia se afla la 30 km departare, dispune de o gama larga de
spatii de cazare si recreere, insa in viitorul apropiat va apare si se va acutiza sentimentul de saturare datorat constructiei
necontrolate a caselor private de vacanta. Astfel, datorita aglomeratiei, tot mai des resimtita atat in statiuni, cat si in traficul pe
DN1, multi turisti vor dori sa incerce si alte destinatii alternative.

Strategia de marketing isi va centraliza eforturile pentru a promova:

-regiunea deluroasa de la sud de Muntii Bucegi drept o destinatie prietenoasa, usor accesibila cu mijloacele de transport, plasata intr-un
climat benefic si relaxant,-complexul turistic are drept o locatie situata intr-un mediu natural inca nealterat, care ofera o varietate de
servicii de calitate si o experienta a naturii completa.

Serviciile se adreseaza atat persoanelor fizice cat si a celor juridice (companii).

Din cadrul persoanelor fizice un aspect important se pune pe familii cu cel putin 1 copil, care au venituri medii – ridicate,
varsta 25 – 55 ani, sau pe grupuri de adulti sau copii. Aria de acoperire geografica a ofertei se incadreaza in principal pe zona
de sud a tarii (Bucuresti – Ploiesti – Targoviste) sau pe litoral (Tulcea – Constanta – Mangalia, in special in anotimpul rece).
Va exista o oferta on-line si pentru straini din afara Romaniei – programe specializate de leisure (ex. birdwatching) sau
culturale. Pentru acestia oferta de servicii va cuprinde si transferul de la aeroport si retur.

Persoanele juridice vor gasi in cadrul complexului un loc propice pentru relaxare – diferite petreceri tematice sau cu ocazia
sarbatorilor, sau studiu profesional (training – teambuilding).

Grupurile – tinta pe care Complexul turistic va incerca sa le atraga se refera clienti doritori de practicarea urmatoarelor tipuri de
turism:

-turism de relaxare;-eco-turism – turisti iubitori de natura;-turism corporativ;-turism educativ;-turism specializat (ex: stiintific, sau
sportiv – cicloturism, speologie, trekking, alpinism, etc.).
 De asemenea, in cadrul agentiei de turism societatea are contracte de colaborare cu diverse pensiuni turistice rurale din tara, cu
care mentine un contact activ prin asigurarea grupurilor de turisti. Odata cu aceasta, sunt observate si analizate in mod just
realitatile turismului rural romanesc, incepand cu oferta de servicii, derularea programelor turistice si terminand cu feedback-ul
clientilor.

Un aspect particular al ofertei de servicii il constituie multitudinea de servicii optionale de relaxare si petrecere a timpului liber,
prezentate atat ca briefing anterior sejurului in vederea dezvaluirii intentiilor clientilor cu privire la timpul pe care il va petrece,
apoi interesul si deschiderea catre nevoile exacte ale acestora, respectiv contactul direct si permanent in momentul sejurului.

Cresterea gradului de ocupare si implicit sporirea atractivitatii ofertelor pentru clienti, in special pentru cei care vin a 2-a oara,
se vor realiza prin:

1.Realizarea unor oferte pausal (extrasezon), aplicabile chiar si in sezon. Ex.: -Discounturi pana la 20 % la cazare sau anumite
activitati;-Weekend de 2 nopti la pret de 1;-Oferta “1 saptamana de refacere”;2.Programe de 1 saptamana:-tabere scolare;-pachet all
inclusive pentru familii cu activitati gratuite;3.Programe care se adreseaza anumitor categorii de persoane (grupuri – tinta)-tabere pt
copii cu programe specializate, organizate de sociologi-psohologi,-program corporativ – pachet complet de servicii – cazare, masa –
bucatarie rece la dispozitia turistului , sala de conferinta, activitati outdoor.-excursii de birdwatching in Parcul National Bucegi, bear
sau wolf – watching in Parcul National Piatra Craiului;

Se estimeaza ca actiunea de marketing si popularizare a investitiei va avea un feedback prompt si pozitiv.

Anterior deschiderii Complexului turistic, actiunile de marketing se vor indrepta in urmatoarele directii:

-inregistrare site web si oferta turistica pe diferite portale de turism nationale sau internationale;-e-mailing oferta servicii turistice;
creare materiale informative (leaflet-uri, pliante, brosuri) si distributia lor prin posta sau direct (la sediul clientilor sau agentiilor
partenere), cat si la Tragurile Nationale de Turism
inregistrarea in cataloage de turism si afilierea la organizatii nationale din turism (ANAT, ANTREC, RCB), dar si la organizatii
non-guvernamentale din domeniul naturii – SOR, PNB.

Ulterior deschiderii pensiunii:

-festivitate oficiala de deschidere – weekend cu invitatii pentru vizionare a principalelor companii din domeniul turismului in scopul
pastrarii transparentei asupra serviciilor oferite;-oferte speciale reduse pentru prima luna de functionare;-mapa informativa in camera
turistilor;-cadouri simbolice oferite turistilor (ex. CD cu poze surprinse in timpul sejurului);-banner pe DN 1 (intrare in Sinaia dinspre
Bucuresti),

Stabilirea politicii preturilor

Poate parea o surpriza penru multa lume, insa in mod regulat turistii au putine temeri in a plati pentru serviciile oferite. O
cercetare recenta1 a relevat faptul ca preturile in activitatea de turism nu sunt importante pentru turisti, iar in afara celor exagerat de
scumpe, preturile sunt rareori citate in reclamatii ulterioare sau pentru neparticipare la sejur. Cercetarea a relevat de asemenea
faptul ca preturile constitie sisteme de referinta diferite, cuantificate in mod aleatoriu de la turist la turist. Daca turistul traieste o
viata cotidiana alerta si scumpa, acesta nu va avea probleme in a plati un serviciu turistic chiar scump la prima vedere. Strategia de
baza in managementul preturilor nu este marimea preturilor ci valoarea oferita in acele preturi.

Strategia preturilor dezvolta 3 concepte largi, bazandu-se pe relationarea pret – calitate:

-preturi foarte mari (“premium pricing”): valori mult peste piata, folosite acolo unde exista o calitate exceptionala;-raport pret – calitate
excelent: calitatea serviciilor este reflectata in pretul cerut. Majoritatea operatorilor folosesc aceasta strategie;-preturi mici: folosirea
acestora, fara alte pretentii de calitate, in scopul atragerii clientilor.va dezvolta conceptul de mijloc (raport calitate – pret), o strategie
flexibila care va permite ulterior, in urma experientei acumulate prin demonstrarea standardului si calitatii serviciilor

In orice caz, paleta preturilor va varia considerabil in raport cu durata sederii, o pondere mare a acestora fiind data de pachete
“all inclusive”, astfel incat turistul sa stie dinainte bugetul pentru sejur si, in special, sa se evite alte “costuri ascunse”, percepute la
fata locului.

Prioritatea maxima va fi acordata pregatirii personalului si calitatii serviciilor oferite, iar marketingul si publicitatea vor trebui
sa asigure o buna promovare si ulterior reputatie a investitiei.

Politica de produs

Prezentarea ofertei pensiunii turistice

Pensiunea turisticaisi propune sa ofere un pachet competitiv de servicii turistice, respectiv:

1. Cazare
 Pensiunea, ce a fost proiectata la categoria de confort de 3 stele, va dispune in total de 8 camere. Camerele vor fi modern dotate
si utilate, cu mobilier si finisaje de cea mai buna calitate si vor avea paturi duble si baie proprie, fiind destinate utilizarii de catre
2 persoane.

In afara spatiilor destinate cazarii pensiunea dispune de urmatoarele facilitati:

- bucatarie rece la dispozitia clientilor ce va deservi numai turistii cazati in pensiune;

- spatiu relaxare;- sala de fitness, amenajata cu dotari specifice;- sala pentru sauna umeda, sauna uscata si jacuzi;

Curtea pensiunii va fi frumos amenajata, urmand a beneficia de spatiu verde, de unde se poate admira peisajul inconjurator.

2. Agrement si relaxare

Pensiunea va pune la dispozitia turistilor, in vederea desfasurarii de activitati recreationale si de agrement urmatoarele
dotari:

Turistii cazati in incinta pensiunii turisticevor avea acces la terenul de sport .

Vizitarea de obiective turistice istorice, muzee, participari la serbari si manifestari traditionale locale, vizite la artizanii din
regiune, etc.

4. Servicii suplimentare

De asemenea, conform criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor si
pensiunilor agroturistice, pensiunea turisticava asigura turistilor cazati urmatoarele servicii si facilitati:vambianta corespunzatoare a
constructiilor, anexelor si spatiilor exterioare (curte, gradina, spatii amenajate in aer liber pentru divertisment)vtelevizor si cablu TV in
toate camerelevtelefon in fiecare cameravfrigider in toate camerelevservicii de spalat si calcat haine la cerere

Analiza Swot

Politica de aprovizionare
 Cheltuielile cu cea mai mare pondere in activitatea curenta a pensiunii sunt cele cu cheltuielile cu utilitatile.

Aprovizionarea este realizata in concordanta cu necesarul de servicii si utilitati.

Politica de distributie

Comercializarea serviciilor turistice ale pensiunii turisticese va face:

Piata tinta este reprezentata de urmatoarele segmente:

1. Grupul tinta strategic:

Øtineri si adulti (15-65 ani), cu/fara familiile acestora, activi, pasionati de natura, de explorarea si descoperirea Deltei, impatimiti ai
pescuitului sportiv si vanatorii;Øtineri (15-35 ani) amatori de distractii, de peisaje naturale atragatoare, neobisnuite, si care in general
nu urmaresc odihna in timpul vacantelor ci schimbarea de decor, de mediu si de stil de viata;Øfamilii cu copii (25-65 ani), cu o viata
sociala activa, educatie medie si ridicata, venit mediu si peste mediu, provenind din mediul urban, amatori de odihna si relaxare in
mijlocul naturii;

2. Grupul tinta secundar:

Øclienti institutionali (societati comerciale) din tara si strainatate, pentru participari la conferinte, simpozioane, seminarii pe diferite
teme, precum si pentru excursii sau sejururi avand ca scop activitati de teambuildig, recompense pentru rezultate din activitate acordate
in diverse ocazii;

STRATEGIA DE MARKETING PENTRU TURISM

Intreprindere : S.C.

Cod postal / localitate : SAT COCANI, COMUNA CREVEDIA, JUDET DAMBOVITA

Adresa: sediu: SAT DARZA,Telefon / Fax :

Consultant / Data: S.C. .

 Crearea ofertei

Cazare

 Numar de camere / Paturi:

4 CAMERE / PATURISIMPLE SAU DUBLE

4 APARTAMENTE

 Dotari:

CONFORM CLASIFICARE 3 STELE

Ce puteti / doriti sa oferiti?

Situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona de contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei, judetul
Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona
dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia inalta a Targovistei si campia Titu.

Judetul Dambovita se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele
Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.

Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa in zonele inalte, iar in zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi
mai ridicate.
Cu o suprafata de 4054 km2, judetul Dambovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentand 1,7% din teritoriul tarii,
situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.

Judetul Dambovita - Istoric

Cercetarile arheologice de teren si sistematice au permis surprinderea unei locuiri intense in toate epocile si perioadele istorice, harta
arheologica a judetului Dambovita oferind un argument peremptoriu in demonstrarea unei continuitati de vietuire, un foarte bun
exemplu oferindu-l comuna Vacaresti, in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregii noastre istorii,primele
indicii au fost constituite de recoltarea unor unelte de silex din zona satelor Ionesti si Puntea de Greci, importante si prin aceea ca
reprezinta o limita estica a zonelor de semnalare a grupurilor de homo erectus in prima parte a paleoliticului inferior.

In cadrul aparitiei si evolutiei societatii omenesti in spatiul carpato-dunareano-pontic, urmele asezarii si activitatii omului pe
meleagurile judetului Dambovita atesta o vechime ce coboara in Paleolitic, prima treapta a istoriei societatii omenesti, in paleoliticul
superior -cca. 35000-10000 ani in urma- aria si numarul descoperirilor creste -Potlogi, Morteni, Butimanu-, iar neoliticul este atestat in
judetul Dambovita inca din fazele sale timpurii -Bratestii de Sus-, dar si in cele avansate -Corbii Mari, Croitori, Genagoesti, Moara
din Groapa, Odobesti, Padureni s.a.-, cercetarile atestand faptul ca este vorba de agricultori, cu locuinte de suprafata, construite in faza
mijlocie a culturii Gumelnita, cu podina de lut, pereti de lemn lipit cu pamant si prevazute cu vetre.

Epoca bronzului (2000-1200 i.e.n.) se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina situate pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov,
Tinoasa, Nucetel, Racovita etc, dezvelirea unor morminte in cutii de piatra la Runcu, Voinesti, Candesti, Mesteacan sugerand ca
popularea regiunii subcarpatice a judetului era in aceasta perioada pana in zonele montane.

Etapele urmatoare sunt in general marcate de prezenta tezaurelor monetare, in prima faza marcand legaturile cu teritoriile grecesti,
macedonene, romane -tezaurele de la Brancoveanu si Gaesti sau descoperirile izolate de la Moreni, Patroaia sau Tachitele- mai apoi
baterea propriei monede -Adanca, Caprioru, Cojasca, Crevedia, Podu Cristinei, Urseiu- si in cele din urma dupa cucerirea romana
unificarea politica, economica si strategica reprezentata de adoptarea dinarului republican roman ca principala moneda de schimb -
tezaurele de la Brancoveanu, Valea Voievozilor, Vladeni, Voinesti-.

Judetul Dambovita - Obiective turistice in Dambovita

In judetul Dambovita exista numeroase posibilitati de agrement pentru turisti: se pot face excursii in masivul Bucegi,se pot vizita
monumentele istorice, arheologice si religioase din imprejurimi.
Palatul Brancovenesc de la Potlogi- Palat in stil brancovenesc, construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti
boieresti, fatada orientata spre un elesteu, astazi secat, are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de
foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana, care se
aseamana cu unele prezente la Mogosoaia in foisor, la biserica Coltei in exterior, in varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Complexul Muzeal Curtea Domneasca de la Targoviste, resedinta domneasca a lui Mircea Cel Batran (1394) singura capitala a Tarii
romanesti (1431) unde au domnit personalitati importante ale vremii, printre care amintim pe bravul domnitor Vlad Tepes, cunoscutul
erou al novelei lui Bram Sthoker Dacula, complexul continand si celebrul Turn al Chindiei.

Mai pot fi vizitate ruinele conacului Vacaresti, Biserica Stela, Biserica Andronesti, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor,
Muzeul tiparului si al cartii vechi,Manastirea Dealu si Manastirea Viforata, spre Cetatuia Negru Voda, spre Namaiesti, schitul
Cota 1000.

Cultura

Judetul Dambovita are o remarcabila traditie culturala, la Dealu, s-a tiparit prima carte – in 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea
tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a infiintat, dupa model occidental prima “curte literara”.

La Targoviste dainuie celebrele “ruinuri” ale curtii domnesti, cantate de mari poeti pasoptisti. Aici, “poetii Vacaresti” au pus bazele
limbii literare moderne si s-a nascut gratie lui Heliade Radulescu, primul act de normare al limbii romane. La Potlogi, se afla in plin
proces derestaurare Palatul Brancovenesc, monument de arhitectura medievala romaneasca de mare valoare.

In apropiere de Ghergani, se afla conacul si parcul dendrologic “Ion Ghica“, in curs de amenajare si restaurare in circuitul cultural.
Geografie si statistici

Situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona de contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei,judetul Dambovita are
un relief variat ce se desfasoara in trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor
Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia inalta a Targovistei si campia Titu.

Se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si
la nord cu judetul Brasov.

Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa in zonele inalte, iar in zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi
mai ridicate.

Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite in principal din : zacaminte de titei, gaze naturale, carbune, sulf,
ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

Cu o suprafata de 4054 km2 , judetul Dambovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentand 1,7% din teritoriul tarii,
situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.

TARGOVISTE

Atractii turistice:

ATRACTII TURISTICE

Manastirea Viforata, ctitorie a lui Vladislav Voievod Basarab (1447-1456), se afla in satul Viforata la 7 km de Targoviste. A fost
atestata documentar in 1557.
Manastirea a fost refacuta in anii 1530 de catre Vlad Inecatul Voievod, in 1635 de Matei Basarab si in 1713 de catre Maria
Brancoveanu, sotia lui Constantin Brancoveanu dar si dupa cutremurul din 1802. Catapeteasma manastirii, in stil baroc este opera a
sculptorului Karl Stork.
Aici se gasesc cruci din 1704 si 1717, o colectie de arta medievala, cu remarcabila icoana in relief a 'Sfantului Mare Mucenic
Gheorghe', in argint aurit, dania lui Leon Tomsa Voda si a sotiei sale Victorita, din 1631 si un potir de argint din 1775.

Complexul monahal Dealu din apropiere de Targoviste a fost unul din marile centre culturale ale Evului mediu. Din complexul
monahal grec initial a ramas doar biserica intemeiata de Radu cel Mare (1499-1501).
In interior a fost depus intr-o cripta capul taiat al voievodului Mihai Viteazul, executat in anul 1601. Sub conducerea celebrului
voievod roman, manastirea a asigurat in 1595 apararea cetatii Targoviste, atacata de trupele lui Sinan Pasa.

Turism

Judetul Dambovita constituie o zona turisticade mare interes datorita:

- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila (Curtea domneaca din Targoviste cu
Turnul Chindiei);

- frumuseti si unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera
Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi;

- reculegere spirituala la la importantele manastiri ortodoxe (Manastirea Dealu, Manastirea Viforata), Centrul ecumenic Vulcana Bai
(avand in prezent o biserica ortodoxa, o moschee si o sinagoga )

- cura si tratament balneo-climateric la statiunea balneoclimaterica Pucioasa

- agroturism in localitatile Moroeni si Pietrosita

CURTEA DOMNEASCA (TARGOVISTE)

Cantate de generatii intregi de poeti, printre care Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu s.a., ilustrele ruine ale Curtii domnesti din
Targoviste i-au inspirat si lui Heliade Radulescu versurile poeziei 'O noapte la Targoviste':

O, ziduri! ramasita din slava stramoseasca

O, turn! de unde ochiul de mii de ori vazu
Biruinta sa zboare p-ostirea romaneasca,
In muta voastra soapta cate-mi vorbiti acu!'

Descifrand paginile ingalbenite de scurgerea vremii, cercetatorii au stabilit ca prima oara curtea domneasca a fost mentionata in timpul
lui Mihai I, fiul asociat la domnie al lui Mircea cel Batran. Pradata si arsa de turci de nenumarate ori, ea a fost refacuta si marita prin
sarguinta mesterilor vestiti ai domnilor Vlad Tepes, Petru Ceccel, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. Frumusetea constructiei si
viata prospera a cetatii Targoviste i-a incantat si pe vizitatorii straini, care au comparat asezarea cu mari orase ale timpului. Anii de
restriste, razboaiele si incendiile au distrus cea mai mare parte a constructiilor care formau ansamblul curtii domnesti. Monumentele
ramase pana azi, documentele scrise, precum si alte marturii din veacurile trecute pot duce la reconstituirea infatisarii sale de atunci.
Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire, corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul
lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. Mutand in 1584 capitala Tarii Romanesti la Targoviste, Petru Cercel (a carui
porecla venea de la cercelul pe care il purta in ureche, dupa moda curtii domnitoare franceze unde a stat un timp) a dat casei domnesti
infatisarea unui palat stralucitor, cu acoperis de tigla smaltuita in diverse culori. Fantanile si gradinile amenajate in terase pe panta
dinspre Ialomita erau asemanatoare celor aflate in acea vreme in Europa, la curtile domnitoare, iar apartamentele lui Petru Cercel se
prezentau pline de fast si bogatie. In timpul lui Matei Basarab s-a zidit un coridor, care unea cele doua corpuri de cladiri, dand casei
domnesti o infatisare si mai mareata. Constantin Brancoveanu a refacut aproape in intregime curtea domneasca, adaugand casei
domnesti un foisor, suprapus vechii constructii.

Biserica domneasca mare face parte din acelasi ansamblu si a fost ctitorita de Petru Cercel, infrumusetata si pictata din porunca lui
Constantin Brancoveanu. Pe peretele vestic se desfasoara, sub haina stralucitoare a culorilor zugravite, o adevarata procesiune (cea mai
mare si completa, de altfel) a voievozilor munteni. Adanc infipta in interiorul zidului, o ghiulea de tun sta marturie a necrutatoarelor
razboaie carora a trebuit sa le faca fata Targovistea.

Biserica domneasca mica, zidita probabil in secolul al XVI-lea, si-a pastrat in buna parte aspectul initial. Are ornamente din discuri
ceramice si cel mai vechi pridvor construit odata cu biserica. Cladirea din curtea bisericii, destinata a fi azil si spital, a fost ridicata de
domnita Balasa, sotia lui Constantin Serban Carnu.

In afara curtii domnesti se afla si alte monumente deosebit de valoroase, printre care merita sa fie amintita o veche casa targovisteana
(restaurata dupa planurile arh. Ion Mincu) in care a fost amenajat azi 'Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti'.

MANASTIREA DEALU

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea
Dealu. Socotita printre cele mai izbutite realizari arhitectonice romanesti, ea a fost zidita in secolul al XV-lea, in timpul domniei lui
Radu cel Mare, pe locul unde era mentionata in documentele anului 1431 o biserica de lemn. Se spune ca manastirea Dealu era
intrecuta in frumusete doar de biserica lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges. Prin zveltetea turlelor si bogatia dantelariei sapata in
piatra, ea isi vesteste de departe prezenta, decupata pe fondul azuriu al cerului.

Aceasta bijuterie de arhitectura a fost in repetate randuri reparata prin grija domnilor Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si
Bibescu Voda. Din pacate, manastirea nu mai are azi toate cladirile care ii apartineau odinioara; vechile imprejmuiri de zid si chiliile n-
au rezistat vremii.
Lacas de cultura, manastirea a adapostit cativa ani o tipografie, care a scos printre alte carti o Cazanie in limba romana (1644).

Placi sculptate de marmura alba acopera somnul de veci al ctitorului manastirii, al rudelor si urmasilor sai. Sub lespedea pe care este
sapata o coroana de bronz cu inscriptia: 'Primului intregitor de neam glorie nemuritoare' - se pastreaza capul viteazului Mihai voievod,
retezat de securile miseliei si tradarii de pe Campia Turzii. Radu Buzescu, unul dintre vestitii capitani ai lui Mihai Viteazul, si sotia sa
(fiica banului Mihalcea, asasinat impreuna cu domnul), au asezat o piatra frumoasa pe acest scump mormant, sapand in piatra epitaful:
'Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, marele voevod ce au fost domn Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei'.

ECOTURISM CULTURAL LA PESTERA IALOMITA

Cursul superior al Ialomitei este bucuria oamenilor! Aceste locuri au fost preamarite candva de Cezar
Bolliac, Al. Vlahuta, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Radulescu.
Deschiderea turistica s-a facut si prin amenajarea drumurilor de acces in zona (inclusiv betonate, cum este
cel spre cabana Lespezi), iar pustietatea a fost alungata, locurile fiind astazi populate de oameni statornici in
credinta si caracter.

Cu mijloace auto, din D.N. 71 se desprind doua trase: primul, din comuna Moroieni pe langa sanatoriul
omonim, al doilea, de la cota 1000 de pe 'Paduchiosul', in stanga spre 'Dichiu' si coborand apoi la 'Zanoaga',
de unde ruta devine comuna, cu reperele: cabana Bolboci, lacul omonim, cheile Tatarului, cabana Padina,
Complexul monastic 'Pestera'.
 Batrana Ialomita, axul asezarilor din aceasta zona, isi are obarsia in pieptul Bucegilor, la poalele 'OMU-
lui', fiind leaganul de viata si frumusete al acestui tinut, inca de pe vremea dacilor si a celor dinaintea lor.

Aproape de izvoare, la intrarea in 'Pestera Ialomitei', credinciosii si calugarii din comunele invecinate (Pietrosita,
Moroeni, Bran, Moieciu s.a.) au construit lacasuri monastice ortodoxe, in mai multe randuri. Bisericile si chiliile,
fiind din lemn, au ars in decursul a patru secole de exitenta de patru ori. Ultimul incendiu a distrus totul in anul
1961.
Anul 1993 inseamna renasterea Complexului monastic, la 1 august incepand lucrarile de reconstructie, din
temelie, a tot ceea ce astazi ne uimeste, incantandu-ne inima si sufletul.

Cheile Orzei
Cheile Tatarului

Altarul din pestera

Cascada din pestera

In ceea ce priveste oferta generala de servicii:

 1. Excursii la obiectivele turistice din zona
2. Programe speciale pentru studenti
3. Tabere pentru elevi

Cum intentionati sa atrageti atentia oaspetilor dumneavoastra asupra ofertei pe care o aveti?

Prin ce particularitati / activitati va deosebiti de ceilalti ofertanti?

 Organizare de excursii cu ghid specializat

Care sunt grupurile tinta pe care doriti sa le abordati (Cui se adreseaza oferta dvs)?

·Oameni de afaceri·Functionari si institutii publice·Medici si institutii medicale·Grupuri de straini

Ce intreprideti pentru a asigura o atmosfera rurala a spatiului dumneavoastra?

 Programe specifice traditionale

 Ambianta rustica a pensiunii
 Stabilirea pretului

üCamera dubla 135 Ron/ziüApartament 190 Ron/zi

Prin ce activitati ati putea sa cresteti gradul de ocupare (numarul de zile in care este ocupata camera)?

(X) Oferte pausal (extrasezon)care:

 Vacanta de paste
 Vacante elevi, studenti

(X) Programe speciale de cate o saptamanacare:·Vacanta de Craciun·Vacanta de Anul Nou(X)Programe speciale de sfarsit de
saptamanacare:

 Weekend la munte
(X)Programe speciale care se adreseaza anumitor categorii de persoane (grupuri tinta)care:

 Activitati recreeative

La ce pret veti inchiria / intentionati sa inchiriati?

üCamera dubla 135 Ron/ziüApartament 190 Ron/zi

Care este raportul dumneavoastra calitate/pret?

(X) bun( ) satisfacator(X) pretul ar trebui ridicat

 (X ) cand-In sezonul sarbatorilor de iarna

Care sunt serviciile suplimentare care ar putea creste incasarile dumneavoastra?

 Excursii la obiectivele turistice din zona

 Inchirieri de material sportiv iarna/varaTransport de turisti romani si straini din Bucuresti(grup de max.28persoane)
 Asigurare ghid specializat pentru turisti straini
 Seri traditionale romanesti
 Programe speciale pentru studenti
 Constructia unui teren de tenis
 Constructia unei piscine
 Tabere pentru elevi

STRATEGIE DE MARKETING

Publicitate si relatii cu publicul

Cu ce faceti/intentionati sa faceti publicitate?

 (X) Prospecte distribuite prin posta

 (X) Pliante
 (X) Carti de vizita
  (X) Bannere
 (X) Mapa informativa in camera
 ( ) Carti postale
 (X) Placute indicatoare / Panouri
 (X) Cadori oferite oaspetilor
 (X) Scrisori publicitare
 (X) Anunturi
 (X) Pagina de internet
 (X) Inregistrare in cataloage

 (X) Inregistrare in pliante locale

 (X) Colaborari cu agentii / birouri de turism

 (X) Colaborari cu altii
 (X) Actiuni speciale
 (X) Participare la targuri, expozitii pentru consumatori, piete

Cooperare / colaborari

Aveti posibilitatea unor oferte comune, realizate impreuna cu alti ofertanti?

Exista posibilitatea colaborarii cu restaurantele si hotelurile din localitate?

 (X) Oferte de produse caracteristice turismului rural

 (X) Oferta de mancaruri si specialitatea cu specific regional
 (X) Oferta de vin / vin spumant / tuica

Aveti posibilitatea sa discutati cu alti ofertanti despre raportul calitate/pret al ofertelor dumneavoastra?

Da.Principalii clienti si furnizori ai societatii vor fi urmatorii:

 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.1. Date generale

3.1.1 Zona si amplasamentul investitiei(regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale terenului care
urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare.

S.C. . are inchiriat in, Sat COCANI, COMUNA CREVEDIA, judet DAMBOVITA, conform contractului de inchiriere anexat, un
teren in suprafata de 5.359 mp, teren pe care va fi amplasata pensiunea turistica rurala ce face obiectul proiectului.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Generalitati:

Obiectivul este amplasat in Sat COCANI, COMUNA CREVEDIA, judet DAMBOVITA.

Accesul se realizeaza pe DN1A pana in COMUNA CREVEDIA, apoi pe Drum Comunal pana la obiectiv.

Studiile efectuate in zona amplasamentului si in terenurile adiacente acestuia au avut ca scop punerea in evidenta conditiile geologo-
tehnice de fundare a viitorului obiectiv si au constat din:

 Lucrari de cartare geologica

 Observarea fenomenelor de inundabilitate a terenului
 Regimul dinamic, hidrologic si seismic
 Lucrari de sondaj geotehnic

Documentatia contine date referitoare la:

 Natura terenului de fundare

 Caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de fundare
 Adancimea de fundare
 Presiunea conventionala
Consideratii de cadru natural

Din punct de vedere geomorfhologic obiectivul se incadreaza in regiunea Subcarpatilor Ialomitei, alcatuiti dintr-o asociere de dealuri si
depresiuni, acestea din urma fiind generate de eroziunea diferentiala si dispuse in lungul vailor principale.Subcarpatii externi, formati
din depozitemiopliocene, mai putin dure, formeaza o treapta mai coborata si relative mai uniforma de unde si denumirea frecventa de
plauiri (Plaiul Magurei, Plaiul Carpinis etc). Sinclinalele si anticlinalele sunt acoperite de o cuvertura groasa de pietrisuri si nisipuri in
care apele au sculptat un sir de depresiuni (Doicesti, Ocnita, Iedera, Moreni)

Reteaua hidrografica in regiune este reprezentata de paraul Ruda, afluent stang al raului Cricov.

Cartarea de suprafata a zonei de amplasamnet nu a evidentiat fenomene de degradare a terenului nici prin alunecari, nici prin eroziune
torentiala.

Din punct de vedere structural perimetrul cercetat apartine partii interne a Avantfosei Carpatice, afalndu-se in apropierea granitei
structurale dintre zona flisului si teritoriul avantfosei.

Stratigrafia zonei prezinta urmatoarele astepcte:

 Pontian

In zona pontianului apare in succesiune completa, fiind alcatuit dintr-un complex de strate care incepe cu marne si argile cenusii,
urmate de marne nisipoase si nisipuri cenusii, acestea din urma devenind predominante la partea superioara a etajului.

 Dacian

Pe ansamblul zonei Dacianul este constituit din nisipuri, marne, argile cu carbuni si pietrisuri.Aceste strate sunt dispuse in alternanta si
au o grosime ce varieaza de la 200m la 700m. In perimetrul cercetat Dacianul este reprezentat de nisipuri galbui, prafoase, fin
granulate, cu intercalatii subtiri de argile roscate, fine si nisipuri grosiere brune.

 Romanian
Romanianul include ultimele depozite ale Pliocenului, care sunt reprezentate in general prin marne in alternate cu argile si nisipuri. In
zona de interes Romanianul apare in secvente marno-argiloase in alternanta cu straturi nisipoase de grosime centrimetica. La partea
superioara Romanianul imbraca un facies nisipos.

Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

-Temperature minima absoluta a aerului :-23,6 °C-Temperature maxima absoluta a aerului : +36° C-Temperature medie anuala : 6°C-
Precipitatii medii anuale : 1.000 mm-Preipitatii maxime in 24 ore: 100lmp/zi-Adancime maxima de inghet : -9,90 – 1,00m de la cota
terenului natural

Din punct de vedere seismic zona se incadreaza la gradul 8(opt), conform STAS 11100/1-77.

In conformitate cu prevederile Normativului P100/1992 se vor lua in calcul urmatorii parametrii seismici:

-Zona seismica A-Coeficientul de seismicitate : Ks=0,32-Perioada de colt : Tc = 1,00

Cercetarea terenului

Terenul pe care urmeaza a se amplasa obiectivul prezinta o usoara cadere spre nord est si se afla la cca 2 m deasupra DJ710A si la
circa 5 m deasupra albiei paraului Ruda. Petru determinarea conditiilor geotehnice s-au efectuat obesrvatii directe si patru foraje tip
Auger.

Lucrarile executate au evidentiat o variatie litologica, atat pe orizontala, cat sip e verticala. Astfel in partea sud-vestica (F1, F2) terenul
este alcatuit dintr-un strat de sol vegetal cu grosime de 0.15m, dupa care, pana la adancimea de -3,50m de nisipuri argiloase si nisipuri
prafoase galbui, cu rare elemente de pietris marunt. Sub aceasta adancime forajele au patruns in nisipuri si pietrisuri si bolovanisuri cu
nisip argilos, incepand cu adancime de -0,70m. Spre nord-est (F$) sub argile prafoase, se dezvolta strate de nisipuri argiloase, a caror
grosime scade fata de zona 1, la adancimea de -2,40m intrandu-se in piterisuri si bolovanisuri cu nisip.

Lucrarile geotehnice nu au interceptat acviferul freatic pe adancimea investigate.

Conditii geologice-tehnice
Din punct de vedere geologo-tehnic obiectivul este amplasat pe un teren cu o panta usoara, in care nu se constata fenomene de
instabilitate sau degradare. Intrucat litologia in zona cercetata varieaza destul de mult sau evidentitat trei zone disctinte:

o Zona 1 (F1, F2)

Zona 1 se intinde in partea sud-vestica a perimetrului. Imobilul poate fi fundat pe stratele de nisipuri argiloase si nisipuri prafoase
galbui, incepand cu adancimea h= -1,10m. Fundatia va fi armata cu fier beton pentru preluarea sarcinilor transmise in constructie in
cazul aparitiei unor trasari diferentiale.

Presiunea conventionala a terenului de fundare la sarcini fundamentale, conform STAS 3300/2 – 85, pentru fundatii avand latimia
talpii B=1,00 m si o grosime a stratului sub talpa fundatiei de 0,4 B, varieaza astfel cu adancime:

In conformitate cu Normativul NP074/2007 se determina riscul geotehnic prin amlasarea obiectivului dupa cum urmeaza:

-Conditii de teren: terenuri medii – punctaj 3-Apa subterana : fara epuismente – punctaj 1-Clasificarea obiectivului dupa categoria de
importanta : normala – punctaj 3-Vecinatati : risc redus – punctaj 1-Grad seismic – punctaj 2

Total punctaj 10 puncte – risc geotehnic moderat

oZona 2 (F3)

Este localizata pe latura estica si nord-estica a perimetrului. In aceasta zona fundarea se poate face direct pe stratele de pietrisuri si
bolovanisuri cu nisip, incepand cu adancimea de h= -1,10m. Presiunile conventionale recomandate sun prezentate in tabelul de mai jos:

Riscul geotehnic se prezinta astfel:

-Conditii de teren : terenuri bune – punctaj 2-Apa subterana : fara epuismente – punctaj 1-Clasificarea obiectivului dupa categoria de
importanta : normala – punctaj 3-Grad seismic – punctaj 2

Total punctaj : 9 puncte – risc geotehnic redus-moderat.

oZona 3 (F4)
Terenul ocupa latura nordica si nord-vestica a perimetrului.Intrucat in aceasta zona stratele de nisipuri argiloase pe care s-ar putea face
fundarea prezinta un grad de afanare relative ridicat se recomanda evitarea acestei locatii. In cazul in care totusi se va funda aici se va
proceda in prealabil la imbunatatirea terenului prin intermediul unei perne de ballast compactat cu grosimea de 1m.

Conform Normativului NP 074/2007 riscul geotehnic va fi:

-Conditii de teren: terenuri dificile – punctaj 6-Apa subterana : fara epuismente – punctaj 1-Clasificarea obiectivului dupa categoria de
importanta normala – puntaj 3-Vecinatati : risc redus – punctaj 1-Grad seismic – punctaj 2

Total punctaj : 13 puncte – risc geotehnic modrat-mare

Concluzii si recomandari

Sintetizand cele prezente mai sus se pot evidential urmatoarele aspecte:

Obiectivul este localizat pe raza localitatii Iedera, Judet Dambovita, pe un teren cu o usoara cadere de la sud-vest spre nord-est.
Structura litologica a terenului varieaza pe orizontala si verticala, motiv pentru care s-au separate trei zone distincte. Caracteristic
regiunii cercetate este prezenta la suprafata a depozitelor argiloase (argile si argile prafoase brune, plastic vartoase), urmate de nisipuri
argiloase si prafoase cu elemente de pietris marunt si apoi de pietrisuri si bolovanisuri cu nisip.

Ca urmare a concluziilor prezentate mai sus se recomanda:

¨Beneficiarul poate executa lucrarile pe stratele de nisipuri argiloase sau pufoase (zona1) sau pe stratele de pietrisuri si bolovanisuri cu
nisip (zona2)¨La constructiile din zona 1 fundatia va fi armata fier beton¨Adancimea de fundare recomandata – incepand de la 1,10 m
in raport cu cota terenului actual.¨Se va evita construirea in zona 3, datorita calitatii slabe a terenului. Daca totusi se vor executa
constructii se va imbunatati calitatea terenului prin intermediul unei perne de ballast.¨Se va executa un sant de garda pe latura nord-
vestica a perimetrului pentru a preveni actiunea apelor de siroire de pe versanti.¨In cazul in care se vor face sapaturi mai adanci de 2 m
se vor executa in taluz pe o panta de 3/2 sau sprijiniri in cazul in care taluzul este vertical.¨Orice nepotrivire aparuta in timpul executiei
privind natura terenului se va adduce la cunostinta proiectantului geotehnician pentru clarificare.¨Dupa deschiderea sapaturilor pentru
fundatii, inainte de turnarea betoanelor se va cere avizul proiectantului de specialitate.

3.2. Caracteristicile principale ale constructiilor

 3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si
inaltimea acestora, volumul construit.
Pensiunea se constituie din patru corpuri de cladire identice, regim inaltime P+E, si un pavilion de receptie Parter.

Constructiile au fost concepute astfel incat sa cuprinda spatiile necesare functionarii obiectivului, respectandu-se criteriile de clasificare specifice
structurilor de primire turistice, atat pentru functiunea de cazare cat si pentru cea de loisir.

Orientarea camerelor de cazare este spre Sud si Est.

Constructia de cazare (P+E) va avea urmatoarea schema functionala:

1. PARTER :

-Living room, bucatarie rece, grup sanitar, depozitare, depozit rufe murdare, casa scarii acces vertical

Aria construita totala parter = 109,00 mp.

2. ETAJ:

-Hol, 1 camera de 2 persoane cu grup sanitar propriu, un apartament de 2 persoane cu grup sanitar propriu, depozit rufe curate, casa scarii
acces vertical;

Aria construita totala etaj = 109,00 mp.

Pavilionul de receptie (Parter) va avea urmatoarea schema functionala:

-Sala primire-receptie, vestiar barbati, vestiar femei, grup sanitar barbati, grup sanitar femei, circulatie, depozit inventar.

Aria construita totala = 63,00 mp.

Detalierea spatiilor pensiunii este dupa cum urmeaza:

HOL
GRUP SANITAR BARBATI

DEPOZIT INVENTARBILANT TERITORIAL

 Suprafata construita un corp cazare P+E = 109,00 MP. (exista 4 corpuri de cazare)
 Suprafata desfasurata un corp cazare P+E = 218,00 MP. (exista 4 corpuri de cazare)
 Suprafata construita pavilion receptie Parter = 63,00 MP.
 Suprafata desfasurata pavilion receptie Parter = 63,00 MP.

REZULTA URMATOARELE SUPRAFETE AFERENTE INTREGII CONSTRUCTII :

SUPRAFATA TOTALA TEREN- 5359,00 MP.SUPRAFATA TOTALA CONSTRUITA LA SOL-499,00 MP.SUPRAFATA

TOTALA DESFASURATA-935,00 MP.

SUNT GENERATI URMATORII COEFICIENTI:

P.O.T. (procent de ocupare a terenului)= 10 %C.U.T. (coeficient de utilizare a terenului)= 0,183.2.2Pentru retele: lungimi,
latimi,diametre, materiale, conditii de pozare etc.

subterane

3.3Structura constructiva

STRUCTURA, INCHIDERI, COMPARTIMENTARI

Corp cazare

Structura constructiei va fi realizata din fundatii, centuri, stalpi si planseu peste parter din beton armat turnat monolit.

Etajul va fi realizat pe structura din lemn. Va fi placata catre exterior cu placi de OSB si placat cu polistiren extrudat de 5 cm. La interiorul
peretelui se va prevede vata minerala. Ctare interioar se va placa cu gips carton.
 Constructia va avea inchideri din zidarie de caramida de 30 cm grosime, termoizolate cu polistiren de 5 cm grosime pentru parter si
sandwich pe structura din lemn pentru etaj (vezi descrierea de mai sus)

Compartimentarile interioare vor fi realizate cu zidarie de caramida pentru parter si cu pereti usori din gips-carton pe structura metalica, cu
izolatie din vata minerala pentru etaj.

Structura in detaliu face obiectul documentatiei de rezistenta. FINISAJE

La cererea beneficiarului, finisajele prevazute sunt de standard calitativ si estetic ridicat, generand o imagine de calitate superioara.

Astfel, la interior sunt propuse pardoseli din gresie ceramica antiderapanta la toate spatiile interioare ale parterului si holul de etaj,
pardoseli din mocheta la camere si sasurile acestora. Peretii si tavanele se vor finisa prin tencuire si zugraveli lavabile in culori de apa.

Peretii exteriori se vor finisa prin placare partiala cu piatra, tencuiala si vopsitorie de fatada, culoare alb si crem deschis. Parapetii
teraselor si balcoanelor vor fi dinlemn baituit culoare brun. Proportiile percepute vizual vor fi: alb 60 %, crem deschis 15 %, placare cu piatra
naturala 10 %, elemente de lemn 15 %.

Tamplaria exterioara va fi din profile de lemn stratificat, cu geam termopan. Tamplaria interioara va fi din lemn. Usa pentru centrala
termica va fi metalica.

Golurile tamplariei exterioare vor fi dreptunghiulare. Raportul plin-gol este de aprox. 70%-30%.

IMPREJMUIRI
Vor fi din parapet din beton armat placat cu piatra pana la cota de 50 cm, si din sipci din lemn dispuse orizontal, pentru restul de inaltime
pana la cota de 1,50 m pentru toate laturile incintei.
Ziduri de sprijin generate de amenajarea terenului vor fi placate cu piatra naturala, iar aleile vor fi placate partial cu piatra si partial cu pavele din
beton gri deschis.UTILITATI: INSTALATII ELECTRICE, SANITARE, DE INCALZIRE

Utilitatile necesare functionarii obiectivului se vor asigura astfel: alimentarea cu energie electrica prin racordarea la reteaua existenta in
zona. Toate spatiile sunt prevazute cu instalatii de iluminat si prize. Instalatia de protectie prevede legarea separata la nulurile de protectie ale
tablourilor electrice a contactelor de protectie ale prizelor, a armaturilor metalice si a stelajelor tablourilor electrice de distributie la priza exterioara
de pamant.

Alimentarea cu apa se va realiza put forat in incinta, si prin prevederea unui grup de pompare si vas tampon.
 Apele meteorice de pe acoperisuri vor fi evacuate prin jgheaburi si burlane.

Apele uzate menajere vor fi dirijate prin coloane verticale si colectoare orizontale spre punctele de evacuare catre exterior. Deversarea
apelor uzate menajere se va rezolva prin racordarea la o ministatie de epurare amplasata in incinta. Din ministatia de epurare, apele epurate vor fi
dirijate si deversate prin subteran (tub ingropat) catre paraul existent in vecinatatea terenului (Garla Crevedia).

Constructiile de cazare P+E vor fi deservite de cate o centrala termica proprie ce va functiona pe combustibil solid-lemn. Sistemul de
incalzire va functiona cu radiatoare. Lucrarile se vor executa pe baza documentatiilor de specialitate, cu solutii tehnice adaptate conditiilor locale.

Constructia de pavilion de receptie va avea spatiile incalzite electric. De asemenea, prepararea apei calda va fi printr-un boiler electric,
ajutat de instalatie de panouri solare montate pe acoperis.

Se vor monta si pe acoperisurile constructiilor de cazare instalatii de panouri solare.

RECOMANDARI

Proiectantul recomanda ca lucrarile sa fie efectuate de personal specializat si autorizat.

Executia, montajul si receptia lucrarilor de constructie se vor efectua conform legilor si normativelor in vigoare (Legea 10/1995 privind
calitatea in constructii, Legea 50/1991 si Legea 453/2001 privind autorizarea constructiilor).

Personalul de executie va avea efectuat instructajul de protectia muncii conformLegii 90/96, a Normelor de protectia muncii
republicane si a Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii (aprobat de MLPAT cu Ord. 9/1993).

In conformitate cu legislatia in vigoare toate echipamentele, materialele si produsele puse in executie vor avea certificatele de calitate si de
agrementare tehnica.

§AMENAJARI EXTERIOARESe va amplasa in incinta o platforma de pubele, special amenajata, aflata la min. 10 m de constructii.
Platforma va avea pardoseala din beton si un gard cu rol de separare vizuala din sipci de lemn, nu mai inalt de 1,20 m.

Se vor amenaja 15 locuri de parcare in incinta.

Se va construi o piscina exterioara descoperita. Dimensiunile utile pentru inot ale bazinului vor fi 12 mx18 m. Accesul catre piscina se va
face prin intermediul vestiarelor filtru amplasate in constructia pavilion de receptie. Sunt amplasate in acest pavilion si grupuri sanitare barbati-
femei care vor deservi persoanele aflate in spatiul aferent piscinei.
 Pe laturile piscinei se vor amenaja locuri speciale pentru bai de soare, si dusuri exterioare ce vor functiona numai pentru perioada verii.

Se vor amenaja alei, spatii verzi-gazon, zone de odihna (banci), arbori si vegetatie ornamentala.

In incinta se va amenaja intr-un spatiu usor accesibil un loc de joaca pentru copii, inconjurat pe trei laturi de spatiu verde.

3.4Principalele utilaje de dotare ale constructiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

2.

3.5Instalatii aferente constructiilorConstructia, cu destinatia de pensiune turistica, va fi dotata cu instalatii electrice, de iluminat,
instalatii de apa si canalizare, instalatii de incalzire, asa cum sunt descrise mai jos:Alimentarea cu apa: alimentarea cu apa potabila se va
face prin intermediul unui put forat si prin prevederea unui grup de pompare si vas tampon. Apa calda se va prepara incentrala termica
proprie(combustibil solid-lemn), care va asigura atat necesarul pentru nevoi tehnologice cat si menajere. Canalizarea apelor – Apele
uzate menajere vor fi dirijate prin coloane verticale si colectoare orizontale spre punctele de evacuare catre exterior. Apele uzate
menajere colectate de la grupurile sanitare vor fi evacuate prin canalizare locala racordata la o ministatie de epurare. Apele meteorice
de pe acoperis vor fi evacuate prin jgheaburi si burlane. Evacuarea apelor reziduale se va efectua prin canalizare locala. Evacuarea
apelor reziduale se va efectua prin canalizare locala, racordata la o statie de epurare.Apele epurate se vor deversa in Garla Crevedia
amplasata in apropiere.Cladirea pensiunii va fi dotata cu instalatii interioare de apa calda si rece realizate din conducte depexal sa
OlZn.Grupurile sanitare ale camerelor de cazare vor fi dotate cu obiecte sanitare de buna calitate (vas de closet, rezervor de semi-
inaltime, lavoar si cada de dus). Fiecare obiect sanitar va fi prevazut cu armaturile specifice (baterie monocomanda de dus, baterie
monocomanda de lavoar,armaturi pentru WC specifice). Fiecare grup sanitar va fi dotat cu sifon de pardoseala pentru preluarea
eventualelor scurgeri de apa ce pot aparea pe pardoseala din folosinta cazii de dus. De asemenea se vor prevedea robinete de trecere.
Conductele de canalizare vor fi executate din polipropilena tip VALROM si se vor monta in nise sau ingropat. Coloanele de canalizare
vor fi prevazute cu piese de curatire, pentru usoara lor intretinere. Prezentarea generala a statiei de epurare

Apele uzate menajere sunt rezultatul folosirii apei potabile ( in putine cazuri si a apei pluviale) pentru satisfacerea nevoilor casnice(
bucatarie, toalete,dusuri,baie). Aceste ape contin materii solide in suspensie, sau dizolvate, de natura minerala si organica, in special
compusi organici ai azotului si fosforului, si nu pot fi deversate in mediul natural fara a fi in prealabil epurate .

Majoritatea sistemelor de epurare care folosesc tehnica epurarii cu namol activ au o functionare continua (aerul este insuflat in mod
continuu). Astfel circulatia apei intre compartimente nu este controlata (se face pe principiul vaselor comunicante). In aceste conditii
calitatea efluentului depinde de fluctuatiile de debit: in cazul in care nu sunt intrari de apa uzata microorganismele din namolul activ
mor deoarece nu au sursa de hrana, iar in cazul unor supradebite nu se asigura timpul de retentie necesar epurarii iar apa evacuata nu
corespunde calitativ.

Aceasta statie este un sistem pentru tratarea apelor uzate menajere (capabil sa preia si sa epureze apa uzata provenita de la un numar de
4 pana la 200 locuitori echivalenti) destinat imobilelor (locuinte particulare, case de vacanta, pensiuni, hoteluri, sedii de societati, sectii
de productie) care nu sunt conectate la un sistem centralizat de canalizare.

Incorporand tehnologia de ultima ora in domeniul epurarii apelor menajere (SBR sequencing batch

reactor- in traducere reactor biologic cu alimentare secventiala) ministatia asigura o calitate a efluentului care permite evacuarea
acestuia in orice receptor natural.

Marele avantaj al ministatiei, este dat de faptul ca ea poate fi proiectata special pentru fiecare caz in parte, rezolvand astfel problemele
dumneavoastra legate de spatiul de amplasare, adancimea tevii de canalizare si implicit a evacuarii, nivelul ridicat al panzei freatice,
modalitatea de deversare a apei etc.

Se considera ca acest aspect este foarte important deoarece alte produse similare sunt comercializate standard, lasand in grija
dumneavoastra problemele ulterioare legate de amplasare, montaj, calitatea solului, evacuarea etc.

Descriere generala
Instructiuni montaj

Ministatiile de epurare se pot ingropa in sol fara nici un fel de amenajari speciale.

La alegerea amplasamentului ministatiei se vor evita versantii cu pante abrupte, nestabili sau care isi pot pierde stabilitatea prin
lucrarile de executie.

Se executa instalatia electrica de alimentare a instalatiei.

Groapa in care se instaleaza ministatiatrebuie sa fie cu circa 30 - 40 cm mai mare decat dimensiunile gabaritice ale recipientului.

Baza gropii trebuie sa fie plana si destul de rezistenta pentru a suporta sarcina recipientului plin. Materialul de umplutura va fi pamant
fara pietre, moloz, sau alte particule ce pot fi concentratori de tensiune pentru peretii recipientului
Se va asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau
pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea recipientului.

Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila.

Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata.

Ministatia se racordeaza la conducta de canalizare a imobilului (aceasta ar trebui sa aiba un grad de inclinare de cel putin 1% in
directia bazinului) .

Se va executa conectarea la conducta de evacuare Se va umple recipientul 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a
acesteia pe fundul gropii.

Se va umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai recipientului cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana la
jumatatea lui. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.

Se vaumple ministatia cu apa.Se va continua sa seumplet groapa cu material de umplutura, asa cum a fost prezentat mai sus.

Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele compartimente avand in vedere ca

diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa nu fie mai mare de 50-70 cm.

-Este permis accesul pietonal deasupra unui rezervor astfel montat, dar NU este admisa circulatia auto sau a oricaror alte vehicule.

Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de rezervor ci de capacul caminului de vizitare si placa de
ciment turnata deasupra acestuia.

placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe rezervor, sa fie armata astfel incat sa nu

permita la mijlocul ei curburi datorate traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii rezervorului, fixati
bine in terenul de la baza recipientului.
La alegerea amplasamentului ministatiei se vor evita versantii cu pante abrupte, nestabili sau care isi pot pierde stabilitatea prin
lucrarile de executie

Se va executa instalatia electrica de alimentare a instalatiei.

Recomandari evacuare efluent

Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au aratat ca acest sistem

este capabil sa asigure o calitate a efluentului in conformitate cu normele legislative in vigoare (NTPA

011 si NTPA001/2002, legea 188/2002) .In urma procesului de epurare apa poate fi deversata in :

a) rau, parau sau orice apa curgatoare

b) lac

c) sol prin doua posibilitati:

1. drenaj :►Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu adancimea

de 70 - 120 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a conductei de drenaj cu

piatra concasta (agregat) 35-70 mm. Sub stratul de agregat si conducta de drenaj se aseaza un strat

de nisip de 15 cm grosime. Agregatul va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de

drenaj inainte de umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la

suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau
acoperirea agregatului de deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi acoperirea acesteia cu pamant.
►Teava de drenaj este confectionata dintr-o teava de PVC cu diametrul 110 mm, prevazuta cu gauri alternante pentru evacuare, cu
diametrul intre 3 si 6 mm. Toate orificiile de evacuare trebuie

asezate pe suprafata inferioara de contact. Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri de evacuare.Teava de
drenaj trebuie sa aiba o lungime ce va permite

dispersia apei evacuate in cadrul unui ciclu de epurare si sa respecte panta de scurgere de minim 1:400.In cazul in care se folosesc mai
multelinii de dren distanta minima dintre 2 linii trebuie

sa fie 2m.

2.Putul absorbent – cu ajutorul caruia efluentul rezultat din ministatia de epurare se infiltreaza in sol, trebuie sapat pana la un strat de
sol permeabil. Acesta poate fi confectionat tot din teava PVC cu diametru de minim 400-500 mm.

Denitrificare: Suflanta de aer nu functioneaza, procesul de aerare este oprit pentru a favoriza

eliminarea in conditii anoxice a compusilor organici ai azotului.Primul contor(T7)afiseaza timpul

setat pt.efectuarea acestei operatiuni, cel de-al doilea(T7) afiseaza timpul efectuat,iar cel de-al

treilea(C2) afiseaza numarul de cicluri de denitrificare efectuate.

Limpezire : se opreste toata instalatia, lasind timp suficient pentru sedimentarea flocoanelor de

namol care se vor depune pe fundul bazinuluide aerare. In acest fel in partea superioara a

bazinului ia nastere o zona cu apa limpede, epurata.Primul contor(CB)afiseaza timpul setat

pt.efectuarea acestei operatiuni, iar cel de-al doilea afiseaza timpul efectuat.

Evacuare :suflanta functioneaza iar in interiorul statiei se evacueaza apa prin intermediul airliftului

de evacuare in cutia de prelevare probe si de acolo mai departe in emisar.Primul

contor(T9)afiseaza timpul setat pt.efectuarea acestei operatiuni, iar cel de-al doilea afiseaza

timpul efectuat.

Recirculare namol :suflanta functioneaza, namolul activ excedentar este preluat de pe

fundul bazinului de aerare si transferat in decantorul primar prin intermediul air-liftului de

recirculare namol.Primul contor(TA)afiseaza timpul setat pt.efectuarea acestei operatiuni, iar

cel de-al doilea afiseaza timpul efectuat.

Energia electrica – este asigurata prin racord la cel mai apropiat post de transformare si se va stabili in urma studiului de solutie ce va
fi intocmit de Electrica S.A.

Cladirilevoravea impamantare, protectie impotriva traznetului, conform reglementarilor in vigoare.

Energia termica – se va asigura cu o centrala proprie cu combustibil solid pentru prepararea apei calde si incalzirii. Pe toate nivelurile
se vor amplasa stingatoare cu spuma.

Incalzirea cladirilor se face cu radiatoare otel.

Drumuri

Se va realiza un drum acces carosabil.

3.6
Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora
Asigurarea utilitatilor necesare functionarii se va face atat din reteleleexistente cu racorduri la acestea (electrice), cat si prin sursele
proprii, astfel:

Apa –este asigurata prin racord la reteaua existenta;

Canalizarea apelor –este asigurata prin racord la microstatie de epurare .

Energia electrica – este asigurata prin racord la FDFEE Electrica Muntenia Nord

Energia termica – este asigurata cucentrala termica proprie pe combustibil solid – lemn;

Drumuri - se va construi un drum carosabil pana la constructia pensiunii.

MEMORIU DE REZISTENTA

1. Date generale privind amplasamentul

Terenul este liber, fara constructii si nu este dotat cu retele edilitare.

Potrivit normativului P100/1-1992, amplasamentul se afla in zona seismica de calcul „C”, caracterizata printr-un coeficient seismic Ks
= 0,16 si o perioada de coltTc = 1,0.
2. Categoria de importanta a constructiilor

Potrivit „Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor” aprobat prin HGR .nr.766/1997, constructiile fac parte din
categoria de importanta „C”– importanta normala.

Din punct de vedere al normativului P100/1992, privind proiectarea antiseismica a constructiilor, acestea se incadreaza in clasa a II-a –
normala.

3. Descrierea lucrarilor

Constructia de cazare (P+E) va avea urmatoarea schema functionala:

1. PARTER :

-Living room, bucatarie rece, grup sanitar, depozitare, depozit rufe murdare, casa scarii acces vertical

Aria construita totala parter = 109,00 mp.

2. ETAJ:

-Hol, 1 camera de 2 persoane cu grup sanitar propriu, un apartament de 2 persoane cu grup sanitar propriu, depozit rufe curate, casa scarii
acces vertical;

Aria construita totala etaj = 109,00 mp.

Pavilionul de receptie (Parter) va avea urmatoarea schema functionala:

-Sala primire-receptie, vestiar barbati, vestiar femei, grup sanitar barbati, grup sanitar femei, circulatie, depozit inventar.

Aria construita totala = 63,00 mp.

4. Baza normativa

La alcatuirea, calculul si dimensionarea constructiilor s-a tinut seama de prevederile urmatoarelor reglementari tehnice:
Ø

STAS 10101/2A-87 – Incarcari tehnologice din exploatare

STAS 10101/1-78 – Greutati tehnice si incarcari permanente

STAS 10101/21-92 – Incarcari din zapada

STAS 10101/20-90 – Incarcari din vant

STAS 10101/0A-77 – Clasificarea si gruparea actiunilor

STAS 10107/0-90 – Calculul si alcatuirea constructiilor din beton

P 10-86 – Normativ pentru calculul si alcatuirea fundatiilor directe

P 2-85 – Normativ pentru calculul si alcatuirea structurilor din zidarie

Ø
P 100-92 - Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor

Conditiile de executie precum si depozitarea materialelor se vor preciza in caietele de sarcinisi memoriile de specialitate la urmatoarele
faze de proiectare.

Pe toata durata executiei, constructorul va respecta urmatoarele normative:

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii - Buletinul constructiilor nr.5-8/1993

Norme generale de protectia muncii - Buletinul constructiilor nr.1/1996

Legea protectiei muncii nr. 90/1996

Norme tehnice privind protectia la actiunea focului, indicativ P118/1999, precum si HG nr. 51/1992

MEMORIUINSTALATIIELECTRICE

1.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza din postul de transformarecel mai apropiat. Puterea instalata va fi de 37
Kw/h, iar puterea absorbita de 18,5 Kw/h. Solutia definitiva va fi stabilita dupa intocmirea studiului de solutie realizat de Electrica SA.

2.
Instalatii de iluminat si prize

Cladirea va fi prevazuta cu instalatii electrice pentru iluminat si prize, instalatii de curenti slabi, instalatii de forta, instalatii de
avertizare si instalatie de protectie.

Toate spatiile sunt prevazute cu instalatii de iluminat si prize. Instalatia de curenti slabi prevede circuite pentru telefonie si o
instalatie de receptie RTV. Instalatia de protectie prevede legarea separata la nulurile de protectie ale tablourilor electrice, a
contactelor de protectie ale prizelor, a armaturilor metalice si a stelajelor tablourilor electrice de distridutie la priza exterioara de
pamant.

Cladirea va avea instalatie de paratrasnet.

300-500lx in holul de primire

150-200 lx in salade mese

150-300 lx in camerele de cazare

150 lx in sali de baie, grupuri sanitare

Comanda circuitelor de lumina se va face cu intrerupatoare de constructie normala, ce se vor monta la h=1,6 m de la nivelul
pardoselii finite. Dotarea cu prize se va face in conformitate cu prevederile Normativului I 7 pentru astfel de obiective. Instalatiile

de iluminat si prize se vor executa cu cabluri din cupru (Cyy), montate ingropat in peretii din interior.
3.

Instalatii de forta si distributie a energiei electrice

Dotarile de uz casnic vor fi alimentate la 220 V, 50 Hz. Cablurile de alimentare vor fi din cupru (Cyy) montate ingropat.

4.

Instalatii de protectie

Impamantarea se va lega la priza de pamant, prin piese de separatie. Priza de impamantare este construita din elemente din teava
OL.Zn 3”x2,5 m, astfel incat rezistenta de dispersie sa fie sub 1 ohm.

MEMORIU INSTALATII APA–CANAL

Alimentarea cu apa: alimentarea cu apa potabila se va face prin intermediul unui put forat si prin prevederea unui grup de pompare si
vas tampon. Apa calda se va prepara incentrala termica proprie(combustibil solid-lemn), care va asigura atat necesarul pentru nevoi
tehnologice cat si menajere. Canalizarea apelor – Apele uzate menajere vor fi dirijate prin coloane verticale si colectoare orizontale
spre punctele de evacuare catre exterior. Apele uzate menajere colectate de la grupurile sanitare vor fi evacuate prin canalizare locala
racordata la o ministatie de epurare. Apele meteorice de pe acoperis vor fi evacuate prin jgheaburi si burlane. Evacuarea apelor
reziduale se va efectua prin canalizare locala. Evacuarea apelor reziduale se va efectua prin canalizare locala, racordata la o statie de
epurare.Apele epurate se vor deversa in Garla Crevedia amplasata in apropiere.Cladirea pensiunii va fi dotata cu instalatii interioare de
apa calda si rece realizate din conducte depexal sa OlZn.Grupurile sanitare ale camerelor de cazare vor fi dotate cu obiecte sanitare de
buna calitate (vas de closet, rezervor de semi-inaltime, lavoar si cada de dus). Fiecare obiect sanitar va fi prevazut cu armaturile
specifice (baterie monocomanda de dus, baterie monocomanda de lavoar,armaturi pentru WC specifice). Fiecare grup sanitar va fi
dotat cu sifon de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri de apa ce pot aparea pe pardoseala din folosinta cazii de dus. De
asemenea se vor prevedea robinete de trecere. Conductele de canalizare vor fi executate din polipropilena tip VALROM si se vor
monta in nise sau ingropat. Coloanele de canalizare vor fi prevazute cu piese de curatire, pentru usoara lor intretinere.
MEMORIUINSTALATIITERMICE
Energia termica – este asigurata de centrala termica pe combustibil solid lemn ce va asigura atat apa calda menajera cat si
incalzirea. Combustibilul folosit va fi solid-lemn.
Temperaturileasiguratein spatiile cu diverse functiuni vor fi dupa cum urmeaza:ØIn spatiile de cazare, precum si in grupurile de
cazare se va asigura in sezonul rece o temperatura min de 18 oC si in sezonul cald de maxim 25 oC.Furnizarea apei calde si reciØLa
grupurile sanitare se va asigura in permanenta apa calda si rece.

Referitor la cele minim 80 puncte pe care trebuie sa le obtina pensiunea pentru obtinerea clasificarii de 3 stele, mentionam ca in
cazul de fata acest punctaj va fi obtinut din indeplinirea urmatoarelor conditii:

Denumire criteriu suplimentarPunctaj criteriu -conform anexei 1.5.1 la normele metodologice3Salon de primire - living cu spațiu
amenajat pentru deconectare, lecturare, conversație 10Telefon in fiecare camera 8.109.8Punctajul obtinut fiind de 133 puncte,
pensiunea poate fi clasificata canivel de confort de 3 stele. Referitor la cele minim 15 servicii suplimentarece pot fi prestate in
pensiune (pentrunivelul de confort de 3 stele), mentionam ca in cazul de fata acest punctaj va fi obtinut din urmatoarele servicii ,
servicii cuprinse in Anexa 6 la normele metodologice: Convorbiri telefonice2.Vanzari de carti postale, ilustrate, timbre postale, reviste

Astfel, pensiunea ofera peste 15 servicii suplimentare, putandu-se obtine clasificarea de 3 stele.

3.7 Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:- Certificatul de urbanism nr. 615 din
15.10.2009, eliberat de Consiuliul Judetean Dambovita ;-Aviz Ordinul Arhitectilor din Romania Filiala Teritoriala MUNTENIA VEST
Nr. 202/ 27.10.2009;-Adeverinta 11406 / 3026 din 30.10.2009, eliberata de APM DAMBOVITA;-Aviz sanitar nr. 691/27.10.2009;-
Adresa nr. 12795/27.10.2009 eliberata de ANSVSA DAMBOVITA;Aviz nr. 494/29.10.2009 eliberat de Ministerul Turismului.

3.8.Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor

ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate
utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos).

Nr.crt

Denumire/Tip

Numar bucati
Valoare fara TVA

TVA

Total cu TVA

utilaj/echipament

-RON-

-RON-

-RON-

DOTARI CAMERE

Pat

16

5.376,00

1.021,44

6.397,44

Lenjerie pat

32
2.560,00

486,40

3.046,40

Perna

32

2.016,00

383,04

2.399,04

Saltea

16

2.520,00

478,80

2.998,80

Husa

32
2.520,00

478,80

2.998,80

Patura

32

2.142,00

406,98

2.548,98

Consola tv

2.835,00

538,65

3.373,65

Televizor

8
3.300,00

627,00

3.927,00

Covor mic

12

504,00

95,76

599,76

10

Draperie

12

945,00

179,55

1.124,55

11

Dulap sifonier

8
5.040,00

957,60

5.997,60

12

Taburet toaleta

945,00

179,55

1.124,55

13

Masa toaleta

4.410,00

837,90

5.247,90

14

Noptiera

16
10.080,00

1.915,20

11.995,20

15

Telefon

630,00

119,70

749,70

16

Oglinda

1.071,00

203,49

1.274,49

17

tava inox

8
315,00

59,85

374,85

18

pahar

32

504,00

95,76

599,76

19

veioza

32

1.764,00

335,16

2.099,16

20

vaza

8
189,00

35,91

224,91

21

Cuier

315,00

59,85

374,85

22

Perie haine

126,00

23,94

149,94

23

Perie pantofi

8
126,00

23,94

149,94

24

Umerase

100

420,00

79,80

499,80

25

Pilota

16

3.440,00

653,60

4.093,60

26

Masuta

8
3.560,00

676,40

4.236,40

TOTAL DOTARI CAMERE

50.114,0010.954,0768.607,07DOTARIPENSIUNE

27

Perdea

159,60 30,32189,92

28

Pubela pe roti

2.301,60437,302.738,90

30

Cuier

84,00 15,9699,96
31

Echipament protectie

630,00 119,70749,70

33

Planta decorativa

840,00 159,60999,60

34

Trusa sanitara

407,40 77,41484,81

36

Ustensile de curatenie

420,00 79,80499,80

38

Cosuri de gunoi pentru exterior

5

1.428,00271,321.699,32

39

Maturi curte

189,00 35,91224,91

40

Roaba

294,00 55,86349,86

41

Ustensile de gradina

768,60 146,03914,63

TOTAL DOTARI PENSIUNE

3.729,601.429,228.951,42

DOTARI BAI CAMERE CAZARE

42

Prosop

48

2.400,00456,002.856,00

43

Suport prosop

504,00 95,76599,76

44

Suport hartie

504,00 95,76599,76

45

Cos gunoi

1.008,00191,521.199,52

46

Capac WC
8

1.008,00191,521.199,52

47

Suport perie WC

756,00 143,64899,64

48

Cuier baie

756,00 143,64899,64

49

Etajera/dulapior

945,00 179,551.124,55

50

Oglinda baie

8
819,00 155,61974,61

TOTAL DOTARI BAIE CAMERE CAZARE

4.416,001.653,0010.353,00DOTARIOFICIU DEPOZIT LENJERIE

51

Dulap lenjerie

1.260,00239,401.499,40

TOTAL DOTARI OFICIU

1.260,00239,401.499,40DOTARISPALATORIE CALCATORIE USCATORIE

52

Masina de spalat

2.186,65415,462.602,11

53

Fier de calcat

420,00 79,80499,80
54

Calandru

6.500,001.235,007.735,00

TOTAL DOTARI SPALATORIE CALCATORIE USCATORIE

8.686,651.730,2610.836,91DOTARIBUCATARIE RECE

56

Cafetiera

420,00 79,80499,80

57

Cuptor cu microunde

630,00 119,70749,70

58

Plita gatit

4
1.974,00375,062.349,06

59

Aparat de prajit paine

294,00 55,86349,86

60

Set farfurii

16

6.400,001.216,007.616,00

61

Frigider

2.016,00383,042.399,04

TOTAL DOTARI BUCATARIE RECE

10.390,002.229,4613.963,46

DOTARI RECEPTIE+HOL RECEPTIE ASTEPTARE

62
Casa de marcat

1.470,00279,301.749,30

63

Mobilier receptie

1.453,70276,201.729,90

64

Planta decorativa

345,24 65,60410,84

65

Raft receptie

630,00 119,70749,70

66

Combina video DVD

1
630,00 119,70749,70

67

Canapea

756,00 143,64899,64

68

Demifotoliu

420,00 79,80499,80

69

Fotoliu

1.150,80218,651.369,45

70

Televizor

420,00 79,80499,80
71

Sistem de gestiune hoteliera

1.008,00191,521.199,52

72

Centrala telefonica cu 10 posturi

1.512,00287,281.799,28

73

Telefon

35,70 6,7842,48

TOTAL DOTARI RECEPTIE

6.594,501.867,9711.699,41DOTARIVESTIARE

74

Dulap vestiar

2
4.452,00845,885.297,88

75

Oglinda

84,00 15,9699,96

76

Suport hartie

50,40 9,5859,98

77

Suport prosop

50,40 9,5859,98

78

Etajera/dulapior

126,00 23,94149,94
79

Cos gunoi

50,40 9,5859,98

80

Capac WC

50,40 9,5859,98

81

Suport perie WC

33,60 6,3839,98

82

Cuier baie

33,60 6,3839,98

TOTAL DOTARI VESTIARE

4.452,00936,855.867,65

DOTARI LIVING

92

Masa

67,70

12,86

80,57

93

Scaun lemn

16

504,00

95,76

599,76

TOTAL DOTARI SALA MESE

571,70

108,62
680,33

DOTARI – PRODUSE TRADITIONALE

94

SET TRADITIONAL RACHITA

9.000,001.710,0010.710,00

95

FARFURIUTE

10

90,00 17,10107,10

96

CESCUTE

40

240,00 45,60285,60

97

VAZE

20
300,00 57,00357,00

98

LINGURA MICA CU SUPORT

10

400,00 76,00476,00

99

PLACUTA SCULPTATA

15

825,00 156,75981,75

100

CARPETE TESUTE

20

3.000,00570,003.570,00

101

STERGARE

20

440,00 83,60523,60
102

FETE DE MASA

15

480,00 91,20571,20

103

ICOANE PICTATE

10

1.790,00340,102.130,10

104

CRUCI SI CRUCIFIXE

480,00 91,20571,20

TOTAL PRODUSE TRADITIONALE

13.790,003.238,5520.283,55

TOTAL

104.004,4524.387,41152.742,21

NOTA: S-au atasat oferte pentru bunurile/dotarile ce depasesc 10.000 EURO. De asemenea, s-au atasat devize detaliate
pentru servicii si Extras din Baza de date de preturi a APDRP Romania.
Mobilierul pensiunii va fide calitate superioara siuniform ca stil . Prosoapele vor fi din bumbac 100%, uniforme ca si culoare, vasele si
ustensilele de bucatarie (masa rec) vor fi din inox.
4. Durata de realizare (luni) si etape principale

Durata de realizare a proiectului este de 24 luni, 5 transe de decontare.

GRAFIC DE ESALONARE A INVESTITIEI EXPRIMAT VALORIC PE CATEGORII DE

ACTIVITATI
5.Costul estimativ al investitiei
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ s-a verificat Baza de date de
preturi pe de site-ul APDRP, respectiv paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in
proiect, bunurile/dotarile neincadrandu-se in limitele din Baza de date de preturi. In consecinta, s-
a atasat o oferta pentru categoriile de bunuri care se incadreaza intre 10.000 EUR si 50.000 EUR.
La devizele de servicii, s-au mentionat si tarifele orare si s-a atasat si Extras din baza de date de
preturi disponibila pe site-ul A.P.D.R.P Romania. Mentionam ca nu exista
bunuri/utilaje/echipamente a caror valoare sa depaseasca 10.000 EURO.

Aceste oferte, pe baza carora s-a calculat costul estimativ al proiectului sunt atasatela pct.24 al
opisului Documentelor anexate din sectiunea specifica a cererii de finantare: „Alte documente”.

Ofertele atasate fiind in EURO, acestea s-au transformat in Ron, folosind cursul Bancii
Central Europene din 11.09.2009, respectiv : 4.2800 Ron/Euro.

Pentru lucrarile aferente investitiei, proiectantul a declarat sursa de preturi folosita in „Declaratia
privind sursa de preturi”, atasata la proiect.

Pentru o detaliere a costului estimativ al investitiei, s-au intocmit : Devizul general, Devizele
obiect si Devizele financiare aferente, dupa cum urmeaza:

In cazulcheltuielilor eligibile si neeligibile, s-au prezentat devize pe obiect separate, (pe categorii
de ch eligibile si neeligibile).

Deviz pe obiect

PENSIUNE - ELIGIBIL

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea (fara TVA)

Valoarea (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii lei

4
5

1,301

0,000

10,250

20,0000,000102,72024,000Deviz pe obiectPANOURI SOLARE - ELIGIBILDenumirea

capitolelor si subcapitolelor de cheltuieliTVA

0,000

0,000

Dotari

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL III

3,500

2,846

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

18,618

4,350
3,537

22,155

5,177

Deviz pe obiect

PUT FORAT - ELIGIBIL

Nr.Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea (fara TVA)

TVA

Valoarea (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

PARTEA I- LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

1
Terasamente

1,370

0,320

0,260

1,630

0,381

Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri

exterioare, compartimentari, finisaje)

13,482

3,150

2,562

16,044

3,749

Izolatii

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Instalatii electrice

0,000
0,000

0,000

0,000

0,000

Insatalatii sanitare

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Instalatii de alimentare cu gaze naturale

0,000

0,000

0,000
0,000

0,000

Instalatii de telecomunicatie

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL I

14,852

3,470

2,822

17,673

4,129

PARTEA II- MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

2,568

0,600

0,488

3,056

0,714
TOTAL II

2,568

0,600

0,488

3,056

0,714

PARTEA III- PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

5,136

1,200

0,976

6,112

1,428

Utilaje si echipamente de transport

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Dotari
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL III

5,136

1,200

0,976

6,112

1,428

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

22,556

5,270

4,286

26,841

6,271

0,0000,000

0,000

PARTEA III- PROCURARE0,000

0,476

0,000

0,0000,000
TOTAL II

0,0000,000

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Utilaje si echipamente de transportTOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)Mii euro

75,379

Izolatii

6,112

Instalatii electrice

1,220

Insatalatii sanitare

10,272

2,400

1,952

12,224

2,856

1,300

6,621

Instalatii de alimentare cu gaze naturale

0,000

0,000

0,000
0,000

0,000

116,125 0,0000,000

3,800

1- - - b. studiu de fezabilitatec. proiect tehnic97,724

COMPONENTA A SI B - CHELTUIELI ELIGIBILE SI NEELIGIBILE4.6Active
necorporale0,0000,0000,0000,000Pregatirea personalului de exploatare

0,000

0,000

Probe tehnologice

0,0000,0006.Finantarea investitieiDin valoarea totala a investitiei de2.345.518,40 RON, ajutorul

public nerambursabil este de 855.962 RON.CursEuro / leu1 EURO = 4,2800 .din data de
11.09.2009

Procent finantare publica = 50 %

Cheltuieli eligibile

Cheltuieli neeligibile

Total

- RON-

Euro

-RON-

Euro

- RON-

Euro

Ajutor public nerambursabil

855.962 199.991 855.962 199.991 Sursele de finantare pentru completarea necesaruluide

finantare din care:855.963 199.991 661.296 154.508 1.517.259 354.500 - autofinantare855.963
199.991 661.296 154.508 1.517.259 354.500 - imprumuturi-

TOTAL PROIECT
1.711.925 399.982 661.296 154.508 2.373.221 554.491

Procentul de finantare publica pentru acest proiect este de: 50% din valoarea eligibila a
proiectului.

7.Date privind forta de munca :

7.1 Total personal existent0 angajatidin care personal de executie0 persoane.7. 2 Estimari privind
forta de munca ocupata prin realizarea investitieiLocuri de munca nou-create8 persoane, din care:

- 1 receptioneri,

- 1 administrator,

- 2 cameriste,

- 1 paznic

- 1 mecanic

- 1 Ingrijitor spatii verzi si piscina

- 1 angajat vanzare marfuri

7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta
profesionala) , relevante pentru proiect

II.Partile desenateqPlan de incadrare in zona 1/20000A-01qPlan de situatie 1/500A-02qPlan de

situatie cu retele1/500A-021qPlan parter corp cazare 1/100A-03qPlan etaj corp cazare1/100A-
04qFatada sud corp cazare1/100A-05qFatada nord corp cazare1/100A-06qFatada est corp
cazare1/100A-07qFatada vest corp cazare1/100A-08qSectiune transversala corp cazare 1/100A-
09qPlan parter pavilion receptie 1/100A-10qFatada sud pavilion receptie1/100A-11qFatada nord
pavilion receptie1/100A-12qFatada est pavilion receptie1/100A-13qFatada vest pavilion
receptie1/100A-14qSectiune transversala pavilion receptie 1/100A-15

III. Pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei se vor

completa proiectiile financiare si indicatori financiari Anexele B (pentru persoane juridice).

Proiectii financiare - persoane juridice (Anexe B)

1.1.Prognoza veniturilor; 1.2.Prognoza cheltuielilor;1.3.Proiectia contului de profit si

pierdere;1.4.Bilant sintetic previzionat;1.5.Flux de numerar; 1.6.Indicatori financiari.
PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII
PROIECTIILOR FINANCIARE

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR

Previzionarea veniturilor si cheltuielilor – Pensiune 10 CAMERE; SERVIRE MASA;BAI DE

SOARE

Previzionarea veniturilor si cheltuielilor are la baza urmatoarele ipoteze :

Se considera un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizarii implementarii proiectului propus;

Previzionarea veniturilor si cheltuielilor se face in costuri / preturi constante neactualizate pe intregul orizont de
previziune ;

Prognoza veniturilor

Pentru calculul vanzarilor fizice previzionate s-a considerat durata medie a unei luni
calendaristice de 30 zile.

Intocmirea previziunilor privind gradul de ocupare a pensiunii s-a realizat pornind de la sezonalitatea activitatilor
turistice (sezon cald / rece) si in raport cu vanzarile altor structuri de primire turistice. Avand in vederea acestea
s-a previzionat un grad de ocupare a pensiunii in anul 1-2 cuprins intre (70 – 90 %) si in anii 3-5 de (80 – 95 %)
in perioada prognozata. Capacitate maxima de ocupare a structurii de primire turistica se va atinge cu precadere
in in sezonul cald.

Preturile medii de vanzare previzionate pe perioada de analiza de 5 ani au fost apreciate pe

baza preturilor medii anuale practicate pe piata de operatori din domeniul turismului si a
activiitatii de profil din domeniul vanzarilor de servicii sportive.

Veniturile se realizeaza din vanzarea serviciilor de cazare (4 camere duble si 4 apartamente – 16 locuri de
cazare) precum si din vanzarea in lunile de vara a altor servicii de agrement din inchirierea sezlongurilor si altor
articole de plaja pentru piscina amenajata in imediaa apropiere a spatiilor de cazare Veniturile din vanzarea
marfurilor se obtin din vanzarile de bauturi alcoolice, bauturi racoritoare si cafea achizitionate de societate
(conform specificatiilor din tabelul cheltuieli marfuri), la care se va practica un adaos de 45% pentru revanzarea
acestora catre clientii din cadrul pensiunii.

Alte venituri, includ veniturile cu caracter nemonetar reprezentand subventia pentru

amortisment aferenta investitiei propuse prin proiect in conformitate cu prevederile normelor
contabile conform carora se inregistreaza grantul primit ( conturile 758 si 131 ).

Capacitate cazare pensiune

Nr. mediu zile / luna

30
camera 2 locuri

apartament

Total camere cazare / luna

240

TOTAL CAPACITATE CAZARE locuri cazare / luna

480

Tinand cont de sezonalitatea activitatii de turism,gradul de ocupare al pensiuniis-a calculat in

functie de sezon : nr. camere cazare /apartamente existente X gradul de ocupare / luna.

Pentru serviciile de agrement si conditie fizica s-a luat in calcul ca vor opta un procent de
55% din turistii cazati in luna respectiva si gradul de ocupare: numar locuri existente X 60 %
optiuni X gard de ocupare/luna.

Prognoza cheltuielilor: s-a realizat in functie de specificul fiecarei categorii de cheltuieli si a avut
urmatoarele premize de calcul:

a. Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile :includ cheltuielile cu obiecte pentru igiena si
curatenie (in acest sens au fost considerate 1 sampon, 1 sapun, 1 hartie igienica/pers/zi, precum si consumabile
pentru asigurarea igienei si curateniei in pensiune), estimate la un nivel de 1,5% valoarea serviciilor vandute
inclusiv vanzare marfuri.

b.Alte cheltuieli materiale includ cheltuieli de natura obiectelor de inventar. In acest sens au fost luate in
considerare: doua seturi de prosoape mici si mari/an/loc de cazare si 1,5 seturi de lenjerie/an/loc de cazare,
obiecte de inventar precum: fier de calcat, aspirator, uscator de par, etc. inventar de servire a mesei (fete de
masa, vesela, etc.) precum si alte obiecte necesare intretinerii terenurilor de sport.Aceste cheltuieli au fost
estimate la 2% din cifra de afaceri, corelat cu gradul de ocupare si nivelul mediu pe ramura.

c. Alte cheltuieli din afara ( cu energia )

au fost calculate, pornind de la un necesar mediu de consumuri utilitati / turist / camera / zi, la care s-au adaugat
cheltuielile indirecte necesare functionarii de ansamblu a structurii de primire turistica. Energia termica este
asigurata de centrala care functioneaza cu combustibil pe baza de combustibil solid - lemne.

Calcul energie electrica: Consumul maxim/24h x Consum %fct. Sezon x 30 zile x % grad de ocupare /
luna.
.

Calcul energie electrica: Consumul maxim/24h x Consum %fct. Sezon x 30 zile x % grad de ocupare /
luna.
d. Cheltuielile cu personalul angajat / Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala au fost previzionate
pornind de la structura de personal necesara functionarii in conditii optime a obiectivului.

Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala reprezinta cheltuielile cu impozitele si taxele pe

care angajatorul trebuie sa le plateasca conform legislatiei in vigoare.

Pe baza procentelor de asigurari si protectie sociala (Legea nr. 19 pe 2009, publicata in

Monitorul Oficial nr. 122 din 27.02.2009) pentru intocmirea prezentului studiu de fezabilitate,
se estimeaza la un nivel de 28,5% din salariul brut.

e. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate conform dispozitiilor legale in vigoare in raport de valoarea
investitiilor si duratele normate de functionare. Regimul de amortizare este cel liniar.
f. Alte cheltuieli de exploatare sunt constituite din cheltuielile cu serviciile prestate de terti, impozitele si taxele
si alte categorii de cheltuiela care nu sunt prinse in categoriile anterioare.

- Cheltuielile privind prestatiile externe sunt estimate la o valoare de 0,2% din valoarea veniturilor din exploatare
si reprezinta cheltuielile cu plata telefoanelor si a altor servicii (internet, cablu tv etc.), precum si cu intretinerea
si repararea achipamentelor unitatii.

1.3Proiectia contului de profit si pierdere Cu exceptia veniturilor si cheltuielilor care se preiau automat
din prognoza veniturilor si prognoza cheltuielilor s-a completat randul 18, respectiv cuantumul impozitului pe
profit in procent de 16% din rezultatul brut.1.4Bilant sintetic previzionat: s- a previzionat in corelare cu
proiectiile contului de profit si pierdere si fluxului de numerar pentru anii I – V de functionare a investitiei cu
respectarea principiului contabil a egalitatii bilantiere.Valoarea activelor imobilizate brute reprezinta
valoarea activelor imobilizateachizitionate prin proiect.Valoarea amortizarii s-a calculat ca
fiind valoarea amortizarii calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate, corelata cu
valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere.Valoarea
creantelor se mentine la acelasi nivel in anii I - V de functionare pe intregul orizont de
prognoza.Valorile aferente postului bilantier „Casa si conturi la banci” s-au preluat din Fluxul
de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S pentru pastrarea egalitatii bilantiere.In
categoria alte datorii post bilantier 11 se includ datoriile pe care societatea le are catre
actionari/asociati, valoarea acestora reprezentand aportul in numerar pe care asociatul unic l-a
facut pe perioada de implementare pentru realizarea investitiei. Aceasta suma se regaseste in fluxul
de numerar rubrica « A1 Aport la capitalul societatii (imprumut de la actionari / asociati) » Aceasta datorie nu
este generatoare de dobanzi. Incepand cu anul 1 de functionare aceasta datorie este mentinuta constant pe
intregul orizont de prognoza , daca nu este prognozata nici o ramburs catre asociati / asociat. Subventii pentru
investitii -s-a inscris cota parte a subventiei aferenta FEADR in conformitate cu prevederile
normelor contabile conform carora se inregistreaza grantul primit ( conturile 758 si 131 ).Capitalul social s-a
mentinut la acelasi nivel pe intregul orizont de prognoza; Rezultatul exercitiului s-a repartizat
la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator din rezultatul exercitiului financiar
precedent. S-au corelat datele introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de
numerar.1.5Flux de numerar

S-a completat fluxul de numerar pentru <Activitatea de investitii si finantare> prin corelarea cu perioada de
implementare a investitiei pentru anul 1 si 2 de previziune conform graficului de executie a investitiei si celor 5
transe de plata previzionate. Cele 5 transe sunt in luna a 7-a si a 10-a a primului an de implementare respectiv
luna 1, 8 si 12 anul doi de implementare.

Fluxul de numerar anii 1-5, s-a corelat cu veniturile si cheltuielile de exploatare aferente activitatii cu proiect
conform veniturilor si cheltuielilor previzionate anexa B1 si anexa B2.

1.6Indicatori financiari
 Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de
activitate al solicitantului.

580.747

580.747

612.006

612.006

612.006

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente

295.849

295.849

304.000

304.000

304.000

AN 1

AN 2

AN 3
AN 4

AN5

Rata rezultatului din exploatare (rRe) -trebuie sa fie minim 10%

49,06%

49,06%

50,33%

50,33%

50,33%

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

7,3004

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5%

14,14%

14,14%

15,11%

15,11%

15,11%

AN 1
AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%

56,24%

51,66%

47,45%

43,88%

40,80%

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Rata de actualizare

8%

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN5

Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva

242.497

AN 1

AN 2

AN 3
AN 4

AN5

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

521.264

803.625

1.105.396

1.407.167

1.708.938

Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu

scop educational.