Facultatea: Ştiinte Economice şi

Administrarea afacerilor
Specializarea: ECTS

Analiza ofertei şi cererii turistice

la nivelul regiunii de dezvoltare
Sud Vest Oltenia

Studenţi: Dănilă Mădălina Vasilica

Fabian Alexandra
 Bibicu Cosmin
CUPRINS
1. Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de Nord-Vest a României.................3
1.1 Descrierea generală a regiunii....................................................................................3
1.2 Poziţionare geografică.......................................................................................................3
1.3 Structura administrativ-teritorială.....................................................................................3
Număr de judeţe.....................................................................................................................4
1.4 Activitatea economică.......................................................................................................4
1.5 Dezvoltarea rurală.............................................................................................................4
1.6 Infrastructura....................................................................................................................5
Cap 2. Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Sud-Vest..........................................5
2.1 Turismul montan........................................................................................................5
2.2 Turismul balnear...............................................................................................................6
2.3 Dunărea şi Delta Dunării...................................................................................................7
2.4 Parcurile Naturale.............................................................................................................7
2.5 Turismul istoric,religios şi cultural.....................................................................................7
2.6 Principalele trasee turistice...............................................................................................7
2.7 Avantajul competitiv al zonei............................................................................................8
Cap 3. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice...........................8
3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică....................................................................8
3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de cazare
turistică.................................................................................................................................11
3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare.....................................14
Cap.4 Analiza circulaţiei turistice...................................................................................15
4.1 Durata medie a sejurului..........................................................................................15
4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie circulaţiei turistice......................16
Cap 5. Analiza SWOT......................................................................................................18
Cap 6. Concluzii şi Propuneri..........................................................................................20
6.1. Concluzii:.................................................................................................................20
6.2. Propuneri.......................................................................................................................21
Bibliografie
Anexe

2
1. Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de Nord-Vest a României

1.1 Descrierea generală a regiunii

Regiunea Sud-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și
celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind
coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea
Europeană. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest a fost alcătuită din 5 județe: Dolj, Gorj,
Mehedinți, Olt și Vâlcea. Este numită uneori și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
pentru că este alcătuită în proporție de 82,4% din regiunea istorică Oltenia.

1.2 Poziţionare geografică

Regiunea Oltenia este situată în partea de Sud-Vest a României .Cu o suprafaţăde
29.212 kmp,reprezentând 12,25 din suprafaţa totală a ţării,regiunea ocupă locul 7 între
regiunile României .

Oltenia se învecinează la Sud cu Bulgaria,la Est cu regiunea istorică Muntenia (azi

Regiunea Sud Muntenia), la Nord cu Transilvania(Regiunea Centru) ,iar la Vest cu
Banatul(Regiunea Vest) si cu Serbia în Sud Vest.

1.3 Structura administrativ-teritorială

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia include 5
judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate, în 40 oraşe, din
care 11 municipii, 408 comune şi 2 066 sate. Comparând ponderea numărului unităţilor
administrative raportat la nivelul naţional cu ponderea suprafeţei regiunii şi a populaţiei
la nivel naţional se poate constata că, în medie, o unitate administrativă din regiune
concentrează un număr mediu de locuitori mai mic pe o suprafaţă medie mai mică, în
general structura administrativă fiind mai fragmentată (la nivelul judeţelor şi comunelor).

3
Structura administrativ-teritoriala a Regiunii de Sud-Vest in 2009
Pondere la nivel
Indicatori Regiunea Sud-Vest (Oltenia) România naţional - %
5 41 12,1
Număr de judeţe
Număr de oraşe 40 314 12,7
- dintre care municipii 11 103 10,6
Număr de commune 408 2827 14,4
Număr de sate 2 066 12957 15,9
Sursa: Anuarul statistic al României 2010, INS
După cum se poate observa ponderea populaţiei pentru mediul rural este mai mare faţă
de mediul urban,Regiunea Sud-Vest plasându-se pe locul al doilea,după regiunea Nord-
Est din punct de vedere al numărului de localităţi rurale.

1.4 Activitatea economică

Localizarea Regiunii Oltenia este favorabilă în special pentru economie și pentru
turism: Carpații și Dunărea formează, în nordul și respectiv în sudul regiunii, granițele
naturale ale Olteniei. Dunărea reprezintă o resursă regională importantă și urmărește
granița cu Bulgaria și cu Serbia pe o distanță de 417 km.
Structura economica a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinţa atât a potentialului
economic natural, cât şi a tradiţiei economice existente în regiune.Potenţialul economic
natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si
calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntaşe între terenurile arabile ale
României).
Economia Regiunii Sud Vest Oltenia a înregistrat în ultimii ani o evoluţie pozitivă,
manifestată printr-o creştere economică continuă, de natură să asigure o reducere
graduală a decalajelor faţă de alte regiuni ale ţării şi faţă de ţările Uniunii Europene

1.5 Dezvoltarea rurală

Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile în special
în partea sudică a regiunii,fac din agricultură sectorul predominant în economia
regională.
Sectorul extractiv (carbune energic şi petrol) constituie încă o componentă importantă
în economia regiunii.În judetul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil
extractiv.
Din punct de vedere economic şi social cea mai afectată zonă este zona minieră a
Gorjului unde dependenţa faţă de minerit rămâne semnificativă.dar spre deosebire de

4
judeţul Gorj,Oltul este un judeţ puternic agricol,o mare parte a angajaţilor din industrie
reorientându-se către activităţi agricole.
Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în
vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural.

1.6 Infrastructura
Regiunea de Sud-Vest are o infrastructură de transport relativ bine
dezvoltată,teritoriul regiunii find traversat de trei drumuri europene:E70,E79 şi E81 şi
două dintre cele trei axe prioritare ale reţelei de transport Trans-European-TEN-T care
intersectează România şi anume axa prioritară de transport 7(format din coridorul IV –
Berlin/Nurenburg-Praga-Budapesta –Constanta-Istambul –Salonic) şi axa prioritară de
transport 18 –Dunărea. Regiunea de Sud-Vest dispune de o reţea rutieră de 10.460
km.Judeţele Gorj şi Olt au o infrastructură rutieră relativ bine dezvoltată,judeţul Olt
aflându-se pe primul loc în România în ceea ce priveşte numărul şi ponderea kilometrilor
de drumuri judeţene şi comunale modernizate .
Densitatea liniilor ferate la 1000 km ² are cea mai scazută valoare din ţară,
principalul nod feroviar este Craiova având legături cu principalele localităţi din regiune
şi din ţară.Aeroportul Craiova care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea
economică şi ar contribui la sporirea activităţii nu este folosit decât sporadic.Traficul pe
căi navigabile se poate realiza exclusiv pe Dunăre. Drumurile europene asigură legături
eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii :Drobeta Turnul Severin,Orsova,
Calafat,Bechet şi Corabia acestea fiind slab dotate .

Cap 2. Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Sud-Vest

Potenţialul turistic al Regiunii Sud Vest Oltenia este bogat, relieful şi resursele
naturale constituind premise favorabile practicării diferitelor forme de turism. Poziţia
geograficã a Regiunii Sud Vest Oltenia oferă multiple posibilităţi de turism.
2.1 Resurse turistice naturale
Munţii Carpaţi încadreaza regiunea Oltenia în partea de nord şi nord-vest, unde sunt
traversati de fluviul Dunarea, cele mai frumoase zone montane din Oltenia fiind
localizate în judetele Gorj, Vâlcea si Mehedinti.
Zona montană Gorj cuprinde trei lanţuri muntoase principale, Lanţul Munţilor Parâng
cu cel mai înalt vârf din Oltenia- Parângu Mare,Munţii Godeanu,lanţul Munţilor Vâlcan .
În judeţul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua
rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practică
alpinismul şi escalada,cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potenţial
speologic din România având peste 2.000 de peşteri, o staţiune de schi (Rânca) precum şi
zone pentru vânatoare şi pescuit, toate reprezentând atracţii pentru un mare număr de
turişti în fiecare an. Aceste localităţi sunt cuprinse în oferta turistică a unor importanţi tur-

5
operatori din ţară şi străinatate, dar capacităţile de cazare şi serviciile sunt înca limitate.
Zonele Cerna – Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potenţial turistic, dar
infrastructura este insuficient dezvoltată.
În judetul Vâlcea, munţii ating altitudini de peste 2400 m. Principalele lanţuri
muntoase sunt Munţii Căpăţânii, Munţii Lotrului, Munţii Făgăraş. Se remarcă staţiunile
balneo-climaterice de pe Valea Oltului – Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Voineasa
– pe râul Lotru şi zona Buila -Vânturariţa. Valea Lotru este una dintre cele mai puţin
poluate zone din ţară (declarată ca zonă cu poluare de nivel 0). Parcul naţional Cozia – cu
o suprafaţă de 17000 ha este unul dintre cele mai frumoase din ţară.
În Mehedinţi principalele lanţuri muntoase sunt Munţii Cerna şi Munţii Mehedinţi,
atingând altitudini de peste 1500 m. Această zonă cuprinde parcul naţional Domogled
-Valea Cerna ce se întinde pe o suprafaţă de 60.000 hectare, între judeţele Mehedinţi,
Gorj şi Caraş Severin şi parcul natural Porţile de Fier, cu o suprafaţă totală de 115.000
hectare, în judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin.

O atracţie turistică deosebită o reprezintă peşterile, unele deschise turismului, iar

altele având statut de rezervaţii naturale.

Peştera Topolniţa, din judeţul Mehedinţi,are galerii întinse pe patru etaje şi este una
dintre cele mai faimoase peşteri din Oltenia.

Peştera Izverna, localizată de asemenea în judeţul Mehedinţi este una dintre cele
mai renumite peşteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice.

Peştera Muierilor din Baia de Fier – Gorj, datorită frumuseţii sale a fost prima
peşteră electrificată din România şi împreună cu peştera Polovragi, sunt singurele peşteri
amenajate şi introduse în marele circuit turistic.

Peştera Liliecilor este renumită pentru numărul mare de specii şi exemplare de lilieci
şi chiar dacă unele dintre ele au dispărut în ultimii ani , încă mai deţine peste 30 de
specii.

2.2 Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de Parcurile Naturale.mănăstiri .
Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri
naţionale sunt Domogled – Valea Cerna ( în judeţele Mehedinţi şi Gorj), Parcul Natural
Cozia situat în judetul Vâlcea şi parcul natural Porţile de Fier în judeţul Mehedinţi.
Un monument natural unic în Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune
carstică aflată la sud de Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi), pod natural format deasupra
unei imense grote, “Podul” măsoară 61 metri lungime şi 13 metri înălţime.
Regiunea Sud Vest Oltenia se află pe locul 2 în România, după Moldova, din punctul
de vedere al numărului de mănăstiri şi lăcaşe de cult.
Regiunea însumează peste 60 mănăstiri şi schituri ortodoxe, din toate perioadele
istorice ale regiunii,unele din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebită

6
şi constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un număr important de turişti.
Bisericile de lemn reprezintă o altă interesantă moştenire din timpurile medievale.
Mănăstirile de pe Valea Oltului: Cozia, Stânişoara, Bistriţa, Frăsinei, Hurezi, Surpatele,
Govora, Turnu, Cheia, Mânastirea Dintr-un Lemn, Tismana, Lainici,situate în zone
pitoreşti, constituie adevarate izvoare de spiritualitate şi de renaştere sufletească.
În oraşul Târgu Jiu există Muzeul în aer liber cuprinzând sculpturile lui Constantin
Brâncuşi, dedicat eroilor români din Primul Război Mondial. Complexul deschis
cuprinde ‘Poarta Sărutului’, ‘Aleea Scaunelor’, ‘Masa Tăcerii’, ‘Coloana Infinitului’.
Alte şapte sculpturi autentice ale lui Constantin Brâncuşi se găsesc expuse la Muzeul de
Artă Modernă din Craiova.

2.3 Principalele trasee turistice

Zona de Sud-Vest a României cuprinde numeroase trasee turistice, însa cele mai
importante sunt
Munţii Căpăţânii
Mănăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - între Râuri) - Valea Cuca - Plaiul Zănoaga -
Curmătura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munţilor Căpăţânii).
Satul Pietreni - Cheile Costeşti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu - Vârful Netedu (1.757 m) -
Vârful Lespezi (1.822 m) - Curmătura Govora (1.610 m).
Satul Pietreni - Valea Pârâului Sec - Poiana Scărişoara - Muntele Cacova - La Troiţa -
Poiana Frumoasă - Curmătura Comarnice - Cantonul silvic Cheia.
Comuna Vaideeni - Valea Plaiului – Făget – Piscu Puţului – Cumpene – Muchia Căşeriei
– Vf. Nedei – Negovanu – Curmătura Olteţului – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei.
Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana
Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful
Funicelul (racord cu traseul de creastă).
Munţii Parâng:
Cabana Peştera Muierii – Plaiul Ogorului – Muntele Burzul – Şaua Florile Albe –
Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca.
Oraşul Novaci – Valea Gilortului – Cheile Gilortului – Muntele Dilbanu – Complexul
turistic Rânca.
Satul Radoşi (comuna Crasna) – Valea Cărpiniş – I.F. Botu Piscului – Muntele Plăsala –
sub Vf. Moliviş – Izvorul Cald.
Traseul de creastă Căpăţâna – Parâng: cabana Văleanu – Vf. Văleanu (1.847 m) – Vf.
Ursu (2.124 m) – Vf. Căpăţâna (2.094 m) – Vf. Nedeia (2.130 m) – Curmătura Olteţului –
Vf. Micaia (2.170 m) – Vf. Cioara (2.123 m) – Vf. Dengheru (2.069 m) – Vf. Urdele
(2.228 m) – Vf. Mohorul (2.337 m) – Vf. Pleşcoaia (2.250 m) – Vf. Setea Mare (2.365 m)
– Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) – Vf. Gruiu (2.345 m) – Vf. Parângul Mare (2.519 m) –
Vf. Cârja (2.405 m) – Complexul turistic Parângul Mic.

7
2.4 Forme de turism practicate
Formele de turism practicate în această zonă sunt numeroase şi anume:
Turismul montan Munţii Carpaţi trec prin această zonă cum ar fi lanţul munţilor Parâng
cu cel mai înalt vârf din Oltenia- Parângu Mare,munţii Godeanu,lanţul munţilor Vâlcan.
Turismul balnear România deţine o treime din rezervele de ape minerale din
Europa,iar în Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale în Mehedinţi (Bala, Schela
Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti-
Căciulata). Toate aceste localităţi se află în zona Carpaţilor de Sud, în apropierea unor
zone turistice interesante.

Turismul pentru vânătoare şi pescuit Vânătoarea se poate practica în pădurile Olteniei

cu aprobare din partea Directiei Silvice din judetul respectiv, în perioadele permise prin
lege si în padurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.

Turismul istoric,religios şi cultural În regiunea sud-vest Oltenia există numeroase

mănăstiri şi schituri.

2.5 Avantajul competitiv al zonei

Avantajul competitiv al zonei îl constituie faptul că Dunărea traversează această zonă
numeroasele peşteri cum ar fi Liliecilor,Muierii si altele , munţii numeroşi ,obiceiurile
zonei .Unele resurse antropice care dau valoare zonei cum ar fi :
- componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice. În categoria
acestora putem aminti cetatea dacica de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat
pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Daesti şi
Castrul de la Titesti-Perisani, acestea datând din primele secole ale mileniului I
- monumente şi ansambluri memoriale (Casa Memorială Anton Pann, Cimitirul
Eroilor din Primul Război Mondial, Crucea Mişeilor, Monumentul Domnitorului Barbu
stirbei, Statuia lui Mircea cel Batrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteriştilor
şi Pandurilor din Drăgăşani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc)
- monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură (zone istorice urbane în
localităţile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimăneşti, Bălceşti, Costeşti, Vaideeni, iar satul
Milostea din comuna Slătioara în întregime)
- elemente etnografice şi de artă populară, respectiv monumente, muzee în aer liber
(Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Maldaresti ), şi de splendida arhitectură de cult,
reprezentativă pentru evul mediu românesc

8
Cap 3. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice
3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică
Tabel nr. 1: Număr de unităţi

Ponderea numărului de
Structuri de primire hoteluri din totalul
Anii
turistică cu funcţiuni de structurilor de primire
cazare turistică turistică (%)
Total unităţi
de cazare Hoteluri
2008 255 69 27,05
2009 299 75 25,08
2010 305 76 24,91

Sursa: Breviar turism, 2010,2011 Anexa 1 , Anexa 2

Figura nr. 1: Evoluţia în timp a numărului hotelurilor şi a totalului unităţilor de cazare

Pentru perioada analizată respectiv 2008-2010 se observă o creştere atăt a numărului total
de structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, cât şi a numărului de
hoteluri.

9
Tabel nr. 2: Locuri existente

Ponderea locurilor
existente în hoteluri din
Anii Locuri existente
total locuri existente
(%)
Total unităţi de
cazare Hoteluri
2008 14973 9906 66,15
2009 16349 10399 63,60
2010 16410 10372 63,20

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 2: Evoluţia în timp a numărului locurilor de cazare existente în total şi în

hoteluri

Pe perioada 2008-2010 se observă o creştere a numărului de locuri existente în totalul

unităţilor de cazare,iar în anul 2010 se poate observa o scădere faţă de anul 2009 în
locurile existente în hoteluri.

10
Tabel nr. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

Ponderea capacităţii de cazare

Capacitatea de cazare turistică turistică în funcţiune în hoteluri
Anii
în funcţiune din totalul capacităţii de cazare
turistică în funcţiune (%)
Total unităţi de
cazare Hoteluri
2008 4196581 3034162 72,30
2009 4232483 2929680 69,21
2010 4226528 2929163 69,30
Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 3: Evoluţia în timp a capacităţii de cazare în funcţiune în total şi în hoteluri

Se observă o creştere în anul 2009 pentru totalul unităţilor de cazare existente iar în 2010
o uşoară scădere faţă de anul 2009.În privinţa locurilor existente în hoteluri se observă o
tendinţă continuă de scădere atât în anul 2009 cât şi în anul 2010.

11
3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de
cazare turistică

Tabel nr.4: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

dinamicii evoluţie din din
valori valori
absolute relative
Anii – – – –
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
y ∆ I R

286,3

25

1,41

0,41
2008 255 0 0 1 1 0 0
2009 299 44 44 1,17 1,17 0,17 0,17
2010 305 50 6 1,19 1,02 0,19 0,02

Vom calcula după următoarele formule

 i / 1  y i  y1 = 299- 255= 44  i / i 1  y i  y i 1 = 305 – 299 = 6

yi yi
I i /1  = 299 / 255 = 1,19 I i / i 1  = 305 / 299 = 1,02
y1 yi 1

Ri / 1  I i / 1  1 = 1,17 – 1 = 0,17 Ri / i 1  I i / i 1  1 = 1,02 – 1 = 0,02

n

y i
= 255+299+305 / 3 = 286,3
y i 1

n
y n  y1
 = (305 – 255) / 2 = 25
n 1
yn
I  n 1 = 2√305 / 255 = 1,41 R  I 1 = 1,41 – 1 = 0,41
y1

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri

pterioada 2008-2010 s-au înregistrat : -o valoare medie a numărului de hoteluri de 286,3

12
 -un spor mediu pozitiv de 25 ceea ce înseamnă că numărul hotelurilor a
crescut în medie pe an cu 25

-un indice mediu supraunitar de 1,41 ,înseamnând că numărul locurilor

hotelurilor s-au modificat de 1,41 ori pe an

-un ritm de evoluţie de 41%, însemnând că numărul hotelurilor a crescut

în medie cu 41 procente.

Tabel nr. 5: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a locurilor existente în hoteluri

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

dinamicii evoluţie din din valori
valori relative
absolute
Anii
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 – – – –
y ∆ I R

1591,6

718,5

1,20

0,20
2008 14973 0 0 1 1 0 0
2009 16349 1 376 1 376 1,09 1,09 0,09 0.09
2010 16410 1 437 61 1,00 0,09 0
1,09

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a locurilor existente în

hoteluri pentru perioada 2008-2010 s-au înregistrat

-o valoare medie a numărului de hoteluri de 1591,6

-un spor mediu pozitiv de 718,5 ce înseamnă că numărul hotelurilor a crescut în medie
pe an cu 718,5

-un indice mediu supraunitar de 1,20înseamnând că numărul locurilor hotelurilor s-s

modificat de 1,20 ori pe an

-un ritm de evoluţie de 20% însemnând că numărul hotelurilor existente a crescut în

medie cu 20 procente.

13
Tabel nr. 6: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare
în funcţiune din hoteluri
Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

dinamicii evoluţie din din valori
valori relative
absolute
Anii
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 – – – –
y ∆ I R

4,21

0,50

1,014

14
2008 4196581 0 0 1 1 0 0
2009 4233483 36 902 36 902 1,008 1,008 8 8
2010 4226528 29 947 - 6 955 1,007 1,007 7 7

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare în

funcţiune din cazare s-au înregistrat – o valoare medie a numărului de hoteluri de 4,21,

-un spor mediu pozitiv de 0,50 ceea ce înseamnă că numărul capacităţii de cazare în
funcţiune a crescut în medie pe an de 0,50,

-un indice mediu supraunitar de 1,014 ce însemnă că capacitatea de cazare în funcţiune s-

a modificat de 1,014 ori pe an,

-un ritm de evoluţie de 14%, capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a crescut în
medie pe an de 14 ori.

3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare

CUC= *100

-capacitatea efectiv utilizată este numărul înnoptărilor

-capacitatea maxim posibilă ,apacitatea turistică în funcţiune, este exprimată în locuri-zile

se şi calculează sub forma

14
CUC2008= 1730168 / 4196581*100 = 41,2%

CUC2009=1441604 / 4232483 * 100 = 34,06 %

CUC2010 = 1290263 / 4226528 * 100 =30,5%

Se poate observa un grad de ocupare scazut a locurilor de cazare ce s-a micşorat de la un
an la altul.

Cap.4 Analiza circulaţiei turistice

Tabel nr. 7: Sosiri turişti

Ponderea
Ponderea turiştilor
turiştilor români
străini din total
Total Turişti Turişti din total turişti
turişti (%)
Ani turişti români străini (%)
2008 429307 404885 24485 94,31 57,03
2009 366114 347777 18337 94,99 50,08
2010 337102 320488 16614 95,07 49,72
Sursa: Breviar turistic 2010, 2011 anexa 3 anexa5
Tabel nr. 8: Număr înnoptari ale turiştilor

Ponderea
Ponderea turiştilor
turiştilor români
străini din total
Total Turişti Turişti din total turişti
turişti (%)
Ani turişti români străini (%)
2008 1730168 1665924 64244 96,28 37,13
2009 1441604 1398752 42852 97,02 29,72
2010 1290263 1250282 39981 96,90 30,98
Sursa: Breviar turistic 2010, 2011 anexa 4 anexa 6

4.1 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor
într-o anumită zonă.Se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti
cazaţi în structurile de primire turistică.

DMS2008 = 1730168 / 429307 = 4,03

DMS2009 = 1441604 / 366114 = 3,93

DMS2010 = 1290263 / 337102 = 3,82

15
4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie circulaţiei turistice
Tabel nr. 9: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de turişti
sosiţi

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

dinamicii evoluţie din din valori
valori relative
absolute
Anii
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 – – – –
y ∆ I R

377 507,6

-46 102,5

O,61

-0,39
2008 0 0 1 1 0 0
429307
2009 -63 193 -63 193 0,85 0,85 -0,15 -0,15
366114
2010 -92 205 -29 012 0,78 0,92 -0,22 -0.08
337102

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie pentru circulaţia turistică

s-au înregistrat – o valoare medie a evoluţiei circulaţiei turistice de 377 507,6,

-un spor mediu negativ de -46 102,5 ceea ce înseamnă că evoluţia pentru circulaţia
turistică a scăzut cu 46 102,5 ,

-un indice mediu supraunitar de 0,61 ceea ce înseamnă că evoluţia pentru circulaţia
turistică s-a modificat de 0,61ori pe an,

-un ritm de evoluţie negativ de 39%, capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a
scăzut în medie pe an de 3.9 ori.

Tabel nr. 10: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de

înnoptari ale turiştilor

16
 Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

dinamicii evoluţie din din valori
valori relative
absolute
Anii
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 – – – –
y ∆ I R

1 487 34,5

-219 952,5

0,55
2008 0 0 1 1 0 0

- 0,41
1730168
2009 -288 564 -288 564 0,83 0,83 -0,17 -0,17
1441604
2010 -439 905 -151 341 0,74 0,89 -0,26 -0,11
1290263

În urma calculării indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie pentru numărul de

înnoptări s-au înregistrat

-o valoare medie a evoluţiei numărului de înnoptări de1487 345,5

-un spor mediu negativ de -219 952,5 ceea ce înseamnă că numărul înnoptărilor turistice
a scăzut cu 219 952,5 ,

-un indice mediu supraunitar de 0,55 ceea ce înseamnă că numărul înnoptărilor turistice
s-a modificat de 0,55ori pe an,

-un ritm de evoluţie negativ de 41%, ceea ce însemnă că numărul înnoptărilor turistice a
scăzut cu 4,1.

Cap 5. Analiza SWOT

Puncte tari
 Are acces la Dunăre şi două mari râuri din România străbat regiunea (Olt şi Jiu)

17
 asigurând 71,57% din totalul producţiei hidroelectrice din România. Fluviul
Dunarea, o resursă importantă pentru industrie şi turism;

 Arii naturale protejate (de exemplu Valea Jiului care este rezervaţie naturală,
rezervaţia Retezat, Porţile de Fier); 30% din regiune este protejată ca fiind
alcătuită din arii protejate prin lege.
 Existenţa bazelor de tratament, recunoscute la nivel naţional şi internaţional –
Călimaneşti, Căciulata.
 Grad ridicat de urbanism al zonei: 40 de oraşe, dintre care 11 municipii, respectiv
408 comune cuprinzând 2070 de sate.

Puncte slabe
 Zona nu este suficient promovată la nivel naţional şi UE, nu există un brand al
zonei care să ofere ceritudinea calităţii.
 În regiune sunt identificate mai multe zone defavorizate ceea ce implică un grad
mare de sărăcie.
 Zona Rezervaţiei naturale Retezat nu este valorificată la nivel naţional
internaţional.
 Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltată, utilităţi turistice
nemodernizate şi dotarea tehnică necorespunzătoare duc la un indice scăzut de
utilizare a capacităţilor aflate în funcţiune.

Oportunităţi
 Dezvoltarea turismului de aventură/ cultural în mai multe zone din regiune prin
valorificarea potenţialului cultural, istoric şi natural.
 Având o suprafaţă mare agricolă se poate procesa materia primă astfel încât să fie
valorificată superior producţia agricolă. Promovarea producţiei bio.
 Zone naturale protejate, peşteri, păduri, etc. –pot reprezenta o sursă de investiţii în
domeniul protejării mediului sau al turismului şi poate fi mai bine pusă în valoare
prin dezvoltarea turismului.

Ameninţări
 Concurenţa celorlalte regiunii.

Cap 6. Concluzii şi Propuneri

18
6.1. Concluzii:

Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datorează atât varietăţii
reliefului, care coboară în trepte de la montan în partea de nord pâna la câmpie în partea
de sud, cât si prezenţei unor bazine hidrografice majore în regiune, ca cele ale Oltului,
Jiului şi Dunării.
Turismul reprezintă pentru Oltenia sectorul economic care dispune de un valoros
potential de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie
atât a investitorilor cât şi a turiştilor(români şi străini). Marele avantaj al Olteniei pentru
dezvoltatarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare
diversitate şi armonios repartizate în teritoriu care dau posibilitatea practicării întregii
game de forme de turism.
Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan
şi cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 hectare de arii
protejate), turismul religios (peste 60 de mănăstiri şi biserici ortodoxe). Datorită poziţiei
sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi şi a tradiţiilor culturale, potenţialul turistic
al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat în 3 zone: Clisura Dunării – Porţile de
Fier, Subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peşteri, chei,
canioane, rezervaţii) şi arhitectonice (mânăstirile Vodiţa, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici,
Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale şi
terapeutice (Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata), saline terapeutice (Băile Govora, Ocnele
Mari), cât şi Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea. O şansă deosebită pentru
dezvoltarea turismului montan oferă Valea Lotrului, unde staţiunea Voineasa ar putea
oferi condiţii foarte bune pentru sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, alpinism şi
drumeţie, şi staţiunea Rânca pentru schi. De asemenea, spaţiul rural oferă o ospitalitate
veritabilă bazată pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia şi vestitele tradiţii
folclorice ale Olteniei.

6.2. Propuneri

Asigurarea durabilităţii serviciilor de turism din punct de vedere al mediului.

Integrarea principiilor dezvoltării durabile în cadrul sectorului de turism,respective
reducerea impactului lucrărilor şi activităţilor asupra mediului vizând dezvoltarea
eficientă şi nepoluantă,a infrastructurii de turism.
Creşterea potenţialului turistic economic prin atragerea şi buna gestionare a
finanţărilor structurale a Uniunii Europene în domeniul activităţii de turism.
Reducerea ratei şomajului în regiune prin crearea de noi locuri de muncă ţinând cont
de faptul că patrimonial cultural şi istoric reprezintă o sursă importantă de dezvoltare care
generează fluxuri importante de turişti spre Oltenia.
Promovarea brandului turistic al obiectivelor de patrimoniu din zona de Sud-Vest
Oltenia cu ajutorul autorităţilor locale şi centrale.

19
 O altă propunere, pentru a menţine turiştii în judeţ o constituie diversificarea ofertei
turistice,în pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri de
agrement cu avioane de categorie uşoară, astfel încât turiştii să poată admira frumuseţea
zonei şi de la înălţime. De asemenea în oferta turistică se pot include şi practicarea de
sporturi extreme pentru împătimiţii acestora precum: parapantă, paraşutism, escaladare,
sărituri cu coarda elastică etc.
Oferirea câtor mai multe servicii de agrement şi tratament ce ar contribui substanţial
la creşterea numărului de zile petrecute în judeţ, cât şi la creşterea cheltuielilor turistice.
Astfel, se pot organiza şcoli de echitaţie, saloane de relaxare care să ofere turiştilor o
gamă variată de servicii.
Creearea de restaurante şi unităţi de primire a turiştilor care să ofere meniuri
ecologice,meniuri tradiţionale româneşti la standarde cât mai înalte din punct de vedere al
calităţii serviciilor cât şi asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la
menţinerea pe o perioadă mai îndelungată a turiştilor în zonă.
În vederea dezvoltării potenţialului schiabil, o soluţie ar fi creearea de pârtii
amenajate corespunzător practicării acestor sporturi la un nivel cât mai înalt, asemeni
celor din Europa, întrucat zona oferă condiţii excelente pentru realizarea acestora.
Anumite zone, sau programe turistice cu desfaşurare în zona de Sud-Vest Oltenia, ar
putea fi promovate pe site-uri de specialitate, destinate celor interesaţi de turism . Intrucât
turismul poate fi promovat cel mai bine prin imagini pentru a trezi interesul de a călători
al potenţialilor consumatori de turism şi a-i determina pe aceştia să viziteze locurile
respective.Considerăm că dintre mijloacele folosite, un impact mai mare asupra turiştilor
îl are televiunea, alături de publicitatea prin radio, reviste de specialitate, ziare şi mai ales
internet.
Organizarea de evenimente, expoziţii, târguri, va stimula dezvoltarea turismului.
Târgulde Turism reprezintă un bun prilej de a promova atât intern cât şi internaţional a
zonei de Sud-Vest Oltenia ca destinaţie turistica.
Investiţii în mediul rural -Creşterea valorii adăugate a produselor primare din
agricultură prin construirea de mici fabrici de procesare a produselor agricole/ non
agricole.
Promovarea de activităţi non agricole în mediul rural,dezvoltarea pisciculturii şi a
prelucrării produselor piscicole,promovarea de noi tipuri de turism pe scară mai
largă(turism de adventură,speologie etc ).

Bibliografie

http://infonatura2000.cndd.ro/Regiunea_Sud_Vest_Oltenia.html

20
www.adroltenia.ro
www.aidoltenia.ro
http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/
www.turism.oltenia.ro

Anexe

Anexa 1

21
Anexa 2

Anexa 3

22
Anexa 4

Anexa 5

23
Anexa 6

24